Dimineaţa, ianuarie 1915 (Anul 12, nr. 3890-3919)
1915-01-14 / nr. 3902
A -A V Anii XII.No. 3902 C. Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Birrourile statului: Str. Sărindar No. IX. — București ABONAMENTE CD PREMII: Un mo Lei II.— 6 luni Lei 0.5 3 luni Lei 5. — Pentru etimiatari profill este unUolt! TELEFON 4 LINII No.«1410; 34/73. »4 94; 12/40 pUBLICITATEA COIVCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 91 Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon */, .50 Războiul European --------------------------------------* — Situația — Siuația mohorîtă și în acelaș ton de atîta vreme pe frontul occidental, cu toate peripețiile și episoadele cbncenului războiul de asediu care o animează zilnic fără însă a-i schimba caracterul, dă loc analizei cotidiene a căuta explicațiunea acestei stări războinice neschimbătoare, și în alte manifestațiuni, de ex. ca: informațîunile exagerate, ajunse pînă la calificațiunea de minciuni, dezbaterile sub toate culorile a chestiunea păcii, pînă la aceea a unui congres al aliaților, în scopul de a coordona mai bine cooperarea diferitelor armate pe diversele teatre de război și spre acelaș obiectiv strategic și de a pune astfel capăt mai repede războiului ; chestiunea împrumuturilor, în legătură cu raționarea alimentării în întreaga Germanie și cu prezicerea foametei, ca criteriu hotăritor în scurtarea războiului; în fine escarmasele aeriene cari duc iritatiunea și măresc nerăbdarea pină in colțurile cele mai înfundate ale tarei și care provoacă prin acestea iradiatiunea păcii în întregul popor; toate aceste semne premergătoare păcii parcă ne îndepărtează de viguroasa ofensivă la care ne așteptam zilnic și pe care cu atîta îndărătnicie o trimbîtează Informațiunile tuturor adversarilor. E adevărat că tripla înțelegere pare că ar avea Interesul să o intîrzie, pe cînd dubla alianță să o grăbească. Aceste date par a ne da coloritul gândirei nu numai din comandamentele adverse, dar încă și ade] al politicei țărilor în războiul . Pe frontul oriental tot interesul zilei îl ducem spre luptele din regiunea Cracoviei, lupte începute de la 3 ianuarie și de soarta cărora pare a depinde în bună parte întreaga situație militară din Galiția. Luptele din Bucovina, dela Vatra Dorna și Korlîbaba, cu toate sforțările aproape egale din ambele părți, par a da o nuanță de avantaj rușilor. * " Pe frontul sudic, mult zgomot, puțină acțiune. Părerea ministrului sîrb de la Roma, Mihajlovici, e foarte sugestivă: aceea de a descuraja pe sârbi și de a masca alte intențimî. Dacă considerațiunile strategice arată ofensiva austro-germană cu urmări foarte grave pentru întreaga situație balcanică, intuiția ministrului pare a prinde mai exact realitatea, deși adevărul ar sta de partea strategiei. * 1 L . * * In ceea ce privește teatrul asiatic, rușii înfrângind rezistența turcilor, le aduc zilnic pagube ca scufundare de corăbii, fără ca războiul pe acest teatru să-și fi îndeplinit menirea, de îi scimba intensitatea rezistenței triplei înțelegeri pe fronturile principale de acțiune. * ■ [UNK] Caracteristic mai este și cochetăria politică a țărilor sud neutrale. Și acțiunea lor pare că ar îngroșa numărul semnelor premergătoare păcii, căci alianțele ce pun la cale pe baze destul de grele, ca să nu poată fi aduse lesne și în grabă la îndeplinire, precum și rolul ce ar reveni Italiei de Arbitra Păcii, ne conduc cu siguranță la prelungirea stărei de neutralitate armată, izvor sigur de epuizare tot așa de puternile și ca consecință o concentrare unanimă de voniți spre orientarea războiului in ultima fază. N. Ancheta noastră in Italia Convorbiri cu fruntașii Parlamentului Italian -44* 1 Pentru ca cititorii noștri să-și poată da seama în mod exact de starea de spirit a Italiei față de evenimentele în curs, am însărcinat pe cunoscutul publicist d. Eugen Poni, un foarte bun cunoscător al vieței politice și sociale a Italiei, să facă o anchetă, luând interviewuri celor mai de seamă parlamentari ai Italiei. Trimisul nostru special a stat zece zile în Italia și aseară d-sa s’a reîntors în țară prin Predeal. D. Eugen Ponu a avut convorbiri cu d-nii : Barzilai, Bissolati, Luigi Ferri, Artoni, Maggiorino, Ferraris, Andria Torre, Celli, marchizul Belmonte, reprezentanți ai diverselor partide italiene. Afară de aceștia, îl Peru va mai publica uns foarte Interesant Interview cu generalul Riciotti Garibaldi, și cu d. Pontremoli, directorul marelui ziar italian „Secollo’’ «din Milano. Trimisul nostru a mai obținut «un interview de la d. George Diamandi, asupra situației din Franța. Ancheta aceasta complectă va edifica opinia noastră publică asupra celor ce se petrec actualmente în Italia. V. EUGEN PORN Noua mare ofensivă rusă Viena, 12 ianuarie. — Se comunică din Londra că ziarului ,Daily Telegraph" telegrafiază din Varșovia. Intr-un termen de o lună va începe o nouă ofensivă rusească, dar care nu va fi o luptă de tranșee; planul prevede într’un mod larg cooperarea diverselor arme dînd mai ales un rol mare cavaleriei. Planul marelui duce Nicolae e de a ține dușmanul pe loc pe frontul actual în scop de a avea disponibile cu mai multe trupe posibile, spre a da o ofensivă în regiunile alese. Noul plan i £@ campanie prevede niște operațiuni mari, vor ține cel puțin șase luni.. . dar timpul nu joacă nici un rol» OPT PAGINI Intervenția României va fi activă Paris, 12 Ianuarie. — „Le Temps“ înregistrînd o informație a corespondentului său din Petrograd cum că o intervenție a Romîniei se va mărgini numai la ocuparea regiunilor pe cari, la sfirșitul războiului, romîniî le vor cere ca fiind teritoriile cari vor forma unitatea națională, spune că se prea poate ca intențiile actuale ale românilor să fie numai acestea, dar că atunci cind ei se vor uni cu rușii, pe teritoriul austro-ungar, și cind vor veni în contact cu trupele dușmane, vor fi nevoiti să treacă la operațiuni mult mai active. De altfel, austriacii au de pe acum la frontiera românească un corp de armată, ceea ce dovedește că ei se tem de o mobilizare romînă. _ Interview cu generalul Falkenhayn Berlin, 12 ian. — D. Conger, reprezentantul asociațiunei presei berlineze publică amănuntele următoare cu privire la interviewul său cu generalul Falkenhayn: Șeful statului major general german e plin de liniște și de încredere, FA , zis intre altele: Situațiunea noastră actuală este excelentă. Am dus războiul pe ambele fronturi, în țară inamică, după cinci luni de campanie ne aflăm tot acolo. Spiritul și starea trupelor noastre sunt bune, liniile noastre actuale tari 5 pină aci avantagiul este cu totul de partea noastră. La vest inamicii n'au i simțit a ne deborda și flanca; ofensiva aliaților inamici după Ordinul de zi al lui Joffre trebuia să înceapă la 17 Dec. st. n.; pînă aci ea nu ne-a dat loc a fi nemulțumiți de rezultate. Pînă acum această mișcare ofensiva n'a adus inamicilor decît extrem de mari perderi. Englezii sînt buni luptători, dar o armată fără ofițerii și subofițerii necesari nu e o armată care să răspunsă ideilor moderne. Englezii pot să trimită oameni să ne atace, dar cred că sîntem destul actori spre a le da lovitura și a-i respinge cauzîndu-le perderi simțitoare- Sisieni cu totul gata pentru orice încercare de debarcare in Belgia; mai curind va avea loc încercarea, mai bine va fi. Blocujul englez și controlul contrabandei n'are nici un efect practic asupra modului in care Germania farce războiul. Avem destule merinde, văzuta-se în Germania mizerie ? Problema alimentațiunii populațiunilor civile belgiene, poloneze și în părțile ocupate din Franța cauzează unele greutăți, însă pentru noi înșine ar vem destul. In ce privește prohibitiunea cuprului este adevărat că n'avem cupru în pămînt, dar deasupra pămîntului avem mai mult decit ne trebue pentru nevoile militare. Tutela engleza asupra exportațiunii cuî prului ni se pare lucru grav pentru America, dar nu însemnează nimica pentru noi. In ce ne privește, războiul poate dura în mod nelimitat, nu văd nimic ce ne-ar sili să punem capăt războiului. Sîntem din belșug aprovizionați cu merinde și materiale. Situațiunea noastră strategică este bună. Avem azi la Berlin mai multe trupe decit am avut vreodată în vreme de pace. Nimeni care nu are o pregătire suficientă nu este trimis la front. La întrebarea pină unde dorește Germania să se războiască ? Falkenhayn a declarati — Pină cînd cealaltă parte va fi așa de învinsă nu ct putința repetirii acestui atac neprovocat ar fi eliminată odată pentru totdeauna. La întrebarea: „Ce credeți de nouă nori de pe orizontal dinspre Italia și Romiiîc". Falkenhayn a trimis pe interlocutor la cancelarul imperial asaă la secretarul de stat de la externe. Wolfbureau_____ IN JURUL INCIDENTULUI DIN HODEIDA Roma, 11 Ian.— Cu privire la informațiunile date de unele ziare despre dificultăți în rezolvarea incidentula petrecut la Hadeida, din cauză că guvernatorul Yemenului ar refuza să dea satisfactioni deplină Italiei, ziarul „Tribuna” zice că lipsește confirmarea. In cercurile oficiale se zvonește că răspunsul valiului din Yemen se așteaptă in cîteva zile și dacă cumva acest răspuns nu va fi satisfăcător, guvernul italian va examina noua simațiune și va proceda cu toată energia cuvenită, fiș, T, I.) ffercuri 14 lannane 1915 Fostul ministre bulgar Kalinkoff despre nota Austriei către Rominia Noni destăinuiri asupra notei austriace Clibi românescu dezmințirea Fr. Fiirstenserg . Sub titlul „Asupra revelațiunilor lui Take Ionescu“ a apărut în revista bulgară „Svobodno Mnenie", anul /// No. 2 următorul articol al d-lui dr. Kalinkoff, fost ministru al Bulgariei la București în timpul crizei balcanice. In ziarul „Dnevnic“ dela 22 Decembrie s’a tipărit un „entrefilet“ asupra revelațiunilor lui Take Ionescu — privitoare la o notă austro-ungară care i-a fost citită, dar care n’a fost înmînată lui T. Maiorescu. După acest „entrefilet“, deși oficiosul Correspondent-Bureau desminte existența unei asemenea note, Take Ionescu susține într’un mod categoric veritatea revelațiunii și— afirmînd că nota vorbea1 cum că Austro-Ungaria va apăra cu armele Bulgaria — invită pe contele Berchtold și pe prințul Fürstenberg să nege, primul, că a trimis nota, iar cel d'al doilea, că i-a citit-o. Eu n’am știut pozitiv la timp și nici acum nu știu dacă o asemenea notă a fost trimisă de la Viena, dacă a fost citită"în Take Ionescu și n’a fost înmînată guvernului romîn. Bănuiesc insă foarte mult cum că ai existat așa ceva—căci Take Ionescu este un bărbat de stat solid și cu autoritate. In vorbele se poate și trebuie să se creadă— odată ce el afirmă categoric existența unui atît de important fapt politic. Deși prin probe indirecte, chiar și eu personal pot să susțin prin următoarele fapte probabila existență a unei astfel de note: T. Maiorescu și T. Ionescu mr au declarat că Austro-Ungaria s’ar interesa foarte mult de relațiunile noastre cu Romînia, că ar fi foarte bine dispusă față de noi și că noi putem utiliza în mod satisfăcător această dispoziție pe care în momente critice, s’ar putea manifesta, printr'un sprijin diplomatic și printr’altul cu eficacitate reală. In afară de aceasta, îmi amintesc destul de bine și următorul fapt: Pe vremea aceea, întra zi, m’a întâlnit pe calea Victoriei un militar sus pus de la legația austro-ungară din București — mina dreaptă a ministrului plenipotențiar respectiv — care, privitor la exageratele pretenții în afară de tractat ale Serbiei asupra Macedoniei, mi-a spus de-a dreptul: „Pentru ce Bulgaria face ceremonii cu sîrbîi, cînd poate pur și simplu să-i alunge din Macedonia cu brava ei armată ?“ La aceasta i-am o» bîedai s „Se pare că Serbîa nu mai este singură și că pretențiile © I vor fi sprijinite cu forța de către Grecia, ba poate chiar și de către România , iar armata bulgară, deși viotează, n’o să se poată lupta cu atâția inamici. El a adăugat atunci, că nici Bulgaria nu va fi singură. Dacă survine un asemenea conflict, Austro-Ungaria nu va sta cu brațele încrucișate și, spre a-și arăta prietenia sinceră și dezinteresată față de Bulgaria, o va sprijini prin ajutor diplomatic și militar real. Și’ntr’un asemenea caz, Serbia, strânsă dinspre Apus și Răsărit, va fi atit de zdrobită, că nu va putea cu nici un preț să se gindească și să agite pentru cel puțin o palmă de pămint din Macedonia. N’am dat la timp o deosebită importanță acestei convorbiri prietenești pe stradă ; totuși, astăzi, in legătură cu revelațiunile lui Take Ionescu, găses că convorbirea aceasta contribuie un de-ajuns la probabilitatea lucrurilor acelora cari se publică. 4 * 4 Mai departe, în acelaș „entrefler“ se afirmă că Fürstenberg s’a prins lui Take Ionescu de d. Maiorescu, pe motivul că acesta din urmă a dat întîlnire tocmai după cinci zile ministrului plenipotențiar bulgar Kalinkoff, întors de la Sofia, că T. lonescu a intervenit imediat și că d. Maiorescu a primit dimineața pe Kalinkoff. Aci este o mare neexactitate (1) și confuziune de fapte. Spre a nu se crede cumva că fostul ministru de externe din Romînia, T. Maiorescu, a arătat vre’o incorectitudine, vre’o nepoliteță, , ba chiar că a adus o o iensă ministrului plenipotențiar al Bulgariei — pentru că l’ar fi silit să aștepte 5 zile pînă să fie primit (și lucrul acesta este crezut de mulți), sunt dator să restabilesc faptele și să corectez pe d. Take Ionescu. Am spus-o mai sus că 1. lonescu este un bărbat de stat atît de serios, atît de onorabil și atît de solid, încit nu poate să scape ceva printre degete, nu poate să croiască sau să intervertească intenționat adevărul într’o materie de natură politică atît de importantă, fără voie dar o confuziune de fapte este posibilă și la d-sa. Take Ionescu mi-a fost un amic excelent— atît în opoziție cît și la putere. Pe timpul meu, d-sa a fost în București’ bulgarofilul cel mai credincios și cel mai cu influență. Nu d-sa este vinovatul că n’am putut să î utilizăm simtimintele și vederile pentru o înțelegere între cele două state vecine. Nu pot ști dacă T. Ionescu a rămas tot cu aceleași simtiminte față de Bulgaria și față de mine personal. Tot astfel nu pot ști dacă d-sa mai Susține aceleași vederi politice — cu orizont larg — pentru o înțelegere cu Bulgaria, înțelegere sinceră și pe bază largă. D-sa nu mai este la putere. Știu însă un lucru: fără să fie dușman Bulgariei, d-sa a devenit un bun prieten al Serbiei; este un rusofil aprins și zelos — iar aceasta pentrum se va vedea, d. dr. Kalinkoff stabilește ca, în realitate nu era vorba de o întîrziere în acordarea de audiență, ci de o întârziere în începerea tratativelor __ lucru pe care d. Take Ionescu nu a t, se vede, să-l tiu acum, este ceva rar în România. Să ne întoarcem insă la greșala in discutiune — desigur, fără voie— sau la confundarea faptelor de către T. Ionescu. Și, mai înainte de toate, o observațiune generală. Nici odată, nici unui ministru plenipotențiar nu i s’a întârziat primirea de către d. Maiorescu cu mai mult de 2—3 ore sau o jumătate de zi. Venerabilul, extraordinar de porticos și corectul domn Maiorescu, care a fost în cele mai bune și mai amicale raporturi (oficial, personal și familiar) cu ministrul plenipotențiar Kalinkoff, a primit pe acesta din urmă în casa sa și la consiliul de miniștri imediat, sau la zece minute după cererea întrevederii. De multe ori, întrevederea a avut loc imediat chiar în localul legațiunii. Ca atare, nicidecum nu poate fi vorba despre vre-o întrevedere după cinci zile de la cererea ei. Așa ceva nu s’a întîmplat cu nimeni Și nicîodată, nici chiar la Palat — cu răposatul rege, care, fără multă stăruință, a acordat totdeauna audiență sau in acceaș zi—sau cel mai târziu a doua zi după cererea audienței. Altceva, de unde și pînă unde prințul Fürstenberg să se plîngă lui T. Ionescu că ministrul bulgar n'a fost primit imediat de d. Maiorescu — ci că va fi primit după cinci zile? Dacă era așa ceva, ministrul plenipotențiar bulgar putea să se plîngă singur lui Take Ionescu sau să se plîngă decanului corpului diplomatic... 4 ! Evident că aci este ceva, în ori ce caz însă nu ceea ce d. T. Ionescu a păstrat în memoria sa. Este următorul fapt : La 27 Martie 1913, d. T. Maiorescu, exprimindvini nemulțumirea guvernului român de conferința de la Petersburg, față de o cedare eentuală numai a Silistrei, ne-a propus ca Bulgaria să convină — în schimbul echivalentului tratat — la o cedare mai mare către Rominia, printr’un acord secret, care ne va apropia de acel bloc larg (entente, aliance), pe care d-sa d. Maiorescu, la propus în nenumărate rînduri mai înainte. La 4 Aprilie acelaș an, d. Gheșoff a răspuns la această propunere că nu putem să intrăm in nici un fel de tratative mai înainte de a se pronunța defintiv conferința de la Petersburg. Totodată m’a autorizat însă să sondez pe d. Maiorescu să precizeze ce anume gindește d-sacă poate Rominia să nu propună și care este punctul de vedere al Rominiei în chestiunea împărțirea acelei părți din Macedonia în care există conaționali de-ai săi. D. Gheșoff mua autorizat să spun aceasta în numele meu—nu ca pornită din partea sad). La aceasta, d. Maiorescu mi-a răspuns că, deoarece d- Gheșoff amină să intre în tratative cu Romînia mai înainte de a se pronunța conferința de la Petersburg atunci și d-sa, d. Maiorescu, amină de asemenea totul pentru mai tirziu, evitând să-șî precizeze propunerea pentru o largă înțelegere cu noi. La 22 Aprilie, d. Gheșoff m’a chemat la Sofia pentru o discuțiune crmă simțită a tuturor chestiunilor cari fuseseră obiectul ultimelor noastre convorbiri ca d. Maiorescu, obligindu-mă din nou să întreb —tot în numele meu (!) — pe d-nii Maiorescu și Take Ionescu cum a. concesiuni ne-ar face sub raportul economic și cel politic. După întrevederea mea cu acești domni, eu am plecat la Sofia să raportez. Aci, cu mare regret, în consiliul de miniștri, am constatat lipsa oricărei imități de vedere și de gîndire în ■.■im. ..n ■ -~i— —Mm m*——— " "'44 D. KALINKOFF %