Dimineaţa, februarie 1915 (Anul 12, nr. 3920-3947)
1915-02-01 / nr. 3920
> k Ann Xu.—ne. 8920 i OPT PAGOi \\publicitatea în cele din urmă știri din lumea întreagă f I N I CONCEOATS EXCIUSW » __________ * * * 8 lllui I,*i 5. - m fi " M? AGENȚIEI DE PUBLICITATE : ___. an If V IT i*«ntro pro țai .me m<ion ti « CAROL SCHULDER 8 Comp. Director: CONST. MILLE telefon 4 linii VV Str. Karagaorgevici 9, Blaj. —Telefonul, Blorourile olarului : Str. Sărindar No. 11. — București No . 14 10, 34 13, 14 90, 12 40 ■ra T Tifí ...... ~ ’ 1 T.......... ~ ^T——1 Războiul European Situatia f Corelațiunea dintre bătăliile de pe Vistula, din Polonia, cu cele din Galiția, ca și acțiunile din Bucovina cu cele din jurul Kolomeeî, dau aliniamentele acțiunei de ansamblu de pe acest front de razboiu, momentan rezolvată in favorul rușilor. Astfel in luptele îndîrjite de la Kolomeea, ținute timp de mai bine de 4 zile, pe de o parte austriacii și germanii din ce in ce mai numeroși, pe de alta rușii in lipsă de artilerie suficientă, au hotărît pe acești din urmă să retragă parte din artileria lor aflată in Bucovinei, in special cea de la Cimpulung, și prin aceasta, ca prudență, au retras trupele lor din această parte.Acțiunea austro-germană din Kolomeea paralizată, și în parte întoarsă in favoarea rusescă, care progresează ușor in regiunea Lukoff- Ujok,au hotărît oprirea mișcării de retragere din Bucovina și întărirea frontului rus : Ostrița, — 5 km. de fruntaria noastră, — Cernăuți, Berhomere, Carpați. In Bucovina forțele dublei alianțe se compun din trupe bavareze,striace din Tirol și honvezi. Toată atenția germană este îndreptată spre unguri, cei mai infideli aliați, și aceasta explică masa mare de trupe concentrată in Ungaria, — regiunea Aradului, — cu trupe germane și austriace, spre a face față oricărui atac și a asigura integritatea Ungariei, condițiunea esențială și absolută de alianță. Aceasta mai explică și nuanța versiunilor asupra planului de operație al dublei alianțe : strivirea sîrbilor, potolirea românilor și înfrângerea invaziei rusești în Ungaria, precum și sacrificiile imense, ce se fac, de a se sustrage un efectiv atît de însemnat de pe fronturile principale de luptă pentru a satisface eghemonia ungară și de a o întări în afirmația neavanitoasă , nici o cesiune teritorială din Ungaria. Acțiunea ofensivă trâmbițată contra Serbiei se menține tot în bombardări și recunoașterii Sîrbii și a fi întărit pe Drina, Sava și Dunărea până la Tekla, și cu toate că un dărnuiesc a pune o mare rezistență aici, ci în interior, totuși operațiunea trecerii fluviului va constitui o acțiune grea și lungă. Pe frontul occidental atențiunea se îndreaptă spre Flandra, unde germanii se întăresc mereu, constituind din Ostenda o largă și puternică bază și întreținând o acțiune vie spre Zeebrugge, unde pe lingă armata de uscat, își combină așa de straniu atacurile acțiunile navale și aeriane. Pe restul frontului aceeași sMuațiine generală nedefinită, C^t snc cele cate Hm Hate obișnuite, pe tot frontul. In această parte însă ne interesează caracterul blocusului german, nu poate fi validat din lipsă de forțe efective, căci cu cîteva submarine el nu poate fi asigurat, și apoi blocusul impunând anume tratamente pavilionului neutru, el riscă provocări de ostilitate din partea neutrilor, dacă nu se respectă convențiunile încheiate. Pe teatrul asiatic, deși turcii fac față și spre Suez și spre Indii și în Caucaz, acțiunea de la Suez ne fixează deocamdată; — și aici, ea se cifrează prin înfrângerea și retragerea turcilor de la Canal spre est cu mai bine de 30 km. E drept și condițiile de existență sunt foarte defavorabile: lipsa de mă, totuși puterea de rezistență turcească dă de gândit dublei alianțe. # Vt *■ Luptele de pe frontul oriental luptele de acum au un caracter decisiv — situația pe frontul oriental — " Roma, 29 ianuarie.— Criticul militar al ziarului „Times“ crede că ținta germanilor nu ar fi atît luarea Varșoviei, ci sfărimarea centrului armatei rusești pentru a-i învălui aripele. Criticul militar al „Tribunei" vorbind de luptele ce se dau pe frontul răsăritean, observă că deși bătălia de la Bozymoff, după cum s’a desfășurat pină acum, ar fi favorabilă rușilor, totuși acțiunea n’a intrat încă in faza sa hotărâtoare. De aceea rușii caută să invălue flancul germanilor pe dreapta Vistulei avînd drept țintă Thorn, iar Carpați, mai cu seamă la Beskydî, rușii ar păstra o situație avantajoasă. Acelaș lucru se poate spune de defileul de la Uszok. In Bucovina insă, nesuccesul rușilor continuă a se accentua. ■ După „New-York Herald“ (ediție din paris) rușii ar fi primit in Bucovina 100 de mii de oameni de trupe de întărire. Noua artilerie rusească ar fi în parte sub comanda câtorva ofițeri francezi. Se telegrafiază din Petrograd că germanii au desfășurat un atac violent la Kozienska. După o luptă crâncenă cu baioneta rușii au reocupat pozițiune kw. Corespondentul lui „Daily Telegraph“ telegrafiază din Petrograd că rezultatul luptelor ce se dau în Galiția apuseană și în Carpați vor avea o înrurire hotărâtoare asupra destinelor războiului. In Polonia rusească atacurile germanilor devin din ce în ce mai violente, ceea ce arată că suntem In alainul unei lnui ofensive. In Galitia ca și pe vîrfurile Carpaților trupele austro-ungare primesc intr'una noul întăriri, iar forțele ce au înaintat înspre trecători își întind frontal din ce în ce mai mult. (A. T. I.) ‘ COMUNICAT AUSTRIAC Viena, 36 ianuarie. — După intermoțiunile ziarelor, trupele austroungare afi ocupat Suceava, Rădăuți și Siret în Bucovina. Ziarele ungare raportează că artileria austro-und ar fi ciștigă superioritate asupra artileriei ruse. Tot așa In defileul Dukla se asigură că rușii ar fi suferit pierderi extraordinar de mari it Viena, 30 Ianuarie. — In Polonia insăși in Galiția occidentală, nici un eveniment afară de lupte de artilerie. Pe frontul Carpațior In sectorul de vest al defileului Unok atacurile ruse și câteva Înaintări parțiale au fost respinse ca grave pierderi pentru Inamic. In munte păduroși și in Bucovina noul progrese sunt de înregistrat. Am capturat mai multe sate de prizonieri cum și mitraliere. — (K. Bur.) LIPSA DE CĂRBUNI IN RUSIA Berlin, 30 Ianuarie. Sub președinția ministrului de comerț din Petrograd a avut loc o consfătuire a industriașilor asupra lipsei de cărbuni. Situația industriei e periclitată din cauza acestei lipse. După ocuparea Poloniei de către germani, Nometz e singura regiune care alimentează (ara cu cărbuni. Insă producția e atît de mică că nu poate satisface nici cererile Capitalei care are nevoie de de milioane kilograme de cărbuni. „Red” anunță căă unele industrii vor fi silite să înceteze activitatea din cauza lipsei de cărbuni. — Bjoernson. Trenuri culmeate, austriece vagoanele și locomotiva sunt cuirasate avina locuri pe unde se poate trage cu puștile și cu mitraliera. I Duelul N. Xenopol - L Procopiu — In urma unor articole apărute în „Independența Romînă“, d. N. Xenopol a trimis o scrisoare care nu a convenit d-lui Ion Procopiu și care a Primit din partea d-lui Ion Procopiu un răspuns, pe care d. N. Xenopol l’a considerat ofensător. In consecință d-sa a trimis martorii Hrif Ion Procopiu pi. d-sîrî’ Dimitrie și Sebastian Moruzzi. Primind provocarea, d. Ion Procopiu și-a constituit la rîndul d-sale martori pe d-nii general Crăiniceanu și Em. Caioglu. Martorii întrunindu-se, cîte șî patru de comun acord au găsit că este loc la i eșire pe teren, fixînd spada ca armă de luptă, după cum se constată din următorul proces verbal : PROCES VERBAL D-nii D. P. Moruzzi și Sebastian Moruzzi din partea d-lui N. Xenopol și d-nii general Crăiniceanu și Em. Caioglu din partea d-lui I. Procopiu, întrunindu-se astăzi 22 Ianuarie pentru a regula incidentul ivit între clienții d-lor printr’un schimb de sprisori, am hotărit următoarele: 1) O eșire pe teren cu spada in comdițiunile obișnuite până la prima rană. 2) Această întrunire va avea loc mâine între orele 4 și 5 la... 3) Fiecare parte va fi însoțită de un medic. <) Fiecare parte va aduce o pereche de spade care se va trage la sorți. 5) Directorul luptei se va trage la sorți. Făcut astăzi 27 ianuarie 1916. (ss) D. p. Honuri (ss) S. Moruzzu (ss) Gen. Crăiniceanu (ss) Em. Caloglu înainte însă, ca eșirea pe teren, să aibă loc, martorii d-lui N. Xenopol dă cerut o noua intUnire martorilor d-lui Ion Procopiu, declara.fi. că au să ridice un incident, care s'a rezolvit, i printrun proces-verbal, redactat,chiar in ziua în care trebuia să aibă loc duelul: — iată textul acelui proces-verbal: PROCES VERBAL Noi Dim. P. Moruzzi și S. Moruzzi, martorii d-lui N. Xenopol, întrunindu-ne astăzi 28 ianuarie 1915 la orele 5 și jum. la domiciliul d-lui F.m. Caioglu cu martori! d-lui I. Procopiu, am hotărât următoarele: D-nii D. P. Moruzzi și S. Moruzzi au declarat că conjunind procesul verbal încheiat era prin care se hotărîse lupta cu spada, clientul lor le-a atras atențiunea că nu se poate sluji de degetul median, în urma unei răni primite la duelul cu d. Bacalbașa și că văzînd că clientul lor prin acest fapt, pe care’l ignorau pînă acuma,11 purte in adevăr într‘o situație inferioară pe teren, propun ca armă de luptă pistolul, la care cred că are drept d. Xenopol ca ofensat. Noi general Gr. Crăiniceanu și Em. Caioglu, martorii d-lui I. Procopiu, considerăm că comunicarea aceasta este tardivă, deoarece este făcută astăzi după încheerea procesuluiverbal de eră, în care s-a hotărit spada și nu mai admitem discuțiunea asupra calității de ofensat. In urma accelera 4. S. Morazzi a propus un artit tragic, pe care ceilalți martori nu l'au admis. Făcut un dublu exemplar astăzi 28 Ianuarie 195' (ss) S. Morazri j (se) D. P. Morazri (ss) Gen. Crainice ano («S) ‘Em. Cnlogln După Trin țaria acestui procesir * » r, “ u'ert IV.‘A1 punîndu-și mandatul, d-san găsit de cuviind să-ți constitue alți martori, desemnînd pentru aceasta pe d-nii dr. Thoma. Ionescu și C. Paciurea, d. Ion Procopiu și-a constituit noul martori in persoanele d-lor Al. Caloglu și maior C. Sturdza, cari întrunind vre Joi seara cu martorii d-lui Xenopol, au hotărît în cele din urmă eșirea pe teren în condițiunile stabilite prin următoarele două proceseverbale: PROCES VERBAL Astăzi 29 ianuarie 1915, noi <Ir. Thoma Ionescu și C. Paciurea, martori ai d-lui N. Xenopol și Al. Culeg Iu și maior €. Sturdza, martori ai d-lui I. Procopiu, me-am întrunit la d. dr. Thoma Ionescu și luînd cunoștință de procesele-verbale anterioare, relative la incidentul ivit între clienții noștri. Avînd în vedere declarațiunile formale ale martorilor d-lui Xenopol că d-sa sufere de o infirmitate la degetul mediu dela mîna dreaptă, care’l pune în stare de inferioritate vădită pentru duelul cu spada, decd noi martorii d-lui I. Procopiu sîntem de aceiași părere cu martorii d-sale anteriori, părere consemnată în procesul-verbal de la 27 Ianuarie a. C. noi, totuși în dorința de a pune un sfîrșit acestui incident, acceptă ieșirea pe teren în condițiunile stipulate în procesul verbal alăturat. (ss) Thoma Ionescu (ss) C. Paciurea (ss) Al. D. Caloglu (si) Maior C. Sturdza PROCES VERBAL Noî dr. Thoma Ionescu și C. Paciurea, martori ai d-lui N. Xenopol și Al. Culoglu și maior C. Sturdza, martori ai d-lui I. Procopiu, în urma procesului verbal alăturat și de comun acord, am decis cele ce urmează: 1) O eșire pe teren cu pistolul. 2) Distanța între combatanți va fi de 25 pași; 3) Se vor schimba cîte două gloanțe la comandă; 4) Locul de intilnire va fi la hypodrom, la ora 11 dimineața, mîine 30 ianuarie; 5) Pistoalele se vor trage la sorti; 0) Lupta va fi condusă de un maestru de teren, care rămîne a fi fixat mîine: ? Fiecare combatant va fi asistat de un medic. București, 29 ianuarie 1915. (ss) Thoma Ionescu (ss) C. Paciurea (ss) Al. b. Culoglu (ss) Maior C. Sturdza . Conform acestui proces-verbal întîlnirea, a avut loc, sub direcțiunea d-lui Carol Davilla, la hypodromul de la Băneasa, la ora 11t. i. și s'a fi schimbat 4 gloanțe fără rezultat. (ss) Thoma Ionescu (ss) C. Paciurea (ss) Al. D. Colegiu (ss) Maior C. Sturdza numimea incomane rara De la „Liga Culturală* — CUVINTAREA D-LUI DR. VASILE LUCACI - Joi 29 ianuarie la orele 9 seara s-a întrunit, în ședință plenară, comitetul central al „Ligei", pentru prima oară sub președinția părintelui V. Lucaci, intors de citeva zile de la Roma. Afi luat parte la ședință d-niT. Barbu Delavrancea vice-președinte, Nicolae Iorga secretar general, S. Mîndrescu casier, și d-ruî membri: Take Ionescu, N. Filipescu, I. GrădișteaM» și Octavian Goga, lipsind d. dr. C. Istrati, precum și diii censori: Inginer P. Lucaci, G. Raketti, lipsind d. dr. S. Bogdani. CUVINTAREA D-LUI DR. VASILE LUCAC! Ședința s’a deschis la orele 9 îum. sub președinția părintelui Vasile Lucaci, care a rostit o sprea înălțătoare cuvântare, când în următorul cuprins : „Domnilor și iubit! colaboratori“, ,cel dintîî cuvînt, ce răsună de pe buzele mele, cînd ocup pentru prima oară scaunul de președinte al „Ligei pentru Unitatea Culturală a tuturor Rominilor". este cuvîntul de mulțumire și de recunoștința, pentru delicata dv. atențiile fată de mine și pentru bărbăteasca hotărîre, de care ați dat dovadă, prin interesul deosebit și călduros, ce purtați acestei Mari Institution Naționale; și pentru că Vați îngrijit, ca ea, să se poata prezenta Înaintea Irom înizmnlul așa cum se prezintă în această eră. Eu, cred că Suntem pătrunși de însemnătatea cauzei ce reprezentăm, precum și de sentimentul de răspundere, ce am luat asupra noastră, atît fiecare moarte, cît și in biiod colectiv, sub egida marei datorii, de a oolilucra, spre a atinge scopul măreț, ce ne stă înainte. Mulți s’ați întrebat, ce ați vroit prin alegerea mea, ca,președinte al Ligei? Răspunsul ,e clar, pentru orice patriot luminat și bine simțitor. Al vroit să afirmații In mod nemidoios, că idea și sentimentul unităței culturale a tuturor rominilor, trec Cu putere covîrșitoare peste toate hotarele geografice și că sufletul rominesc este unul și același din Carpaț pînă în Balcani, de la Tisa pînă l Nistru. Apoi ai vroit să trimiteți un salut frățesc românilor din Ardeal și să l dovediți ci de adine și sincer apreciați lupta statornică și dezinteresată, voina fermă și neclintită, puse in serviciul idealului national:. „Muncă uriașă ne așteaptă1 Felinarul geniului național însă ne luminează călea în spiritul și în ființa Ligei noastre. Liga trebue să fie centrul atrăgător, focarul puternic al tuturor voințelor și energiilor naționale. De aci trebue să pornească avîntul cuceritor, care nu cunoaște nici predeci, nici dușmani, cînd e vorba de înfăptuirea Idealului național. Să ținem seama, domnilor, de sfaturile pururea actuale ale Bardului nostru Național Andrei Mureșeanu. Pe noi ne nimiciră a pizmei răutate Și oarba neunire la Milcov și Carpați" Dar noi pătrunși în suflet de sfiinta libertate Jurăm să fim dea purarea ca frați Uniți astfel în cuget și a simțiri, să chibzuim în intimă solidaritate, asupra mijloacelor, ce cată să întrebuințăm, ca să mergem tot înainte Cuceritori, răpind cu noi toată suflarea romanească, pînă la ajungerea scopului mare și real al Ligei. „Unitatea Culturală și unitatea națională a tuturor românilor“. „Salutîndu-vă din nou“. Am onoarea deschide ședința comitetului cent trai. "Apoi diulpa nu mar a și însemnat schimb de vederi și păreri și după înălțătoare discuțiuni, ca la oamenii mari, s’a hotărît noua activitate a Ligei, care va începe imediat a* multă vigoare și intensitate și al cărei program se va publica în op rînd. M. G. P. protestul profesorilor Universitari romîni **După cum se știe, profesorii, universitari din România, aui protestat împotrivă agresiunea Germaniei și Austro-Ungariei care sângerează actualmente Europa. La acest protest a fi mai răspuns următoarele universități din Franța, curesîndu-se d-lui Toma Ionescu, rectorul universităței din București: Universitatea din Benanson Domnule rector și onorat coleg. Primesc protestul, remis, de d-nii profesori și conferențiari ai universităților române, d-lui ministru plenipotențiar al republicii franceze la București, pentru a fi transmis d-lui președinte al Republicei, împotriva agresiunei premeditată și consumată de Germania și de Austro-Ungaria, care însingerează in acest moment Europa. Ziarele noastre au reprodus acest protest și fiecare francez a fost vră mișcat citindu-l. Intr'adevăr, a recunoscut într'unsul cea mai dreaptă expresiune a sentimentelor și a credințelor cari zac în adîncul sufletului său și care formează fundamentul unei civilizații de care e mîndră tocmai pentru că e omenească și universală. Generoasa dv. simpatie ne-a umplut, sufletul și vă sîntem profund recunoscători. Vă mulțumesc pentru că ați binevoit a-mi transmite acest document care pentru noi este un adevărat titlu de glorie, iar în ceasurile dureroase ce trăim, celi mai bun sprijin și vă rog să credeți în cea mai sinceră și vie a mea recunoștință. Președintele consiliului Univerității din Besannen , Universitatea din Nancy « Domnilor și scumpi colegi, Universitatea din Nancy a primit textul protestului învățămintului superior din Romînia, contra războiului actual și a procedeelor,neauzite pînă acum, puse în aplicare de către agresori. In Lorena noastră, mai mult ca oriunde în Franța sîntem mișcați de sentimentele ce exprimați, nu numai pentru că o însemnată parte din tineretul român s'a înscris printre studenții noștri, ci pentru că, am putut de patru luni să vedem și să auzim, pe o porțiune din teritoriul nostru năvălit, pe martorii și adesea pe victimele atentatelor care atît de drept v'am indignat; și pentru că sîntem foarte aproape de o graniță impusă cu forță, dincolo de care știm cît s'a suferit de 1i ani, prin voința gîndită a inamicului în disprețul justiției și violind libertatea. Iată de ce vă sîntem profund recurtoscăloTî pentru simpatia ce arătată patriei noastre, și care ne e atît de prețioasă în împrejurările actuale. Vă rugăm să primiți, domnilor și scumpi colegi, asigurarea bunei noastre contraternități universitare, întărită in ce vă privește de frăția de rasă și de sentimente. Rectorul universităței din Nancy Ch. Adam de la Institutul Franței Ncui opriri de export în Italia Roma, 29 Ianuarie.— S'am publicat la Roma rtouile decrete prin cari se oprește exportarea unor produse cari pînă acuma nu fuseseră încă prohibite. Principiul, la care se inspiră aceste nouă măsuri, este de a se opri exportul a tot ceea ce poate să servească drept hrană atît pentru om cit și pentru viețuitoare. Nici o excepție nu se va tagadni, în afară doar de unele cazuri cînd e vorbă de a se înlesni un schimb cu alte producte de cari s’a simțit nevoie în cuprinsul țarei. Pentru ca năvile cari vin din străinătate și încărcate ca mărfuri destinate consumului intern italian să nu fie stingherite pe drum in mersul lor si să nu fie oprite de a acosta in porturile de destinație, guvernul din Roma a dispus ca vasele de războia sa exerciteze o strictă supraveghere în zona apelor feritariere. (A T. I.) -