Dimineaţa, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 3861-3889)
1914-12-04 / nr. 3863 (nr. 3864)
Inul XL—No. 3863 ■í !' ) fiăzboiul European Situația Se anunță că escadra antilo-franceză a reînceput bombardarea coastelor Belgiei ale la Nieuport până la Ostanda. Pe teama unei debarcări a aliaților, germanii au ocupat mai toate localitățile de pe malul mam* . Nu știu întrucât o debarcare ar putea neliniști pe germanî cari dispun de puternice rezerve în Belgia și de miijloace foarte întinse pentru transportul lor cit mai repede. Ocuparea unui singur punct pe coasta Belgiei e o operațiune foarte grea față de mijloacele de cari dispun germanii* Și apoi admițînd că s’ar putea realiza o asemenea operațiune, ea n’ar fi profitabila decit numai atunci, cim ar fi punctul de plecare al unei acțiuni contra spatelui și liniilor de comunicații germane. Exemplul Anversului, care era un punct de debarcare de o importanță și de o soliditate foarte mare, arată că în situațiunea actuală aliații nu sunt încă în stare să întreprindă o operațiune ofensivă înapoia frontului german. * Centrul activităței germane pe teatrul oriental, se exercită acum pe ambele maluri ale Vistulei, contra aripei drepte rusești în regiunea Mlava și Sevies. E de remarcat că ambele aceste două regiuni de operațiuni, sunt în lungul liniilor ferate, ce duce din Prusia occidentală în Polonia rusească. Aceste direcțiuni de atac sunt în legătură cu metoda de luptă a germanilor, cari profitînd de înlesnirea ce le-o dă abundența lor de linii ferate, continuă a transporta trupe de pe o aripă pe cealaltă, atac ind eînd un punct cinci altul al frontului rusesc. De unde pina ad acțiunea principală se desfășura la aripa dreaptă, în direcțiunea Lodz, acum e transportată la stingă și extrema stingă la Loviez și Mlava, după cum se anunță. Acest mod și înlesnire de a opera e un mare avantaj pentru germani, cu atît mai profitabil, cu cât rușii în timpina mari dificultăți din cauza lipsei de drumuri, pentru a putea face față germanilor în aceste diferite puncte cu rezervele lor. Comandamentul rus întâmpină greutăți colosale pentru desfășurarea și mișcarea forțelor sale. Aceasta explică unele avantaje repurtate de germani în diferite puncte din Polonia rusească. * *««****** întoarcerea ofensivă a sîrbilor ia caracterul unei mari victorii, pe care sârbii o exploatează cu o vigoare și o pricepere mai presus de orice laudă. După infringerea austriacilor de acum cîteva zile, coloanele lor ce bat în retragere, sunt urmărite în toate direcțiile. Sîrbii au ocupat tot terenul pierdut la vest de Valjevo. La nord se anunță reocuparea Belgradului, care e un mare succes moral pentru armatele sârbești. In fine, ultimele elemente ale ariergărzii austriace se retrag spre Obrenovăț, unde se încearcă o rezistență. "Muntenegrenii în Bosnia, au ocupat Vișegrad, pe Drina superioară. Dacă mișcarea lor va fi tot atît de repede ca și a sârbilor, retragerea forțelor austriece peste Drina este serios compromisă. i N. # Serviciul telegrafiei lar fir — Comunicat francez Situația pe frontal de vest Francezii progresează Paris. 2 Decembrie. — Turnul Eifel. — Un atac de infanterie germană la Nord-Est de Ypres a eșuat. In regiunea Aisne au avut loc canonade împotriva tranșeelor de o parte și de alta. In Argonne francezii au ciștigat puțin teren. In Lorena și în Alsacia trupele franceze au respins contra-atacuri și au progresat ușor. ‘ Un aviator francez a incendiat un tren militar in gara Pagny. Informațiunile răspândite în presa germană asupra pierderilor aliaților pe frontul de la Nord, sunt absolut false. Im Serbia Austriac!» dat in retragere în fața sârbilor. La 1 . Decembrie austriac!» pierduseră 23.000 prizonieri luați de sârbi, 7 © tunuri și 44 mitraliere. Trupele muntenegrene au luat Vișegrad și au respins pe austriaci dincolo de !>*na. JÄi * Bijemsann off Fional r ) I Ap . A ... Sirbix au reocupat Belgradul Vederea generală a Belgradului Niș, 14 Decem., ora 9 seara.» Depeșă urgentă. — Trupele știrbești, după niște lupte violente, au reintrat în Belgrad. (Bir. Pr.) Niș, 14 Decen., ora 11 jum. seara.Comunicațiunile prin calea ferată Intre Salonic și Niș sunt restabilite. (Biroul Presei] tot indirect foarte important nu numai pentru sârba, ci și pentru națiunea vecină Grecia, care întotdeauna s’a arătat omică credincioasă a Serbiei. (Reuter). , . Dezastrul austriacilor în Serbia His 2. Decembrie.Din sursă oficială se cranica următoarele amănunte asupra reocupărei Belgradului: Belgradul a fost reluat aseară Luni, la orele 6. • In capul trupelor cari au reocupat Belgradul se afla prințul moștenitor al Serbiei. Austriacii nu mai ocupă decit o mică porțiune din teritoriul sirbesc. Intre Drina si Sava. Numărul total al prizonierilor austriaci luați de sârbi, se urcă la 60.000.m- Serais, a câștigat admirația intregei lumi Paris. 2 Decemb. — „Le Temps“ scrie: Serbia a dat o nouă probă că este o țară de eroi care nu voiește să fie înfrântă. Ca și pe Belgia, lumea întreagă o admiră. Londra, 2 Decemb. —Ziarul „Observer“ zice într’un articol: Nici o dată n’a fost ceva așa de patetic în acest conflict mondial, că vio tecis ..„'extraordinară repurtată de Serbia în momentul în care ea părea pierdută și sleită. Amicii libertății sunt acum plini de speranță în triumful care va permite Serbiei să opereze unirea rasei sale. Sârbii au probat că sunt demnit de cel mai mare viitori care desigur le este rezervat. Credem și avem încredere că această victorie va avea int i*© zmI» ttmezsmmmiam S/f., >V »..•**• • " SQ „r • y<l ' Austria ș i urmărește pătrata Serbia Milano 1 Decembrie.^*. „Corriere dela Sera“ află din Roma. Austria a sondat din nou terenul, prin intermediul unei puteri neutre, ca sa vadă dacă guvernul sârbesc ar fi dispus să încheie separat pacea. A dat de un refuz.; Englezii la Dardanele Un crucișetor turc scufundat . k Iată confirmarea oficémală a știrei de mai, sasi Londra, 2 Dec.— Oficial. Eri submarinul B II a intrat în Dardanele și scufundîndu-se, cu toate greutățile prezentate de curentul de apă, sub cinci rânduri de mine, a izbutit să scufunde vasul de războia turcesc „Messudiehî“ care păzea câmpul minelor. Deși urmărit de torpiloare și de focul tunurilor, submarinul s-a întors nevătămat, după ce cu această ocaziune stătuse 9 ore sub apă. Vasul „Messudieh“ când a fost văzut cea din urmă, oară se scufundase prin pupă. (Reuter). f Intelectuali români morți pe câmpul de luptă ■ Marce .iertia tic singe ce o face acum poporul romîn din Ungaria pentru apărarea infilariei austroxingere. Au murit pină azi mii și mii de buni romîni pe cîmpiile din Galiția, Polonia, Bucovina și Serbia. Se afirma, că numai numărul intelectualilor români din Ardeal căzuți prin acum e de 620,— advocati, ingineri, profesori, învățători și chiar preoți. In deosebi a produs o adinei impresie printre românii de peste munți,— moartea a doui fruntași al culturei române: profesorul dr. Alexandru Bogdan și advocatul dr. Fabin Bontescu. Dr. Alexandru Bogdan, a fost unul din cei mai distinși membri ai corpului profesoral român din Brașov. Cult, scriitor distins, dr. Bogdan a desfășurat o activitate intensă pentru propășirea culturală a poporului român din Ungaria. Asociația „Astra“ și „Societatea pentru fond de teatru român“, cele doua puternice așezăminte culturale românești din țara ungurească, au avut în dr. Bogdan, pe unul din conducătorii cei mai zeloși și mai pricepuți. La 20 Octombrie st. n. pe la orele 4 d. a„ a căzut pe cîmpul de luptă din Galiția. Advocatul dr. Fabri Bontescsb dirt Sateg a fost deasemeni ucis în Galiția. Bărbat cu cultură rara, el a fost foarte popular în imita Hațegului. Era cumnatul vice-președintelui partidului național român, dr. Aurel Vlad. Sublocotenentul, Ștefan Boieriu a comunicat următoarele familiei lui Bontescu despre împrejurările morții lui Fabiu : ..Azi, în 24 Octombrie 1914, î-am făcut prohodul prietenului meu iubit, Fabiu, așezîndu-l într’un mormint separat în gradina liceului iezuit din Chyroya (Galiția). El doarme înconjurat de sutele de ostași înmormîntatî în groapă comună, în aceiași grădină. Departe de cei mai dragi ai lui, străin în țară, străină — i s’a făcut totuși o înmormîntare după toată legea creștinească. L’a prohodit părinte!«. Ion Nonac, cîntăreț fiind un voinic din compania mea. Ion Buia. Feciorii mei iau împletit o cunună de brad* și cu flori, iar cununa i-au așezat-o pe crucea mormîntului lui. DR. AU, BOGDAN DR. FABIU BONTESCU