Dimineaţa, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 3861-3889)
1914-12-01 / nr. 3861
inni 23. -5». 3861 V Războiul European -44-Situația Pe frontul de Vest situația tot staționara. Oarecare mici progrese se semnalează in favoarea aliaților la Parvillers. Se întărește din zi în zi mai mult bănuiala că ambi beligeranți au intențiunea de a se menține cîtva vreme la defensivă, fie din cauza asprimei timpului și a oboselei trupelor, pricinuită de hărțuelile continue ce au avut loc, fie mai cu seamă din lipsa unei masse de manevră, cu care să se poată înfăptui răsturnarea frontului de luptă într’o regiune oarecare, lovitură care să zgudue întreg dispozitivul adversaruluir Liniștea ce domnește de cîteva zile pe frontul de Est, ne face să credem că ofensiva germană a dat greș și că germanii sînt tentați a lua o atitudine de defensivă și în această parte. * In jurul Cracoviei se observă oarecare activitate pe ambele părți, dar fără urmări serioase. « Pe frontul de Sud trupele sârbești au pus stăpinire pe frontul Ujița-Cocienice-Povlen-Valjevo-Lazarevăț. Atacurile din direcțiunea Kosmay-Varovnița au fost respinse de către sârbi. O telegramă din Roma anunță, că aeroplane adversare au aruncat bombe asupra portului Antivari și asupra orașului Detinge. Se confirmă că lângă insulele Falkland, escadra engleză, de sub ordinile vice-amiralului Strudee, a atacat escadra de crucișătoare germane în dimineața zilei de 25 Noembrie. . In cursul luptei unitățile germane ..Scharnhorst*, „Gneisenau* și „Leipzig* au fost scufundate, iar „Dresden* și „Nasrenberg* au izbutit să scape urmărite de escadra engleză. O telegramă din Berlin anunță că și Vasul „Nutenberg“ a fost scufundat de crucișătoarele engleze pe cînd îl urmăreau. De soarta lui „Dresden* nu se știe nimic până în prezent. Această lovitură dată de flota engleză constitue o pierdere gravă pentru forța navală germană. Din Copenhaga se telegrafiază că in Spania domnește o mare mișcare pentru solidarizarea ei cu pripla lnțelegere și declararea imediată a războiului contra Germaniei. Dacă acest curent va izbuti, va constitui un nou factor care va contraria serios pe austro-germani. O telegramă din sursă turcească anunță o încercare a rușilor de a debarca trupe la Gonia, la sud de Patumi se afirmă însă că operațiunea n’a reușit( N * * • * * •* Mijloacele de propagandă nemțească în Romînia Ce s’a intimplat cu broșura „A cui e vina“ ? ■4* ZSinc, fără cel mai mic scrupul, iemții continuă opera lor de propagandă prin satele și orașele țării, mai există Comerciant, industriaș, pot»r și primar, dulia poșta să nu-I aducă măcar de două ori pe săptămpînă, cite un teanc de gazete și broșuri expediate de legațiunea germană din Capitală. Astfel, de citeva zile, nemții împrăștie, în sate în special, o noua ■broșură de propagandă, numită „A .C.revina“, scrisă în romînește, tipărită la Berlin, și care a fost introdusă în țară, după cum se va vedea, prin fraudă.1 4 Săptămîna trecută, agenții rămeî antrepozite verificînd, conform ordinelor ministerului de finanțe, toate transporturile din Austro-Ungaria și Germania, fie pentru Romînia fie în transit, au găsit într’un vagon sosit direct de la Berlin, o cantitate de aproape 3500 kgf. de broșuri adresate megateriei germane, fjCran legea vămilor nu scutește de : taxele vamale decit numai acele transporturi cari sunt destinate leigațiunilor și miniștrilor străini, argentii vămel antrepozite au procedat la formalitățile pentru plata taxelor vamale, socotite, conform .l e. gel, la 150 leî pentru fiecare sută de kilograme. Hăudînd însă legea, care este clară, cu toate că broșurile nu era fi destinate pentru ministrul Germaniei, pentru ca ele să poată f scutite de taxele vamale, d. von dem Busche interveni imediat la minisfend de finanțe, și declarind că cele 3500 de kilograme îi aparțin, reuși să sustragă astfel transportul de la plata taxelor de nunâ, de circa 5500 lei. A doua zi chiar, primele citeva mii de broșuri au fost expediate de legatiune, primarilor și notarilor din țară. A. S. 4 Liniște pe frontul rus Petrograd, 28 Noemb Comunicatul statului major al armatei din Caucasia spune că nici o acțiune Însemnată nu s-a utu umplat pe întregul front in ziua de 27 Noembrie. (Wistnik). Aeroplane deasupra jud. Constanța In seara de 2? om, pe la orele 10, s’a văzut de-a lungul nouei linii ferate Medgidia-Bazargic un aeroplan. In comuna Biaibiul, el a fost bine observat. .... opt Páram A. D. Xenopol . Munca uriașă a lustrului bokaV a provocat boala. Toată țara su ofe ițiat cei ce-i ofhiează activitatea de aproape, cînd a furat știrea boalei, a spus: „Munca omului acestuia a fost mai presus de puterile omenești“. Nu ne trebue o dovadă mai mare, ca fotografia de față, schițată de d. inginer V. Mironescu în fuga expresivul, putină vreme înainte de boală. D. Mironescu rămăsese surprins, cum acest neobosit săpător al cîmpuli, științei, artei și iubire! de neam, găsea și în, puternica zguduire a trenului, mijlocul de a-și fixa, «tina și ochiul-pe, plictisitoarea muncă a corecturei. Aflăm de la editorul său, d. Sfetea, că în acești doi ani din urmă, a pregătit o a doua ediție a Istoriei românilor, îmbogățind-o cu tot ca s’a mai dat la lumină, în ultimul timp, recetind pentru această uriașă publicație de documente a d-lul N. Iorga, etc. Orație mare! sale rezistențe fizice și devotamentului membrilor oculteței de medicină din Iași, cami de două și trei ori pe zi se unesc în ponsiiinea căpătii ilustrului bolnav și sau toate măsurile necesare pentru a combate răni și a împletK orice complicație. O vom vi* Vu ."■> auzind restabilit cu totul Rețetele sínt i'Schiffc ele ccinsirwi, între Ciiri d-uií prof. Riegler, Bacaloglu, Laki, Partion, Negeii, Manicatide, Demetriade, și dr. Mircea Game. In special d niî d-r. Riegler, Lavi și Gane sînt nedespărțiți de patul bolnavului, veghiînd adeseori pînă la orele 12 noaptea la căpătiM lui.Toțî discipolii lui, tinerii profesori d-nnî Guști, Ursu, Durchet, Tafrafli îl înconjoară ai dragoste nemărginită. Telegrame sosesc zilnic, din tot întinsul țarei, începînd de la miniștri, academician și sfîrșind cu simplii și umilii învățători și notari de la sate, toți vor să știe ce face iubitul lor „maestru“, marele luptător pentru înălțarea, și unirea, neamului romînesc, și toți nădăjduiesc cu mijloacele grabnice ce s’au dat și mințile luminate ale distinșilor profesori, vor dărui în entrind deplin sănătos pe Alexandru Xenopol neamului întreg romînesc. Noi urăm LustrachiT și nobilul nostru colaborator aceia ce-I dorește întreg neamul romînescs „grabnică însănătoșire“. Revolta Moților se confirmă După cine am putut afla guvernul a primit comunicări confirmind știrea despre revolta moților. Că știrea este exactă s’a furtut deduce și din aceea că legațiunea austro-ungară, care se știe câtă grabă pune întru a dezminți orice știre defavorabilă monarhiei, de data aceasta n’a mai îndrăznit să dea vreo dezmințire» Cum am spus insă există acum confirmarea acestei știri grave menită să influențeze foarte de aproape cursul evenimentelor. Ceea ce nu se știe incă este întinderea pe care a luat-o această revoltă, și dacă ea are intr’adevăr un caracter general. Cercurile monâtre politice și diplomatice se preocupă foarte mult de această chestie și trebue să sperăm că încă în cursul sile de astăzi să putem avea lămuriri depline asupra acestei chestiuni. * In anumite cercuri s’au primit știri încă de acum cîteva zile asupra situației create populațiunei din ținuturile Abrudului. Toat populațiunea a fost supusă unui regim de adevărată teroare. S’au operat arestări în masă. S’au făcut percheziții în toiul nopții, căutîndu-se să se confisce armele cari s’ar fi găsind prin casele oamenilor. S au luat pină și cuțitoaiele cari se găsea și prin unele gospodării. Adăogîndu-se toate acestea la vexațiunile pe cari se aveau de suferit romînii de la începutul războiului, populațiunea compusă acum numai din bătrîni, faimei și copii, n’a mai găsit altă ieșire decit să apuce drumul răscoalei. ítral Y Vecemme l^i m Știri din Saionis Aruncarea In aer a podului Voiovo de pe Vardar de către comitagii. — Meetingul macedonenilor contra legilor votate de Camera grecească. — Lefurile propu Ini didactic și bisericesc român din Grecia SALONIC, 16 Noembrie. — Eri dimineață, o bandă de comitagii compusă din 400 oameni, (cetnici) din Strumița, a intrat pe teritoriul sîrbesc și s'a îndreptat spre Volovo,îngă Mirona, unde este podul cel mare. Un detașament sîrbesc, sub conducerea unui sublocotenent, a eșit în urmărirea bandei. Intilnirndu-se lingă Mirofța, a început o luptă crîncenă. Deoarece bulgarii erau mai numeroși, decit sîrbii, aceștia din urmă au fost nevoiți să se retragă, după ce au lăsat 5 morți și 15 grav răniți. Printre răniți este și sublocotenentul, care a fost transportat la Monastir. Pe urma, banda bulgară a pus bombe șiămamiiată sub podul cel mare și Va aruncat in aer. Din cauza aceasta trenul din Uskud n’a putut sosi și comunicația sa întrerupt. După aruncarea în aer a podului cel mare și a altuia mai mic, comitagii s'au retras pe teritoriul bulgar, căci din Ghergheli se trimisese o numeroasă armată sîrbească contra lor. Comunicația, din cauza aceasta, va fi întreruptă vre’o 10 zile, până să se repare podul. . Se zice că această faptă se datorește propagandei austriaca, care încearcă toate mijloacele spre a tir pe bulgari într'un războiu contra Serbiei, intre comitagii s'a constatat că se găseau și soldați din armata bulgară regulată, căci după spusele unor călători aveau și un tun. 11 -jff. Camera grecească, neam cinci zile, a votat mai multe legi referitoare la noua Grecie, care după macedoneni, sunt considerate ca foarte dăinuitoare comerțului și Industriei locale. Deși comitetul partidului popular s'a prins regelui și guvernului, totuși nu a’a fi luat în vedere plingerile lor. Văzînd macedonenii că nu sunt ascultați și că ne votează legi importante pentru țara lor, fără să aibă in Camerat reprezentanții lor, au hotărtt să organizeze un meeting de protestare. Azi la orele 3 d. a. s’a ținut meetingul pe timpul lui Harte și s’a protestat energic de către diferiții oratori contra abuzului ce se comite de actualul guvern, care un bloc votează o mulțime de legi, fără să fie bine pregătite. Următoarea moțiune s’a trimis regelui și guvernului: „Poporul din Salonic și din provincie, intranindu-se astăzi, Duminică, II Noembrie 1114 pe «impul lui Marte într’un meeting general. Astai In vedere că, clt timp reprezentanții Macedoniei nu azistă la Cameră, aceasta nu poate ști detaliat și exact nevoile și interesele Macedoniei și astfel, cu toată buna voință și patriotismul deputaților, Camera devine victima celor Interesați și fnformațiunilor greșite. A vină In vedere că, această insuficiență naturală a Camerei In aprecierea nevoilor și intereselor Macedoniei se oglindește clar In legile care pină azi s’afi votat pentru țările seni. Ar fad in vedere că votarea in bloc a unor legi nestudiate, privitoare la Macedonia, paralizind desvoltarea și progresul acestui însemnat departament al Statului, nu calcă numai cel mai esențial drept al poporului Macedonean, de a lua parte la aranjarea afacerilor l&rel sale, ci și devine distrugătoare pentru Macedonia și Statul Întreg. Cere ca inceptindu-se legile referitoare la apărarea Țarei, să înceteze votarea proiectelor privitoare la Macedonia pină cind aceasta să fie reprezentată legal in Cameră și insfrrcinează o comisie specială să lumineze această moțiune unde trebue". Corpul didactic și bisericesc român din Grecia, de cinci luni n’a primit lefurile. Abia azi a fost anunțat că pe la 20 crt, va primi leafa pe toate lunile. Bucuria însă că va primi leafa pe cinci luni, a fost de scurtă durată, căci s’a zvonit că leafa se va plăti cu 20 la sută mai puțin, pentru agiit. De va fi adevărat acest zvon, val de särmama corp didactic și bisericesc, căci după ce a așteptat cinci hați, imprumutînd vise de unde a putut, cu dobînzi mari, acum li se plătește ca 20 la sută mai puțin. De unde să achite pe creditori ? Cum să trăiască cu leafa redusă în aceste timpuri, cîn viața este peste măsură de scumpă ? S’a adăogat după plîngerea lor, cite 10 la sută, și acum plătește alta 20 la sută. Corpul nostru didactic și bisericesc a ajuns să fie de batjocură, căci grecii cel mai săraci din Balcani plătesc mult mai bine, asimilînd pe dascălii din noua Grecie cu cel din vechea Grecie, așa că nu există institutor cu mai puțin de 125 lei lunar și profesor cu mai puțin de 300 lei. Numai romînii sunt lăsați la voia întîmplării. Tunibescu 4 'K i Flota turcă la Baza Viena, 29 abrie. — Un comunicat din Constantinopol zice: Flota turcească a bombardat iert imprejurimile orașului Batum, răspunzind astfel afirmațiunilor rușilor care au pretins că marea Neagră ar fi fost curățată de vapoarele de războiu otomane. Vapoarele „Vavouz" și „MidiUlat” fost puse afară din luptă în luptă norocoasă de iert. Hușii au avut 100 morți și morți răniți. Vienai, 29 Nbrie. — Se telegrafiază din Constantinopol, că după Se* lamlik, sultanul a primit pe Liman* pașa. (K. K. T. Korrespondenz Bureau ; * Legenda războiului sfânt Petrograd, 29 Noembrie. — Toate ziarele reproduc apelul lui Aga Khan, șeful comun al mahomedanilor din Khor și președintele alianței pan-indiane mahomedane. Aga Khan a declarat că războiul european nu amenință de loc nici pe Islam nici pe Turcia, căreia Franța, Anglia și Rusia au garantat integritatea teritorială. Acțiunea Turciei se datorește numai uneltirilor germanilor. Dar deoarece Turcia a tras spada spre a apăra pe germani, Turcia încetează de a fi protectoarea Islamului; prin urmare, toți mahomedanii ruși și englezi au dreptul de a lupta in contra Turciei in rândurile armatelor lor respective. Muftiul din Orenburg a trimis mahomedanilor supuși ruși un apel în care îl invită să lupte în contra turcilor ca și in contra germanilor și austriacilor. Acest apel a fost citit azi în marea moschee din Petrograd. (Westnik). = Cereți No. § din fgSaptagu în a Războiului* — Mare revistă ilustrată în culori ~ 10 BANI EXEMPLARUL" 12 PASIN! 10 BANI EXEMPLARUL