Dimineaţa, martie 1915 (Anul 12, nr. 3948-3976)

1915-03-01 / nr. 3948

Azî mare succes! MARIA CARMI și GIOVANNI GRASSO în „PIERDUȚI IN NEGURA” 6 acte, 3500 metri La cinema Venns goane, și tot așa trec frontiera fără ca ele să fie deschise, fără să ii fa­­că numărătoarea și fără să fie con­trolate. înainte de a fi încărcate în gara Ungheni, bagajele sunt desunfec­­tate. Citiți in pag. 8-a Nous decorați. — Pentru folosta funcționare a teleg­foanelor,—Chestiunea mi­­lițenilor concentrați.—Min­ateria unei mame. — Cărți și reviste. DIMINEAȚA «fi „Dealul Odobreștilor Sor. Cooperativă Obobești. Sucursală București. Str Poterași 20. Telaf. Ml li In interesul onor. noastre clientele ne permitem a atrage atențiunea că am schimbat pe unii dintre dis­­tribuitorii cu sticle la domiciliu a vinurilor n­oastre. Rugăm să se observe că vinurile ce servim poart­ă eticheta noastră, iar pe dopuri firma noastră im­primată. Numai în acesta<:m­ilițiuni «ova a­» «« infirvinuli­ < » ..m­­irnivain ODOL este «rea apă «la gură care combate sigur va­lizele strirăriunei dinților. Cine în­trebuințează Odol com­pcvent, prac­tică cea mai bună îngrijire a gurei și a dinților cu­noscută până azi. ISRAEL BROI DE — IAȘI —­­ MARE DEPOZIT DE SACI de toate felurile. — De vânzare și de închiriat cu prețuri reduse — Franco ori­ce stațiune — DE VÂNZARE un automobil 16 H. P. în per­fectă stare, dublă caroserie, a se adresa la Agenția Bra­pioni»3in «fr. stocnieri. — B-dal Elisabeta 8 — Telefon 10­72 H­i—MM Societate anonimă de Sticlărie București. Lipscani 10 Are­­a depozit o mare cantitate de slic­e limo­nada, cu bile și cu înche­­eturi patent, și face după dorință ori­ce fel de butelii. — Cereți ofertă — Cu o carte poștală deschisă puteți căpăta o broșură care vă dă sfaturi cum să vă păs­trați intact și valid UN SIMȚ din cele mai importante, care vă dă maximul de plăceri în întreaga viață. NU se adresa cererile. Cuțit­a — Poștale 432. — SE CAUTA­­ MADAMA — MENAJERA,­­care să se priceapă bine și la cusut. Se preferă o per­soană tânără și cu referințe. A se adresa la ziarul „Adeverul*’ la — orele 12 ziua. — Doamna Marguerite Benderli absolventă a facultăței de filozofie Visionară, cu audiție colorată pre­cede și prezice viitorul. Consulta(luni zilnice de la 3—6 .0). St.ru­in­­­isarion No 80 Toți ofițerii de rezervă care contea­ză un caz de mobilizare, la serviciile e­tapelor și ale căror familii domici­liază în București, sunt încunoștiin­­țate prin aceasta de a trimite inten­denței stabilimentelor centrale, cu sediul în palatul comandamentului corpului 2 armată, str. Știrbei Vodă Nr. 21 București, declarațiunile Mod. lit. I. prevăzute de cap 5 din regulamentul privitor la aplicarea Zfi­ JOU KIUHWl ai­t. i­i din legea specială, publicată în viforul Oficial No. 252 din 14­bruarie 1915. Senzația zilei­ a aparut „MOJICUL“ Osteț -8 ts chioșcuri și vân­zători. D. locotenent în retragere C. Stro­­ia a fost trecut în cadrele ofițerilor de rezervă, repartiztndu-se la regi­mentul de artilerie Câtăreață. Societatea albano-română din Ca­­pitali a organizat pentru seara de 8 Martie, în palatul coloniei austro-un­­gare, un frumos bal deschis, al cărui beneficiu va fi destinat pentru res­taurarea bisericei albaneze. In afară de numeroase petre­cri, în acea seară se vor auzi la acest bal cîntece­ albaneze executate de or­chestră, coruri populare albaneze, precum și dansuri nationale-Biletele se pot procura la casierul societății, d. Daniel Zografi, str. A­­cademiei 15, și numărul lor a fost li­­mitat. Amatori, procurați-vă bilete din vreme. LAMP­O la ZAHARIA Joia viitoare. D. Lupu Gh Th. a fost numit­ în serviciul de poduri și șosele și tot de­odată admis în cadrele corpului teh­nic cu gradul de inginer ordinar clasa III-a. Legea înființărei taxelor vamale pe exportul porumbului, fasolei, etc a avut de efect că valoarea aurului s'a urcat în mod considerabil. Pen­tru obținerea unui napoleon de aur s’a plătit cu 29 lei și 50 bani și -o de prevăzut că fată cu cererea tot mai persistentă, aurul se va scumpi și mai mult. In ziua de 26 Februarie, a avut loc la Iași, în casele d-lui Moses Mantei, logodna d-rei Betty Mantei cu d. P. Clecner, farmacist din Brăila. Felicitările noastre. Azi se pune în vânzare No. 18 al excelentei reviste „Săptămîna Războiului“. Și acest număr e foarte bogat in ilustrațiuni colorate și negre, în articole, epizoade și cronici in­ le­gătură cu actualii­ războiu. Cercetașilor noștri 13 s’a consa­crat în acest număr 2 pagini com­plecte «cu ÎS ilustrațiuni. „Rîsul roșu“, o pagină complectă. Exemplarul în 12 pagini mari din care 2 pagini colorate, numai 10 bani. In curînd „DANSUL SATANIC cu LYA MONESI “, căpitan Gheorghiu Mihail, dela corpul III, a fost trecut în poziție de retragere. Podoaba produselor „DEALUL ZORILOR“ este Șampania „LA­CRIMA ZORILOR“. S-a aprobat regulamentul pentru t&­erea și vînzarea carnei în orașul Ba­za­rgic. .CAPITIMA început de­ incendiu La garajul Popo­vicî din str. Pa­sului No­u un început de incendiu a distrus acoperișul unei camere. Pagubele sunt mici. I­zvoi nztA mu amucdc EXPLOZIA DIN ANVERS Roma. 26 Februarie. — Se tele­­grafiaza din Bruxelles că cu oca­­ziunea exploziei la școala de Piro­tehnie din Anvers au fost trei mor­ți si 7 răniți. După alte informați­­uni primite din Amsterdam numă­­­rul morților ar fi de 14 iar al răni­ților 70 Clădirea școalei este seri­os vătămată. — (A. T. I.) Consultațiile­ dela 3—6 Revistă pentru preîntîmpinarea boalelor și pă area sănătății De la 16 Februarie 1915, primii 300 abo­­nați cari vor trimite 3­50 prin mandat poș­tal Vor primi ca premii următoarele: Un termometru de cameră în valoare de 2 lei. Una broșură despre „606“ lei 1 ; Una broșură despre HIGIENA VEDE­REI 50 bani, precum și revista HIGIE­NA pe un an 3.500 în rezumat pentru 3.50 ormiti o valoare de lei 7. . I .""+ " i Abonații vechi cari p âtesc abonamentul cu­­ anticipație se folosesc de condițiile de mai sus. Gîfre onor. Poril­e care întrebuințează creme și pudre pentru înfrumusețarea tenului Se știe cât de periculoase sănătății sunt sărurile de mercur, plumb și bismut când sunt amestecate in cremele și pu­drele de toaletă. Dinți negrii, sbărciturile pielei, boli de ochi, stomac etc sunt tot efecte ale acestor săruri metalice, aplicate pe piele fără știința celui care întrebuințează preparatele cu mercur, plumb și bismut. In interesul onor­ public, dăm sfatul stăruitor de a cere garanție că crema sau pudina ce vrea să întrebuin­țeze nu conține nici mercur, nici plumb și nici bismut. Pentru puritatea absolută a cremei și pudrei FLORA, cu tot efectul lor suprinzător, se dă deplină garanție, sub controlul pri­edrei analize. LABORATORUL CHIMIC FARMACEUTIC AL. ITEHNItz R-Sărat Farnisor al Cursei Regale Române — Basils Sepeanul Igionutu­lii — Avocat — Bulevardul Elisabeta 62 Constatații Ș'/s—lO a. m.6—8 pm Dr. Ilscani. _ Specializat la Berlin și Paris — — GRNNTO - U­RIN­A UE Boale lumești de B * • ** s­i?a«* piețe și »unu» Analiza Sângelui după ultimele procedee. Injecții cu 606 noa. .Mo­rc- TURBUR­ARI IN PORTU­GALIA Roma. 26 Februarie. — O tele­gram­a oficială din Lisabona afirmă că din cauza scumpirei alimentelor a izbucnit un conflict între lucrăto­rii arsenalu­lui de marina și poli­țiști : mulțimea a trebuit să fie îm­prăștiată cu lovit­uri de sabie , au fost numeroși răniți. (A. T. I.) LAMPO la ZAHARIA Joia viitoare. Regele a semnat decretul prin care Ateneul Român a fost autorizat să primească legatul lăsat­ de defunctul Roiciu Constantin. CERCETAȘII NOȘTRI. Sub tit­lul de mai sus excelenta revista „Săptămîna Războiului" No. 18, publică in 2 pagini complecte, au prea interesant articol, însoțit de 15 ilustrațiuni foarte bine reușite. In afară de acest articol intere­­sant, ,Săptămîna Războiului" mai cuprinde 2 ilustrațiuni mari colo­rate si un mare număr de articole, cronici, episoade și povestiri in­structive și duioase în legătură cu groaznicul războiu. Un exemplar 10 baril. D. dr. Zosin la­tină Duminică- 1 Martie cu orele 4 p. m., în amfiteatrul liceului național din Iași, a 48-a pre­legere publică științifică pentru cul­tura­ generală pozitivă, cu privire la Legile spiritului uman, tratînd de­spre Cugetare și sistematizare. Intrarea liberă. Numai astăzi și mâine pentru ultima oară, bogatul și variatul program, cuprinzînd: splendida dra­mă sentimentală „Dragoste Stator­nică“, jurnalul cu vederi originale din războiu și tranșee și o comedie de mult humor, se va prezenta la cinematograful „Lux“ din strada Doamnei. . Relativ la modul cum se face con­volul și verificarea bagajelor aduse de emingranții din Rusia pentru Germania, ni se scrie următoarele: Bagajele sosesc * D. DE GIERS AMBASA­DOR LA ROMA Roma, 26 Febr. — ziarul „Messa­­gere”* scrie că guvernul italian ar fi dat aprobarea sa la numirea d-lui de Giers ca ambasador al Rusiei la Ro­ma. Numirea va apare oficial de săr­bătorile Paștelor.­­­ (A. T. I.) I Duminică, 1 Martie 1­ FI5 “ Contele Julius Andrassy, a ținut deunăzi o conferință la Budapesta asupra „Țintei unei păci bune.“ După b­aza stereotipâ că puterile centrale duc un războiu de apăra­re, contele a spus : „Vrem să respingem atacul ina­micilor noștri, vrem să spargem cer­cul care s'a format în jurul nostru și care vrea să­ ne înăbușe. Pe­îngă a­­ceastă năzuim­ să facem imposibilă reconstituirea acestui cerc după răz­boiu­. Vrem ca după această incăe­­rare, lumea să nu mai fie împărțită in două tabere cari să se înarmeze pentru lupte noul, ci vom căuta sau­­ să împăcăm aceste tabere sau să de­venim atît de puternic­ și centrul unei astfel de alianțe ca nimeni pe viitor să nu mai îndrăznească să ne atace". După fraza stereotipă că puterile generale fonteze Andrassy analizea­ză cauza actualului războiu­ și o des­coperă în conflictul franco-geran, anglo-german și conflictul dintre moscovitismul și vecinii săi apuseni. Bineînțeles că răspunderea cade a­­supra Franței, Angliei și Rusiei. De un militarism german, de națiuni o­­presate în Austro-Ungaria, de lupta pe care a dus’o patria sa pentru ni­micirea unui mic vecin contele un­gur n'a suflat o vorbă. ..Rivalitatea franco-germană se da­­tore­ște­ pretențiilor­ Frant­ei asupra Alsaciei și Lorenei. Războiul actual are menirea să înlăture această ri­valitate. Și pentru aceasta sunt două mijloace: sau Germania se arată magnanimă și după victorie renunță la anexarea de noul teritorii france­ze, sau, dacă Franța nu se mulțu­mește cu alți, Germania nimicește Franța. „Rivalitatea anglo-germană are o bază economică. Acest războiu trebue să ne arate dacă va fi de ajuns o sim­plă victorie asupra Angliei sau­­ dacă trebue să­ se ia imperiului britanic toate coloniile ca­ să piardă situația sa actuală. Probabil, e că Germania va trebui să dorească zdrobirea com­plectă a Angliei."" Vorbind apoi de imperialismul rus, contele Andrassy arată că tinde să puie mina asupra strim­­torilor și să dicteze în Balcani. Rusia trebue respinsă astfel ca să renunțe la expansiunea ei spre Oc­cident și să-și îndrepte poftele a­­supra Asiei și nu asupra Europei. O înfrîngere simțitoare a Rusiei in actualul războiu ar realiza acea­sta și ar pune pe primul plan pro­­blem­ele interne ale imperiului ța­rist așa că multă vreme­­ mi se va putea gîndi la o acțiune externă. ..In ce privește Serbia, spune con­tele Andrassy, va trebui s-o slăbim astfel ca să renunțe pentru totdeau­na la megalomania ei. Trebue să zdrobim puterea militară a Serbiei așa ca niciodată să nu int He în stare să ne atace atunci cînd vom fi anga­jați aiurea. Am putea să-i asigurăm existența economică, însă astfel ca să nu poată renunța la noi. Trebue să statuăm un exemplu de soarta ce așteaptă pe oricare stat balcanic care se ridică împo­triva noastră și care dorește să fa­că cuceriri pe socoteala noastră*» Un singur lucru a uitat contele ungur: sa indice puterilor centrale și mijlocul ca ele să dicteze pacea! ! Contele Andrassy despre . f condițiile de pace Trebuie statuat un exemplu pentru statele balcanice MINISTRUL GRECIEI LA ROMA VA PLECA LA­­ ATENA Roma, 26 Febr. — Ziarul M­essa­­ggeron afirmă că ministrul plenipo­tențiar al Greciei ar părăsi în curând Roma pentru a merge la Atena. —­­A. T- 1.1 ORIGINA RĂZBOIULUI AUSTRO-FRANCEZ Budapesta, 27 Febr. — „Pester Lloyd" publică o scrisoare a cores­­pondentului sau vienez sub titlu­: „De ce Franța a declarat războiu Monarhiei Austro-Ungare?" Cores­pondentul Lloydului relevă un ar­ticol recent din „Le Temps" în care arată că informațiunile ziarelor el­vețiene, mai ales „Berner Bund’­ din 6/8 și „Baseler Nachrichten” din 7/8 asupra marșului trupelor austro-un­­gare spre a susține năvălirea germa­­nii pe teritoriul francez, au obligat pe guvernul francez să rupă relați­­unile cu monarhia și să declare răz­boiul. După ziarul „Le Temps” nu se pot atribui aceste falsă informa­­țiuni ale presei elvețiene decit mo-, «m­*­“*A**'»'** ***»>-****tr*~i tris*---O”*'*­­*£? .y primiseră cu vâns­ul de ordine de a provoca cu orice preț cearta între Franța și Austro-Ungaria și de a provoca declarațiunea de războiu. „Lloyd" desminte categoric afirma­­țiunea lui „Le Temps”, „Lloydul" se sprijine pe informațiunea autentică că guvernul francez adresase deja la 4/8 o Întrebare ambasadorului nostru contele Szecsen asupra miș­­cărilor trupelor noastre intemeiîn­­du-se pe infom­ațiuni pozitive iar nu pe informațiunile ziarelor elve­­țiene. „Lloyd” zice că aceste constatări probează că pretinsele manopere ale agenților germani de a semăna svo­­nuri false in ziarele elvețiene care au indus în eroare pe ministrul fran­cez de externe, nu intră pentru ni­mic nn declarațiunea de războiu franceză. Cu toate asigurările cate­gorice ale contelui Szecsen față de­­ Doum­ergue că zvonurile despre par­ticiparea trupel­or noastre la invazi­­unea germană erau absolut false, ministrul francez observă la 10/8 ca prezența ambasadorului austro-un­­gar în capitala franceză in împreju­rările actuale era fără de folos și i-a pus la dispozițiune pentru seara de 10/8 un tren special. Această procedare permite conclu­ziunea că guvernul francez voia prin considerațiune pentru aliatul sau rus să rupă cu monarhia. Fal­sele afirmări ale lui „Le Temps" par a avea de scop de a­ descărca pe Ru­sia, acuzînd pe Germania și de a justifica pe guvernul francez în fa­ța opiniunii publice franceze care Începe a vedea lucrurile subt ade­vărata lumină. —• (Cort.). RAZBOIUL Luptele pe frontul oriental € © mrancat ras Petrograd, 27 Februarie.­­ Vre­mea relativ liniștită și senină din ul­timele zile a fost întrebuințată de noi și de inamici la recunoașteri ae­riene. Numeroase aeroplane și diri­jabile au zburat peste pozițiuni. Marele dirijabil „Ilia Murometz“ a luat și el parte. Aviatorii inamici au­ aruncat la Ossowetz numeroase bombe mici care n’au vătămat de foc fortificaționse cari pot suporta mii de bombe ale obuzierelor grele. Pe dreapta Vișiniei, lângă satul Verzbovo, am capturat un aeroplan cu totul nou, în bună stare cu avia­torii lui. In regiunea Pu­litza căpita­­­nul Kravsevici a atacat și pus pe fugă un aeroplan german care a iz­butit să se întoarcă la trupele lui. In unele puncte inamicul a aruncat din aeroplane * bombe incendiare cari însă n’a fi provocat nici un incendiu. Vremea frumoasă creind condiți­­uni favorabile pentru recunoașterile aeriene și înlesnind corecțiunea fo­cului artileriei noastre și a inamicu­lui, acestea au desfășurat o activita­te foarte vie. Proiectile de tipuri moderne și bombe cu gaze otrăvi­­toare au căzut pe pozițiunile noas­tre fără a face exploziune. In regiunea Prasnys, germanii nu mai recurg la atacuri de noap­te și nu operează ofensiva de est tn cursul zilei în rinduri strînse. Terenul­ fiind înghețat, împiedică construirea tranșeelor ușoare, iar în mișcarea lor, germanii șuier pier­deri grele din cauza focului nostru. In regiunea Pin­tza germanii bagă în luptă efective noui, însă nu pen­tru a înfunda frontul nostru, ci pentru a rezista contra-a­tacurilor noastre. Mai multe tunuri au fost înaintate de ger­m­anii în plin cîm­­p în fața tranșeelor noastre în scopul de a sprijini trupele lor cari atacă. Am măcelărit pe servanții acelor tunuri, dar nici noi, nici inamicii n’am reușit a se muta din loc. E curios a compara realitatea cu comunicatele austriaca cu privire la luptele din Carpați. Se știe că în regiunea Lopușno-Gorlitze, pe tot frontul Carpaților, Inamicul a pier­dut mai multe su­te de mii de oa­meni spre a degaja Przemyslul și a contribui la operațiunile de pe frontul Prusiei. E totuși comic cum austriacii nu încetează a relata că au respins ușor atacurile de la Lo­­pușno și că au respins cu pierderi enorme atacurile rușilor în Carpatî, ori este ușor a respinge atacuri pe cari rușii nu le-au făcut. Austriacii aruncînd asupra noastră Inițiativa luptelor, caută pe o nouă cale să explice insuccesele acțiunilor lor. (Westnik) seană, la sud de Gorlițe, terenul ar cerii era de trupele noastre a mai fost lărgit: o tranșee a fost cuceri­tă și am făcut 200 de prizonieri. In Carpați, vederea find mai bună, artileria noastră a avut mai multe succese. Linia ocupată de infante­­ria dușmană în fața pozțțiunilor­ noastre a fost evacuată te grabă, din cauza focului de flanc al bateri­ilor noastre; dușmanul a avut pier­deri serioase; 300 de ruși au fost capturați precum și multe materiale. In Galitia de sudest, liniștea dom­nește aproape pretutindeni. La nord de Nadwerna, un atac dușman a fost respins; pe un alt punct, mai multe batalioane dușmane au fost respinse și 190­­ ruși făcuți prizo­nieri. in Bucovina, nimic de semnalat. Pe țărmul nordic al Prutului, lin­gă Cernăuți, au fost numai ciocniri, neînsemnate.—(K. K. T. Kor. Bur.). COMUN­I­CAT~AUSTR­I­AC Viena, 27 Februarie.— Oficial. — Pe frontul Poloniei rusești domne­­nește: « vie,acti"n­al‘* l**f*~­«»*v Razfeo M austra-sîrb­ SITUAȚIA SANITARA IN SERBIA Viena, 27 Februarie. — Șeful mi­siunii Crucea roșii olandeze, doctorul Tyenboven, a sosit ori din Serbia și va pleca zilele acestea spre Olanda împreună cu personalul misiunii. A­­supra condițiunilor sanitare din Ser­bia Tyenhoven spune că de cii toam­nă chirituesc acolo mai ales tifosul abdominal, febra purpurică, diarea febrilă; primele două boale au făcut deja mai multe mii de victime, atai ales, după bătălia de la Valjevo, cînd morții au stat multă vreme neîngro­­pați, iar spitalele higienice erau su­praîncărcate. In citeva săptăminî afi sucombat de febră purpurică 40 de medici sîrbi și 23 de medici străini, dintre car­ 2 americani. Im cazarma de la Niș unde sînt încazarmați ofi­țeri­ austro-ungari prizonieri, condi­­țiunile sînt mai favorabile în ce pri­vește curățenia și higiena, așa că a­­colo aceste boale n’au bintuit, dar în locuințele soldaților cum și în spita­lele răniților sîrbi se constată un procent relativ urcat de decese. (Corr. Borean). » - mmi « «■"------------­ POLONEZII DECIMAȚI Budapesta, 27 Februarie. — Din Paris , Pianistul Paderewski a arătat în comitetul francez pentru Polonia că, pe o în­t­ind­­ere de 185 mii kilo­metri pătrați, au­ fost dăunați de război și 17 milioane de polonezi ; au fost distruse 120 de orașe și 400 de sate. Populația a suferit pînă la 1 Ianuarie, pagube de 20 de miliar­de. 10 milioane de oameni sunt lip­­siți de adăpost și de orice mijloar­­e de trai.

Next