Dimineaţa, septembrie 1914 (Anul 11, nr. 3770-3799)

1914-09-01 / nr. 3770

2 2 CATALOGUL DE CĂRȚI ȘCOLARE „LIBRĂRIEI S­ ÖOL«I.OR" C. S­FETE­A * —......­ .­­ BUCUREȘTI =____ — Aprobate de Otor Minister al Instrucți­unei Publice — — ANUL ȘCOLUI 1914 —1015 — CĂRȚI DE CURS PRIMAR URBAN öI RURAL ABECEDARE.­­UL­Ctor8rescu I. și Stan C. partea 1 (in 6 culorii O­ ® 11 ,. « «a —5 ® üntru P. și Cristesen Fl. „ I —A.» „ „ NI­­.50 Hișieanu Lt., Brata I. și Constantila V. — Abecedarul militar­­ .10 N<.U Knob­oek Will­ba­d Fr., Aetle Deutsche Fibel in LiAein­schrift­l.­U Popesatt D. și Ma­ muș 1. V. — Abecedar p. I “­»51 n * n p. II —A0 CARȚI DE CETIRE. Da­n P., Chelaru G. și Cristescu Olb­a clasa II urban» 1.“5 ., divizia i­ rurelă (anul I și II) 1.40 Dulia P., Chelaru (î., Grad­acscu llr., tih­ani I., CrLtescu I) mn și Crist­­san F­orian clas a III urbanii lei 1.1O, clasa IV urbană lei 2.20, divizia III rurală (anul II) lei 2 ARITMETICI. Da’fn p., Georsiesc». și Ghiiță I., clasa I primară urbană 0.50 clasa II pr­imară Urbană C.'.O clasa III primară urbană 0.M­; și clasă I.V piiim­ră urbană O.CO­bani; Divizia I rurală­­’.'5. divizia II rurală (anul I și II) C.7 . și div­zia­­ II rurală (anul I și II) 0.8\ bani. Paladi «cri­mar­a clasa I primară urbană. »'70, clasa II 0 70, r­ a»a III 0.« . <d clasa IV o.­10 bani. D.viz­a I rurală lvU­ divizia II rurală (anul I și II) 1.8â și divizia IVI rurală i.OU lea. GRAMATICI. Darboviceanu. (hilarii și <« hi­a­ții pentru clasa III primar‘4­0.50 clasa IV primară 0 60 banL Pentru divizia 111 filra a­­­nul I și II) 0.85 bani. GEOGRAFII. Cristram­ FI.,­eografia județ­eni Teleorman pentru clasa IT urbană și f Jv­zia II rurală (anul L­­•— leu. Dalia 8»., Orbișsni I». și Cristranu FI, Krecg sila Ro­m­â­niei pent­u clas­a III u bană și'diviz­a III rurală (anul li 1 2 Prutti'-le Cunoști­nțți geografice în România p aiv. II ruralii «nu II­I.— leul Geo­grafia Continent­or pentru clasa IV u bună și div. rurală (anul II) 1.40 leu­ CALIGRAFII. JîconîCscn St.» pentru clasa I și divizia I 0.15, ci­si II diviz­a II (­nul 1)0,20 laut III divizia II (anul II 0.21, clasa IV divizia III (anul II) 0.20. Oaste de, scriera măruntă No. 1, 2 și 3, 0.10, Caeta de Caligrafie No 0 0.10 bani. DE­­MN: firigănea K.» Cast de desemn pntru clasa I și divizia I 0.25, clasa II divi­zia II «anul I)­0.40 clasa III divizia II (anul II) 0.4­0, clasa IV divizia III (anul II) 0.40 bani. C­ra.3.my&Co —® Transpsiitiii Internațîoibile --­- 2, STRADA COVACI, 2 - Cu încăpere de azi primim spre expe*­die­re mărfuri din Austria și Germa­­nia cu transbordare la Predeal. Urb­ia-3lit­a;*3 SITîS & CmBmraști CĂRȚI DIDACTICE tyottate pentru au­ șsilar 1311-1915 In Milmtoto cu paraua în vipsre CAc­aUL. PRIMAR ULMAN ȘI RURAL D. A. Alb­astri Și I. O.ța. Tâ9tl­i­ placa cu modele de caligrafie,­­Himere și dolceuia ................................................................­­.5B ABECEDARE C. A. A Ulunsson. I. Mil&tton și Al I. O.i­a. Abeiel șr partea 1. ...50 a » n a * SI. . —.63 giealassoa si 6p. Te adiat în ABe:e iar partea 1 . .­­.*1 a >i du­n taja din pânză paste tot­.5» ® a îs a —.8$ CÂRTI 33S CETIRE 0, ti. Chilisii, R. «Uliu»» s. 4. Ti»1 nis­i­p t­i. Bracasassa s Carte J. Ce.ire oi. M ü.*b. tijaU sa piuă pasta tot ..... ................i.Sa O D . O Iii ft . V­o­e ••••••••». î 85 3b ® ® 8 IV ^ Ö R O oa8o»evo*«<»2vi­p » » * div lt mii* leisti nn pitii pnt © tot . • • « «................*..* » & &t » n­­­ii anii fi» » » ................... 2926 a. O. Siniii, șt. M í I «laisii, Qr. Tailmir și I. I. Ouai Carte de Cetiră ol. il­ucu..................................... ».20 a­b­o­e­li o lejiti în pints psstî­t­t ............ 1.31 » » » »Vo .................... 1.4­ * » * »N­­­o tegits în pinii paste tut . ........... I TM Ji­n . o­ V­b ............ •••••«•••••«• 2. » » » »IV fi Ír . finzî paste tot « .......................... • • 210 * » * div. ii mir.............................................................................i.2­ a * * o N­ * lajitS în om­it patt, tot .......... I.TM » B­IU i> amit dl. lipit­ ti pin.» peste tot .»••<•• V» GRAMATICA D. m­eslaeson, Qr. Teodassiu, ti. Slol­esem . Qr Mitiei p. ol. III uruană.......................................... —,­n » » * III a legată în plnzi peste tot.................... . —.Sî n »»IV a ............................................. *—.73 ® » » IV ® leviti în ptnrä peste­tat . . ......... —.8­ » »div.Ili rur­­ariul [I­ tejati, în pints peste tot ....... .—,8) ARITMETICI­I Glavonasssi. Aritmetica, cl. i­urn. (I »ti și« toșită in plntă peste tot. —,SS » » div I mir. (1—io» » » » . —,4î » i «ii» a a » .—,75 » O «III * » n » . 1,29 Dijm, Nicolaescu, Stom­atou, Aritmetica,cl. t­urh........................ —.50 » » » »o­» legată la pind­ . . —,5$ » » » » «11 « regiU­­n pânză . . —,63 » s­i » »III » ......... .—,45 s . a » »IV i . ,1..... . —,69 » * * a div. I rlir......................... . . —,39 » > » » » i­a regată la pintă . . . —,35 » « » »­­ II­I ...... » e­e —. 7B « o fi » » ui » anu! I și II... . —,95 St. Migaliisa, Qp. Tensmin Și O. Ctraeteai Aritmetica, cl. I urbană, leg­e ti în pinii peste tot........... . —,70 © »­I » = 0 9­9 •*•••••••••*“ 65 » 9 îți fi » » ». L » 0008. ••*•••• — ti­ = 9 IV *> » & ft » *«■••••••••■• — •«» a div. i rurală .............................. —­43 » e It 0 Ieșită tn pâniă peste tot. ................... —­9» © » ft­ 6 « f» K» 6 9..*. ••••**•• ""*? S. V. Praia și Titus Patriciu Iași, Aritmetica, ci. fi­i­rb. ...... S » 0 8 » III » ...... —.‘O »: * 6 » d IVo..................—91 I • o » div II .........................—.88 s> 0> 9 ft ftu­l ft «•••••­­F­GEOGRAFII 0. A. Antonescu și I. I Vâtăsarul .. ...... România <•!. III și div. III mir. an. I. legată în pânză p?*t« tot. . . . I.3. Continen­ete cl. IV ir I. și div. III mir. an. II » » * » » 1.70 O, 8. Marilana: R»m­ult el.­­II urb. și div. III mur. anul I. .... . — 9. 0. Stolnsson și II. Nicalassiu i ... Deci­ fia trenimii div. II in mult II. legati în pânzî . .......................... . 1.2S România cl. III urb. și in­v. III rur. an. I. legată în pânză peste tot ... 1,35 © vî IV © O 1» 9­0­0 He­i» 9­n . •> o • • 1.70 ©. Alexandrescu și G. Teodosiiu, Deofr. Jud. Ilfov, ei. II și div. II. I.— CALIGRAFII C. A. Antoneaoa, Curs complect pentru <d. I și div. I........ . —,3 ®­9­9 » » o NI « o N­ amil !••••• —,3­ 3 s ft ft ft » î­I ft­ 0 II ft II • • ® • • —»30 ft ft . » »IV » ft HI. •««••••• —»313 9, Qr. Borgovan, N. Nloolaeseu șl G. Stolnasou i Cara g adat de Caligrafie, eUsa í ................ . —>30 a » a » » II ...... —.39 „ » » a a PI....................................... —,33 a ii a a a IV . , ................... I «»«•,. . —,30 0h. Nleolau, Ion I. Onu șl C. IcnssoU'LuuguB - Koa‘ Curs Melodic de Caligrafie Orlica, cl. I ................... . —,33 » a­a­a a­I. a II... —,3­ a ® a­a­a a »III. ............ — ,34­a­a » a­a a al V..«...*...»*. — 138 D­ESEMN 0. A. Antonescu : Cars complect de Desemn. Cl. 1 ?I div. I rar., mod. nap­te si in culori și file al­»e pentrU exem­­lu­ libera ...............................—.40 Id«m pentru cl. II și div. II rurală anul I ......... -.50 » a a 111­a a 111 a * I ............ .....­­.50 a a »IV « o III » * II • •­­50 st. Neaulescu: Desemn ca modele negre și calcil, oi I ura. și div. I var.­­,50 ` ® ft O o ••••••• —­­50 % » ® » Iî S io ................. —,50 » ® 9­9 ® ÎV ® .«••••• —­50 ` ft ® 2 ® IUP« «­•••••• — «50 $ » i­ » » II o ••••••• » fari modele pentru exerciți. Hlrefp •••••« •— #I¹ Pentru învățători și Institutori St. ft Muragon, Dr. Teodosan­» și C. Carișossi­: . v Probleme și E­zerc. de Aritmetică pentru cl. I și II prim. urbană și ílir. IIi în ruralâ. ...................... ...................... ................*»56 Probleme și Exerciții de Aritmetică cl. III și IV urb., div. HI rar. . . 3,20 > toși tâtcrl M eferi rabat. Catalogul co­mplet de cărți ,1 materiei 8« Krb smssti. ’ $4rj! apr* eeaaaltare se trimit dap» etrero, DIMINEAȚA­•ÜBü Finanțe și Comerț 1­1 ■—.»ft-TM................... Ex­cidarea­­ operațiunilor de bursă Comitetul Bursei întrunindu-se pentru a discuta chestiunea lichidă­­rei operațiunilor de bursă încheiate de mijlocitorii oficiali de schimb și efecte până la 18 iulie 1914 — data închiderii Bursei de efecte, în baza art. 17 din legea asupra burselor și 174 din regulament, a decis : I) Amină din nou­ pentru data de 30 Septembrie 1914 lichidarea ope­rațiunilor de bursă încheiate de mij­locitorii oficiali pînă la 18 Iulie 1914, cind s’a închis bursa de efecte ; II) Lichidarea conf. art. 17 din legea burselor și 174 din regula­ment, se va face în modul următor. Avînd în vedere cursurile notate în cotă pe ziua de 18 Iulie 1914, comitetul fixează ca curs de com­pensație în lichidarea de la 30 Sep­tembrie 1914, următoarele cursuri: Banca Națională 5320 ; Cas­a Rurală nom. 1300; Banca Agricolă 489 ; The Bank of­ Roma L­ted 2320 A : Banca d­e­scont din București 595; Marmorosch, Blank et Co. 865, Banca de Credit Roman 865 ; Banca populară din Pitești 240, Banca Generală Romina 2115; Banca Rominească purtător 625 ; Banca Rominească nominal. 595 ; Banca Ilfov 495 ; Banca Comercială Romină 615 ; Loc. de asig. „Dacia Rominia" 1445 ; Soc. de asig. ..Naționala" 950 ; Soc. de asig. ..Generala" 1042 50; Loc. comunală de tramvae Bu­curești 1280 ; Loc. comunală de tramvae bucu­rești emis. III 757.50; Loc. anon. rom. .Sperantez" 4.200, Loc. anrJU. rom. Govora-Călimă­nești 182.50. Loc. com­. Buc. pentru constr. de locuințe effine 207, Loc. anon. minieră I,Lignitul" 565. III) P­e baza acestor cursuri se va face lichidarea tuturor operațiuni­lor cu termen, ce au fost încheiate de mijlocitorii oficiali, cumpărăto­rii fiind obligați numai la plata di­ferenței între cursul de cumpărare și cel de compensație, deosebit de dobînda cuvenită pînă la achitarea stabilită de comitetul Burs­a. Dife­rențele se vor achita cel mai tîrziu­ pînă la 5 octombrie 1914 . Camera arbitrală de pe lângă Bursa București. Va judeca de ur­gență diferendele ce ar rezulta din această lichidare. Transportul bagajelor și animalelor ofi­țerilor și reangajaților UN ORB­IN CmCULAR Căile ferate române cu adresa No. 108.089/22.097 din 22 Augst 1914 st. n, semnalează ministerului că ofițerii, în special acel cu familie, la permu­tări dintr'o garnizoană în alta, pre­tind stațiunilor ca să se pună la dis­poziție chiar cîte 10 vagoane pentru transportarea bagajelor și cailor, alți­ caii au bagaje puține pînă la cel mult 600—700 kgf., pretind a li se da cîte un vagon deosebit, iar a­­tunci cînd este vorba de transportat cal. pretențiunile sînt și mai exage­rate, ofițerii cerînd cîte un vagon de fiecare cal, deși în aceeaș zi se pre­dau­ pentru aceeaș destinație mai mulți cai. Din cele arătate mai sus reese că este un abuz din partea acelora cari cev­a li se pune la dispoziție vagoa­ne mai mult de­cît strictul necesar, aducînd prin aceasta pagube însem­nate administrației războiului, care urmează a plăti sume mari pentru asemenea transporturi, cît și căile ferate, de­oare­ce se resfrînge asupra celorlalte transporturi, cari așteaptă timp îndelungat pentru încărcare. Al. 22, alin. c din regulamentul transporturi­or militare și art. 14 din legea soldelor, prevăd că ofițerii au­ dreptul să transporte toate bagajele in caz de mutare dintr’o garnizonă în alta. Dacă legiuitorul a acordat aceasta înlesnire ofițerilor și funcționarilor militari, aceștia însă nu trebuie să abuzeze pînă într’atît, ca să facă risi­pă în mijloacele de venituri ale Sta­tului. Aducîndu-vă la cunoștința d-voas­­tră aceste abateri grave, am onoare a vă ruga, d-le general, să bine-voiți a da ordine severe corpurilor de tru­pă din comandamentul d-voastră, a pune în vederea personalului ofițe­resc, reangajați și funcționari mili­tari că în caz de transporturi de ba­gaje, cai, etc., sa ceară la stația de cale ferată numai numărul strict necesar de vagoane, ca acestea să fie bine întrebuințate, cînd se vor pre­­­da colete de bagaje în cantități sub 1.000 kgf., să se lase ln sarcina sta­ției pentru încărcare la­ vagoane co­lective , iar cind in aceeași zi se va preda pentru aceea destinație mai mulți cai, aceștia să se încarce în* fr’un singur vagon și numai atunci să se ceară al doilea vagon cînd nu­mărul cailor ar fi prea mare și nu sar putea încărca in primul vagon. Cei cari vor contraveni ordinului de față, pe lângă că vor fi puși să plă­tească costul transportului făcut în mod neeconomic, dar vor fi și pedep­siți în raport cu vina ce li se va con­stata. S’a intervenit la direcția C. F. R. să ne semnaleze numele celor care se vor abate de la dispozițiunile pre­zentului ordin. Cărți și Reviste A apărut No. 3 și 4 din „Revista cercului de studii al partidului con­servator“ conținînd articole foarte interesante datorite d-lor S. Mehe­dinți, Papacostea, Dinu C. Arion, C. A. Stoianovici, Al. Oteteleșanu, G. Mantu și D. V. Barnoschi. îi­g al cerealelor „ „ Mai 23.54 Porumb închid. Sept. 14­87 n „ Dec. 14.04 „ „ Mai 14.60 Pentru societatea „Umana­“ Societatea Umanul ne roagă să publicăm următoarele : Din înalt ordin regal Duminică 31 August a. c. și în zilele următoa­re: ,,Salvarea’’ a mobilizat întregul său personal în calea Victoriei No. 43 (vis-a-vis de Capșa) pentru a da grabnice ajutoare tuturor celor ce vor leșina de rîs, azistind la cea m­ai nostimă piesă hazlie ce a existat vreo­dată pe pînzele cinematografice: „Nu te vei mărita nici­odată cu un advocat”, căci meseria Ie este incom­patibilă cu fericirea căsniciei. Acest film va fi precedat de sgu­­duitoarea­­ dramă educativă „Ultima stucurie", o „capo d’operă” a firmei „Gaumont” jucată pentru prima oa­ră în Rominia. Aceste serbări cinematografice sînt date pentru sporirea fondului așeză­­mîntului „Limanul’’, sub înaltul pa­tronaj al M. S. Reginei, avînd de scop ajutorarea familiilor celor che­mați sub drapel petntru a-șî face sfînta datorie către patrie, neam și tron. Cei ce-și vor da obolul lor asis­­tînd la aceste reprezentații vor da dovadă de cele mai frumoase senti­mente ce le poate avea și conserva cetățenii Capitalei. TA»ti% 1 Septembrie tift'4 Comemorarea moriei lui Vlaicu Astăzi se împlinește un an de la moartea lui Vlaicu, Întîmplată în Îm­prejurările știute. Dorința-i vie de a trece în zbor Garpații, pornită din o veche și în­dreptățită aspirație a neamului nos­­stru, lui nu i sa împlinit. Aeroplanul sau l’a răsturnat­ângă Cimplan, fără a se putea cunoaște bine cauza tra­gicului accident. Vlaicu a fost pentru noi a ceea ce Liliental a fost pentru germani și după pilda acestui popor me­rită să­ î înălțăm și lua o staule în locul unde s’a găsit sfirșitul. Multe din planurile făurite de el s’au prăbușit prin căderea lui, pe cînd alții cărora soarta le-a hotărit prin naștere o situație mai prielnică și au avut mijloace la îndem­înă au exploatat ideia sborului, făcîndu-șî un renume fără să folosească întru nimic ideea. Dar ce putem face dacă lumea, du­pă o lege fatală răsplătește astfel meritele oamenilor săi cei mai vred­nici ! încercarea sa va r­ămînea pe veci în istoria aviației române. Inspirat din cursurile profesorului sau Aug. Föppl din München asupra girosco­­pului (prîsnel, titirez) și înzestrat din fire cu un deosebit simț pentru lu­crurile practice, el a izbutit după u­­nele greutăți din partea oamenilor să-și construiască un aparat de sbu­­rat și să zboare cu el. Ideia de a pune două helice pe a­­ceiași axă, întrebuințată și de pro­fesorul Skutsch la vasele marine, combătută însă de Föppl, aplicată la aeroplanul sau, precum și ușurin­ța aparatului sau, sunt două din cele mai caracteristice însușiri ale cons­trucției sale. Gloria lui nu rămîne întru nimic știrbită dacă una din ideile lui a mai fost încercată în Străinătate, căci astăzi nu atît originalitatea u­­nei idei cît tăria, curajul, jertfa o­­mului pentru îndeplinirea ei, sunt acelea cari îl ridică deasupra tutu­ror. Sburdalni e ca un copil, vioiu și u­­șuratic cum era, nimenea nu ar fi bănuit ambiția ascunsă care Îi răs­colea sufletul. Ambiție născută din o îndreptățită încredere în propriile lui puteri! Nu prețuia știința decit numai a­tita cit poate arăta omului o cate mai scurtă în atingerea unui scop. Pe cît de mult disprețuia pe pedanți cari dau științei o Înfățișare deose­bită ca fiind apanagiul numai unei anumite Clase de oameni fără a fi in stare să contribue la ridicarea ei, pe atita iubea pe oamenii naturali, cu mintea vie, care lucrează fără metodă, fără studiare, ci prin ins­tinct, fiindcă nu aceștia se recunoș­tea pe dînsul. Era un tecnician născut, nu pre­gătit de știință. Știa să facă din nimic aceea ce al­ții nu puteau face cu toate mijloace­le la îndem­înă. Avea cele mai mă­runte și diferite însușiri a omului practic. Oricît de simplă iî era înfă­­­­țișarea, oricît de nemeșteșugit îi era cuvîntul, el plăcea ori și cui. Era în­să mîndru de el, fără să disprețuias­­­­că pe nimeni. Și cu atît mai mult el se ridică deasupra tuturor cu cît ca ■ fiu,de țăran a avut puterea să în­vingă piedicile cari se interpun în­tre Clasele sociale și fac pe unele ta­lente născute din păturile de jos și nu se poată manifesta niciodată. Căci e știut cum adesea aceste ta­len­­­te se veștejesc fără încurajare și pier în marea nepăsare și neînțele­­­gere a mediului înconjurător. In zo­rile Viitorului nostru cînd societatea va fi mai bine organizată și se va da tuturor putința de a se lumina, întrezărim că vom întîlni și la noi mai des acești oameni, cari azi sunt descoperiți atît de rar. Prin comemorarea zilei de 31 Au­gust ne îndeplinim o datorie sfîntă cinstind prin citeva cuvinte moartea acestui viteaz tovarăș, pierit în luptă cu unul din elementele naturei pen­tru triumful ideea zborului. Statuia lui cu fața întoarsă spre Carpați va fi pentru noi un simbol al patriotizmului și a spiritului teh­nic român. Pajura de pe marca țării noastre care a fost aleasă de strămoșii noș­tri ca un semn al vitejiei și curajului lor, mîine va putea fi înlocuită prin o ființă înaripată spre a arăta urma­șilor că străbunii au cunoscut între alte virtuți și meșteșugul zborului ca vulturii țării lor. C. VAIDEANU Inginer Familiile estor concentrați La redacția noastră s’a prezintă­, femeile Sofia Schwartz, din strada Foișor 1, și Roza Goldstein, din str. Vultur 42, ai căror soți sînt concen­trați, primul în batalionul 4 de vî­­nători din Iași, iar al doilea în reg. 15 Suceava. Ambele femei se găsesc într’o stare înduioșătoare de mizeriei cel întîi are cinci copii iar a doua șase copii. Bărbații lor fiind meseriași săraci, ei nu te-aíi putut lasa nici un aju­tor. Recomandăm aceste familii so­­cietăței pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați. It Ni­nn sTvTesta Belgiană In Capitală s’a instituit un comi­tet pentru strîngerea fondurilor ne­cesare cu care să se poată oferi re­gelui Albert I al Belgiei o sabie de onoare, în semn de admirație pentru viteazul popor belgian. Persoanele doritoare de a lua par­te la această manifestare, sînt ruga­te a-și trimite adeziunile pe adresa „Comitetul belgofir în strada Gîn­­dac” No. 22 București. Dela Cercetașii Romîni Luni, 1 Septembrie, la orele 6 d. a. toți cercetașii, cum și tinerii cari doresc să se înscrie ca cercetași, fie elevi sau nu se vor întruni la sediul sec. „Prietenii Științei“ pentru a fi repartizați pe patrule și grupe. Vor asista d-nii colonel Berindei, preșe­dintele societăței cercetaților ro­­mîni, d. Gabriel Giurgea, vice-preșe­­dinte, precum și alți membrii din co­mitet. De la Acadamia de Comerț Concurs pentru catedrele Academiei de înalte studii comerciale și in­­dustriale. — (Extras din Monitorul Oficial No. 121, din 29 Anjl. 1814). Pentru catedrele de profesori­­ și conferențiari de la Academia de înal­te Studii comerciale și industriale, publicate în „Monitorul Oficial” No. 83 din 13 iulie 1914, pagina 4343, se va ține concurs în București, înscrierile la acest concurs se fac în trei luni fără întrerupere din mo­mentul aparțiunei acestei deciziuni. Candidații (doctorii în drept, secția juridică sau economică, în litere sau științe, din țară sau străinătate, di­plomele acestora din urmă fiind e­­chivalate conform legii învățămân­­tului superior), vor adresa înăuntrul termenului de mai sus, ministerului industriei și comerțului, cererile lor însoțite de­ un memoriu asupra tit­lurilor și lucrărilor științifice și­­ le dovada cal­tâții de roman. Examenul va consa din : ,a) Două lucrări scrise asupra unor subiecte trase și sorți în acel mo­ment de comisiunea examinatoare din specialitatea catedrei. Pentru fiecare lucrare candidații vor avea trei ore ca să o facă. Lu­crarea trebue făcută din memorie, fără consultare de cărți, caiete sau note ; b) O conversație (coleegiu) asupra specialității pentru care se prezintă candidatul; c) Două lecțiuni publice, făcute după 24 ore de preparare, asupra u­­nor subiecte alese de comisiunea­ e­­xaminatoare. hister, apărute în ediția II și primi­te în anul trecut cu multă căldură de membrii învățămîntului. Sperăm că vor fi introduse tot astfel și anul a­­cesta. In curînd comitetul și membrii so­cietății vor fi convocați spre a între­prinde o nouă mișcare patriotică. Dela Societatea institutorilor și institutoare­lor din Rominia In urma ridicărei monumentului dela Gemeți T.-Severin pentru eroul Tudor Vladimirescu, ce s’a inaugu­rat la 29 iunie a. c„ apreciîndu-se u­­tilitatea acestor monumente, condu­cătorii societății sînt încurajați de pretutindeni ca să continue ideea, mai ales în acest momente de avînt național. In vederea aceasta s’a luat iniția­tiva ridicărei unui al doilea monu­ment în Moldova pentru comemora­rea lui Ștefan cel Mare, la Borzești sau Podul înalt. Se vor lansa no­­i liste de subscripții, se vor organiza serbări și se va face apel la autorii de cărți didactice, cu­ sentimente pa­triotice, de a ceda o parte din benefi­ciul lor net. Intre cei dinții cari au acceptat propunerea din urmă, oferind 5 la sută din acest beneficiu, prenumă­răm cu mulțumire : 1. Pe d-nai . Dim. Cecropici, preșe­dintele societăței; V. D. Stănciules­­cu și Gavril Niculescu, toți foști re­vizori școlari și institutori, pentru întreaga serie de Aritmetici de curs primar urban și diviziile rurale. 2. Pe d-ni­ : I. T. Cruțescu, fost re­vizor școlar, și d-na Elena Constan­­tinescu-Dîmbeanuu, profesoară, pen­tru Abecedarul partea I și II-a de­curs primar urban și rural, frumos ilustrate. Ambele cărți sunt aprobate de ml- Militare Tinerii cu termen redus, absol­venți ai școalei de ofițeri în rezervă din anul acesta, după stagiul de luni de plutonierat, urmează ca pe­ baza unui examen să fie înaintați la gradul de sub-locot. în rezervă. Cum anul acesta,­­ excepțional ei au­ fost chemați mai din vreme, adică cu 15 zile, ar însemna ca pe ziua d­e 15 Septembrie cînd au 2 luni com­­­plete de stagiu de plutonierat să f­ii înaintați la gradul de sub-locot. îi* rezervă. Ar fi de dorit ca la aceasta­ dată sau chiar mai din vreme să fii­ înaintați în baza unui examen—da­că permit împrejurările sau pe baza memoriilor de la corp, pentru a se putea face repartiția lor pe la regi­mente, și în același timp să se poa­tă echipa în liniște cu toate cele ne­­cesare unui ofițer. & Regimentul „Neagoe Basarab“ Nr. 38, aduce la cunoștința sublocotenen­ților de rezervă Macarovici Gh­eor­­ghe și Blănaru Ion, să se prezinte da urgență la unitate fiind concentrați încă din ziua de 24 August a. v. Schimbași­ și complectași­ din reg. 9 roșiori, concentrați de 35 zile, roa­gă pe d. ministru să le acorde un concediu pentru a se întoarce la­ muncile cîmpului pînă ,a o noua, chemare: . i Soldații meseriași, contingentul 1912 cari au­ fost reținuți la corpuri, roagă pe d. ministru de razboiu sa dispună si trimiterea lor în concediu fiind mai toți oameni cu familii de întreținut iar dacă este absolută nevoe de ei, să îi se acorde o mică a­­locație pentru a veni în ajutorul fa­miliilor. ^ * Dela soc. cooperativă „Voința Rominească“ Primim următoarele:­­ Societatea cooperativă „Voința Rominească“ exprimă călduroasa sau mulțumire tuturor d-lor comercianți din Capitală pentru obolul cu care aț contribuit la deplina reușită a șefi­zărei drapelului ce a avut loc în ziua de 17 August a. c. i Președintele comitetului: C. Io­­nescu II. * Eva Israel Désiré Gens Comptabil al Soc. Clayton Logodiți BîUls

Next