Dimineaţa, iulie 1914 (Anul 11, nr. 3708-3738)

1914-07-01 / nr. 3708

iiiMirrrr M. FINKELS Bucurați, ((rada Lipscani No. 1* palat naela Romînia, prăvălie Na 1­hi ml) Carrot pa dna d* 33 Tonte 1914 amor. 1906.1 86 a ?6 7o é'JMvnU i'x«ra& § NH50> 89 2» é*/J . IwtS jj 8175 82 50 «•/JOkllK. ('ora Bún. p 8s.V< ö« 2j &*/JOblig. J ud. Qom. 8:) 75 I/O 25 5*', „ . I no 75 »125 6*,|D*nurt Rumi» 9 88— 88 35 5*,, beri», fuuo. ruralol 84 15 j4 50 6°/u * n I 85.50 8« 50 4»;, 0 *rb. lino. I 94 — 94 40 5°/, 0 urb. lați I 8a 25 8.» 0 A«. B. Național» |525oj— >80o _ „ „ AuHooiá ;>60— 560 — „ Miff. Unnia U. 161.) — MteO — j, tiánoa ItomAnA 7t 0 — <70 — > 'or. ral. a untriacâ 105;— iüí> — Marói ffortuautt I 124 — i‘/5 — llaao. írnnOLt* | lOi 36 102 — m Italien» I iOJI— 101 — rable hârtii fi ÍÍ 41—" iß? — &JLEKON TELEifu-N Zilnic Curse CONSTANȚA-BAZARGIC (Dobrici) Cu 8 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății Bucur Boezpediu­unî de mărfuri, feagac •to. la Dobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Sch­ibaeft și Pneumatice p. Automobile CUTRALA: Constanța, Sir. Carol. BL'CUIt^ALA Bazacgio Str. Prinoi­­pala ■Nicolae No. 32 S INAIA HOTEL KÜBLER BULEV. GHICA No 47 60 camere renovate.— Restaurant. — Pensiune 12—15 Lei pe zi — Msch­is din nan­sub­ Iliicu­­mea Mulțumind onor­­me­e clientele pen­tru bine - voitorul concura dar in tr*uuș spor in acelaș concurs pentru viitor. Cu o stinsă stimă HENR Y KUBLEST Vineri 23 Iun­e In trenul de seria Constanța Bu­curești mi s'a schimbat un gram­utan m­c de mână de pânză !­­adronată persoana la care se­a­­ra este rugată a mai trimite la gara Arm­așâții cu toate lucrurile și hâr­tiile cari se află în el oprinduși rani și timbrele. ________ MAE X. SPEÎ'BARU Pp. Uscat» Spidd­Ut'A t«rlin si »’aria Boale de rinichi, beșici, căile urinare — * «UKIE­­ 1 AUGUST — la Căcimânești Hotel Seiter Cadulata VIS-A-V­IS de i«von ::SE CAUT­A:­ DE URGENȚA GFATA, LA UN — COPIL DE­­ OI ANI­­ “■ A se adresa la ,Adeverul“ — BATZ e" Govora Căli­anești Loc. de Automobile R.­Vâlcea — O. THÜRINGER - Comp - A înființat Cursele de Automobile — HALTA GOVORA a BAI — Gara Jiblea la Calimnești Băi •CALIMANEȘTI—CACULATA - Automobile deschise p. scursiuni AUTOMOBILIST • IN­GINEM MECALIiCl cereți: O il d.­ag Viața Motoarelor OlAPI penetra b­ă aur*. și cu la U DD VÂNZa Ej­ JPo­ onâ 1 — ia vizitiu sTF I E îTu i descopere: reacția Wassermann er< Jărul ® conștiincios și riguros știin­tific. Claboratori) „Ot Verzeanu“ Str. Doamnei 27. Telefon 19—50 Director "* DANII 4 K*e­laborator la Facultatea de Me AciM si la spitalul Filantropia DIMINEAȚA Meetingul funcționarilor comerciali din Capitală Societatea „Gitnerala" a funat. co­merciali, secția centrală, a convocat pe toți funcționarii comerciali pen­tru ori la orele 9 dimineața la un mare meeting la sala „Liedertafel“ din strada Academiei. Au sosit mai mulți delegați de la secțiunile din provincie, cari au­ fost primiți cu ovații de funcționarii co­merciali din Capitală cit și de corul soci­etății care pînă la deschiderea meetingului a fi distrat pe cei­ pre­zenți cu diferite cîntece patriotice. La orele 10 d. I. MANOLESCU di­rectorului marelui magazin general din București a fost primit cu vil a­­plauze de întreaga asistență și de co­rul societății care cîntă „Mulți ani să trăiască".­­ In urmă meetingul să deschide sub preșidenția d-lui STOIANOVICI din Ploești. D. UI. AL.EFTANDRE­SCU, preșe­dinte­ al soc. „Generala“ critică mai iutii pe acei funcționari comerciali care nu’și cunosc datoria, in urmă arată scopul acestui meeting: 1) Lupta pentru respectarea „Re­­pauzului duminical“ complect așa cum­ a­ fost votat. 2) Extinderea acestei legi și asu­pra cîrcium­iior cari sînt otrava să­­nătatei publice. 3) Reducerea orelor de muncă spre a răm­îne timpul necesar atit odihnei cit și culturei. 4) Contractul muncei de care func­ționarii comerciali au atita nevoe. D. V. COSTESCU, comerciant intr-o energică cuvlntare face critica func­ționarilor comerciali care nu sunt sâ'și facă datoria. Se dă pildă pe d sa care deși pa­tron, totuși niciodată o, a lipsit de la nici o Întrunire anunțată de su­me e­s­te. Arată important, puncte.or pen­tru care funcționarii comercia­l lup­tă. Apelează la tot ce este funcționar comercial să fie solidar pentru ca să poată ciștiga mai cu ușurință cerin­țele funcționarilor. D. N­ERTA delegat din Cîmpina care vorbește de felul cum sunt tra­tați funcționarii comerciali din Cîm­­pina. Face apel la funcționarii comer­ciali din întreaga țară să se grupeze în jurul societ» „Generala" singura organizație care luptă pentru nevoile lor, iar atunci cînd ea ii ch­iama la luptă, cu toții să alerge. D. DR. PREUESCU medicul so­cietății arată cu datele statistice ale serviciului sanitar marile ra­vagii pe care tuberculoza le face printre funcționarii comerciali ce dă numărul cel mai mare printre tu­­berculoși. Vorbește despre dragostea mare cu care funcționarii comerciali au­ mers ,la moarte în 1913 pentru ca să sal­veze onoarea țărei. Mîine va sosi cea­sul cînd trebue să trecem Carpații. D. ..îlAIMOfVICI (Galați) spune : D. HAIMOVICI-VANIA, din Galați. Venit anume din Galați ca să ia parte la această întrunire d. I­aimo­­vici rostește o cuvântare plină de e­­lan care entuziasmează auditoriul, și pe care regretăm că nu avem­ pu­tință să o redăm aici. D­­a, după ce îndeamnă pe cei pre­zenți să lupte fără preget pentru re­­pauzul Duminical, propune un mare meeting la Galați, după care să ur­meze meetinguri în toate orașele unde nu se respectă cererile funcțio­narilor comerciali. Cuvintele frumoase ți pline de spi­rit ale d-lui Ilaimovici au provocat un entuziasm de nedescris. Publi­cul aclamă pe orator, făcindu-i ova­­țiuni, strigind „Trăiască funcționarii comerciali din Galați“. Corul c­ata „Să trăiască". V. MATEESCU (Craiova) arată lupta pe care funcționarii comer­ciali din Craiova au dus-o pentru respectarea acestei legi, au ajuns chiar pînă acolo de au spart gea­murile celor cari erau contra aces­tei legi și astăzi repauzul Duminical în acest oraș se respectă. (Aplauze). D. MARCEL ISAC (București), funcționar comercial, vorbește de un funcționar comercial care numai pentru simplul fapt pentru că a afi­șat in prăvălie un afiș patronul a venit și ia spus dela 15 c­­ești con­cediat. Regretă faptul că pînă astăzi a stat departe de șoc. „Generală” care este singura organizație serioasă și promite că pe viitor nu numai că se va înscri în societate, dar va res­­punde cu căldură la toate chemările societăței. Roagă pe d. președinte și pe toți cei presenți să aleagă o co­­misiune și să meargă la acest patron spre a-i cere socoteală. Societatea Generala a luat notă de această propunere și promite că va da concurs pentru că răul să se în­drepte. D. TH. A. TEODOR J (București), este primit cu furtunoase aplauze. D-sa printro frumoasă cuvîntare vorbește pe larg despre toate punc­tele din programul societăței spu­­nînd că, dacă pe căi pașnice nu vom putea duce lupta care o ducem atunci este nevoe de o mișcare mai întinsă. D. AL. TARCA (Brăila), propune ținerea unei întruniri în orașul Brăi­la unde repauzul nu se respectă. Mulțumește pentru primirea ce i s'a făcut. , D. PARASCIÎIVESCU (București), vorbește despre solidaritate ce tre­­bue să existe intre membrii mișcă­­rei. D. PINTU (București), critică ad­ministrația țărei care este însărci­nată cu respectarea legilor și nu Tea să-și facă datoria conform mi­­im­ei pe care o are. Critică nepăsa­­t a funcționarilor comerciali. D. STOIANOVICI, încheiind seria avîntărilor, roagă pe țel cari s’au Înscris la cuvînt să renunțe de­oa­rece orele fiind înaintate. Arată po­litica care se face în Ploești pe spi­narea funcționarilor Comerciali. Pro­pune ținerea unui mare meeting în orașul Ploești. Propunerea se ad­mite. Mai vorbește de COSTIN (R.­Vîlcea), spunînd că se solidarizează la luptă pe care societatea „Generala“ a în­ceput-o pentru cîștigarea reformelor necesare funcționarilor comerciali în genere. Roagă comitetul Centralei să anunțe o mare întrunire în orașul R.­Vîlcea unde să fie cît mai mult­ delegați din Capitală că astfel să poată avea reușită întrunirea. Comitetul „Generalei" aprobă: In urmă d. G. A. Teodora dă citire ar următoarei MOȚIUNI Funcționarii comerciali din Capi­tală suntum­fi la meeting în sala Lie­dertafel alături de­ delegații soc. „Ce­­nerala­' din provincie, ascultind ru­­vînzările din can ree.se că legea l­e­­pasului Duminical a devenit o ade­vărată batjocură, căci nicăeri nu se aplică. Considerind că rugămințile toate nu folosesc respectării legii, ci din contră perpetuează o stare de lucruri dăunătoare funcționarilor comerciali din toată țara, protestînd contra tu­turor încălcărilor și nesocotirilor, hotărăsc să ducă cu prețul tuturor sacrificiilor, o camp­aie energică in* vitind totdeodată pe d. Atortan și Ha­­domnei să ordone respectul pe care îl datorează unei legi votată de parla­mentul țării.­­MANIFESTAȚIA PE STRADE Manifestanții pornesc apoi în ma­nifestație pe stradă cinci cite cinci pprnind placarde cu inscripția: „Apli­carea repausului duminical în to­ată țara“, „Estinderea repausului și la cîrciumi", „închiderea magazinelor la orele 8 seara“, „Contractul mun­­cei“. Manifestanții au por­nit cu corul în frunte executînd cîntece pe tot parcursul : străzile Academiei, calea Victoriei, Lipscan, Sm­îrdan pînă la sediul societăței, unde a fi mai vorbit d-nnl TALIANU (R.­Vîlcea) și BA­­DESCU (București). In urmă manifestanții s’au despăr­țit în liniște. I ...■"U'HBRft*11 <l i"‘flBjT***“1 ......... Liga Reformelor dela Iași IAȘI, 20 Iunie. — S’a lansat as­tăzi următoarea convocare : „Persoanele cari au aderat rad doresc să adereze la Liga Refor­­melor, sunt rugate a se intilni Joi 3 Iulie, orele 3 p. m. la Iași in șah. Cinema Modern. (si) Comitetul de inițiativă Se crede că vor sosi la această întrunire persoane din toată țara. Dan. Tragicul sfirșit al unei artista din Pitești PITEȘTI, 28 Iunie. — In seara de 28 cor., pe la orele 9, a fost găsită moartă, în camera sa de la hotelul Dacia, artista Renée Lombard. A­­nunțindu-se autoritățile, la fața lo­cului a sosit d. prim-procuror Poli­­zu, d. polițai Călinescu și d. dr. Ma­­rinescu, care a constatat că moartea se datorește abuzului de eter, sia­­numita artistă fiind eteromană. Din ordinul d-lui prim-procuror, cadavrul a fost transportat la mor­ga orașului, spre a i-se face autopsia. D-na Ella Negruzzi admi­s la baroul din Galați GALAȚI, 2­* Iunie. — Consiliul de disciplină al baroului local a admis cererea d-nei Ella Negroidi din Iaș! de a pleda. Cererea a fost aprobată cu S voturi contra 1. — Inter. fesuri peîăoara la combaterea pestei porcine Direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar a adresat medicilor ve­terinari din țară, următoarea circu­lară . Pentru a preveni întinderea pestei porcine și a micșora pagubele ce această epizootie produce vă în­­cunoștiințăm, că la necesitate puteți recomanda serul antipastos al pro­fesorului flutura de la Buda­ Pesta. „Acest ser se poate comanda prin școala superioară de medicină ve­terinară, pentru că numai astfel, îl veți putea procura mai curînd și pe un pre­­mai redus, întru cît școala îl plătește cu 130 lei kgr. și are în permanență o cantitate suficientă în depozit. ..Serul antipestos prin sine însuși neconferind, decît o imunitate de 10—15 zile, porcii inoculați se vor lăsa în contract cu cei bolnavi, chiar pe locul de infecțiune pentru a se înlesni, cu modul acesta, producerea unei infecțiuni natural­e, care întă­rește vaccinarea și conferă o imuni­tate activă de mai lungă durată. .Serul acesta, nu are însă câtuși de puțin proprietatea curativă și de aceea nu va fi întrebuințat decit un scop preventiv, în dozele urmă­toare : la porci în greutate de 10 kgf... cîte 10 c­­m.; la porcii de 25 kgr., 12 cm.; la porcii de 50 kgr., 15 cm ; la porcii în greutate de 100 kgr, 20 cm. și la porcii de peste 100 kgr., 25 cm. Pentru d. ministru da instrucția publici Ni se Aduce la cunoștință acuza­­țiuni, destul de grave, co­­tra­ direc­torului școalei de meserii din C.­­Lung și a maeștrilor pălăriei, pie­trar și curelar de la aceiași școală. Ni se spune că elevii sunt siliți ca peste orele reglementare și chiar în zilele de sărbătoare, să stea la școa­lă și să lucreze mobila directorului lor. In ceea ce privește mîncarea lor, ea lasă foarte mult de dorit din cau­za prea greșitei distribuție ce se face cu alimentele, între bucătăria elevi­­lo și a maeștrilor citați. Înainte de a da în vileag tot ce ni se spune în această chestiune, aștep­tăm să vedem ce măsuri va lua d. ministru de industrie în contra a­­cestei stări de lucruri, dăunătoare cinstei și bunului mers al școalei. «*13*»-o-Condițu­mile ex-m­inertului de capaci­ta­te pentru numirea profesoarelor și maestrelor Ministerul instrucțiunei publice, aduce la cunoștința generală că, cu începere de la 1 Octombrie a. c. se vor ține în localul universității din­ București, examenele de capacitate pentru profesoare și maestre la în­­vâțământul secundar, în ordinea ur­mătoare: La 1 octombrie a. c.: limba româ­­nă, limba și literatura franceză, lim­ba latină, filozofie, pedagogie, edu­cație, comptabilitatea, arii­etica co­mercială, birou com­ereal, drept co­mercial și economie politică. La 1 Noembrie a. e.­: limba romi­­nină, limba germană, filozofia, pe­dagogia și educația. La 1 Decembrie a. c.: limba româ­­nă cu istoria și istora artelor, geo­grafia și instrucția civică. Cererile de înscriere la aceste e­­xamene vor fi adresate pină la 1 De­cembrie 1914, cel mai tîrziu). Candidatele pentru grupele de spe­cialități: limba romînă, limba și li­teratura franceză, limba latină, filo­zofie, pedagogie, educație, limba ro­­m­âină, cea germană, pedagogia, filo­zofia, educația, limba romînă cu is­toria și istoria artelor, geografia și instrucția civică, trebue să întru­nească următoarele condițiuni con­form art. 64 din regulament: să fie române ; să aibe etatea cel puțin 20 ani împliniți; să aibe titlul de licen­țiat ori doctori,­cari vor fi făcut stu­diile in străinătate, cu condițiunea ca diplomele ori certificatele lor de studii să fi fost echivalate cu cele din țară. Ministerul însă, avînd în vedere a­­vizul No. 41450/12 Mai­ 1914 al con­siliului permanent, dispensează pe candidatele cari se prezint­­­a exame­nul de capacitate pentru­ sesiunea 1 Octombrie 1914 și numai pentru a­­ceastă sesiune de lucrările teoretice și practice ale unul sem­inar pedago­gic din țară și de practică didacti­că nu cite una din școalele secundare sau normale de fete din Iași și Bu­curești cerute de art. 29 alin. 8 și de art. III alin. 2 din legea asupra in­­vățământului secundar și superior In vigoare, Intru cit aceste dispozi­­țiuni n’au putut fi determinate pînă acum prin regulament. Candidatele pentru științele comer­ciale, trebue să posede diploma de absolvire a un­ei școli comerciale su­perioare, să fi urm­at In străinătate cursurile complecte ale unei școli co­merciale superioare sunt să fi făcut practică in țară sau străinătate cel puțin trei ani, intr’o casă de admi­nistrație privată bine cunoscuta, ori iu vreo casă de comerț bine cunos­cută. Aceste examene vor consta din probe scrise, probe orale­ și probe de practică pedagogică. Lucrările scrise și orale ale candi­daților pentru științele comerciale vor avea de obiect întreaga materie cuprinsă în programa școalei comer­ciale superioare. Lucrările scrise și orale ale candi­daților de la celelalte grupe de spe­cialități, vor avea de obiect Întreaga materie a grupei pentru care se tre­ce examen cuprinsă în programa școalelor secundare de fete gr. II, pentru toate specialitățile, unei gru­pe; tn programa de licență respecti­vă la specialitatea principală de li­cență a candidatelor; tn programele speciale. Întocmite pentru celelalte specialități din fiecare grupă, subiec­tele pentru probele scrise se vor lua din programa specială sau din pro­grama școalelor secundare de fete gr.­ii. CU dezvoltarea cerută după programa pentru licența respectivă. laid programele speciale: Limba rom­înă, limba latină, limba france­ză, limba germană, istoria universa­lă, istoria românilor, istoria artelor, filozofia cu pedagogia și educația, economia politică și instrucția civi­că, contabilitatea cu aritmetica co­mercială, biurou comercial, drept co­mercial și economie politică și con­tabilitatea. Aritmetica comercială, brurpul co­mercial, dreptul comercial, economia politică. Serbarea seriei­e „militar Viteazu“ Societatea de ajutor reciproc „Mi­­hai Viteazu a avut pri­b serbare in parcul Carol, sub patronajul d-­ui prefect al Capitalei, reprezentat prin d. inspector Poenaru-Burdea. Au fost diferite distracții, cu mu­zici, lăutari, călușei, etc. ... S­a petrecut pină la 12 noaptea.--p. Mărfi, 1 Iulie, 1914 € ond fatu§rea de la comitetul albanez din Capitală ——---—«*— — Reîntors, d, căpitan Cristescu, comandantul companiei de volunari, povestește impresiile sale din Albania Sosirea voluntarilor rom­îni în Albania Eri dimineață, a fost primit la gară de către membrii comitetului albanez din Capitală, d. căpitan Cristescu, comandantul companiei de voluntari, care acum citeva zile a plecat in Albania spre a se pune in serviciul acelora ceri luptă pentru pacificarea Albaniei. In cercurile albaneze se afirmă că d. căpitan Cristescu ar fi avînd o mi­siune specială din partea prințului de Wied către suveranii noștri; tot­odată a fost însărcinat de suveranul Albaniei să prezinte mulțumirile sale membrilor coloniei albaneze din Romînia pentru patriotismul lor manifestat față de patria lor mamă La sala „Trocadero“ locul de în­trunire a­ albanezilor, d. căpitan Cristescu a fost intîmpinat de nu­meroși fruntași al coloniei albaneze. In mijlocul acestei atmosfere prie­tenești ,d-sa a povestit impresiile din dozin, cele căpătate la sosirea volun­tarilor la Durazzo, pe cari credem nemerit a le comunica cititorilor noștri. PLECAREA VOLUNTARILOR Se știe cu cită însuflețire au fost conduși voluntarii la gară și urările călduroase ce le-aui primit in drumul lor de la Vârciorova la Budapesta și in special au fost obiectul unor vii simpatii din partea românilor arde­leni de,prin localitățile pe unde au trecut. De la Budapesta, voluntarii au a­­juns la Fiume, unde s'au îmbarcat pe un vapor austriac pentru Duraz­­zo. Au so­it în Albania in zorii zilei, fiind primiți in viraje și aplauze de către populația din Durazzo. Aci, voluntarii au fost­ incartierați într-o cazarmă din apropierea pala­tului princiar, iar după amiază, prin­cipele de Wied, a tecut in revistă compania compusă dintr-un efectiv de 150 de soldați în afară de grade. Prințul de Wied s'a întreținut mul­tă vreme cu comandanții companiei în special cu d-ni. căpitan Cristescu și locotenent Burchi cari au fost in­vitați la un dejun de gală. In urma unei lungi convorbiri pe care prințul de Wied a avut-o cu d. căpitan Cristescu, comandantul com­paniei de voluntari, a fost însărcinat cu organizarea militară a voluntari­lor, și a primit misiunea de a se îna­poia în Romînia spre a recruta noul cadre de voluntari. In acest scop d. căpitan Cristescu va primi tot spri­jinul guvernului din Albania. După sfaturile sale s’au­ comandat cite­va tunuri „Scoda“,­are vor trebui să so­sească, armament cu totul nou, pre­cum și ,un număr însemnat de mi­traliere." Zilele­ acestea d. căpitan Cristescu se va prezenta suveranilor noștri spre a le timina o scrisoare autogra­fă din partea prințului de Wied. SITUAȚIUNEA IN ALBANIA Am cerut d­lui căpitan Cristescu să ne vorbească despre situația in Albania. Din lămuririle pe cari ni le-a dat reeso că situațiupea nu este atit de rea cum s’ar părea dacă am da crezătulit tuturor zvonurilor cari ne sosesc din Albania. De fapt, ne spune d-sa, revoltații din Albania nu simnt un număr mai mare de 3.4000 de oameni. Nemulțu­miții actualei stări de lucruri, sunt mahomedanii de la Nord, așa zișii Ghegi, din cuprinsul localittăților: Tirana, Cavaia și Siak. Propriu zis ei n’au nici un fel de organizație mi­litară și sunt conduși de foștii sol­dați și grade inferioare cari anul trecut au făcut campania în Munte­­negru. Dispun de două tunuri și sunt armați cu puști Mauser. Totuși gra­ție panicei pe care știți să o răspîn­­deascâ în populație, au reușit să se apropie la 2 km. de Durazo. Situația resvrătiților insa este as­tăzi compromisă, din pricnă că bey-ii musulmani, căpeteniile lor, nu mai dispun de fonduri spre a le împărți ajutoare . Serbia și Junii turci care le-au dat un ajutor material in tot timpul revoltei azi nu­-i mai ajută și recoltele stau pe cîmp neculesc, ce este mai caracteristic, este faptul că din pricina lipsei de fonduri, nemul­țumirile și neînțelegerile au­ Început să cuprindă pe capii răsculaților. * Astfel stînd lucrurile, revolta în Albania este pe cale de-a se potoli. Prenk-Bib-Doda, a sosit la Durazzo și a fost numit ministru. Intrat în guvern el a avut mai multe întrevederi cu Isa Boletinaz și cu Aziz-bey-Vrione, hotărînd să intre în tratative cu șefii răsculați­lor, să le examineze cererile și să poată rădea acord. Soluțiunea se pare că convine ambelor părți, in­cît se așteaptă ca în curînd să se liniștească tot nordul Albaniei. SITUAȚIA IN SUDUL ALBANIEI Se pare că în Albania de Sud, situ­­ațiune este cu mult mai rea, fiindcă epiroții profitînd de starea continue­­lor turbierări din Albania de Nord pe de-o parte, pe de alta slăbiciunea jandarmeriei naționale din această regiune i-a Încurajat și in ultimul timp, ajutați fiind de armate regu­late grecești au intrat în Epir și au­ ocupat Coritza. Zilele trecute chiar s’a anunțat regelui Albaniei căderea Coriței. Pentru un moment suveranul Al­­banei așteaptă împăcarea elemente­­or din Nord spre a putea procede cu toată forța la liniștirea Epirului:. Guvernul albanez are astăzi la dis­­poziție forțe de peste 3000 malisori și mirdiț­ în asta reluznmrdluirdulaoi mirdid­ în afară de trupele internați­onale și forțele din orașele: Scutari, Valona și Berath cari s'au declarat' de partea guvernului. ** ‘ Guvernul albanez, din cele arătate de d. căpitan Cristescu, faci mari sforțări și sacrificii bănești, pentru­ organizarea armatei­ albaneze spre a putea pacifica Albania și a-I asigu­­ra liniștea atit de mult dorită de că­­tre albanezi patrioți cari In mod s.n-i cer năzuesc să facă din Albania de azi, un stat civilizat și de progres in mijlocul popoarelor balcanice. ____ _ N. P. P. Alensarea aeroplanului „Silistra" la R-Sărat R. SARAT, 29 iunie. — Biplanul Blériot „Silistra" pilotat de d­­efipi*­lan Beronia­re, venind în zbor din s. București, cu destinație pentru Iași,i a aterizat aseară pe cîmp In apri­^­piere de Zoița din cau­za furtunei. Aviatorul, care avea ca pasager pe­ un sergent m­ecaic, con­tsib­îndu­ și­ azi dimineață zborul a fost iarăși­ silit sa aterizeze pe cîmpia BornneaJ șefi de la marginea orașului, lungA noua cazarmă a regimentului de ar­­ti­lerie, din cauza timpului nefavora­­bil și a lipsei de benzinfi. Mîine dimineață, dacă timpul vai fi priincios, d. căpitan Beroniiade se va înapoia In zbor la București, așa­ că d-sa nu mai poate lua parte la botezul arepronoului „lașul". Locțiitor " ---------- "-nififtir li muta#­­|L | Serbarea de aviație din Iași IAȘI, 29 Iunie,—Serbarea de avia­­ție care a avut loc cu prilejul bote­zului aeroplanului Iașii, a obținut un succes desăvirșit. Pe o vreme splendidă tot Iașii și un mare număr de persoane sosite din orașele învecinate s’au adunat pe platoul Co­ krulu­i, unde se găseau­ de față autoritățile civile și ofițerii superiori ai garnizoanei locale. La orele C dl. a. a.a oficiat un ser­­viciu religios de către preotul Țin­­coca, protoereul orașului, însoțit de corul biseric­ei „Talpalari" care a est celăt­ân răspunsuri, sub conducerea d-lui Ciocârlan. La orele 7 fără zece minute, aero­planul lafil, condus de d. caplina Adu­mo­viei, s'a urcat în aer pină la o Înălțime de 000 m, făcind vl­­agi­ ad­mirabile. Apoi s'a urcat un aeroplan sistem „Coanda-Bristol", condus de d. căpitan Popovici. Acesta s'a urcat la înălțimi și mai mari, făcind viraje uimitoare. După citeva minute, amb­ele apara­te s au urcat în acelaș timp, fărtras evoluții in aer și întrecindu-se m­irs­ele. Aeroplanul „Coanda-Bristo” avea și un pasager. Pină la orele 8 seara, aeroplanele au zburat tnir­una de a­­supra orașului, la admirația Ieșeni­lor. Am văzut și noi, lașii sburind !­i probabil că ambele aeroplane se vor întoarce ln zbor, la Capitală, chiar astă-seară.—Dan Concursul maeștrilor de coruri biseri­cești Eri după amiază Intre orele 5 și 7 s’a ținut in biserica sf. Gheorghe din str. Decebal un inters­ant concurs al maeștrilor de coruri bisericești candidind la postul de directori al co­rului Mitropolitan. Juriul examinator era compus din următoarele persoane: Artilereu­l Ev­­ghenie l­umulescu și d-n» Tănase», cu Mihail, F. Teodorescu Bassu mem­bri. .. . Directorii de coruri bisericești’care s’au produs rund cu­­ ororile lor, cîntind diferite cin­tece bisericești sunt d-nit: Buiuk, Filoreanu, Geor­­gescu, Popovici și Cucu. S’au distins corurile d-lui Geor­­gescu și Filioreanu. La acest concurs a luat parte și un numeros public iubitor de f­rum­oa­sele cîntări ale cultului nostru. Deriziunea juriului se va face cu­­noscuta ulterior. ---------- ■ ft m B. F. Pentru d. ministru de finanțe Azi s’a prezintat la redacția noas­tră săteanul Ștefan D. Mazilu din comuna Optași, plasa Potcoavă, Jud. Olt. Gol de sărac ce este: bat lin. gin. bov și fără un picior, nenorocitul," plingind, ne-a spus păsul care n’a putut de atîta vrem­e să-i spună altora, căci a fost m­ereu­ dat afară. Acestui sătean i s'a dat, cu zece ani in urmă, și sul ca și altora i>p­­rum­b din fundul ujuturării săraci­lor. După atita timp, numitul se vede urmărit astăzi pentru valoarea ace­lui porum­­b, care este 75 Ioi, sumă pe care dinsul neavind da unde s'o plă­tească i s'a schestrat calul, singura lui avere, care urmează­ să­­ fie vîndut, săptămîna aceasta. De­sigur că la­ mijloc este o greșa­­lă­­ din partea primarului­ sau­­ a per­ceptorului, întru cît­ repetăm porum­bul i-a fost dat din fondul milelor.

Next