Dimineaţa, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 3861-3889)

1914-12-04 / nr. 3863 (nr. 3864)

Inul XL—No. 3863 ■í !' ) fiăzboiul European Situația Se anunță că escadra antilo-franceză a reînceput bombardarea coastelor Belgiei ale la Nieuport până la Ostanda. Pe teama unei debarcări a aliaților, ger­manii au ocupat mai toate localitățile de pe malul mam* . Nu știu întrucât o debarcare ar putea neliniști pe germanî cari dispun de puternice rezerve în Belgia și de m­iijloace foarte întinse pentru transportul lor cit mai repede. Ocuparea unui singur punct pe coasta Belgiei e o operațiune foarte grea față d­e mijloacele de cari dispun germanii* Și apoi admițînd că s’ar putea reali­za o asemenea operațiune, ea n’ar fi profitabila decit numai atunci, cim­­ ar fi punctul de plecare al unei acțiuni contra spatelui și liniilor de comunicații ger­mane. Exemplul Anversului, care era un punct de de­barcare de o importanță și de­ o soliditate foarte ma­re, arată că în situațiunea actuală aliații nu sunt încă în stare să întreprindă o operațiune ofensivă înapoia frontului german. * Centrul activităței germane pe teatrul oriental, se exercită acum pe ambele maluri ale Vistulei, con­tra aripei drepte rusești în regiunea Mlava și Sevies. E de remarcat că ambele aceste două regiuni de operațiuni, sunt în lungul liniilor ferate, ce duce din Prusia occidentală în Polonia rusească. Aceste direc­țiuni de atac sunt în legătură cu metoda de luptă a germanilor, cari profitînd de înlesnirea ce le-o dă a­bundența lor de linii ferate, continuă a transporta trupe de pe o aripă pe cealaltă, atac ind eînd un punct cinci altul al frontului rusesc. De unde pina ad­ acțiunea principală se desfășu­ra la aripa dreaptă, în direcțiunea Lodz, acum e transportată la stingă și extrema stingă la Loviez și Mlava, după cum se anunță. Acest mod și înlesnire de a opera e un mare avantaj pentru germani, cu atît mai profitabil, cu cât rușii în timpina mari dificultăți din cauza lipsei de drumuri, pentru a putea face față germanilor în aceste diferite puncte cu rezervele lor. Comandamentul rus întâmpină greutăți colosale pentru desfășurarea și mișcarea forțelor sale. Aceas­ta explică unele avantaje repurtate de germani în diferite puncte din­ Polonia rusească. * *««****** întoarcerea ofensivă a sîrbilor ia caracterul u­­nei mari victorii, pe care sârbii o exploatează cu o vi­goare și o pricepere mai presus de orice laudă. După infringe­rea austriacilor de acum cîteva zi­le, coloanele lor ce bat în retragere, sunt urmărite în toate direcțiile. Sîrbii au ocupat tot terenul pierdut la vest de Va­­ljevo. La nord se anunță reocuparea Belgradului, care e un mare succes moral pentru armatele sârbești. In fine, ultimele elemente ale ariergărzii austriace se retrag spre Obrenovăț, unde se încearcă o rezistență. "Muntenegrenii în Bosnia, au ocupat Vișegrad, pe Drina superioară. Dacă mișcarea lor va fi tot atît de repede ca și a sârbilor, retragerea forțelor austriece peste Drina este serios compromisă. i N. # Serviciul telegrafiei lar­ fir — Comunicat francez Situația pe frontal de vest Francezii progresează Paris. 2 Decembrie. — Turnul Eifel. —­ Un atac d­e infanterie germană la Nord-Est de Ypres a eșuat. In regiunea Aisne au avut loc canonade împotriva tranșeelor de o parte și de alta. In Argonne francezii au ciștigat puțin teren. In Lorena și în Alsacia tru­pele franceze au respins contra-atacuri și au progres­­­at ușor. ‘ Un aviator francez a incendiat un tren militar in gara Pagny. Informațiunile răspândite în presa germană asu­pra pierderilor aliaților pe frontul de la Nord, sunt absolut false. Im Serbia Austriac!» dat in retragere în fața sârbilor. La 1 . Decembrie austriac!» pier­duseră 23.000 prizonieri luați de sârbi, 7 © tunuri și 44 mitraliere. Trupele muntenegrene au luat Vișegrad și au res­pins pe austriaci dincolo de !>*na. JÄi * Bijemsann off Fiona­l r ) I Ap . A ... Sirbix au reocupat Belgradul Vederea generală a Belgradului Niș, 14 Decem­., ora 9 seara.» Depeșă urgentă. — Trupele știr­bești, după niște lupte violente, au reintrat în Belgrad. (Bir. Pr.) Niș, 14 Decen­., ora 11 jum. seara.­Comunicațiunile prin ca­lea ferată Intre Salonic și Niș sunt restabilite. (Biroul Presei] tot indirect foarte impor­tant nu numai pentru sârba, ci și pentru națiu­nea vecină Grecia, care în­totdeauna s’a arătat omi­că credincioasă a Serbiei. (Reuter). , . Dezastrul­­ austriacilor în Serbia His 2. Decembrie.­Din sursă oficială se cran­ica următoarele amănunte a­­supra reocupărei Belgradului: Belgradul a fost reluat aseară Luni, la orele 6. • In capul trupelor cari au reocupat Belgradul se afla prințul moștenitor al Serbiei. Austriacii nu mai ocupă de­cit o mică porțiune din teritoriul sirbesc. Intre Drina si Sava. Numărul total al prizonierilor austriaci luați de sârbi, se urcă la 60.000.­­m- Serais, a câștigat admirația intregei lumi Paris. 2 Decemb. — „Le Temps“ scrie: Serbia a dat o nouă probă că este o țară de eroi care nu voi­ește să fie înfrântă. Ca și pe Belgia, lumea întreagă o admiră. Londra, 2 Decem­b. —Zia­­rul „Observer“ zice în­­tr’un articol:­­ Nici o dată n’a fost ceva așa de patetic în acest conflict mondial, că vio tecis ..„'extraordinară re­purtată de Serbia în mo­mentul în care ea părea pierdută și sleită. Amicii libertății sunt a­­cum plini de speranță în triumful care va permite Serbiei să opereze unirea rasei sale. Sârbii au probat­­ că su­nt demni­t de cel mai mare viitori care de­sigur le es­te rezervat. Credem și a­­vem încredere că această­­ victorie va avea int i*© zmI» ttmezsmmmiam S/f., >V­ »..•**• • " SQ „r • y<l ' Austria ș­ i urmărește pătra­ta Serbia Milano 1 Decembrie.^*­. „Corriere dela Sera“ află din Roma. Austria a son­dat din nou terenul, prin intermediul unei puteri neutre, ca sa vadă dacă guvernul sârbesc ar fi dis­pus să încheie separat pacea. A dat de un refuz.; Englezii la Dardanele Un crucișetor turc scu­­fundat . k Iată confirmarea oficéma­lă a știrei d­e mai, sasi Londra, 2 Dec.— Oficial. Eri submarinul B II a in­trat în Dardanele și scu­­fundîn­du-se, cu toate greutățile prezentate de curentul de apă, sub cinci rânduri de mine, a izbutit să scufunde vasul de răz­boia turcesc „Messudiehî“ care păzea câmpul mine­lor. Deși urmărit de torpi­loare și de focul tunurilor, submarinul s-a întors ne­vătămat, după ce cu aceas­tă ocaziune stătuse 9 ore sub apă. Vasul „Messudieh“ când a fost văzut cea din urmă, oară se scufundase prin pupă. (Reuter). f Intelectuali români morți pe câmpul de luptă ■ Marc­e .iertia tic singe ce­ o face acum poporul r­om­în din Ungaria pentru apărarea in­filariei austro­­xingere. Au­ murit pină azi mii și mii de buni romîni­­ pe cîmpiile din Galiția, Polonia,­ Bucovina și Ser­bia. Se afirma, că numai numărul intelectualilor români din Ardeal căzuți prin acum e de 620,— advo­cati, ingineri, profesori, învățători și chiar preoți. In deosebi a produs o adinei­ impresie printre rom­ânii de peste munți,— moartea a doui fruntași­­ al culturei române: profe­­sorul dr. Alexandru Bogdan și ad­vocatul dr. Fabin Bon­te­scu. Dr. Alexandru Bogdan, a fost u­­nul din cei mai distinși membri ai corpului profesoral român din Bra­șov. Cu­lt, scriitor distins, dr. Bog­dan a desfășurat o activitate in­tensă­ pentru propășirea culturală a poporului român din Ungaria. Aso­ciația „Astra“ și „Societatea pentru fond de teatru român“, cele doua puternice așezăminte culturale ro­mân­ești din țara ungurească, au a­­vut în dr. Bogdan, pe unul din con­­ducătorii­ cei­ mai zeloși și mai pri­cepuți. La 20 Octombrie st. n. pe la o­­rele 4 d. a„ a căzut pe cîmpul de luptă din Galiția. Advocatul dr. Fabri Bontescsb dirt S­ateg a fost deasemeni ucis în­ Galiția. Bărbat cu cultură rara, el a­ fost foarte popular în­­ imita­ Hațe­gului. Era cumnatul vice-președin­­­telui partidului național român,­ dr.­ Aurel Vlad. Sub­locoten­entul, Ștefan Boieriu a comunicat următoarele familiei lui Bontescu despre împrejurările morții lui Fabiu : ..Azi, în 24 Octombrie 1914, î-am făcut prohodul prietenului meu iu­bit, Fabiu, așezîndu-l într’un mor­­­mint separat în gradina liceului ie­zuit din Chyroya (Galiția). El doar­­­m­e înconjurat de sutele de ostași înmormîntatî în groapă comună, în aceiași grădină. Departe de cei mai dragi ai lui, străin în țară, stră­ină — i s’a făcut totuși o înmor­­mîntare după toată legea crești­nească. L’a prohodit părinte!«. Ion Nonac, cîntăreț fiind un voinic din compania mea. Ion­­ Buia. Feciorii mei iau împletit o cunună de brad* și cu flori, iar cununa i-au­ așezat-o pe crucea mormîntului lui. DR. AU, BOGDAN DR. FABIU BONTESCU

Next