Dimineaţa, aprilie 1915 (Anul 12, nr. 3977-4006)

1915-04-01 / nr. 3977

lasius Sepsanu — Bront —­ulevardul Elisabeta 62 insultații 8V2—10 a.m-.—3a­m. » i si «rai la violare f­osia Carapoisti (frBtO’#a) idresa: Ni­stor Cincu ecuci ____ ' . 1 Fort-Alt­oi — merican și hibrizi din­ cele •— mai bune varietăți — ?al de Călărie de ham, Vs sînge. 6 ani. Perișor -CÂRLAN -troter amemerican, 2 ani — Imr S­mmenshil: • 2 ani și tăurenciu de 1 an —­­e Vânzare AL. CIURCO, 13, Str. Labirint ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]a K Goiun­ăra. Ofer 20.000-30.000 lei peste Credit A se adresa la ziar sub D. L. a. ■ ■ "Vi ymi !» > . Usca­tu • Specializat la Berlin ș i Paris —­­ GENITO - URINARE - toale lumești de piele și sifilis analisa Sângelui — Injecții cu 60% nou. — Lonsui­ațiuni deta 3—6 - R­ din Elisabeta 8 — A muts dela 23 Aprilie. Str­ .Otete­­șea­nu o, ia dosul Purcu Oteteleșeanu le ducere enormă! Sosindu-ne un asortiment mare foarte bogat în: Transperante, mielărie pentru Transperante, ■aperi­ de Tul. Bon-Femmes. Bris­­suri, Draperii și Perdele de Sto- Molr, Garnituri de pluș ș; *­­etav, fețe de mese, sinter­ăsură a servi onor. n. clientei­ărfurile cele mai nou­ și eleg­ ntra preturi fabulos de fer Depozit M. A. Kahane, str. S­n 29, Etaj. murit . ,r. sa cerceteze ar­h­ivele lui„.„r autorităților, să răs­colească memoria tuturor bătrânilor in viață încă, spre a-șî putea alcă­tui fiecare mica sa arh­ivă de fa­milie. Or- evreii pămînteni nu sînt toți nici oameni învățați, nici oameni bogati roci m­ai mult! vor fi ied­i , ne stă­ să adune actele cerute, iar alt se vor aduna nu vor putea"„ 'edi cu ele ceea ce este de dovedit, căci întru cit nu s’a dat părinților lor, la vrem­e,^ act la mi­nă că sunt supuși romîni — s’au dat a­semenea acte, dar numai cui i-afi trebuit ocazional — ei n’au cum să probez­ că părinții lor au fost supuși rom­âni. Aceasta este situația. Dar obligă regula .Auzul pe toti evreii pămin­­teni 12-51 Tor.Cure zisele acte, pen­tru el ,nt^v ciriț­ii lor? Căci articolul 22 al regulamen­tului spune ? mai departe : „Acel catr', nu ar îndeplini con­disinnte arătate în acest articol s nu ar cere Uleiul de liberă petre­cere, vor\ fi­ pasibili de pedeapsi prevăzută în­ lege, de îndată ce ar fi dovediți că intră în categorii celor cari deM^11 ia­i­­ de scuti''”". Cu alte cu vrerri pă'mir tean, adică acela care i­ari$alinc$t condițiile cerute de art. 22 dus# re­gulament (a;. 3, art. 9 din leg­er).^a­­dică evreul care nici el nici părin­ții lui nu s’au­ bucurat de supușie străină, pare a se interesa de le­gea controlului și care­a prezintă nici un act, nimănui. Acela însă care deși nu îndepli­nește condițiile legii, totuși nu și-a scos biletul de liberă petrecere, — acela va fi pedepsit conform legii, cind ? cînd va fi dovedit. Prin urmare, nu eu, evreu pămîn­­tean, trebuie să-ți dovedesc, d-tale politie, că sunt pămîntean, ci d-ta politie trebuie să-mi dovedești mie că nu sunt pămîntean, ca să mă poți pedepsi. Așa pusă chestia, totul se reduce în adevăr. — cum foarte bine a spus „Viitorul“ — la cazuri spe­ciale, cînd,conform regulamentului singur ministerul (și cu­ timp d. Mortun e la minister am prefera singur ministrul) va avea să deci­dă. De aceea am spus de la început — dînd regulamentului interpreta­rea justă — că evreii nu au a se prezintă. Dar am spus tot odată că el va da loc la confuzii, șicane și greutăți, pentru că, cunoscînd mentalitatea administrației noas­­ca introdu­­■ii ,"privitoare la nu­min­­i că ei tre­­­­c evezi­ , pina acum îcti — ba chiar și o mare întreprindere co­mercială din București — cari au­ dat regulamentului întrepretarea cea falsă, prevăzută­­ de noi. Ceva­­i mai mult , atît în capitală cî­t și în provincie, numeroși evrei pa­­minteni — cari dau de loc obliga­ția să fie mai deștepți de­cit pre­­fecții — au dat buzna la politie, cu­ tot soiul de documente, deși ni­meni nu-î chemase. Noi declarăm încă odată că cine se știe păm­inte­„u nu trebuie să se ducă la Poliție,­nici chiar în loca­litățile unde prefecții aui dat fai­moasele ordonanțe, dar totodată cerem d-lui Morțun să recunoască in fine că regulamentul e confuz și să ia măsuri in consecință, dînd or­dine clare, precise, cari să înlăture orice răstălmăciri. Dar chestiunea comportă o dis­cuție mai generală. O vom face in articolul de miine, S. T. Hig­h ■ ș­i IC lor și Revistă pentru pre păstra­re la 16 Februarie iuie, primii 300 abo­nați cari vor trimite 3­50 prin mandat poș­tal vor primi ca premii urmâtoar­ele : Un termometru de cameră în valoare de 2 lei; Una broșură despre „606“ lei 1 ; Una broșură despre HIGIENA VEDE­RE! 50 bani, precum și revista HIGIE­NA pe un an 3.50, în rezumat pentru 3.50 primiți o valoare de lei 7. Abonații vecin cari plătesc abonamentul cu anticipație se folosesc de condițiile de mai sus BOllMu­lT 6 afilil iîTMne blocutiui­le noi ce apar, si cari ar dori primească regulit revista ,­­,BIBLIOGRAFIA ROM­ANA“ sunt rugate a a ne indica ad­esa D tot exacta. — Adresele ce ne vor sosi vor fi considerate ca Abonamente gratuite și *ne vor expedia — revista țară nici o plată. — Administrația *• — „B­­i­ografia Română“ — București, Str. Matei Millo 6. DIMINEAȚA Situația dispensaților Domnule director, rugăm să binevoiți, a da ospi ke în ziarul d-voastru, următoa­sterăreî noastre în acți­ne, printrce diferitele măsuri luate, a ^ist și a T mobilizabili, care fac parte din­ vreun element oarecare al armatei, ofițeri sau grade inferi­oare, în caz de Mni funcționari, să facă declarații după un tipic anume stabilit, dacă optează pentru leafa gradului lor de militar sau aceia a funcțiune­ ce ocupă tri timp de pace. Rămîne însă o serie de mobilizabili cu situația neclarificată și anume : Dispensații care în caz de război sînt mobilizați la partea sedentară. De a­semenea în urma revizuirei scutiților și reformaților din ianuarie 1915, au fost create următoarele categorii de mobilizabili: 1) acei găsiți apți pentru serviciile active; 2) acel găsit­ bani pentru serviciile auxiliare; 3) dispensații medicali. Toți aceștia se vor încorpora nu­mai un caz de mobilizare și natural că nu vor avea nici un grad, deci nici o retribuție militară. Acel dintre acești mobilizabili care sînt­ funcționari, nefăcînd declarații­le de optare pentru salar, deoarece în privința lor nu s’a hotărit nimic, ur­mează ca în timp de razboiu, să fie amenințați în existenta­ lor zilnică, mai ținîndu-se încă se afală că mobili­­zabilii din aceste categorii aproape în unanimitate sînt familiști. Pentru aceste considerațiuni, ru­găm de d. ministru de razboiu să ne lămurească dacă și categoriile de mo­­bilizabile de mai sus urmează să facă declarațiile pentru optarea de salar; sau In­difizr­roöfmr care va fi situația lor un timp de mobilizare și dacă ei vor continua a primi apartamentele funcțiunilor lor din timp de pace, fă­ră de a fi nevoe de vreo formalitate, care să le producă neajunsuri. Primiți vă rugăm, d-le director, mulțumirile noastre. — X. taV. re­ . rf.ndurl'­­ft a vederea intr și • le­ Din Slatina fioroasa crima din comuna TIMPENI SLATINA. 30 Martie.—încă de mult timp între locuitorii Alecu P­.Nicore­­scu, Nichită P. Nicorescu, Toniță Gh. Diaconu­ și Sandu Matei, tot­ din co­muna Timpeni, era o mare ceartă din cauza unei bucăți de pămînt, pe care totî o credeau proprietatea lor. Acest lucru a durat mai mult timp. Cînd unul cultiva pămintul­, celălalt se ducea cu plugul și distrugea tot ceea ce se făcuse. În dimineața de 28 cor. Sandu M. Stefan s’a dus din nou cu plugul la locul sau pentru a face din nou ară­turi. Pe la orele 2 jum. s’a pomenit că vine la el ceilalți trei locuitori în­armați cu ciomege. Cu toții s’au luat la ceartă cu Sandu Matei. Cearta ca­re a degenerat un bătac. La un mo­ment dat, indivizii Alecu P. Nicore­scu și Ioniță Gh. Diaconu, s’au re­pezit asupra lui Sandu Matei, trin­­tindu-l la pămînt și cu ciomegele i-a aplicat numeroase lovituri în cap și pe corp omortndu-l pe loc. Cazul se cercetează de șeful secției de jandarmi Văleni. INCENDIU Un incendiu a distrus cu desăvîrși­re o șiră de pae a locuitorului R. I. Grigore din comuna Scornicești. Se bănuește că focul a fost pus. Șeful postului de jandarmi respectiv faci cercetări pentru dovedirea räü­fără­tori­lor. Ați întrebuințat vre’odată Fortificantul DIANA FRANZBRANNTWEIN ? Nu este așa că este excelent ? Recomandați prietenilor D-voastră și fiți siguri, că vă vor fi zwuH^'vi! INFORMAȚII! Ministerul a pus în vederea direc­torilor școalelor normale că, anul a­­cesta examenul de capacitate la șco­lile normale s'a ținut in mod excep­tional cu cîteva luni înainte de ter­men. Dată fiind situațiunea militară a normaliștilor chemați sub drapel, pentru cei cari au căzut la examen ministerul se mai acordă un nou exa­men odată cu normaliștii cari vor da examenul în Iunie. D. profesor agregat Ioan Petrovici a fost ridicat la rangul de profesor titular la Stedra de istoria filosofiei moderne și logică de la facultatea de litere și filosofie din Iași. D. căpitan C. lonciovici, din regi­­mentul Gorj, a fost trecut în poziție de disponibilitate. Piața brumreșteană se va îmbogăți cu un nou magazin de mobile din fă­ră și străinătate, in strada Șelari 9, e­­tajul I, vis-vvis de librăria loamițin, sub emblema „Scinteiei’. D. Al. D. Gh­eorghiu, agent fiscal la percepția Cicuteni-Iași, a fost numit impiegat auxiliar clasa II in servi­ciul exterior al finanțelor, detașat la percepția circ. Prasipa­ N., în locul d-lui Ion Miruță, demisionat. Toți dominii membri al societății cooperative .Dreptatea” din Bucure­ști, sunt invi­ațî a lua parte la adu­narea geneală, care va avea loc în ziua de 19 Aprilie cor., în localul so­cietății din alea Griviței No. 253, o­­rele 9 diminuața. In comuna Ciatalar (județul Calia­­cra) nu sa nai ivit nici un caz de tifos exateretic. Măsurile cari fu­sese luate în localitate au fost ridi­cate. Direcția generală a serviciului zoo­­teh­nic din ministerul de domenii a terminat toate­ lucrările cu privire la stațiunile de nuntă din țară. Numă­rul armăsarilor s’a fixat și reparti­zat. Stațiunile vor începe să funcțio­neze în cursu lunei Aprilie. D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepția circ.I din Iași, a fost mutat la circ. II din Iași, în locul d-lui I. Th. Dunea, transferat ca pedeapsă la circ. I. La Casa de credit, economie și aju­tor a corpului telegrafo-poștal, fiind vacante două posturi de țiitori de registre a 120 1­el lunar, se face cu­noscut amatorilor că pentru ocupa­rea acestor locuri se crează tineri car­­af­i Ov-V­ . sală literare, N. Beldicean­­e literare, Gh. Ranet­te literare, VI. Atam Marioara Ventura, De ditect și Virginia Mic gel ? 103-cut di­dat vii­tor fiu­lui 'are și 1 din par ins­fers ali­ tate S‘ Stic mu: Bio­ru'li ' va da cert la s Sîmbătă s’a pus în vînza­­re No. 22 al excelentei re­viste Săptămâna Războiu­lui­ care cuprinde în 12 pagini mari o materie foarte variată și intere­­santă, cit și un foarte ma­re număr de iustrațiuni de cea mai vie actualitate. Paginele cu ilustrații colorate sunt foarte bine reușită atît ca desen cit și ca execuție grafică. A Un exemplar numai 10 bani. Ministerul de razboiu a acordat un concediu de 8 luni d-lu­ căpitan Eu­­geniu Eustațiu. din reg. 3 Artilerie. D. profesor agregat Dim. Gusti a fost ridicat la rangul de profesor titular la catedra de istoria filoso­­fiei antice, etică și sociologie de la facultatea de Uter« si filosofie din Iași In Capitali bintre epizootia de ho­leră a pătrărilor. Nu­meroase pasări ale locuitorilor, mor ie fiecare zi. Fată de mersul acestei periculoase epizoo­tii se impune urgenți­ei serioase mă­suri din­­ partea serviciului veterinar sanitar.­­­Jț Eri 29 Martie, mai mulți proprie­tari podgoreni, s’au întrunit la mi­nisterul agriculturei și au constituit sindicatul viticol al județului Ilfov. S’a ales următorul consiliu- Pre­ședinte: d. Al. Ciurcu, vice-președinte cl G. Nicoleanu, secretar d. Miron Morțun, casier d. V. Brezeanu, mem­brii: d-nii Ion Dobrovici, V. Verzea, V. Solacolu, I. Grueff și îng. Bujoiu. Pot face parte din acest sindicat pe unii din ori­ce regiune, mal­ică domiciliază în București erent dacă mai fac parte și 5 sindicate. Ierile se fac la d. Brezeanu, îotorul agriculturei la minis­­imeriilor. S - a semnat decretul prin ca­­eră „Medalia Bene Merenti" ■mătoarelor persoane : dr. Potîrcă pentru merite­le, ToDîrceanu pentru merite ani, iată un turneu, care e aș tont*? Răzbi Sub acest titlu a a­vântă monografie dați N. I. Popescu, din rei Lucrarea in intreg o­biect răsboiul sub toar iifestările lui. Autoru­mentul istoric al orga lor în diferitele țări­­ și in cea modernă, ar și dezavantagiile răst și bazele cu privire la D. căpitan N. I. Pop eminent doctor în dre­gată cultură literară sește un bagajul suf­i­ciente resurse ca să ia lucrare un studiu de u­redindu-i în acelaș a­n care justifică reputat bucură în lumea liter­­elor. Pornind de la princii a fost și este un lucru la popoarelor d-sn ca­re fundamentul prin stem­ă, mărirea terite militar trebuie să fie 1 ..t„ boiului totuși d-sa îi e rectiv căci spune: „ac k 'ac. înțelegere și diploma a liniști părți ad­versi spus cuvîntul decisiv r zul acesta războiul ei, mai atunci cînd enor nu mai poate fi utiliz, cu real folos pe cale ]'u In ce privește mult universală" d. căpitan iată foarte sceptic. Pe boiul râmîne și mal­­ul marilor necesități nu te poți atinge făr­mîntul că ai zdruncit mentele din a căre purcede viata omului. D. CAPITAN N. I In vremurile prin cari trecem, is­toricul faptelor săvîrșite de bravii valahi și moldoveni cari au dus în veacul al 15-lea faima bravurei noastre pînă în apusul Europei e u­n adevărat sursum corda. Cu o fină ironie autorul „Războiu­lui” persiflează pe juriștii cari îm­part, războiele în juste și nejuste . D-sa se unește cu părerea latinului care vedea in pregătirea războiului asigurarea păcel: si vis pacem para bellum. In capitolul care tratează „Răz­boiul în viitor”, autoru­l arată cit de necesară e o îmbunătățire a mora­vurilor noastre politice „care lasă a­­tîta de dorit’’. Se ridică cu tărie îm­potriva siluirea conștiinței alegători­lor căci „trimișii într’un parlament reprezintă națiunea și atunci oame­­nii trebue să fie lăsați liberi să-șî trimită în parlament pe acel pe care îl socotesc demni de a fi aleși și ca­pabili să se apere interesele”. D. căpitan Popescu e un sincer și devotat al Presei. O iubește, crede la puterea ei și pentru că Îi este atît de scumpă regretă că foile deferitelor partide politice uneori își reduc ac­tivitatea la insulte. „Prin polemici răutăcioase, prin a­­cuzărî nedrepte, prin articole în cari se întrevede patima în general, prin aceasta nu se poate face educa­ția unui popor”. Arată cît e de adevărată vorba a lui Napoleon că pentru a cîștiga un răz­boi se cere : bani, bani și iar bani. Cu această ocaziune vorbește de econo­mia țărilor și de modul cum ea tre­bue sporită. Autorul își închee interesantul stu­­diu asupra războiului dovedind că școala, armata și biserica sînt facto­rii de viață al unui popor. Pe lângă puterea de sinteză a cu­noștințelor multiple ce are, autorul posedă un minunat dar de a expune, ceea ce face ca citirea lucrărei sale în întregime devine o necesitate după ce ți-ai aruncat ochii asupra prime­lor pagini. Ygreo !­*ilî existeçtë. necc .V­e­ce către străina carî­­m Hîld " T­i •' . Telf.! 'iîx !» • Îj3. * r'j V OÎ Starea civila Născuți 44. Marți 23 și anume : Nicolae Șuteu de 15 ani, Elisabeta Petre 2 ani și 6 luni, Ion Stoenescu 15 zile, Gheorghe Staicu 64 ani, Ion Io­nes­cu 11 ani, Voica Protopopescu 86 ani, Marița 45—50 ani, Ion Șerbănescu 1 an și 2 luni, C-tin Strajiu 5 ani și jumătate, Iacob Stroescu 52 ani, Petrica Nicu­­lae 9 ani, Maximilian Zuchiotti 54 r­uarman 23 ani, Maria lucrărilor, lucrul nu poate fi adevă­rat întru­cît un administrator de plasă nu mînuește nici un fond ; pri­marul comunei execută lucrările conform prevederilor art. 52 din le­gea comunelor rurale și sub prive­gherea consiliului comunal și a șe­filor săi, în speță d. Stoicescu nu a făcut altceva de­cît să controleze e­­xecutarea lucrărilor. Toate actele justificative se găsesc la dosarul de ordonanțări al comu­­nei și se pot orîcînd verifica. Cu privire la’ arendarea cîrciumi­­lor, dosarele respective înaintate pre­fecturei de Ialomița pot orîcînd a do­vedi că totul s’a ’ m­ mr fi Ia­­gal și că s’ac ot rendare mult ma avînd circiumf a­­—2200 lei, deci i de mită cade de Ia privința tutt te d-sa fiind un v ît­­ministrație nu a facă datoria, apl lamentele ceea c cel neobicmu­i­t Publicînd și î ne facem ecoul a cităm autorității­­­­irea unei ancheb bili de partea ct ’ TliV Li Erî, către amu­­te puțin în mal , late din țară, iar la li­poviță. Către seară , odată cu creștere­* ț ferice, cerul s’a­u părți. Din cauza I­­pul continuă a fi seamă la munte :­­ al Moldovei, unde ; maxime ci­ și cele r* - mai coborite ca în c ț&reî. Cea mai ridic a fost 4-17 gr. ziua lați și Ploești și ci gr. noaptea la lo­­calitate unde terme­rat la punctul de îng. atmosferică în creștere, locu­l către 758 ani. De Margueri absolventă a­d Misionară, cu c­rede­ți prezia Consultariur 30, Strada

Next