Dimineaţa, ianuarie 1915 (Anul 12, nr. 3890-3919)

1915-01-14 / nr. 3902

A -A V Anii XII.­No. 3902 C. Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Birrourile statului: Str. Sărindar No. IX. — București ABONAMENTE CD PREMII: Un mo Lei II.—­­ 6 luni Lei 0.5 3 luni Lei 5. — Pentru etimi­atari p­rofill este unUolt! TELEFON 4 LINII No.«1410; 34/73. »4 94; 12/40 pUBLICIT­ATEA COIVCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 91 Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon */, .50 Războiul European --------------------------------------* — Situația — Si­­u­ația mohorîtă și în acelaș ton de atîta vreme pe frontul occiden­­tal, cu toate peripețiile și episoadele cb­ncenului războiul de asediu care o animează zilnic fără însă a-i schimba caracterul, dă loc analizei coti­diene a căuta explicațiu­nea acestei stări războinice neschimbătoare, și în alte m­anifestaț­iuni, de ex. ca: inform­ațîunile exagerate, ajunse pînă la calificațiunea de minciuni, dezbaterile sub toate culorile a chestiunea păcii, pînă la aceea a unui congres al aliaților, în scopul de a coordona mai bine cooperarea diferitelor armate pe diversele teatre de război și spre acelaș obiectiv strategic și de a pune astfel capăt mai repede răz­boiului ; chestiunea împrumuturilor, în legătură cu rațio­narea alimentării în întreaga Germanie și cu prezicerea foametei, ca criteriu hotăritor în­­ scurtarea războiului; în fine escarmasele aeriene cari duc iritatiunea și măresc nerăbdarea pină in colțurile cele mai înfundate ale tarei și care provoacă prin acestea iradia­ti­unea păcii în întregul popor; toate aceste semne premergătoare păcii par­că ne îndepărtează de viguroasa ofensivă la care ne așteptam zilnic și pe care cu atîta îndărătnicie o trimbîtează Informațiunile tuturor adversarilor. E adevărat că tripla înțelegere pare că ar avea Interesul să o intîrzie, pe cînd dubla alianță să o grăbească. Aceste date par a ne da coloritul gândirei nu numai din comanda­mentele adverse, dar încă și ade] al politicei țărilor în războiu­l . Pe frontul oriental tot interesul zilei îl ducem­ spre luptele din regiu­nea Cracoviei, lupte începute de la 3 ianuarie și de soarta cărora pare a depinde în bună parte întreaga situație militară din Galiția. Luptele din Bucovina, dela Vatra Dorna și Korlîbaba, cu toate sfor­țările aproape egale din ambele părți, par a da o nuanță de avantaj rușilor. * " Pe frontul sudic, mult zgomot, puțină acțiune. Părerea ministrului sîrb de la Roma, Mihajlovici, e foarte sugestivă: aceea de a descuraja pe sârbi și de a masca alte intențimî. Dacă considerațiunile strategice arată ofensiva austro-germană cu urmări foarte grave pentru întreaga situație balcanică, intui­ția ministrului pare a prinde mai exact realitatea, deși adevărul ar sta de partea stra­tegiei.­­ * 1 L . * * In ceea ce privește teatrul asi­atic, rușii înfrângind rezistența turcilor, le aduc zilnic pagube ca scufundare de corăbii, fără ca războiul pe acest teatru să-și fi îndeplinit menirea, de îi sci­mba intensitatea rezistenței triplei­­ înțelegeri pe fronturile principale de acțiune. * ■ [UNK] Caracteristic mai este și cochetăria politică a țărilor sud neutrale. Și acțiunea lor pare că ar îngroșa numărul semnelor premergătoare păcii, căci alianțele ce pun la cale pe baze destul de grele, ca să nu poată fi aduse lesne și în grabă la îndeplinire, precum și rolul ce ar reveni Italiei de Arbitra Păcii, ne conduc cu siguranță la prelungirea stărei de neu­­tralitate armată, izvor sigur de epuizare tot așa de puternile și ca conse­cință o concentrare unanimă de voniți spre orientarea războiului in ul­tima fază. N. Ancheta noastră in Italia Convorbiri cu fruntașii Parlamentului Italian -44* 1 Pentru ca cititorii noștri să-și poată da seama în mod exact de starea de spirit a Italiei față de eve­nimentele în curs, am în­sărcinat pe cunoscutul pu­blicist d. Eugen Poni, un foarte bun cunoscător al vieței politice și sociale a Italiei, să facă o anchetă, luând interviewuri celor mai de seamă parlamen­tari ai Italiei.­­ Trimisul nostru special a stat zece zile în Italia și aseară d-sa s’a reîntors în țară prin Predeal. D. Eugen Ponu a avut convorbiri cu d-nii : Bar­­zilai, Bissolati, Luigi Fer­­ri, Artoni, Maggiorino, Ferraris, Andria Torre, Celli, marchizul Belmon­te, reprezentanți ai diver­selor partide italiene. Afară de aceștia, îl­ Peru va mai publica uns foarte Interesant Inter­­view cu generalul Riciotti Garibaldi, și cu d. Pontre­­moli, directorul marelui ziar italian „Secollo’’ «din Milano. Trimisul nostru a mai obținut «un interview de la d. George Diamandi, asu­pra situației din Franța. Ancheta aceasta com­plectă va edifica opinia noastră publică asupra ce­lor ce se petrec actual­mente în Italia. V. EUGEN PORN Noua mare ofensivă rusă Viena, 12 ianuarie. — Se comunică din Londra că ziarului ,Daily Telegraph" telegra­fiază din Varșovia. In­­tr-un termen de o lună va începe o nouă ofensivă ru­sească, dar care n­u va fi o luptă de tranșee; planul prevede într’un mod larg cooperarea diverselor ar­me dînd mai ales un rol mare cavaleriei. Planul marelui duce Nicolae e de a ține dușmanul pe loc pe frontul actual în scop de a avea disponibile cu­ mai multe trupe posibile, spre a da o ofensivă în regiunile alese. Noul plan i £@ campanie prevede niș­te operațiuni mari, vor ține cel puțin șase­­ luni.. . dar timpul nu joacă nici un rol» OPT PAGINI Intervenția României va fi activă Paris, 12 Ianuarie. — „Le Temps“ înregistrînd o informație a cores­pondentului său din Petrograd cum că o intervenție a Romîniei se va mărgini numai la ocuparea regiuni­lor pe cari, la sf­irșitul războiului, rom­îniî le vor cere ca fiind terito­riile cari vor forma unitatea națio­nală, spune că se prea poate ca in­tențiile actuale ale românilor să fie numai acestea, dar că atunci cind ei se vor uni cu rușii, pe teritoriul austro-ungar, și cind vor veni în contact cu trupele dușmane, vor fi nevoiti să treacă la operațiuni mult mai active. De altfel, austriacii au de pe acum la frontiera româ­n­eas­că un corp de armată, ceea ce do­vedește că ei se tem de o mobiliza­re romînă. _ Interview cu generalul Falken­­hayn Berlin, 12 ian. — D. Conger, repre­zentantul asociațiunei presei berli­­neze publică amănuntele următoare cu privire la in­terviewul său cu ge­neralul Falkenhayn: Șeful statului major general ger­man e plin de liniște și de încredere, FA , zis intre altele: Situa­țiunea noas­tră actuală este excelentă. Am dus războiul pe ambele fronturi, în țară inamică, după cinci luni de campa­nie ne aflăm tot acolo. Spiritul și starea trupelor noastre sunt bune, liniile noastre actuale tari 5 pină aci avantagiul este cu totul de partea noastră. La vest inamicii n'au i sim­­țit a ne deborda și flanca; ofensiva­ aliaților inamici după Ordinul de zi al lui Joffre trebuia să înceapă la 17 Dec. st. n.; pînă aci ea nu ne-a dat loc a fi nemulțumiți de rezultate. Pînă acum această mișcare ofensiva n'a adus inamicilor decît extrem de mari perderi. Englezii sînt buni lup­tători, dar o armată fără ofițerii și subofițerii necesari nu e o armată care să răspunsă ideilor moderne. Englezii pot să trimită oameni să ne atace, dar cred că sîntem destul ac­tori spre a le da lovitura și a-i res­pinge cauzîndu-le perderi simțitoare- Sisieni cu totul gata pentru orice în­cercare de debarcare in Belgia; mai curind va avea loc încercarea, mai bine va fi. Blocujul englez­ și controlul contra­bandei n'are nici un efect practic a­­supra modului in care Germania far­ce războiul. Avem destule merinde, văzuta-se în Germania mizerie ? Pro­blema alimentațiunii populațiunilor civile belgiene, poloneze și în părțile ocupate din Franța cauzează unele greutăți, însă pentru noi înșine ar vem destul. In ce privește prohibi­­tiunea cuprului este adevărat că n'a­­vem cupru în pămînt, dar deasupra pămîntului avem mai mult decit ne trebue pentru nevoile militare. Tu­tela engleza asupra exportațiunii cu­­î prului ni se pare lucru grav pentru­­ America, dar nu însemnează nimica pentru noi. In ce ne privește, răz­boiul poate dura în mod nelimitat, nu­ văd­ nimic ce ne-ar sili să punem capăt războiului. Sîntem din belșug aprovizionați cu merinde și materia­le. Situațiunea noastră strategică este bună. Avem azi la Berlin mai multe trupe decit am avut vreo­dată în vreme de pace. Nimeni care nu are o pregătire suficientă nu este trimis la front. La întrebarea pină unde dorește Germania să se războiască ? Falken­hayn a declarati — Pină cînd cealaltă parte va fi așa­­ de învinsă nu ct­ putința repe­­tirii acestui atac neprovocat ar fi e­­liminată odată pentru totdeauna. La întrebarea: „Ce credeți de nouă nori de pe orizontal dinspre Italia și Romiiîc". Falkenhayn a trimis pe interlocutor la cancelarul imperial a­­saă la secretarul de stat de la exter­ne. Wolfbureau_____ IN JURUL INCIDENTU­LUI DIN HODEIDA Roma, 11 Ian.— Cu privire la in­­formațiunile date de unele ziare des­pre dificultăți în rezolvarea inciden­tula­ petrecut la Hadeida, din cauză că guvernatorul Yemenului ar refu­za să dea satisfactioni deplină Ita­liei, ziarul „Tribuna” zice că lipsește confirmarea. In cercurile oficiale se zvonește că răspunsul valiului din Yemen se așteaptă in cîteva zile și dacă cumva acest răspuns nu va fi satisfăcător, guvernul italian va exa­mina noua sim­ațiune și va proceda cu toată energia cuvenită, fiș, T, I.) ffercuri 14 lannane 1915 Fostul ministre bulgar Kalinkoff despre nota Austriei către Rominia Noni destăinuiri asupra notei austriace Clibi românescu­ dezmințirea Fr. Fiirstens­erg . Sub titlul „Asupra revelațiunilor lui Take Ionescu“ a apărut în re­vista bulgară „Svobodno Mnenie", anul /// No. 2 următorul articol al d-lui dr. Kalinkoff, fost ministru al Bulgariei la București în timpul cri­zei balcanice. In ziarul „Dnevnic“ dela 22 De­cembrie s’a tipărit un „entrefilet“ asupra revelațiunilor lui Take Io­nescu — privitoare la o notă aus­­tro-u­ngară care i-a fost citită, dar care n’a fost înmînată lui T. Maio­­rescu. După acest „entrefilet“, deși oficiosul Correspondent-Bureau des­­minte existența unei asemenea no­te, Take Ionescu susține într’un mod categoric veritatea revelațiunii și— afirmînd că nota vorbea1 cum că Austro-Ungaria va apăra cu arme­le Bulgaria — invită pe­­ contele Berchtold și pe prințul Fürstenberg să nege, primul, că a trimis nota, iar cel d'al doilea, că i-a citit-o. Eu n­’am știut pozitiv la timp și nici acum nu știu dacă o asemenea no­tă a fost trimisă de la­ Viena, dacă a fost citită"în­ Take Ionescu și n’a fost înmînată guvernului rom­în. Bănuiesc insă foarte mult cum că ai existat așa ceva—căci Take Io­nescu este un bărbat de stat solid și cu autoritate. In vorbele se poate și trebuie să se creadă— odată ce el afirmă categoric exis­tența unui atît de important fapt politic. Deși prin probe indirecte, chiar și eu personal pot să susțin prin următoarele fapte probabila existență a unei astfel de note: T. Maiorescu și T. Ionescu mr au­ declarat că Austro-Ungaria s’ar in­teresa foarte mult de relațiunile noastre cu Romînia, că ar fi foarte bine dispusă față de noi și că noi putem utiliza în mod satisfăcător această dispoziție pe care în mo­mente critice, s’a­r putea manifesta, printr'un sprijin diplomatic și prin­­tr’altul cu eficacitate reală. In afară de aceasta, îmi amintesc destul de bine și următorul fapt: Pe vre­mea aceea, întra zi, m’a întâlnit pe calea Victoriei un militar sus pus de la le­gația austro-ungară din București — mina dreap­tă a ministrului plenipo­tențiar respectiv — care, privitor la exageratele pretenții în afară de trac­tat ale Serbiei asupra Ma­cedoniei,­ mi-a spus de-a dreptul: „Pentru ce Bul­garia face ceremonii cu sîrbîi, cînd poate pur și simplu să-i alunge din Ma­cedonia cu brava ei arma­tă ?“ La aceasta i-am o» bîed­ai s „Se pare că Ser­­bîa nu mai este singură și că pretențiile © I vor fi sprijinite cu forța de că­tre Grecia, ba poate chiar și de către România , iar armata bulgară, de­și vio­tează, n’o să se poată lup­ta cu atâția inamici. El a a­­­dăugat atunci, că nici Bul­garia nu va fi singură. Da­că survine un asemenea conflict, Austro-Ungaria nu va sta cu brațele încru­cișate și, spre a-și arăta prietenia­­ sinceră și de­zinteresată față de Bulga­ria, o va sprijini prin aju­tor diplomatic și militar real. Și’ntr’un asemenea caz, Serbia, strânsă din­spre Apus și Răsărit, va fi atit de zdrobită, că nu va putea cu nici un preț să se gindească și să agite pen­tru cel puțin o palmă de pămint din Macedonia. N’am dat la timp o deose­bită importanță acestei convorbiri prietenești pe stradă ; totuși, astăzi, in legătură cu revelațiunile lui Take Ionescu, găses că convorbirea aceasta contribuie un de-aj­uns la probabilitatea lucrurilor acelora cari se publică. 4 * 4 Mai departe, în acelaș „entrefl­­­er“ se afirmă că Fürstenberg s’a prins lui Take Ionescu de d. Ma­­iorescu, pe motivul că acesta din urmă a dat întîlnire tocmai după cinci zile ministrului plenipotențiar bulgar Kalinkoff, întors de la So­fia, că T. lonescu a intervenit ime­diat și că d. Maiorescu a primit dimineața pe Kalinkoff. Aci este o mare neexactitate (1) și confuziu­­ne de fapte. Spre a nu se crede cumva că fostul ministru de exter­­ne din Romînia, T. Maiorescu, a arătat vre’o incorectitudine, vre’o nepoliteță, , ba chiar că a adus o o­ iensă ministrului plenipotențiar al Bulgariei — pentru că l’ar fi silit să aștepte 5 zile pînă să fie primit (și lucrul acesta este crezut de mulți), sunt dator să restabilesc faptele și să corectez pe d. Take Io­nescu. Am spus-o mai sus că 1. lonescu este un bărbat de stat atît de serios, atît de onorabil și atît de solid, în­cit nu poate să scape ceva printre degete, nu poate să croiască sau să intervertească in­tenționat adevărul într’o materie de natură politică atît de importantă, fără voie dar o confuziune de fap­te este posibilă și la d-sa. Take Io­nescu mi-a fost un amic excelent— atît în opoziție cît și la putere. Pe timpul meu, d-sa a fost în București’ bulgarofilul cel mai credincios și cel mai cu influență. Nu d-sa este vinovatul că n’am putut să­ î utili­zăm simtimintele și vederile pen­tru o înțelegere între cele două sta­te vecine. Nu pot ști dacă T. Ionescu a ră­mas tot cu aceleași simtiminte fa­ță de Bulgaria și față de mine per­­sonal. Tot astfel nu pot ști dacă d-sa mai Susține aceleași vederi politice — cu orizont larg — pen­tru o înțelegere cu Bulgaria, înțe­legere sinceră și pe bază largă. D-sa n­u mai este la putere. Știu însă un lucru: fără să fie dușman Bulgariei, d-sa a devenit un bun prieten al Serbiei; este un ruso­fil aprins și zelos — iar aceasta pen­tr­­um se va vedea, d. dr. Kalin­koff stabilește ca, în realitate nu era vorba d­e o întîrziere în acordarea de audiență, ci de­ o întârziere în începe­rea tratativelor __ lucru pe care d. Take Ionescu nu a­­ t, se vede, să-l tiu acum, este ceva rar în Româ­nia. Să ne întoarcem insă la greșala in discutiune — desigur, fără voie—­ sau la confundarea faptelor de că­tre T. Ionescu. Și, mai înainte de toate, o observațiune generală. Nici odată, nici unui ministru ple­nipotențiar nu i s’a întârziat primi­rea de către d. Maiorescu cu mai mult de 2—3 ore sau o jumătate de zi. Venerabilul, extraordinar de po­­rticos și corectul domn Maiorescu, care a fost în cele mai bune și mai amicale raporturi (oficial, personal și familiar) cu ministrul plenipoten­țiar Kalinkoff, a primit pe acesta din urmă în casa sa și la consiliul de miniștri imediat, sau la zece mi­nute după cererea întrevederii. De multe ori, întrevederea a avut loc imediat chiar în localul legațiunii. Ca atare, nicidecum nu poate fi vorba despre vre-o întrevedere după cinci zile de la cererea ei. Așa ceva nu s’a întîmplat cu nimeni Și nicî­oda­­tă, nici chiar la Palat — cu răposa­tul rege, care, fără multă stăruin­ță, a acordat totdeauna audiență sau in acceaș zi—sau cel mai târ­ziu a doua zi după cererea audien­ței. Altceva, de unde și pînă un­de prințul Fürstenberg să se plîngă lui T. Ionescu că ministrul bulgar n'a fost primit imediat de d. Maio­rescu — ci că va fi primit după cinci zile? Dacă era așa ceva, mi­nistrul plenipotențiar bulgar putea să se plîngă singur lui Take Iones­­cu sau să se plîngă decanului corpului diplomatic... 4 ! Evident că aci este ceva, în ori­ ce caz însă nu ceea ce d. T. Ionescu a păstrat în memoria sa. Este ur­­mătorul fapt : La 27 Martie 1913, d. T. Maiores­cu, exprimindvini nemulțumirea guvernului român de conferința de la Petersburg, față de o cedare e­­­entuală numai a Silistrei, ne-a pro­pus ca Bulgaria să convină — în schimbul echivalentului tratat — la o cedare mai mare către Rominia, printr’un acord secret, care ne va apropia de acel bloc larg (entente, aliance), pe care d-sa d. Maiorescu, la propus în nenumărate rînduri mai înainte. La 4 Aprilie acelaș an, d. Ghe­­șoff a răspuns la această propune­re că nu putem să intrăm in nici un fel de tratative mai înainte de a se pronunța defintiv conferința de la Petersburg. Totodată m’a auto­rizat însă să sondez pe d. Maiores­cu să precizeze ce anume gin­­dește d-sa­că poate Rominia să nu propună și care este punctul de ve­dere al Rominiei în chestiunea îm­­părțirea acelei părți din Macedo­nia în care există conaționali de-ai săi. D. Gheșoff mua autorizat să spun aceasta în numele meu—nu ca pornită din partea sad). La a­­ceasta, d. Maiorescu mi-a răspuns că, de­oarece d- Gheșoff amină să intre în tratative cu Romînia mai înainte de a se pronunța conferința de la Petersburg atunci și d-sa, d. Maiorescu, amină de asemenea totul pentru mai tirziu, evitând să-șî precizeze propunerea pentru o largă înțelegere cu noi. La 22 Aprilie, d. Gheșoff m’a che­mat la Sofia pentru o discuțiune cr­mă simțită a tuturor chestiunilor cari fuseseră obiectul ultimelor noastre convorbiri ca d. Maiores­cu, obligindu-mă din nou să întreb —tot în numele meu (!) — pe d-nii Maiorescu și Take Ionescu cum a. concesiuni ne-ar face sub raportul economic și cel politic. După între­vederea mea cu acești domni, eu am plecat la Sofia să raportez. Aci, cu mare regret, în consiliul de mi­niștri, am constatat lipsa oricărei imități de vedere­ și de gîndire în ■.­■im. ..n­ ■ -~i— —Mm m*——— " "'44 D. KALINKOFF %

Next