Dimineaţa, iulie 1914 (Anul 11, nr. 3708-3738)
1914-07-01 / nr. 3708
iiiMirrrr M. FINKELS Bucurați, ((rada Lipscani No. 1* palat naela Romînia, prăvălie Na 1hi ml) Carrot pa dna d* 33 Tonte 1914 amor. 1906.1 86 a ?6 7o é'JMvnU i'x«ra& § NH50> 89 2» é*/J . IwtS jj 8175 82 50 «•/JOkllK. ('ora Bún. p 8s.V< ö« 2j &*/JOblig. J ud. Qom. 8:) 75 I/O 25 5*', „ . I no 75 »125 6*,|D*nurt Rumi» 9 88— 88 35 5*,, beri», fuuo. ruralol 84 15 j4 50 6°/u * n I 85.50 8« 50 4»;, 0 *rb. lino. I 94 — 94 40 5°/, 0 urb. lați I 8a 25 8.» 0 A«. B. Național» |525oj— >80o _ „ „ AuHooiá ;>60— 560 — „ Miff. Unnia U. 161.) — MteO — j, tiánoa ItomAnA 7t 0 — <70 — > 'or. ral. a untriacâ 105;— iüí> — Marói ffortuautt I 124 — i‘/5 — llaao. írnnOLt* | lOi 36 102 — m Italien» I iOJI— 101 — rable hârtii fi ÍÍ 41—" iß? — &JLEKON TELEifu-N Zilnic Curse CONSTANȚA-BAZARGIC (Dobrici) Cu 8 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății Bucur Boezpediuunî de mărfuri, feagac •to. la Dobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaeft și Pneumatice p. Automobile CUTRALA: Constanța, Sir. Carol. BL'CUIt^ALA Bazacgio Str. Prinoipala ■Nicolae No. 32 S INAIA HOTEL KÜBLER BULEV. GHICA No 47 60 camere renovate.— Restaurant. — Pensiune 12—15 Lei pe zi — Mschis din nansub Iliicumea Mulțumind onormee clientele pentru bine - voitorul concura dar in tr*uuș spor in acelaș concurs pentru viitor. Cu o stinsă stimă HENR Y KUBLEST Vineri 23 Iune In trenul de seria Constanța București mi s'a schimbat un gramutan mc de mână de pânză !adronată persoana la care seara este rugată a mai trimite la gara Armașâții cu toate lucrurile și hârtiile cari se află în el oprinduși rani și timbrele. ________ MAE X. SPEÎ'BARU Pp. Uscat» SpiddUt'A t«rlin si »’aria Boale de rinichi, beșici, căile urinare — * «UKIE 1 AUGUST — la Căcimânești Hotel Seiter Cadulata VIS-A-VIS de i«von ::SE CAUTA: DE URGENȚA GFATA, LA UN — COPIL DE OI ANI “■ A se adresa la ,Adeverul“ — BATZ e" Govora Călianești Loc. de Automobile R.Vâlcea — O. THÜRINGER - Comp - A înființat Cursele de Automobile — HALTA GOVORA a BAI — Gara Jiblea la Calimnești Băi •CALIMANEȘTI—CACULATA - Automobile deschise p. scursiuni AUTOMOBILIST • INGINEM MECALIiCl cereți: O il d.ag Viața Motoarelor OlAPI penetra bă aur*. și cu la U DD VÂNZa Ej JPo onâ 1 — ia vizitiu sTF I E îTu i descopere: reacția Wassermann er< Jărul ® conștiincios și riguros știintific. Claboratori) „Ot Verzeanu“ Str. Doamnei 27. Telefon 19—50 Director "* DANII 4 K*elaborator la Facultatea de Me AciM si la spitalul Filantropia DIMINEAȚA Meetingul funcționarilor comerciali din Capitală Societatea „Gitnerala" a funat. comerciali, secția centrală, a convocat pe toți funcționarii comerciali pentru ori la orele 9 dimineața la un mare meeting la sala „Liedertafel“ din strada Academiei. Au sosit mai mulți delegați de la secțiunile din provincie, cari au fost primiți cu ovații de funcționarii comerciali din Capitală cit și de corul societății care pînă la deschiderea meetingului a fi distrat pe cei prezenți cu diferite cîntece patriotice. La orele 10 d. I. MANOLESCU directorului marelui magazin general din București a fost primit cu vil aplauze de întreaga asistență și de corul societății care cîntă „Mulți ani să trăiască". In urmă meetingul să deschide sub preșidenția d-lui STOIANOVICI din Ploești. D. UI. AL.EFTANDRESCU, președinte al soc. „Generala“ critică mai iutii pe acei funcționari comerciali care nu’și cunosc datoria, in urmă arată scopul acestui meeting: 1) Lupta pentru respectarea „Repauzului duminical“ complect așa cum a fost votat. 2) Extinderea acestei legi și asupra cîrciumiior cari sînt otrava sănătatei publice. 3) Reducerea orelor de muncă spre a rămîne timpul necesar atit odihnei cit și culturei. 4) Contractul muncei de care funcționarii comerciali au atita nevoe. D. V. COSTESCU, comerciant intr-o energică cuvlntare face critica funcționarilor comerciali care nu sunt sâ'și facă datoria. Se dă pildă pe d sa care deși patron, totuși niciodată o, a lipsit de la nici o Întrunire anunțată de sume este. Arată important, puncte.or pentru care funcționarii comercial luptă. Apelează la tot ce este funcționar comercial să fie solidar pentru ca să poată ciștiga mai cu ușurință cerințele funcționarilor. D. NERTA delegat din Cîmpina care vorbește de felul cum sunt tratați funcționarii comerciali din Cîmpina. Face apel la funcționarii comerciali din întreaga țară să se grupeze în jurul societ» „Generala" singura organizație care luptă pentru nevoile lor, iar atunci cînd ea ii chiama la luptă, cu toții să alerge. D. DR. PREUESCU medicul societății arată cu datele statistice ale serviciului sanitar marile ravagii pe care tuberculoza le face printre funcționarii comerciali ce dă numărul cel mai mare printre tuberculoși. Vorbește despre dragostea mare cu care funcționarii comerciali au mers ,la moarte în 1913 pentru ca să salveze onoarea țărei. Mîine va sosi ceasul cînd trebue să trecem Carpații. D. ..îlAIMOfVICI (Galați) spune : D. HAIMOVICI-VANIA, din Galați. Venit anume din Galați ca să ia parte la această întrunire d. Iaimovici rostește o cuvântare plină de elan care entuziasmează auditoriul, și pe care regretăm că nu avem putință să o redăm aici. Da, după ce îndeamnă pe cei prezenți să lupte fără preget pentru repauzul Duminical, propune un mare meeting la Galați, după care să urmeze meetinguri în toate orașele unde nu se respectă cererile funcționarilor comerciali. Cuvintele frumoase ți pline de spirit ale d-lui Ilaimovici au provocat un entuziasm de nedescris. Publicul aclamă pe orator, făcindu-i ovațiuni, strigind „Trăiască funcționarii comerciali din Galați“. Corul cata „Să trăiască". V. MATEESCU (Craiova) arată lupta pe care funcționarii comerciali din Craiova au dus-o pentru respectarea acestei legi, au ajuns chiar pînă acolo de au spart geamurile celor cari erau contra acestei legi și astăzi repauzul Duminical în acest oraș se respectă. (Aplauze). D. MARCEL ISAC (București), funcționar comercial, vorbește de un funcționar comercial care numai pentru simplul fapt pentru că a afișat in prăvălie un afiș patronul a venit și ia spus dela 15 cești concediat. Regretă faptul că pînă astăzi a stat departe de șoc. „Generală” care este singura organizație serioasă și promite că pe viitor nu numai că se va înscri în societate, dar va respunde cu căldură la toate chemările societăței. Roagă pe d. președinte și pe toți cei presenți să aleagă o comisiune și să meargă la acest patron spre a-i cere socoteală. Societatea Generala a luat notă de această propunere și promite că va da concurs pentru că răul să se îndrepte. D. TH. A. TEODOR J (București), este primit cu furtunoase aplauze. D-sa printro frumoasă cuvîntare vorbește pe larg despre toate punctele din programul societăței spunînd că, dacă pe căi pașnice nu vom putea duce lupta care o ducem atunci este nevoe de o mișcare mai întinsă. D. AL. TARCA (Brăila), propune ținerea unei întruniri în orașul Brăila unde repauzul nu se respectă. Mulțumește pentru primirea ce i s'a făcut. , D. PARASCIÎIVESCU (București), vorbește despre solidaritate ce trebue să existe intre membrii mișcărei. D. PINTU (București), critică administrația țărei care este însărcinată cu respectarea legilor și nu Tea să-și facă datoria conform miimei pe care o are. Critică nepăsat a funcționarilor comerciali. D. STOIANOVICI, încheiind seria avîntărilor, roagă pe țel cari s’au Înscris la cuvînt să renunțe deoarece orele fiind înaintate. Arată politica care se face în Ploești pe spinarea funcționarilor Comerciali. Propune ținerea unui mare meeting în orașul Ploești. Propunerea se admite. Mai vorbește de COSTIN (R.Vîlcea), spunînd că se solidarizează la luptă pe care societatea „Generala“ a început-o pentru cîștigarea reformelor necesare funcționarilor comerciali în genere. Roagă comitetul Centralei să anunțe o mare întrunire în orașul R.Vîlcea unde să fie cît mai mult delegați din Capitală că astfel să poată avea reușită întrunirea. Comitetul „Generalei" aprobă: In urmă d. G. A. Teodora dă citire ar următoarei MOȚIUNI Funcționarii comerciali din Capitală suntumfi la meeting în sala Liedertafel alături de delegații soc. „Cenerala' din provincie, ascultind ruvînzările din can ree.se că legea lepasului Duminical a devenit o adevărată batjocură, căci nicăeri nu se aplică. Considerind că rugămințile toate nu folosesc respectării legii, ci din contră perpetuează o stare de lucruri dăunătoare funcționarilor comerciali din toată țara, protestînd contra tuturor încălcărilor și nesocotirilor, hotărăsc să ducă cu prețul tuturor sacrificiilor, o campaie energică in* vitind totdeodată pe d. Atortan și Hadomnei să ordone respectul pe care îl datorează unei legi votată de parlamentul țării.MANIFESTAȚIA PE STRADE Manifestanții pornesc apoi în manifestație pe stradă cinci cite cinci pprnind placarde cu inscripția: „Aplicarea repausului duminical în toată țara“, „Estinderea repausului și la cîrciumi", „închiderea magazinelor la orele 8 seara“, „Contractul muncei“. Manifestanții au pornit cu corul în frunte executînd cîntece pe tot parcursul : străzile Academiei, calea Victoriei, Lipscan, Smîrdan pînă la sediul societăței, unde a fi mai vorbit d-nnl TALIANU (R.Vîlcea) și BADESCU (București). In urmă manifestanții s’au despărțit în liniște. I ...■"U'HBRft*11 <l i"‘flBjT***“1 ......... Liga Reformelor dela Iași IAȘI, 20 Iunie. — S’a lansat astăzi următoarea convocare : „Persoanele cari au aderat rad doresc să adereze la Liga Reformelor, sunt rugate a se intilni Joi 3 Iulie, orele 3 p. m. la Iași in șah. Cinema Modern. (si) Comitetul de inițiativă Se crede că vor sosi la această întrunire persoane din toată țara. Dan. Tragicul sfirșit al unei artista din Pitești PITEȘTI, 28 Iunie. — In seara de 28 cor., pe la orele 9, a fost găsită moartă, în camera sa de la hotelul Dacia, artista Renée Lombard. Anunțindu-se autoritățile, la fața locului a sosit d. prim-procuror Polizu, d. polițai Călinescu și d. dr. Marinescu, care a constatat că moartea se datorește abuzului de eter, sianumita artistă fiind eteromană. Din ordinul d-lui prim-procuror, cadavrul a fost transportat la morga orașului, spre a i-se face autopsia. D-na Ella Negruzzi admis la baroul din Galați GALAȚI, 2* Iunie. — Consiliul de disciplină al baroului local a admis cererea d-nei Ella Negroidi din Iaș! de a pleda. Cererea a fost aprobată cu S voturi contra 1. — Inter. fesuri peîăoara la combaterea pestei porcine Direcțiunea generală a serviciului sanitar a adresat medicilor veterinari din țară, următoarea circulară . Pentru a preveni întinderea pestei porcine și a micșora pagubele ce această epizootie produce vă încunoștiințăm, că la necesitate puteți recomanda serul antipastos al profesorului flutura de la Buda Pesta. „Acest ser se poate comanda prin școala superioară de medicină veterinară, pentru că numai astfel, îl veți putea procura mai curînd și pe un premai redus, întru cît școala îl plătește cu 130 lei kgr. și are în permanență o cantitate suficientă în depozit. ..Serul antipestos prin sine însuși neconferind, decît o imunitate de 10—15 zile, porcii inoculați se vor lăsa în contract cu cei bolnavi, chiar pe locul de infecțiune pentru a se înlesni, cu modul acesta, producerea unei infecțiuni naturale, care întărește vaccinarea și conferă o imunitate activă de mai lungă durată. .Serul acesta, nu are însă câtuși de puțin proprietatea curativă și de aceea nu va fi întrebuințat decit un scop preventiv, în dozele următoare : la porci în greutate de 10 kgf... cîte 10 cm.; la porcii de 25 kgr., 12 cm.; la porcii de 50 kgr., 15 cm ; la porcii în greutate de 100 kgr, 20 cm. și la porcii de peste 100 kgr., 25 cm. Pentru d. ministru da instrucția publici Ni se Aduce la cunoștință acuzațiuni, destul de grave, cotra directorului școalei de meserii din C.Lung și a maeștrilor pălăriei, pietrar și curelar de la aceiași școală. Ni se spune că elevii sunt siliți ca peste orele reglementare și chiar în zilele de sărbătoare, să stea la școală și să lucreze mobila directorului lor. In ceea ce privește mîncarea lor, ea lasă foarte mult de dorit din cauza prea greșitei distribuție ce se face cu alimentele, între bucătăria elevilo și a maeștrilor citați. Înainte de a da în vileag tot ce ni se spune în această chestiune, așteptăm să vedem ce măsuri va lua d. ministru de industrie în contra acestei stări de lucruri, dăunătoare cinstei și bunului mers al școalei. «*13*»-o-Condițumile ex-minertului de capacitate pentru numirea profesoarelor și maestrelor Ministerul instrucțiunei publice, aduce la cunoștința generală că, cu începere de la 1 Octombrie a. c. se vor ține în localul universității din București, examenele de capacitate pentru profesoare și maestre la învâțământul secundar, în ordinea următoare: La 1 octombrie a. c.: limba română, limba și literatura franceză, limba latină, filozofie, pedagogie, educație, comptabilitatea, ariietica comercială, birou comereal, drept comercial și economie politică. La 1 Noembrie a. e.: limba rominină, limba germană, filozofia, pedagogia și educația. La 1 Decembrie a. c.: limba română cu istoria și istora artelor, geografia și instrucția civică. Cererile de înscriere la aceste examene vor fi adresate pină la 1 Decembrie 1914, cel mai tîrziu). Candidatele pentru grupele de specialități: limba romînă, limba și literatura franceză, limba latină, filozofie, pedagogie, educație, limba româină, cea germană, pedagogia, filozofia, educația, limba romînă cu istoria și istoria artelor, geografia și instrucția civică, trebue să întrunească următoarele condițiuni conform art. 64 din regulament: să fie române ; să aibe etatea cel puțin 20 ani împliniți; să aibe titlul de licențiat ori doctori,cari vor fi făcut studiile in străinătate, cu condițiunea ca diplomele ori certificatele lor de studii să fi fost echivalate cu cele din țară. Ministerul însă, avînd în vedere avizul No. 41450/12 Mai 1914 al consiliului permanent, dispensează pe candidatele cari se prezinta examenul de capacitate pentru sesiunea 1 Octombrie 1914 și numai pentru această sesiune de lucrările teoretice și practice ale unul seminar pedagogic din țară și de practică didactică nu cite una din școalele secundare sau normale de fete din Iași și București cerute de art. 29 alin. 8 și de art. III alin. 2 din legea asupra invățământului secundar și superior In vigoare, Intru cit aceste dispozițiuni n’au putut fi determinate pînă acum prin regulament. Candidatele pentru științele comerciale, trebue să posede diploma de absolvire a unei școli comerciale superioare, să fi urmat In străinătate cursurile complecte ale unei școli comerciale superioare sunt să fi făcut practică in țară sau străinătate cel puțin trei ani, intr’o casă de administrație privată bine cunoscuta, ori iu vreo casă de comerț bine cunoscută. Aceste examene vor consta din probe scrise, probe orale și probe de practică pedagogică. Lucrările scrise și orale ale candidaților pentru științele comerciale vor avea de obiect întreaga materie cuprinsă în programa școalei comerciale superioare. Lucrările scrise și orale ale candidaților de la celelalte grupe de specialități, vor avea de obiect Întreaga materie a grupei pentru care se trece examen cuprinsă în programa școalelor secundare de fete gr. II, pentru toate specialitățile, unei grupe; tn programa de licență respectivă la specialitatea principală de licență a candidatelor; tn programele speciale. Întocmite pentru celelalte specialități din fiecare grupă, subiectele pentru probele scrise se vor lua din programa specială sau din programa școalelor secundare de fete gr.ii. CU dezvoltarea cerută după programa pentru licența respectivă. laid programele speciale: Limba romînă, limba latină, limba franceză, limba germană, istoria universală, istoria românilor, istoria artelor, filozofia cu pedagogia și educația, economia politică și instrucția civică, contabilitatea cu aritmetica comercială, biurou comercial, drept comercial și economie politică și contabilitatea. Aritmetica comercială, brurpul comercial, dreptul comercial, economia politică. Serbarea serieie „militar Viteazu“ Societatea de ajutor reciproc „Mihai Viteazu a avut prib serbare in parcul Carol, sub patronajul d-ui prefect al Capitalei, reprezentat prin d. inspector Poenaru-Burdea. Au fost diferite distracții, cu muzici, lăutari, călușei, etc. ... Sa petrecut pină la 12 noaptea.--p. Mărfi, 1 Iulie, 1914 € ond fatu§rea de la comitetul albanez din Capitală ——---—«*— — Reîntors, d, căpitan Cristescu, comandantul companiei de volunari, povestește impresiile sale din Albania Sosirea voluntarilor romîni în Albania Eri dimineață, a fost primit la gară de către membrii comitetului albanez din Capitală, d. căpitan Cristescu, comandantul companiei de voluntari, care acum citeva zile a plecat in Albania spre a se pune in serviciul acelora ceri luptă pentru pacificarea Albaniei. In cercurile albaneze se afirmă că d. căpitan Cristescu ar fi avînd o misiune specială din partea prințului de Wied către suveranii noștri; totodată a fost însărcinat de suveranul Albaniei să prezinte mulțumirile sale membrilor coloniei albaneze din Romînia pentru patriotismul lor manifestat față de patria lor mamă La sala „Trocadero“ locul de întrunire a albanezilor, d. căpitan Cristescu a fost intîmpinat de numeroși fruntași al coloniei albaneze. In mijlocul acestei atmosfere prietenești ,d-sa a povestit impresiile din dozin, cele căpătate la sosirea voluntarilor la Durazzo, pe cari credem nemerit a le comunica cititorilor noștri. PLECAREA VOLUNTARILOR Se știe cu cită însuflețire au fost conduși voluntarii la gară și urările călduroase ce le-aui primit in drumul lor de la Vârciorova la Budapesta și in special au fost obiectul unor vii simpatii din partea românilor ardeleni de,prin localitățile pe unde au trecut. De la Budapesta, voluntarii au ajuns la Fiume, unde s'au îmbarcat pe un vapor austriac pentru Durazzo. Au soit în Albania in zorii zilei, fiind primiți in viraje și aplauze de către populația din Durazzo. Aci, voluntarii au fost incartierați într-o cazarmă din apropierea palatului princiar, iar după amiază, principele de Wied, a tecut in revistă compania compusă dintr-un efectiv de 150 de soldați în afară de grade. Prințul de Wied s'a întreținut multă vreme cu comandanții companiei în special cu d-ni. căpitan Cristescu și locotenent Burchi cari au fost invitați la un dejun de gală. In urma unei lungi convorbiri pe care prințul de Wied a avut-o cu d. căpitan Cristescu, comandantul companiei de voluntari, a fost însărcinat cu organizarea militară a voluntarilor, și a primit misiunea de a se înapoia în Romînia spre a recruta noul cadre de voluntari. In acest scop d. căpitan Cristescu va primi tot sprijinul guvernului din Albania. După sfaturile sale s’au comandat citeva tunuri „Scoda“,are vor trebui să sosească, armament cu totul nou, precum și ,un număr însemnat de mitraliere." Zilele acestea d. căpitan Cristescu se va prezenta suveranilor noștri spre a le timina o scrisoare autografă din partea prințului de Wied. SITUAȚIUNEA IN ALBANIA Am cerut dlui căpitan Cristescu să ne vorbească despre situația in Albania. Din lămuririle pe cari ni le-a dat reeso că situațiupea nu este atit de rea cum s’ar părea dacă am da crezătulit tuturor zvonurilor cari ne sosesc din Albania. De fapt, ne spune d-sa, revoltații din Albania nu simnt un număr mai mare de 3.4000 de oameni. Nemulțumiții actualei stări de lucruri, sunt mahomedanii de la Nord, așa zișii Ghegi, din cuprinsul localittăților: Tirana, Cavaia și Siak. Propriu zis ei n’au nici un fel de organizație militară și sunt conduși de foștii soldați și grade inferioare cari anul trecut au făcut campania în Muntenegru. Dispun de două tunuri și sunt armați cu puști Mauser. Totuși grație panicei pe care știți să o răspîndeascâ în populație, au reușit să se apropie la 2 km. de Durazo. Situația resvrătiților insa este astăzi compromisă, din pricnă că bey-ii musulmani, căpeteniile lor, nu mai dispun de fonduri spre a le împărți ajutoare . Serbia și Junii turci care le-au dat un ajutor material in tot timpul revoltei azi nu-i mai ajută și recoltele stau pe cîmp neculesc, ce este mai caracteristic, este faptul că din pricina lipsei de fonduri, nemulțumirile și neînțelegerile au Început să cuprindă pe capii răsculaților. * Astfel stînd lucrurile, revolta în Albania este pe cale de-a se potoli. Prenk-Bib-Doda, a sosit la Durazzo și a fost numit ministru. Intrat în guvern el a avut mai multe întrevederi cu Isa Boletinaz și cu Aziz-bey-Vrione, hotărînd să intre în tratative cu șefii răsculaților, să le examineze cererile și să poată rădea acord. Soluțiunea se pare că convine ambelor părți, incît se așteaptă ca în curînd să se liniștească tot nordul Albaniei. SITUAȚIA IN SUDUL ALBANIEI Se pare că în Albania de Sud, situațiune este cu mult mai rea, fiindcă epiroții profitînd de starea continuelor turbierări din Albania de Nord pe de-o parte, pe de alta slăbiciunea jandarmeriei naționale din această regiune i-a Încurajat și in ultimul timp, ajutați fiind de armate regulate grecești au intrat în Epir și au ocupat Coritza. Zilele trecute chiar s’a anunțat regelui Albaniei căderea Coriței. Pentru un moment suveranul Albanei așteaptă împăcarea elementeor din Nord spre a putea procede cu toată forța la liniștirea Epirului:. Guvernul albanez are astăzi la dispoziție forțe de peste 3000 malisori și mirdiț în asta reluznmrdluirdulaoi mirdid în afară de trupele internaționale și forțele din orașele: Scutari, Valona și Berath cari s'au declarat' de partea guvernului. ** ‘ Guvernul albanez, din cele arătate de d. căpitan Cristescu, faci mari sforțări și sacrificii bănești, pentru organizarea armatei albaneze spre a putea pacifica Albania și a-I asigura liniștea atit de mult dorită de către albanezi patrioți cari In mod s.n-i cer năzuesc să facă din Albania de azi, un stat civilizat și de progres in mijlocul popoarelor balcanice. ____ _ N. P. P. Alensarea aeroplanului „Silistra" la R-Sărat R. SARAT, 29 iunie. — Biplanul Blériot „Silistra" pilotat de defipi*lan Beroniare, venind în zbor din s. București, cu destinație pentru Iași,i a aterizat aseară pe cîmp In apri^piere de Zoița din cauza furtunei. Aviatorul, care avea ca pasager pe un sergent mecaic, contsibîndu și azi dimineață zborul a fost iarăși silit sa aterizeze pe cîmpia BornneaJ șefi de la marginea orașului, lungA noua cazarmă a regimentului de artilerie, din cauza timpului nefavorabil și a lipsei de benzinfi. Mîine dimineață, dacă timpul vai fi priincios, d. căpitan Beroniiade se va înapoia In zbor la București, așa că d-sa nu mai poate lua parte la botezul arepronoului „lașul". Locțiitor " ---------- "-nififtir li muta#|L | Serbarea de aviație din Iași IAȘI, 29 Iunie,—Serbarea de aviație care a avut loc cu prilejul botezului aeroplanului Iașii, a obținut un succes desăvirșit. Pe o vreme splendidă tot Iașii și un mare număr de persoane sosite din orașele învecinate s’au adunat pe platoul Co krului, unde se găseau de față autoritățile civile și ofițerii superiori ai garnizoanei locale. La orele C dl. a. a.a oficiat un serviciu religios de către preotul Țincoca, protoereul orașului, însoțit de corul bisericei „Talpalari" care a est celătân răspunsuri, sub conducerea d-lui Ciocârlan. La orele 7 fără zece minute, aeroplanul lafil, condus de d. caplina Adumoviei, s'a urcat în aer pină la o Înălțime de 000 m, făcind vlagi admirabile. Apoi s'a urcat un aeroplan sistem „Coanda-Bristol", condus de d. căpitan Popovici. Acesta s'a urcat la înălțimi și mai mari, făcind viraje uimitoare. După citeva minute, ambele aparate s au urcat în acelaș timp, fărtras evoluții in aer și întrecindu-se mirsele. Aeroplanul „Coanda-Bristo” avea și un pasager. Pină la orele 8 seara, aeroplanele au zburat tniruna de asupra orașului, la admirația Ieșenilor. Am văzut și noi, lașii sburind !i probabil că ambele aeroplane se vor întoarce ln zbor, la Capitală, chiar astă-seară.—Dan Concursul maeștrilor de coruri bisericești Eri după amiază Intre orele 5 și 7 s’a ținut in biserica sf. Gheorghe din str. Decebal un intersant concurs al maeștrilor de coruri bisericești candidind la postul de directori al corului Mitropolitan. Juriul examinator era compus din următoarele persoane: Artilereul Evghenie lumulescu și d-n» Tănase», cu Mihail, F. Teodorescu Bassu membri. .. . Directorii de coruri bisericești’care s’au produs rund cu ororile lor, cîntind diferite cintece bisericești sunt d-nit: Buiuk, Filoreanu, Georgescu, Popovici și Cucu. S’au distins corurile d-lui Georgescu și Filioreanu. La acest concurs a luat parte și un numeros public iubitor de frumoasele cîntări ale cultului nostru. Deriziunea juriului se va face cunoscuta ulterior. ---------- ■ ft m B. F. Pentru d. ministru de finanțe Azi s’a prezintat la redacția noastră săteanul Ștefan D. Mazilu din comuna Optași, plasa Potcoavă, Jud. Olt. Gol de sărac ce este: bat lin. gin. bov și fără un picior, nenorocitul," plingind, ne-a spus păsul care n’a putut de atîta vreme să-i spună altora, căci a fost mereu dat afară. Acestui sătean i s'a dat, cu zece ani in urmă, și sul ca și altora i>prumb din fundul ujuturării săracilor. După atita timp, numitul se vede urmărit astăzi pentru valoarea acelui porumb, care este 75 Ioi, sumă pe care dinsul neavind da unde s'o plătească i s'a schestrat calul, singura lui avere, care urmează să fie vîndut, săptămîna aceasta. Desigur că la mijloc este o greșală din partea primarului sau a perceptorului, întru cît repetăm porumbul i-a fost dat din fondul milelor.