Dimineaţa, septembrie 1914 (Anul 11, nr. 3770-3799)
1914-09-01 / nr. 3770
2 2 CATALOGUL DE CĂRȚI ȘCOLARE „LIBRĂRIEI S ÖOL«I.OR" C. SFETEA * —...... . BUCUREȘTI =____ — Aprobate de Otor Minister al Instrucțiunei Publice — — ANUL ȘCOLUI 1914 —1015 — CĂRȚI DE CURS PRIMAR URBAN öI RURAL ABECEDARE.ULCtor8rescu I. și Stan C. partea 1 (in 6 culorii O ® 11 ,. « «a —5 ® üntru P. și Cristesen Fl. „ I —A.» „ „ NI.50 Hișieanu Lt., Brata I. și Constantila V. — Abecedarul militar .10 N<.U Knoboek Willbad Fr., Aetle Deutsche Fibel in LiAeinschriftl.U Popesatt D. și Ma muș 1. V. — Abecedar p. I “»51 n * n p. II —A0 CARȚI DE CETIRE. Dan P., Chelaru G. și Cristescu Olba clasa II urban» 1.“5 ., divizia i rurelă (anul I și II) 1.40 Dulia P., Chelaru (î., Gradacscu llr., tihani I., CrLtescu I) mn și Cristsan Forian clas a III urbanii lei 1.1O, clasa IV urbană lei 2.20, divizia III rurală (anul II) lei 2 ARITMETICI. Da’fn p., Georsiesc». și Ghiiță I., clasa I primară urbană 0.50 clasa II primară Urbană C.'.O clasa III primară urbană 0.M; și clasă I.V piiimră urbană O.CObani; Divizia I rurală’.'5. divizia II rurală (anul I și II) C.7 . și divzia II rurală (anul I și II) 0.8\ bani. Paladi «crimara clasa I primară urbană. »'70, clasa II 0 70, r a»a III 0.« . <d clasa IV o.10 bani. D.viza I rurală lvU divizia II rurală (anul I și II) 1.8â și divizia IVI rurală i.OU lea. GRAMATICI. Darboviceanu. (hilarii și <« hiații pentru clasa III primar‘40.50 clasa IV primară 0 60 banL Pentru divizia 111 filra anul I și II) 0.85 bani. GEOGRAFII. Cristram FI.,eografia județeni Teleorman pentru clasa IT urbană și f Jvzia II rurală (anul L•— leu. Dalia 8»., Orbișsni I». și Cristranu FI, Krecg sila României pentu clasa III u bană și'diviza III rurală (anul li 1 2 Prutti'-le Cunoștințți geografice în România p aiv. II ruralii «nu III.— leul Geografia Continentor pentru clasa IV u bună și div. rurală (anul II) 1.40 leu CALIGRAFII. JîconîCscn St.» pentru clasa I și divizia I 0.15, cisi II diviza II (nul 1)0,20 laut III divizia II (anul II 0.21, clasa IV divizia III (anul II) 0.20. Oaste de, scriera măruntă No. 1, 2 și 3, 0.10, Caeta de Caligrafie No 0 0.10 bani. DEMN: firigănea K.» Cast de desemn pntru clasa I și divizia I 0.25, clasa II divizia II «anul I)0.40 clasa III divizia II (anul II) 0.40, clasa IV divizia III (anul II) 0.40 bani. Cra.3.my&Co —® Transpsiitiii Internațîoibile --- 2, STRADA COVACI, 2 - Cu încăpere de azi primim spre expe*diere mărfuri din Austria și Germania cu transbordare la Predeal. Urbia-3lita;*3 SITîS & CmBmraști CĂRȚI DIDACTICE tyottate pentru au șsilar 1311-1915 In Milmtoto cu paraua în vipsre CAcaUL. PRIMAR ULMAN ȘI RURAL D. A. Albastri Și I. O.ța. Tâ9tli placa cu modele de caligrafie,Himere și dolceuia .................................................................5B ABECEDARE C. A. A Ulunsson. I. Mil&tton și Al I. O.ia. Abeiel șr partea 1. ...50 a » n a * SI. . —.63 giealassoa si 6p. Te adiat în ABe:e iar partea 1 . ..*1 a >i dun taja din pânză paste tot.5» ® a îs a —.8$ CÂRTI 33S CETIRE 0, ti. Chilisii, R. «Uliu»» s. 4. Ti»1 nisip ti. Bracasassa s Carte J. Ce.ire oi. M ü.*b. tijaU sa piuă pasta tot ..... ................i.Sa O D . O Iii ft . Voe ••••••••». î 85 3b ® ® 8 IV ^ Ö R O oa8o»evo*«<»2vip » » * div lt mii* leisti nn pitii pnt © tot . • • « «................*..* » & &t » nii anii fi» » » ................... 2926 a. O. Siniii, șt. M í I «laisii, Qr. Tailmir și I. I. Ouai Carte de Cetiră ol. ilucu..................................... ».20 aboeli o lejiti în pints psstîtt ............ 1.31 » » » »Vo .................... 1.4 * » * »No tegits în pinii paste tut . ........... I TM Jin . o Vb ............ •••••«•••••«• 2. » » » »IV fi Ír . finzî paste tot « .......................... • • 210 * » * div. ii mir.............................................................................i.2 a * * o N * lajitS în omit patt, tot .......... I.TM » BIU i> amit dl. lipit ti pin.» peste tot .»••<•• V» GRAMATICA D. meslaeson, Qr. Teodassiu, ti. Slolesem . Qr Mitiei p. ol. III uruană.......................................... —,n » » * III a legată în plnzi peste tot.................... . —.Sî n »»IV a ............................................. *—.73 ® » » IV ® leviti în ptnrä pestetat . . ......... —.8 » »div.Ili rurariul [I tejati, în pints peste tot ....... .—,8) ARITMETICII Glavonasssi. Aritmetica, cl. iurn. (I »ti și« toșită in plntă peste tot. —,SS » » div I mir. (1—io» » » » . —,4î » i «ii» a a » .—,75 » O «III * » n » . 1,29 Dijm, Nicolaescu, Stomatou, Aritmetica,cl. turh........................ —.50 » » » »o» legată la pind . . —,5$ » » » » «11 « regiUn pânză . . —,63 » si » »III » ......... .—,45 s . a » »IV i . ,1..... . —,69 » * * a div. I rlir......................... . . —,39 » > » » » ia regată la pintă . . . —,35 » « » » III ...... » ee —. 7B « o fi » » ui » anu! I și II... . —,95 St. Migaliisa, Qp. Tensmin Și O. Ctraeteai Aritmetica, cl. I urbană, lege ti în pinii peste tot........... . —,70 © »I » = 0 99 •*•••••••••*“ 65 » 9 îți fi » » ». L » 0008. ••*•••• — ti = 9 IV *> » & ft » *«■••••••••■• — •«» a div. i rurală .............................. —43 » e It 0 Ieșită tn pâniă peste tot. ................... —9» © » ft 6 « f» K» 6 9..*. ••••**•• ""*? S. V. Praia și Titus Patriciu Iași, Aritmetica, ci. fiirb. ...... S » 0 8 » III » ...... —.‘O »: * 6 » d IVo..................—91 I • o » div II .........................—.88 s> 0> 9 ft ftul ft «•••••FGEOGRAFII 0. A. Antonescu și I. I Vâtăsarul .. ...... România <•!. III și div. III mir. an. I. legată în pânză p?*t« tot. . . . I.3. Continenete cl. IV ir I. și div. III mir. an. II » » * » » 1.70 O, 8. Marilana: R»mult el.II urb. și div. III mur. anul I. .... . — 9. 0. Stolnsson și II. Nicalassiu i ... Deci fia trenimii div. II in mult II. legati în pânzî . .......................... . 1.2S România cl. III urb. și inv. III rur. an. I. legată în pânză peste tot ... 1,35 © vî IV © O 1» 900 Hei» 9n . •> o • • 1.70 ©. Alexandrescu și G. Teodosiiu, Deofr. Jud. Ilfov, ei. II și div. II. I.— CALIGRAFII C. A. Antoneaoa, Curs complect pentru <d. I și div. I........ . —,3 ®99 » » o NI « o N amil !••••• —,3 3 s ft ft ft » îI ft 0 II ft II • • ® • • —»30 ft ft . » »IV » ft HI. •««••••• —»313 9, Qr. Borgovan, N. Nloolaeseu șl G. Stolnasou i Cara g adat de Caligrafie, eUsa í ................ . —>30 a » a » » II ...... —.39 „ » » a a PI....................................... —,33 a ii a a a IV . , ................... I «»«•,. . —,30 0h. Nleolau, Ion I. Onu șl C. IcnssoU'LuuguB - Koa‘ Curs Melodic de Caligrafie Orlica, cl. I ................... . —,33 » aaa aI. a II... —,3 a ® aaa a »III. ............ — ,34aa » aa a al V..«...*...»*. — 138 DESEMN 0. A. Antonescu : Cars complect de Desemn. Cl. 1 ?I div. I rar., mod. napte si in culori și file al»e pentrU exemlu libera ...............................—.40 Id«m pentru cl. II și div. II rurală anul I ......... -.50 » a a 111a a 111 a * I ............ ......50 a a »IV « o III » * II • •50 st. Neaulescu: Desemn ca modele negre și calcil, oi I ura. și div. I var.,50 ` ® ft O o ••••••• —50 % » ® » Iî S io ................. —,50 » ® 99 ® ÎV ® .«••••• —50 ` ft ® 2 ® IUP« «•••••• — «50 $ » i » » II o ••••••• » fari modele pentru exerciți. Hlrefp •••••« •— #I¹ Pentru învățători și Institutori St. ft Muragon, Dr. Teodosan» și C. Carișossi: . v Probleme și Ezerc. de Aritmetică pentru cl. I și II prim. urbană și ílir. IIi în ruralâ. ...................... ...................... ................*»56 Probleme și Exerciții de Aritmetică cl. III și IV urb., div. HI rar. . . 3,20 > toși tâtcrl M eferi rabat. Catalogul complet de cărți ,1 materiei 8« Krb smssti. ’ $4rj! apr* eeaaaltare se trimit dap» etrero, DIMINEAȚA•ÜBü Finanțe și Comerț 11 ■—.»ft-TM................... Excidarea operațiunilor de bursă Comitetul Bursei întrunindu-se pentru a discuta chestiunea lichidărei operațiunilor de bursă încheiate de mijlocitorii oficiali de schimb și efecte până la 18 iulie 1914 — data închiderii Bursei de efecte, în baza art. 17 din legea asupra burselor și 174 din regulament, a decis : I) Amină din nou pentru data de 30 Septembrie 1914 lichidarea operațiunilor de bursă încheiate de mijlocitorii oficiali pînă la 18 Iulie 1914, cind s’a închis bursa de efecte ; II) Lichidarea conf. art. 17 din legea burselor și 174 din regulament, se va face în modul următor. Avînd în vedere cursurile notate în cotă pe ziua de 18 Iulie 1914, comitetul fixează ca curs de compensație în lichidarea de la 30 Septembrie 1914, următoarele cursuri: Banca Națională 5320 ; Casa Rurală nom. 1300; Banca Agricolă 489 ; The Bank of Roma Lted 2320 A : Banca descont din București 595; Marmorosch, Blank et Co. 865, Banca de Credit Roman 865 ; Banca populară din Pitești 240, Banca Generală Romina 2115; Banca Rominească purtător 625 ; Banca Rominească nominal. 595 ; Banca Ilfov 495 ; Banca Comercială Romină 615 ; Loc. de asig. „Dacia Rominia" 1445 ; Soc. de asig. ..Naționala" 950 ; Soc. de asig. ..Generala" 1042 50; Loc. comunală de tramvae București 1280 ; Loc. comunală de tramvae bucurești emis. III 757.50; Loc. anon. rom. .Sperantez" 4.200, Loc. anrJU. rom. Govora-Călimănești 182.50. Loc. com. Buc. pentru constr. de locuințe effine 207, Loc. anon. minieră I,Lignitul" 565. III) Pe baza acestor cursuri se va face lichidarea tuturor operațiunilor cu termen, ce au fost încheiate de mijlocitorii oficiali, cumpărătorii fiind obligați numai la plata diferenței între cursul de cumpărare și cel de compensație, deosebit de dobînda cuvenită pînă la achitarea stabilită de comitetul Bursa. Diferențele se vor achita cel mai tîrziu pînă la 5 octombrie 1914 . Camera arbitrală de pe lângă Bursa București. Va judeca de urgență diferendele ce ar rezulta din această lichidare. Transportul bagajelor și animalelor ofițerilor și reangajaților UN ORBIN CmCULAR Căile ferate române cu adresa No. 108.089/22.097 din 22 Augst 1914 st. n, semnalează ministerului că ofițerii, în special acel cu familie, la permutări dintr'o garnizoană în alta, pretind stațiunilor ca să se pună la dispoziție chiar cîte 10 vagoane pentru transportarea bagajelor și cailor, alți caii au bagaje puține pînă la cel mult 600—700 kgf., pretind a li se da cîte un vagon deosebit, iar atunci cînd este vorba de transportat cal. pretențiunile sînt și mai exagerate, ofițerii cerînd cîte un vagon de fiecare cal, deși în aceeaș zi se predau pentru aceeaș destinație mai mulți cai. Din cele arătate mai sus reese că este un abuz din partea acelora cari ceva li se pune la dispoziție vagoane mai mult decît strictul necesar, aducînd prin aceasta pagube însemnate administrației războiului, care urmează a plăti sume mari pentru asemenea transporturi, cît și căile ferate, deoarece se resfrînge asupra celorlalte transporturi, cari așteaptă timp îndelungat pentru încărcare. Al. 22, alin. c din regulamentul transporturior militare și art. 14 din legea soldelor, prevăd că ofițerii au dreptul să transporte toate bagajele in caz de mutare dintr’o garnizonă în alta. Dacă legiuitorul a acordat aceasta înlesnire ofițerilor și funcționarilor militari, aceștia însă nu trebuie să abuzeze pînă într’atît, ca să facă risipă în mijloacele de venituri ale Statului. Aducîndu-vă la cunoștința d-voastră aceste abateri grave, am onoare a vă ruga, d-le general, să bine-voiți a da ordine severe corpurilor de trupă din comandamentul d-voastră, a pune în vederea personalului ofițeresc, reangajați și funcționari militari că în caz de transporturi de bagaje, cai, etc., sa ceară la stația de cale ferată numai numărul strict necesar de vagoane, ca acestea să fie bine întrebuințate, cînd se vor preda colete de bagaje în cantități sub 1.000 kgf., să se lase ln sarcina stației pentru încărcare la vagoane colective , iar cind in aceeași zi se va preda pentru aceea destinație mai mulți cai, aceștia să se încarce în* fr’un singur vagon și numai atunci să se ceară al doilea vagon cînd numărul cailor ar fi prea mare și nu sar putea încărca in primul vagon. Cei cari vor contraveni ordinului de față, pe lângă că vor fi puși să plătească costul transportului făcut în mod neeconomic, dar vor fi și pedepsiți în raport cu vina ce li se va constata. S’a intervenit la direcția C. F. R. să ne semnaleze numele celor care se vor abate de la dispozițiunile prezentului ordin. Cărți și Reviste A apărut No. 3 și 4 din „Revista cercului de studii al partidului conservator“ conținînd articole foarte interesante datorite d-lor S. Mehedinți, Papacostea, Dinu C. Arion, C. A. Stoianovici, Al. Oteteleșanu, G. Mantu și D. V. Barnoschi. îig al cerealelor „ „ Mai 23.54 Porumb închid. Sept. 1487 n „ Dec. 14.04 „ „ Mai 14.60 Pentru societatea „Umana“ Societatea Umanul ne roagă să publicăm următoarele : Din înalt ordin regal Duminică 31 August a. c. și în zilele următoare: ,,Salvarea’’ a mobilizat întregul său personal în calea Victoriei No. 43 (vis-a-vis de Capșa) pentru a da grabnice ajutoare tuturor celor ce vor leșina de rîs, azistind la cea mai nostimă piesă hazlie ce a existat vreodată pe pînzele cinematografice: „Nu te vei mărita niciodată cu un advocat”, căci meseria Ie este incompatibilă cu fericirea căsniciei. Acest film va fi precedat de sguduitoarea dramă educativă „Ultima stucurie", o „capo d’operă” a firmei „Gaumont” jucată pentru prima oară în Rominia. Aceste serbări cinematografice sînt date pentru sporirea fondului așezămîntului „Limanul’’, sub înaltul patronaj al M. S. Reginei, avînd de scop ajutorarea familiilor celor chemați sub drapel petntru a-șî face sfînta datorie către patrie, neam și tron. Cei ce-și vor da obolul lor asistînd la aceste reprezentații vor da dovadă de cele mai frumoase sentimente ce le poate avea și conserva cetățenii Capitalei. TA»ti% 1 Septembrie tift'4 Comemorarea moriei lui Vlaicu Astăzi se împlinește un an de la moartea lui Vlaicu, Întîmplată în Împrejurările știute. Dorința-i vie de a trece în zbor Garpații, pornită din o veche și îndreptățită aspirație a neamului nosstru, lui nu i sa împlinit. Aeroplanul sau l’a răsturnatângă Cimplan, fără a se putea cunoaște bine cauza tragicului accident. Vlaicu a fost pentru noi a ceea ce Liliental a fost pentru germani și după pilda acestui popor merită să î înălțăm și lua o staule în locul unde s’a găsit sfirșitul. Multe din planurile făurite de el s’au prăbușit prin căderea lui, pe cînd alții cărora soarta le-a hotărit prin naștere o situație mai prielnică și au avut mijloace la îndemînă au exploatat ideia sborului, făcîndu-șî un renume fără să folosească întru nimic ideea. Dar ce putem face dacă lumea, după o lege fatală răsplătește astfel meritele oamenilor săi cei mai vrednici ! încercarea sa va rămînea pe veci în istoria aviației române. Inspirat din cursurile profesorului sau Aug. Föppl din München asupra giroscopului (prîsnel, titirez) și înzestrat din fire cu un deosebit simț pentru lucrurile practice, el a izbutit după unele greutăți din partea oamenilor să-și construiască un aparat de sburat și să zboare cu el. Ideia de a pune două helice pe aceiași axă, întrebuințată și de profesorul Skutsch la vasele marine, combătută însă de Föppl, aplicată la aeroplanul sau, precum și ușurința aparatului sau, sunt două din cele mai caracteristice însușiri ale construcției sale. Gloria lui nu rămîne întru nimic știrbită dacă una din ideile lui a mai fost încercată în Străinătate, căci astăzi nu atît originalitatea unei idei cît tăria, curajul, jertfa omului pentru îndeplinirea ei, sunt acelea cari îl ridică deasupra tuturor. Sburdalni e ca un copil, vioiu și ușuratic cum era, nimenea nu ar fi bănuit ambiția ascunsă care Îi răscolea sufletul. Ambiție născută din o îndreptățită încredere în propriile lui puteri! Nu prețuia știința decit numai atita cit poate arăta omului o cate mai scurtă în atingerea unui scop. Pe cît de mult disprețuia pe pedanți cari dau științei o Înfățișare deosebită ca fiind apanagiul numai unei anumite Clase de oameni fără a fi in stare să contribue la ridicarea ei, pe atita iubea pe oamenii naturali, cu mintea vie, care lucrează fără metodă, fără studiare, ci prin instinct, fiindcă nu aceștia se recunoștea pe dînsul. Era un tecnician născut, nu pregătit de știință. Știa să facă din nimic aceea ce alții nu puteau face cu toate mijloacele la îndemînă. Avea cele mai mărunte și diferite însușiri a omului practic. Oricît de simplă iî era înfățișarea, oricît de nemeșteșugit îi era cuvîntul, el plăcea ori și cui. Era însă mîndru de el, fără să disprețuiască pe nimeni. Și cu atît mai mult el se ridică deasupra tuturor cu cît ca ■ fiu,de țăran a avut puterea să învingă piedicile cari se interpun între Clasele sociale și fac pe unele talente născute din păturile de jos și nu se poată manifesta niciodată. Căci e știut cum adesea aceste talente se veștejesc fără încurajare și pier în marea nepăsare și neînțelegere a mediului înconjurător. In zorile Viitorului nostru cînd societatea va fi mai bine organizată și se va da tuturor putința de a se lumina, întrezărim că vom întîlni și la noi mai des acești oameni, cari azi sunt descoperiți atît de rar. Prin comemorarea zilei de 31 August ne îndeplinim o datorie sfîntă cinstind prin citeva cuvinte moartea acestui viteaz tovarăș, pierit în luptă cu unul din elementele naturei pentru triumful ideea zborului. Statuia lui cu fața întoarsă spre Carpați va fi pentru noi un simbol al patriotizmului și a spiritului tehnic român. Pajura de pe marca țării noastre care a fost aleasă de strămoșii noștri ca un semn al vitejiei și curajului lor, mîine va putea fi înlocuită prin o ființă înaripată spre a arăta urmașilor că străbunii au cunoscut între alte virtuți și meșteșugul zborului ca vulturii țării lor. C. VAIDEANU Inginer Familiile estor concentrați La redacția noastră s’a prezintă, femeile Sofia Schwartz, din strada Foișor 1, și Roza Goldstein, din str. Vultur 42, ai căror soți sînt concentrați, primul în batalionul 4 de vînători din Iași, iar al doilea în reg. 15 Suceava. Ambele femei se găsesc într’o stare înduioșătoare de mizeriei cel întîi are cinci copii iar a doua șase copii. Bărbații lor fiind meseriași săraci, ei nu te-aíi putut lasa nici un ajutor. Recomandăm aceste familii societăței pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați. It Ninn sTvTesta Belgiană In Capitală s’a instituit un comitet pentru strîngerea fondurilor necesare cu care să se poată oferi regelui Albert I al Belgiei o sabie de onoare, în semn de admirație pentru viteazul popor belgian. Persoanele doritoare de a lua parte la această manifestare, sînt rugate a-și trimite adeziunile pe adresa „Comitetul belgofir în strada Gîndac” No. 22 București. Dela Cercetașii Romîni Luni, 1 Septembrie, la orele 6 d. a. toți cercetașii, cum și tinerii cari doresc să se înscrie ca cercetași, fie elevi sau nu se vor întruni la sediul sec. „Prietenii Științei“ pentru a fi repartizați pe patrule și grupe. Vor asista d-nii colonel Berindei, președintele societăței cercetaților romîni, d. Gabriel Giurgea, vice-președinte, precum și alți membrii din comitet. De la Acadamia de Comerț Concurs pentru catedrele Academiei de înalte studii comerciale și industriale. — (Extras din Monitorul Oficial No. 121, din 29 Anjl. 1814). Pentru catedrele de profesori și conferențiari de la Academia de înalte Studii comerciale și industriale, publicate în „Monitorul Oficial” No. 83 din 13 iulie 1914, pagina 4343, se va ține concurs în București, înscrierile la acest concurs se fac în trei luni fără întrerupere din momentul aparțiunei acestei deciziuni. Candidații (doctorii în drept, secția juridică sau economică, în litere sau științe, din țară sau străinătate, diplomele acestora din urmă fiind echivalate conform legii învățământului superior), vor adresa înăuntrul termenului de mai sus, ministerului industriei și comerțului, cererile lor însoțite de un memoriu asupra titlurilor și lucrărilor științifice și le dovada caltâții de roman. Examenul va consa din : ,a) Două lucrări scrise asupra unor subiecte trase și sorți în acel moment de comisiunea examinatoare din specialitatea catedrei. Pentru fiecare lucrare candidații vor avea trei ore ca să o facă. Lucrarea trebue făcută din memorie, fără consultare de cărți, caiete sau note ; b) O conversație (coleegiu) asupra specialității pentru care se prezintă candidatul; c) Două lecțiuni publice, făcute după 24 ore de preparare, asupra unor subiecte alese de comisiunea examinatoare. hister, apărute în ediția II și primite în anul trecut cu multă căldură de membrii învățămîntului. Sperăm că vor fi introduse tot astfel și anul acesta. In curînd comitetul și membrii societății vor fi convocați spre a întreprinde o nouă mișcare patriotică. Dela Societatea institutorilor și institutoarelor din Rominia In urma ridicărei monumentului dela Gemeți T.-Severin pentru eroul Tudor Vladimirescu, ce s’a inaugurat la 29 iunie a. c„ apreciîndu-se utilitatea acestor monumente, conducătorii societății sînt încurajați de pretutindeni ca să continue ideea, mai ales în acest momente de avînt național. In vederea aceasta s’a luat inițiativa ridicărei unui al doilea monument în Moldova pentru comemorarea lui Ștefan cel Mare, la Borzești sau Podul înalt. Se vor lansa noi liste de subscripții, se vor organiza serbări și se va face apel la autorii de cărți didactice, cu sentimente patriotice, de a ceda o parte din beneficiul lor net. Intre cei dinții cari au acceptat propunerea din urmă, oferind 5 la sută din acest beneficiu, prenumărăm cu mulțumire : 1. Pe d-nai . Dim. Cecropici, președintele societăței; V. D. Stănciulescu și Gavril Niculescu, toți foști revizori școlari și institutori, pentru întreaga serie de Aritmetici de curs primar urban și diviziile rurale. 2. Pe d-ni : I. T. Cruțescu, fost revizor școlar, și d-na Elena Constantinescu-Dîmbeanuu, profesoară, pentru Abecedarul partea I și II-a decurs primar urban și rural, frumos ilustrate. Ambele cărți sunt aprobate de ml- Militare Tinerii cu termen redus, absolvenți ai școalei de ofițeri în rezervă din anul acesta, după stagiul de luni de plutonierat, urmează ca pe baza unui examen să fie înaintați la gradul de sub-locot. în rezervă. Cum anul acesta, excepțional ei au fost chemați mai din vreme, adică cu 15 zile, ar însemna ca pe ziua de 15 Septembrie cînd au 2 luni complete de stagiu de plutonierat să fii înaintați la gradul de sub-locot. îi* rezervă. Ar fi de dorit ca la aceasta dată sau chiar mai din vreme să fii înaintați în baza unui examen—dacă permit împrejurările sau pe baza memoriilor de la corp, pentru a se putea face repartiția lor pe la regimente, și în același timp să se poată echipa în liniște cu toate cele necesare unui ofițer. & Regimentul „Neagoe Basarab“ Nr. 38, aduce la cunoștința sublocotenenților de rezervă Macarovici Gheorghe și Blănaru Ion, să se prezinte da urgență la unitate fiind concentrați încă din ziua de 24 August a. v. Schimbași și complectași din reg. 9 roșiori, concentrați de 35 zile, roagă pe d. ministru să le acorde un concediu pentru a se întoarce la muncile cîmpului pînă ,a o noua, chemare: . i Soldații meseriași, contingentul 1912 cari au fost reținuți la corpuri, roagă pe d. ministru de razboiu sa dispună si trimiterea lor în concediu fiind mai toți oameni cu familii de întreținut iar dacă este absolută nevoe de ei, să îi se acorde o mică alocație pentru a veni în ajutorul familiilor. ^ * Dela soc. cooperativă „Voința Rominească“ Primim următoarele: Societatea cooperativă „Voința Rominească“ exprimă călduroasa sau mulțumire tuturor d-lor comercianți din Capitală pentru obolul cu care aț contribuit la deplina reușită a șefizărei drapelului ce a avut loc în ziua de 17 August a. c. i Președintele comitetului: C. Ionescu II. * Eva Israel Désiré Gens Comptabil al Soc. Clayton Logodiți BîUls