Dimineaţa, august 1914 (Anul 11, nr. 3739-3769)

1914-08-05 / nr. 3743

tau amikWVí Ml SCHULDER ® Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon »­: 6-8-10-12 PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Biurourile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CD PREMII: Va an Lei ÎS.—1 6 luni Lei 3 luni Lei 5. — Pántra atrib­utivit« prețul ..te MUMI TELEFON 4 LINII No. 1 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE războiul ram­u F* ROMIRA Ce ne spune d. Emil Costinescu Atitudinea noastră rămîne neschimbată SINAIA, 3 August . Din ziua în care situația externă s’a complicat, d. Costinescu a fost unul dintre acei cari a susținut cu cea mai mare energie ca Romînia să adopte o a­­titudine neutră. Bătrînul bărbat de stat a fost așa de preocupat de si­tuația ce ar putea crea tării cea mai mică greșală în politica noastră externă. în­cît în ajm­a­ consiliului­­ de Coroană un personaj politic care a avut ocazia să-i vorbească, ne-a spus : — Costinescu se consultă acum cu conștiința lui de bun român. Nici­odată nu am văzut un bărbat de stat mai îngrijorat, dar în acelaș timp mai conștient de răspunderea ce o au­ de altfel toți acei cari ne conduc astăzi. Intr’adevăr, sfatul care a avut loc la Castelul Peleș, sub președinția regelui, va rămîne istoric. Unul din­tre cei chemați la acel mare consi­liu a avut buna inspirație ca să ia no­te și a reușit aproape să stenogra­­fieze discuția urmată. Aceste n­ote nu vor vedea insă lumina zilei de­cît atunci cină evenimentele de azi vor intra în domeniul istoriei.­­ Toți au părăsit Castelul Peleș ,declarind că hotărîrea luată, le-a fost dictată de conștiința lor, de interesele statului și ale neamului, și, cu toate că numai d. Carp a avut o altă soluțiune, totuși hotărî­rea luată a primit caracterul unei hotărîri unanime. Dintre acei cari au sprijinit neu­tralitatea cu toată autoritatea și cu, adîncă convingere că face un bine țării sale a fost d. Emil Costinescu. Odată atitudinea Romîniei fixa­tă, d. Costinescu considerind ca definitiv clarificată, situa­ția statului nostru și-a îndreptat ac­tivitatea sa, împreună cu ceilalți colegi din guvern, ca să înlăture toate, acele consecințe și dificultăți interne cari decurg dintr’o situațiu­­ne anormală așa de gravă. Nici un moment nu s’a mai pus în guvern în dis­­cuțiu de chestia neutrali­­tatei. Dar în afară de guvern, în unele cercuri politice au­ avut o clipă crezare niș­te zvonuri că vom fi siliți a, ne schimba atitudinea și de aci s’a răspîndit și zvo­nul de mobilizare. Toți scări caiSi noștri de stat, c­are și-au asumat răs­punderea istisafîcă de azi s’au grăbit să dezmintă a­­ceste zvonuri. Primul minstru care și-a impus cea mai mare re­zervă, tocmai fiin­d­că s’a declarat și d- sa de la înce­put, pentru neutralitate, s’a mărginit a autoriza ofi­cioasele guvernului să nu iasă din nota neistarali­­tății. Intrebrad­ieri pe d. testinesca a daci au ajuns ln urechile zvonurile despre schimbarea de atitudine? d-sa s-a gritist si ne faci urnraitoare si declarative: — Am produs absolut nici o sch­imfoare« Ceia ce s-a hotărît în Consiliul n­ ® €@m­ană a rămas bine hotă­rî!.mm mai discutat­ asupra neutralitații, care rămîne mm« chiarabată, și de aceia Hu MOn!­­Lu­âH. Stăm însă cu arma la picior. Hu pentru a provoca pe cineva, ci numai pantru a ne apăra în po­triva acelor cari ar voi sa ne a­ Hin această at­it i­iilne hu eștm Și căutăm dar cu toții a men« ține liniștea internă ca astfel să putem vopsi la «al bine numai la interesele mari ale statului88” A. H. D. Emil Costinescu­ Schimbul fie telegrame tntre regele Angliei și iar Ziarul „Times“ publică în numă­rul din 5 August st. n. un schimb de telegrame între regele Angliei și țarul Nicolae. La 1 cor.­—spune ziarul englez— regele George a aflat ,că Germania s’a declarat în stare de războiu­ față de Rusia, și i-a telegrafiat ța­rului textul notei, prin care Ger­mania­ a protestat împotriva mo­bilizării rusești. TELEGRAMA REGELUI GEORGE Telegrama aceasta a regelui An­gliei, termină astfel: Trebue să cred, că această serioasă hotărîre, este datorită unei Interpre­tări greșite. Nutresc cea mai caldă dorință de a nu pierde nicî un pri­lej pentru a împiedica îngrozitoarea catastrofă care amenință astăzi o­­menirea. De aceea mă adresez fie cu apelul personal, fie a înlătura greșita Inter­pretare, care, după mine trebue să fi avut loc — deschizînd prin aceasta încă odată calea tratativelor pentru pace. Dacă ești de acord, cred că pot da sprijinul meu­ în acest scop, atît de important. Vom­ face tot ce-mi stă în putere, pentru a restabili tratati­vele între puteri, care au fost între­rupte. Am credința că ești ca și mi­ne pătruns de dorința de a face tot ce este cu putință, pentru a menține pacea omenirii. RĂSPUNSUL ȚARULUI Țarul a­­ răspuns la aceasta, ur­mătoarele : Ași fi primit cu plăcere propune­rea ta, dacă ambasadorul german n’ar fi remis cri guvernului meu o declarație de războiu. De la data remiterii notei austriace la Belgrad, Rusia a făcut toate sfor­țările, pentru a determina o rezol­­vire pe cale pac­tică a chestiunilor ridicate de Austria. Scopul Austriei era să gonească pe sîrbi și să facă din Serbia un stat va­sal. Dacă Austria izbutea, ar fi stricat echilibrul in Balcani, care este un Interes vital al monarhiei mele. Toate propunerile guvernului meu au fost respinse de Germania și de Austria. Numai după ea momentul favora­bil pentru a exercita o presiune asu­­pra Austriei trecuse, s’a prezentat Germania ca intermediară. Și nici a­­tunci n’a făcut propuneri precise. Declarația de razboia făcută Ser­biei de Austria m’a silit să ordon o mobilizare parțială, deși in vederea situației amenințătoare, sfetnicii mei militar mă grăbeau să urmez pilda Germaniei și să ordon mobilizarea generală. A trebuit să na hotărim la a­­ceasta după ce și Austria a făcut mo­bilizarea generală, bombardînd Bel­gradul și concentrâid în Galiția tru­pe austriace și în timp ce Germania își făcea pregătirile militare pe as­cuns. Că eram îndreptățit să procedez astfel o dovedește brusca declarație de războiu a Germaniei, care mi-a venit cu totul pe neașteptate, după ce dasem asigurări categorice împăra­tului Wilhelm, că trupele mele nu se vor mișca din loc atîîa timp cit vor urma tratativele și mediațiunile. In acest moment solemn, țin să te asigur, că am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a împiedica răz­boiul. Acum, cînd am fost silit să-l fac, am credința că țara ta nu va pă­răsi Franța și Rusia. Domnul să te binecuvinteze și să te ia în paza lui. Reproducem aceste telegrame după „Neue Freie Presse“. , , Dezmințirea ultimatului Angliei către Turcia Londra, 3 August. — "A­­genția Denter declară in­exactă inform­ați­un­ea zia­relor după care Anglia ar fi adresat un ultimatum, Turciei. Harți 5 August 19141 Cratative In chestia insulelor Talaat Bey Agenția Momînă ne-a transmis aseară următoa­rea importantă telegra­mă : CONSTANTINOPOL.—Ministrul de interne Talaat și președin­tele Camerei Ștefi­ au plecat ieri după amiazi spre București. Se declară în cercurile oficiale ale Forței că această călătorie este in ’ legatarä cu este sfiraea insulelor Ah­aip ®!®§£ rf&§si. M­isimnek, cS­isii Hlmumov Ministru­ Românial la Petersburg a fost obiectul unor atențiuni extraordinare la Odesa IAȘI, 3 August. — D. Di­am­and­y, ministrul nostru la St. Petersburg, a fost, în timpul trecerei sale prin Odessa, obiceiul unor atențiuni cum nu s'a­u mai văzut încă în Musia. La gară d-sa a fost in­tim­pinat de toți șefii ar­matei și de autoritățile civile in frunte cu guver­natorul și primarul orașu­lui. Armata era, înșirată pe ambele părți ale par­cursului pe unde trebuia să treacă ministrul Momi­ți­iei. In cele câteva ceasuri petrecute la Odessa, d. Di­­am­andy a fost găzduit în pavilionul țarului, pavili­on care încă nu s’a deschis pentru vre­un ambasador. Drumul spre Galați, d. Diamandy l’a făcut cu un vapor militar special pus la dispoziția sa. Plecarea din Odessa a fost însoțită de aceleași ome­noruri extraordinare ca și la sosire. ■— Dan --------— »­««gara- ■ ■ » Măsuri în favoarea evreilor din Rusia IAȘI. 3 August.­ Eli s’a răspîn­­dit în Rusia un ucaz împărătesc către familiile evreești în care 11 se anunță că au dreptul să se sta­bilească în orice parte a Rusiei. De asemeni școlile rusești vor fi deschise pentru elevii evrei fără vreo condițiune specială. Studenții evrei vor putea freguenta univer­sitățile, iar diplomele obținute de ei în străinătate vor fi valabile în Ru­­sia fără vreo formalitate specială*

Next