Dimineaţa, noiembrie 1914 (Anul 11, nr. 3831-3860)

1914-11-25 / nr. 3855

wm a-ro. mn Războiul European Situația Pe frontul de vest germanii au recurs la o serie de es­pediente, cum de pildă: morbîn­zerea Landsturm«» 9uî, transportarea de mari rezerve de pe frontul de­­ vest pe cel de est; in fine, schimbarea necontenită a­­ frontului de atac. ci*?d într’o direcție, cînd în» ir’alta. »/ ■ Toate acestea sint indicii că acțiunea lor' in Polon­inia slăbește pe zi ce trece. Dorința lor de a localiza lupta și in această regiu­­ne» punt­au făcute de frontul occidental, nu e cu pu­tință,din cauză că p«a ambele flancuri, adică și in Po­­m­erania și în Galiția operează masse mari rusești, «ari in Galiția au partida câștigată, iar in Pomerania înaintarea rușilor e numai o chestiune de timp. Cu toate greșelile comandamentului rusesc din Polonia, situația în această regiune nu e complect compromisă; ea se poate nu numai îmbunătăți, dar «schimba cu totul în favorul rsișilor prin intervenirea aripilor sale victorioase. Totul e chestiune de tena­citate și de timp. * * In Ftamfra se anunță mari mișcări de trupe ger­mane. Se vorbește de 150.000 oameni cari ar înainta spre N. E. de Bren­ges. Această mișcare oare­cum retrogradă, lasă să crează că ar fi oare­care adevăr in zvonurile ce cir­culă de o debarcare engleză pe coastele belgiene. Nu cunoaștem în destul situațiunea de detaliu a câmpu­lui de luptă din Belgia, pentru a ne pronunța în mod absolut. Ca impresiune generală, putem spune că aseme­nea operațiuni au puține șanse de reușită, mai ales față de massele eșalonate de cari dispun germanii și de rețeaua de căi ferate așa de deasă din Belgia, cari le permit transporturi de trupe oricît de numeroase­­ foarte repezi în toate direcțiunile. * Cu privire la războiul­­«Mstro­sk­i», s’a anunțat două știri, amîndouă foarte senzaționale, dar foarte ex­traordinare din punct de vedere militar. ■ Se zice că rușii vor să înainteze pe valea Timișu­­­lui, prin Banat, pentru a veni în ajutorul sîrbilor. O acțiune în Ungaria momentan e legată de situ­ația din Polonia rusească. Dacă luptele din această regiune ar permite rușilor o înaintare în forță in Un­garia, atunci pentru a ajuta pe Serbia nu e nevoe de o mișcare pe valea Timișului, căci o simpla amenin­țare a Budapestei ar avea ca urm­are retragerea tu­turor forțelor austro-ungare de pe toate teatrele lor de operații, ca sa acopere Budapesta și Viena. [ A doua știre e că Austria a propus pace sârbilor, prin intermediul Greciei. O asemenea măsură n’ar fi justificată decit pr­in nevoia imperioasă ce ar sim­ți Austria de a lua forțele sale din Serbia pentru a le trimite In Galiția. h Dacă Austria n’atint stări ideea de a zdrobi com­plect Serbia, ar fi tșdus să lase 70—80.000 oameni ca să’și apere frontierele, iar restul forțelor să le du­că la­ Galiția. Știrea deci nu poate fi adevărată. N« Rușii și munții Bucovinei LUPTA DEL IUG A CIM­­PULUMIG Burdujenî, 23 Noemb.— După un atac formidabil, armatele rusești au reuș­­șt să intre în munții Bu­covinei, ocupînd localita­tea Seletin. Imediat a fost instituită aci dictatura militară. Continuînd înaintarea lor spre Cîmpulung, rușii au­ întîlnit grosul armatei austriece. A avut loc o luptă îngro­zitoare. Din partea austriecilor au căzut cîteva sute morți și răniți. Se anunță că aus­­triacii ar fi respins pe ruși și că le-ar fi luat cî­teva mii prizonieri. Refugiații sosiți «ci din direcțiunea Cîmpulung» spun că astăzi dimineață puternice detașamente rusești s'a și îndreptat spre munți,­ unde vor întimpi­­na rezistența austriacălor. B« Aviatori englezi bombarr­easă uzinele Krupp Petrograd, 23 a­brie.­­ După zvonuri persistente, aviatorii­ englezi ar fi afa­ra­t­ cu succes uzinele Krupp din Essen și ar fi stricat în mod serios sec­țiunea pentru construirea tunurilor / aviatorii s'ar fi înapoiat sănătoși. Dl» Albania Doma, U Köésalow«, — filograui din Valona : Din­ Albania centrală so­sesc știri foarte grave». Mișcările din Tirana și din Albasan sunt de fapt în­dreptate în contra Serbiei. Ele tind să creeze în țara­stlta anarhie Incit sa permită emisarilor străini de a im­pinge pe albanezi în spatele sârbilor și muntenegrenilor, și dacă se soco­tește că în mare parte regimentele turcești din Scutari erau compuse mai numai din albanzi, se înțelege cum o asiel de agresiune ar putea să aibă consecințe cu totul altele decit nein­­semn­te. Dupa cît știm* gu­vernul italian, la fata unor astfel de intimplări, va sus­ține, Orlett ar costa, ca să se respecte deliberațiunile conferinței de la Lon­dra, în care s’a recunoscut solemn dreptul de naționalitate a Albaniei. De aceea va face orice sforțare pentru a zădărnici încercările de a se împin­ge Albania într’un conflict pe care ea trebue să se țină departe. (A, 5P, t) opt mmm Austria e in sărbători ! Austro-tTű^aiía, serbează, o mare victorie! La Vien­a, și Budapest, toate casele sunt împod­obite iin drapele și iluminate. Clopotele sună in toate bi­sericile. . Manifestațiuni cu muzică circulă prin orașe. Austria serbează cucerirea Belgradului. După­ 127 zile de ase­diö trupele austriaca au­ reu­șit în fine :să țișac S. Sava și se» intra în orașul.pfi,rá§it dc.tru­pele săie șt T. Roșiî ,an .Cei copii aproape îitre%a. Galiție, slut !â porțile Cracoviei, siut­­ghiii această cetate ,și Przefcysi «nai rezistă­ Bucovina.". » intrat în miinile rușilor: Cernăuți, C­împnnl­mg și Dgt­­ma Vatra au fost ocupate de aceștia , guvernatorul Bucovinei a fugit la Cluj, m­ii­­le fugari gol și flăraîn«­ se îngrăîvăd­esc 1st hotarele ttfa­stre, co» rînd eu.sf.crâns"; în ochi o bucată.de pîine și pefTtíisiim­ea de­ a intra. îh KpTti'înia.. Țintîtnrî,'întroijii iain. Alié­i I­inia a fost. pustiile, iiiîl do­răsmesnî et Vi­ Snia? pe drumuri. fii.vă. adăpost, fără schșmb,' flirtl mibracatinfite, și Austria... cațe. in sărbătoare 11 bn Viena și Budapesta, toate casele I Sunt împodobite cu drapele. Clopotele sună in toate bisericii»". Mii și mii de­­ kuxio­tî manifestează pe strada. Aus­tria­­c în schi'DSkwów Marp 25 Noefflbrit­Wr A­CȚIUNEA diplomatică in­ Orient Demersul de la Atena.—Rominia reiasă ori­ce intervenție.— Propunerea Austriei pentru pacea sîrbo-austriacă.— Tratativele de la Sofia.—Inspectarea atitudinei Romîniei. Am brăiai, pe larg, în ce constă demersul Triplei Înțelege­ri la­­ V­iena. S’a solicitat Greciei să intre în­ acțiune în ajutorul Serbiei. D. Ventelos a stabilit în ce cons­tlicltuvl Grecia este gata să meargă în ajutorul Serbiei , garantarea nentraUtatei Bulgariei și, în cat ch­i­il Bulgaria ar ataca Grecia a­­fant România să intre în acțiune. Guvernul român a re­fuzat categoric ameste­cul fromîniei în conflic­tele balcanice de acum. Tratativele de la Atena continuă însă, pe alte ba­ze și fără­ de Itmminia. Tripla înțelegere a în­treprins o nouă acțiune spre a determina [UNK] b­ulga­­ria la o înțelegere direc­ta cu­ Grecia și Serbia. Este probabil că misiu­nea pe torțe o are prințul Trubetzkoy la Xiș va în­lesni această înțelegere și în acest caz Grecia im trimite armată în Serbia. Ea, Atena și la Xiș au produs o adîncă mtîhnire refuzul f­ontîniei. Ant­icelev­at, filele trecute, ’interspi­rtiva guvernului român de-a sonda la Roma dacă n’ar fi oportună o intervențîre comună în Viena pen­t­ru a*s © Arbitrje Indirect la pace» an«, tro-sírba. Cum însă o asemenea propunere ar fi putut să fie considerată de trip­la înțelegere ca un demers contra­riu în­tereseke ei și cum o inter­ven­­ție din partea Italiei și Romisn­ei ca­re să tindă la oprirea m­abttarei im­­peior austriac în Serbia, putea să aibă ca urmare, șî d­om­edinta întrarii în acțîtine a Romíniei, d. Bratfarm A renunțat și în acest demers. Vestea despre ofensiva și rima victorie sîrbeascâ trebuie pusă in legatură cu propunerile de pace fă­cute de Austria, Serbiei și despre care noi am menționat în numărul nostru de ieri arătînd că la Viena se caută o platformă de retragere a armatelor din Serbia. Suntem azi în măsură sa ală­turi cu precisimne cum s'afi incut aceste propuneri. Ministrul austriac de la ’Atena s a dus la ministerul de externe un­de a găsit pe d. Polytis, secretarul general, căruia i-a exprimat dorința Austriei de-a încheia pacea sepa­rată cu Serbia și l a întrebat, dacă Grecia, aliată a Serbiei, ar primi să se însărcineze cu această misi­une. X­. Boly­tis nepvință via asupra sa răspunderea unu­i răspuns, mi­nistrul austriac a revenit a doua zi la ministerul d­e externe unde a găsit pe zi. Venizelos. Ministrul au­striac a declarat pri­­mului-ministru elen ca Serbia find bătută. Austria ar dori să încheie pace separată cu Serbia, a cărei integritate teritorială nu înțelege s’o atingă, afară de cîteva puncte strategice de îa frontieră pe care vrea să le anexeze. Ministrul aus­triac a adăugat că Grecia mai una de cit orî-cizie ar putea să facă­ a­­ceastă mijlocire. .. ( I). Venizelos a respins categoric propunerea­ austriacă. De La a de­­­clarat că nu poate să propună Sem] bici­­lul, act de trădare în cihtrt­] statelor aliate cu­ Serbia și aceasta cu ait mai mult cu cit Grecia este în relațiuni de intimitate tocmai cu aceste­­ state. De la începutul infringer­ei­ ans­­im-germane politica Austriei și a Germaniei este de-a încheia păci separate cu unii dintre beligeranți. Așa s’a propus, în două finămî, Belgiei. Așa­­ s’a încercat cu tiran­­­ia. Așa se încearcă acu­m­ cu Serbia. Ceea ce pentru noi romînîi ră­­mine un subiect de fals este că toa­te statele din Europa m o politică mai demnă și mai bărbătească de­cit Rominia. Sitt este nimeni care să poată afirma că dacă s'ar fi făcut la București propunerea care s’a făcut la Atena, se da tot răspun­sul corb Va­­dat d. Venizelem, l­a So­ft contigua b­ataii­e între reprezentanții Triplei Iotefeger« și d. Radoslavulf spre a se ajunge îîe la o fixare a «net definitive $ț bine­­voitoare neutralități tefă vie Tripla înțelegere, fie la o cooperare milita­ră a Bulgariei alături de Serbia și Grecia. Pen­tr­u a­ decide intrarea în ac­tin­ive a Bulgariei, Tripla înțelegere fa­ce acum demersuri stăruitoare, dar amicale, silit la Miș­e­t și în Atena spre a dobwndî realizarea «nor im­portante convezi»aflî în teroarea Bulgariei. Dacă Acțiunea Triplei In­țeregeri va reuși în această direcțiune, »nu se va mai insista ca Româna să în­tre acum în activite. Im­­utili Romîniei sfe­tb înlesni, printr’un anga­ja­­ment­ diplomatic, intra­rea în acțiune­a Greciei spre a veni în ajutorul Serbiei, va, întări de­sigur și nici, infill, bănuiă la in a­­cele cercuri diplomatice cari dela început suspec­tau atitudinea d-luî b­ră­­tăui, c­î guvernul actual nu și-a fident încă­ defini­tiv politica sa externăi A. SL > ’Dușmanii interat < •» —**■­ai Rusie SUNT GERMANII RUȘI, SPUNE UN ZIAR NAȚIONALIST, ȘI EI TRE­BUIE IZGONIT­I Odessa. 23 Noem­brie. — „Swete*, organul partidului naționalist, foar­te influent, în general, și în deosebi acuma, publică în ultimul s­a număr un articol despre chestia germanii, în Rusia. Iată ce spu­ne: " ... ..• „Vom învinge „Germania exter­nă“; despre aceasta nu încape nici o îndoială; dar lupta împotriva „Germaniei interne“ este mult mai grea pentru noi. ..Germania externă“ și „Germania internă“ lucrează în­totdeauna în deplini acord și în contact strins si ele au adus Rusiei o întreagă serie de nenorociri politice și strategice, citati-vă la Bulgaria. Această ta­ra a fost scăpata de Rusia din jugul turcesc, cu toate astea, pe tronul ei a fost pus un german. Acei cari au­ orînduit lucrurile astfel au fost:, ger­manii interni ai Rusiei. Iar noi, de abia acum vedem rezultatele: în loc de o Bulgarie, care sa ne fie prie­tenă credincioasă, avem o Bulgarie, care poate să se arunce asupra prie­­­tenilor noștri. Pe de altă parte, Celebrul ger­man rus, generalul unei armate ru­sești, Ehrnroich, este acela care striga din toate puterile lui că Ru­sia im trebue să se ocupe de ches­tiunile slave din Balcani. ?i. el­ a fost ascultat în noi, în Rusia, în­ loc să ascultăm pe generalii Kaven-' 5»v și Solxilov, cari­ s’afi trudit za­,­dornic să dovedească cum că e o mare primejdie pentru Rusia ca sa" părăsească pe slavii din Balcani. Bublicul rus nu cunoaște toate fienorocirile impliniíte Rusiei de toți „germanii interni“, așa de in­fluenți la noi odinioară. "Abia acum Rusia ,îi înțeles, în sfîrșit, că germanii trebue să fie­ izgoniți, cu totul din viața politică­ și economică a Rusie», căci alt­minteri, toate victoriile noastre pe cîmpu­rile de bătae vor fi anulate, de acțiunea „germanilor interni“ al Rusiei. Numai după o asemenea izgoni­re complectă, Rusia va deveni în adevăr un mare stat­­ slav“. Mare proces la Petrograd ACȚIUNEA GERMANILOR IN RU­SIA.­­ „SOCIETATEA FLOTEI“,— ARESTĂRILE­­ Odessa, 23 Noembrie. — „Baio­­via Vîedomosti“ află că poliția din Petrograd a descoperit acolo o pu­ternică sucursală a vastei societății germane „Blett­enverein“ (societa­­tea flotei). Această sucursală fusese alcătu­ită pe vremea păcii de supușii ger­mani din capitala Rusiei șî avea în frunte numeroși mar­i comercianți, bancheri, ingineri, etc. După izbucnirea războiului, so­­­cietatea nu șî-a încetat acțiunea, ci dimpotrivă, șî-a intețit-o. Ea a a­duna fonduri printre germanii din Rusia pentru construirea de vapoa­re și Zeppelin­uri. Banii erau trimiși­, pe diferite căi secrete, centrate­ din Germania. Poliție descoperind faptul, a pro­cedat la numeroase percheziții. Toți membrii competului au fost a­­restați. Ei vor fi judecați de trib­unale­ de războijiu, conform legilor militare. Ancheta a fost întinsă însă in toate orașele din Rusia, spre a se găsi și alte ramificații ale societății. Cipriozifen­ea generală se fixează a­­cară se știe că sunt cetățenii nemții, care se știe că sunt cetățeni ruși. Oficial, germanii ruși au o atitudine ireproșabilă. Națio­­aliștii extremi, însă îi bănuiesc. Rămîne de văzut dacă ancheta va descoperi ceva in sarcina lor. Presa democratică la a­­pararea germanilor ruși și-o declară, mai presus de orice bănuială. A APARUT s "­i Săptămâna Războiului

Next