Dimineaţa, aprilie 1915 (Anul 12, nr. 3977-4006)
1915-04-01 / nr. 3977
lasius Sepsanu — Bront —ulevardul Elisabeta 62 insultații 8V2—10 a.m-.—3am. » i si «rai la violare fosia Carapoisti (frBtO’#a) idresa: Nistor Cincu ecuci ____ ' . 1 Fort-Altoi — merican și hibrizi din cele •— mai bune varietăți — ?al de Călărie de ham, Vs sînge. 6 ani. Perișor -CÂRLAN -troter amemerican, 2 ani — Imr Smmenshil: • 2 ani și tăurenciu de 1 an —e Vânzare AL. CIURCO, 13, Str. Labirint ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a K Goiunăra. Ofer 20.000-30.000 lei peste Credit A se adresa la ziar sub D. L. a. ■ ■ "Vi ymi !» > . Uscatu • Specializat la Berlin ș i Paris — GENITO - URINARE - toale lumești de piele și sifilis analisa Sângelui — Injecții cu 60% nou. — Lonsuiațiuni deta 3—6 - R din Elisabeta 8 — A muts dela 23 Aprilie. Str .Oteteșeanu o, ia dosul Purcu Oteteleșeanu le ducere enormă! Sosindu-ne un asortiment mare foarte bogat în: Transperante, mielărie pentru Transperante, ■aperi de Tul. Bon-Femmes. Brissuri, Draperii și Perdele de Sto- Molr, Garnituri de pluș ș; *etav, fețe de mese, sinterăsură a servi onor. n. clienteiărfurile cele mai nou și eleg ntra preturi fabulos de fer Depozit M. A. Kahane, str. Sn 29, Etaj. murit . ,r. sa cerceteze arhivele lui„.„r autorităților, să răscolească memoria tuturor bătrânilor in viață încă, spre a-șî putea alcătui fiecare mica sa arhivă de familie. Or- evreii pămînteni nu sînt toți nici oameni învățați, nici oameni bogati roci mai mult! vor fi iedi , ne stă să adune actele cerute, iar alt se vor aduna nu vor putea"„ 'edi cu ele ceea ce este de dovedit, căci întru cit nu s’a dat părinților lor, la vreme,^ act la mină că sunt supuși romîni — s’au dat asemenea acte, dar numai cui i-afi trebuit ocazional — ei n’au cum să probez că părinții lor au fost supuși români. Aceasta este situația. Dar obligă regula .Auzul pe toti evreii păminteni 12-51 Tor.Cure zisele acte, pentru el ,nt^v ciriții lor? Căci articolul 22 al regulamentului spune ? mai departe : „Acel catr', nu ar îndeplini condisinnte arătate în acest articol s nu ar cere Uleiul de liberă petrecere, vor\ fi pasibili de pedeapsi prevăzută în lege, de îndată ce ar fi dovediți că intră în categorii celor cari deM^11 iai de scuti''”". Cu alte cu vrerri pă'mir tean, adică acela care iari$alinc$t condițiile cerute de art. 22 dus# regulament (a;. 3, art. 9 din leger).^adică evreul care nici el nici părinții lui nu s’au bucurat de supușie străină, pare a se interesa de legea controlului și carea prezintă nici un act, nimănui. Acela însă care deși nu îndeplinește condițiile legii, totuși nu și-a scos biletul de liberă petrecere, — acela va fi pedepsit conform legii, cind ? cînd va fi dovedit. Prin urmare, nu eu, evreu pămîntean, trebuie să-ți dovedesc, d-tale politie, că sunt pămîntean, ci d-ta politie trebuie să-mi dovedești mie că nu sunt pămîntean, ca să mă poți pedepsi. Așa pusă chestia, totul se reduce în adevăr. — cum foarte bine a spus „Viitorul“ — la cazuri speciale, cînd,conform regulamentului singur ministerul (și cu timp d. Mortun e la minister am prefera singur ministrul) va avea să decidă. De aceea am spus de la început — dînd regulamentului interpretarea justă — că evreii nu au a se prezintă. Dar am spus tot odată că el va da loc la confuzii, șicane și greutăți, pentru că, cunoscînd mentalitatea administrației noasca introdu■ii ,"privitoare la numini că ei trec evezi , pina acum îcti — ba chiar și o mare întreprindere comercială din București — cari au dat regulamentului întrepretarea cea falsă, prevăzută de noi. Cevai mai mult , atît în capitală cît și în provincie, numeroși evrei paminteni — cari dau de loc obligația să fie mai deștepți decit prefecții — au dat buzna la politie, cu tot soiul de documente, deși nimeni nu-î chemase. Noi declarăm încă odată că cine se știe păminte„u nu trebuie să se ducă la Poliție,nici chiar în localitățile unde prefecții aui dat faimoasele ordonanțe, dar totodată cerem d-lui Morțun să recunoască in fine că regulamentul e confuz și să ia măsuri in consecință, dînd ordine clare, precise, cari să înlăture orice răstălmăciri. Dar chestiunea comportă o discuție mai generală. O vom face in articolul de miine, S. T. High ■ și IC lor și Revistă pentru pre păstrare la 16 Februarie iuie, primii 300 abonați cari vor trimite 350 prin mandat poștal vor primi ca premii urmâtoarele : Un termometru de cameră în valoare de 2 lei; Una broșură despre „606“ lei 1 ; Una broșură despre HIGIENA VEDERE! 50 bani, precum și revista HIGIENA pe un an 3.50, în rezumat pentru 3.50 primiți o valoare de lei 7. Abonații vecin cari plătesc abonamentul cu anticipație se folosesc de condițiile de mai sus BOllMulT 6 afilil iîTMne blocutiuile noi ce apar, si cari ar dori primească regulit revista ,,BIBLIOGRAFIA ROMANA“ sunt rugate a a ne indica adesa D tot exacta. — Adresele ce ne vor sosi vor fi considerate ca Abonamente gratuite și *ne vor expedia — revista țară nici o plată. — Administrația *• — „Biografia Română“ — București, Str. Matei Millo 6. DIMINEAȚA Situația dispensaților Domnule director, rugăm să binevoiți, a da ospi ke în ziarul d-voastru, următoasterăreî noastre în acține, printrce diferitele măsuri luate, a ^ist și a T mobilizabili, care fac parte din vreun element oarecare al armatei, ofițeri sau grade inferioare, în caz de Mni funcționari, să facă declarații după un tipic anume stabilit, dacă optează pentru leafa gradului lor de militar sau aceia a funcțiune ce ocupă tri timp de pace. Rămîne însă o serie de mobilizabili cu situația neclarificată și anume : Dispensații care în caz de război sînt mobilizați la partea sedentară. De asemenea în urma revizuirei scutiților și reformaților din ianuarie 1915, au fost create următoarele categorii de mobilizabili: 1) acei găsiți apți pentru serviciile active; 2) acel găsit bani pentru serviciile auxiliare; 3) dispensații medicali. Toți aceștia se vor încorpora numai un caz de mobilizare și natural că nu vor avea nici un grad, deci nici o retribuție militară. Acel dintre acești mobilizabili care sînt funcționari, nefăcînd declarațiile de optare pentru salar, deoarece în privința lor nu s’a hotărit nimic, urmează ca în timp de razboiu, să fie amenințați în existenta lor zilnică, mai ținîndu-se încă se afală că mobilizabilii din aceste categorii aproape în unanimitate sînt familiști. Pentru aceste considerațiuni, rugăm de d. ministru de razboiu să ne lămurească dacă și categoriile de mobilizabile de mai sus urmează să facă declarațiile pentru optarea de salar; sau Indifizrroöfmr care va fi situația lor un timp de mobilizare și dacă ei vor continua a primi apartamentele funcțiunilor lor din timp de pace, fără de a fi nevoe de vreo formalitate, care să le producă neajunsuri. Primiți vă rugăm, d-le director, mulțumirile noastre. — X. taV. re . rf.ndurl'ft a vederea intr și • le Din Slatina fioroasa crima din comuna TIMPENI SLATINA. 30 Martie.—încă de mult timp între locuitorii Alecu P.Nicorescu, Nichită P. Nicorescu, Toniță Gh. Diaconu și Sandu Matei, tot din comuna Timpeni, era o mare ceartă din cauza unei bucăți de pămînt, pe care totî o credeau proprietatea lor. Acest lucru a durat mai mult timp. Cînd unul cultiva pămintul, celălalt se ducea cu plugul și distrugea tot ceea ce se făcuse. În dimineața de 28 cor. Sandu M. Stefan s’a dus din nou cu plugul la locul sau pentru a face din nou arături. Pe la orele 2 jum. s’a pomenit că vine la el ceilalți trei locuitori înarmați cu ciomege. Cu toții s’au luat la ceartă cu Sandu Matei. Cearta care a degenerat un bătac. La un moment dat, indivizii Alecu P. Nicorescu și Ioniță Gh. Diaconu, s’au repezit asupra lui Sandu Matei, trintindu-l la pămînt și cu ciomegele i-a aplicat numeroase lovituri în cap și pe corp omortndu-l pe loc. Cazul se cercetează de șeful secției de jandarmi Văleni. INCENDIU Un incendiu a distrus cu desăvîrșire o șiră de pae a locuitorului R. I. Grigore din comuna Scornicești. Se bănuește că focul a fost pus. Șeful postului de jandarmi respectiv faci cercetări pentru dovedirea räüfărătorilor. Ați întrebuințat vre’odată Fortificantul DIANA FRANZBRANNTWEIN ? Nu este așa că este excelent ? Recomandați prietenilor D-voastră și fiți siguri, că vă vor fi zwuH^'vi! INFORMAȚII! Ministerul a pus în vederea directorilor școalelor normale că, anul acesta examenul de capacitate la școlile normale s'a ținut in mod exceptional cu cîteva luni înainte de termen. Dată fiind situațiunea militară a normaliștilor chemați sub drapel, pentru cei cari au căzut la examen ministerul se mai acordă un nou examen odată cu normaliștii cari vor da examenul în Iunie. D. profesor agregat Ioan Petrovici a fost ridicat la rangul de profesor titular la Stedra de istoria filosofiei moderne și logică de la facultatea de litere și filosofie din Iași. D. căpitan C. lonciovici, din regimentul Gorj, a fost trecut în poziție de disponibilitate. Piața brumreșteană se va îmbogăți cu un nou magazin de mobile din fără și străinătate, in strada Șelari 9, etajul I, vis-vvis de librăria loamițin, sub emblema „Scinteiei’. D. Al. D. Gheorghiu, agent fiscal la percepția Cicuteni-Iași, a fost numit impiegat auxiliar clasa II in serviciul exterior al finanțelor, detașat la percepția circ. Prasipa N., în locul d-lui Ion Miruță, demisionat. Toți dominii membri al societății cooperative .Dreptatea” din București, sunt inviațî a lua parte la adunarea geneală, care va avea loc în ziua de 19 Aprilie cor., în localul societății din alea Griviței No. 253, orele 9 diminuața. In comuna Ciatalar (județul Caliacra) nu sa nai ivit nici un caz de tifos exateretic. Măsurile cari fusese luate în localitate au fost ridicate. Direcția generală a serviciului zootehnic din ministerul de domenii a terminat toate lucrările cu privire la stațiunile de nuntă din țară. Numărul armăsarilor s’a fixat și repartizat. Stațiunile vor începe să funcționeze în cursu lunei Aprilie. D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepția circ.I din Iași, a fost mutat la circ. II din Iași, în locul d-lui I. Th. Dunea, transferat ca pedeapsă la circ. I. La Casa de credit, economie și ajutor a corpului telegrafo-poștal, fiind vacante două posturi de țiitori de registre a 120 1el lunar, se face cunoscut amatorilor că pentru ocuparea acestor locuri se crează tineri carafi Ov-V . sală literare, N. Beldiceane literare, Gh. Ranette literare, VI. Atam Marioara Ventura, De ditect și Virginia Mic gel ? 103-cut didat viitor fiului 'are și 1 din par insfers ali tate S‘ Stic mu: Bioru'li ' va da cert la s Sîmbătă s’a pus în vînzare No. 22 al excelentei reviste Săptămâna Războiului care cuprinde în 12 pagini mari o materie foarte variată și interesantă, cit și un foarte mare număr de iustrațiuni de cea mai vie actualitate. Paginele cu ilustrații colorate sunt foarte bine reușită atît ca desen cit și ca execuție grafică. A Un exemplar numai 10 bani. Ministerul de razboiu a acordat un concediu de 8 luni d-lu căpitan Eugeniu Eustațiu. din reg. 3 Artilerie. D. profesor agregat Dim. Gusti a fost ridicat la rangul de profesor titular la catedra de istoria filosofiei antice, etică și sociologie de la facultatea de Uter« si filosofie din Iași In Capitali bintre epizootia de holeră a pătrărilor. Numeroase pasări ale locuitorilor, mor ie fiecare zi. Fată de mersul acestei periculoase epizootii se impune urgenției serioase măsuri din partea serviciului veterinar sanitar.Jț Eri 29 Martie, mai mulți proprietari podgoreni, s’au întrunit la ministerul agriculturei și au constituit sindicatul viticol al județului Ilfov. S’a ales următorul consiliu- Președinte: d. Al. Ciurcu, vice-președinte cl G. Nicoleanu, secretar d. Miron Morțun, casier d. V. Brezeanu, membrii: d-nii Ion Dobrovici, V. Verzea, V. Solacolu, I. Grueff și îng. Bujoiu. Pot face parte din acest sindicat pe unii din orice regiune, malică domiciliază în București erent dacă mai fac parte și 5 sindicate. Ierile se fac la d. Brezeanu, îotorul agriculturei la minisimeriilor. S - a semnat decretul prin caeră „Medalia Bene Merenti" ■mătoarelor persoane : dr. Potîrcă pentru meritele, ToDîrceanu pentru merite ani, iată un turneu, care e aș tont*? Răzbi Sub acest titlu a avântă monografie dați N. I. Popescu, din rei Lucrarea in intreg obiect răsboiul sub toar iifestările lui. Autorumentul istoric al orga lor în diferitele țări și in cea modernă, ar și dezavantagiile răst și bazele cu privire la D. căpitan N. I. Pop eminent doctor în dregată cultură literară sește un bagajul suficiente resurse ca să ia lucrare un studiu de uredindu-i în acelaș an care justifică reputat bucură în lumea literelor. Pornind de la princii a fost și este un lucru la popoarelor d-sn care fundamentul prin stemă, mărirea terite militar trebuie să fie 1 ..t„ boiului totuși d-sa îi e rectiv căci spune: „ac k 'ac. înțelegere și diploma a liniști părți adversi spus cuvîntul decisiv r zul acesta războiul ei, mai atunci cînd enor nu mai poate fi utiliz, cu real folos pe cale ]'u In ce privește mult universală" d. căpitan iată foarte sceptic. Pe boiul râmîne și malul marilor necesități nu te poți atinge fărmîntul că ai zdruncit mentele din a căre purcede viata omului. D. CAPITAN N. I In vremurile prin cari trecem, istoricul faptelor săvîrșite de bravii valahi și moldoveni cari au dus în veacul al 15-lea faima bravurei noastre pînă în apusul Europei e un adevărat sursum corda. Cu o fină ironie autorul „Războiului” persiflează pe juriștii cari împart, războiele în juste și nejuste . D-sa se unește cu părerea latinului care vedea in pregătirea războiului asigurarea păcel: si vis pacem para bellum. In capitolul care tratează „Războiul în viitor”, autorul arată cit de necesară e o îmbunătățire a moravurilor noastre politice „care lasă atîta de dorit’’. Se ridică cu tărie împotriva siluirea conștiinței alegătorilor căci „trimișii într’un parlament reprezintă națiunea și atunci oamenii trebue să fie lăsați liberi să-șî trimită în parlament pe acel pe care îl socotesc demni de a fi aleși și capabili să se apere interesele”. D. căpitan Popescu e un sincer și devotat al Presei. O iubește, crede la puterea ei și pentru că Îi este atît de scumpă regretă că foile deferitelor partide politice uneori își reduc activitatea la insulte. „Prin polemici răutăcioase, prin acuzărî nedrepte, prin articole în cari se întrevede patima în general, prin aceasta nu se poate face educația unui popor”. Arată cît e de adevărată vorba a lui Napoleon că pentru a cîștiga un război se cere : bani, bani și iar bani. Cu această ocaziune vorbește de economia țărilor și de modul cum ea trebue sporită. Autorul își închee interesantul studiu asupra războiului dovedind că școala, armata și biserica sînt factorii de viață al unui popor. Pe lângă puterea de sinteză a cunoștințelor multiple ce are, autorul posedă un minunat dar de a expune, ceea ce face ca citirea lucrărei sale în întregime devine o necesitate după ce ți-ai aruncat ochii asupra primelor pagini. Ygreo !*ilî existeçtë. necc .Vece către străina carîm Hîld " Ti •' . Telf.! 'iîx !» • Îj3. * r'j V OÎ Starea civila Născuți 44. Marți 23 și anume : Nicolae Șuteu de 15 ani, Elisabeta Petre 2 ani și 6 luni, Ion Stoenescu 15 zile, Gheorghe Staicu 64 ani, Ion Ionescu 11 ani, Voica Protopopescu 86 ani, Marița 45—50 ani, Ion Șerbănescu 1 an și 2 luni, C-tin Strajiu 5 ani și jumătate, Iacob Stroescu 52 ani, Petrica Niculae 9 ani, Maximilian Zuchiotti 54 ruarman 23 ani, Maria lucrărilor, lucrul nu poate fi adevărat întrucît un administrator de plasă nu mînuește nici un fond ; primarul comunei execută lucrările conform prevederilor art. 52 din legea comunelor rurale și sub privegherea consiliului comunal și a șefilor săi, în speță d. Stoicescu nu a făcut altceva decît să controleze executarea lucrărilor. Toate actele justificative se găsesc la dosarul de ordonanțări al comunei și se pot orîcînd verifica. Cu privire la’ arendarea cîrciumilor, dosarele respective înaintate prefecturei de Ialomița pot orîcînd a dovedi că totul s’a ’ m mr fi Iagal și că s’ac ot rendare mult ma avînd circiumf a—2200 lei, deci i de mită cade de Ia privința tutt te d-sa fiind un v îtministrație nu a facă datoria, apl lamentele ceea c cel neobicmuit Publicînd și î ne facem ecoul a cităm autoritățiiirea unei ancheb bili de partea ct ’ TliV Li Erî, către amute puțin în mal , late din țară, iar la lipoviță. Către seară , odată cu creștere* ț ferice, cerul s’au părți. Din cauza Ipul continuă a fi seamă la munte : al Moldovei, unde ; maxime ci și cele r* - mai coborite ca în c ț&reî. Cea mai ridic a fost 4-17 gr. ziua lați și Ploești și ci gr. noaptea la localitate unde termerat la punctul de îng. atmosferică în creștere, locul către 758 ani. De Margueri absolventă ad Misionară, cu credeți prezia Consultariur 30, Strada