Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)
1915-06-01 / nr. 4038
Í ‘ANUL xa—NO. 4.038- concedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER Ä Comp. Str. Karlgeorgevici 9, Etal.Telefon și OPT PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Butrourile farului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: TESSW Un an Uei 18.— 6 luni Lei 9.50 ]| fi j 1 .3 luni Lei 5. — M 1|B /, Pbbsibiti&bătate prețul este Îndoita TELEFONTA UNUI % No. 1 1410; 34 73; >4 99; 184Q , PUBLICITATEA România amenințată de Renitania Noi nu putem denunța tratatul de alianță Berlin, 30 Maiti. — „Kölnische Zeitung“ scrie următoarele, într’un articol întitulat „Riscul“: . „O parte, care nu e cîtușî« puțin mică, a oligarhiei române, este gata să treacă cu totul în lagărul rus ; iar pretinsa neutralitate romînă a împiedicat mereu pînă acum libera comunicație între statele dublei alianțe și Turcia, pe cînd aceasta era încă neutră. Dacă asemenea condițiuni trebue să fie mai departe, ce interes ar mai avea Germania și Austro-Ungaria la existența ulterioară a Romîniei ? Pentru monarhia austroungară poate să fie, în fond, indiferent dacă se va întinde de la poalele Carpaților la Prut o lut minie ostilă, dependentă de Rusia, sau dacă Rusia însăși își va întinde frontierele pînă la Carpați. Dacă Valahia, așezată între Dunăre și Carpați, vrea să izoleze Europa centrală de peninsula balcanică, vom vrea și Serbia, de ce trebue oare ca Europa centrală să facă sacrificii, pentru menținerea Romîniei? Și totuși, pe aceasta se biște cea mai mare parte a claselor conducătoare din Romînia, chiar în cazul unei înfrîngeri a puterilor centrale. Se presupune că acestea vor interveni și atunci în favoarea libertăței gurilor Dunărei și a Strivitorilor. Pînă și un Take Ionescu se face că crede într’o asemenea prostie ! De aceea trebue să se spună, odată pentru totdeauna, că Romînia poate să aibă pentru Europa cel mult valoarea unui obiect de compensație, căci înfrîngerea Germaniei va fi și sfîrșitul intereselor economice germane în Romînia. „Dar ce se va întimpla cu Rominia, dacă va fi învinsă alături de împătrita alianță ? Ar fi interesant să se știe dacă oligarhia romînă examinează serios această chestie! Nu credem însă, că o examinează. Optimismul le dă credința în eventuala considerație față de Casa regală, a cărei origină germană ar fi deodată invocată, cum ar fi invocate interesele economice germane.. Acestea sunt, poate, considerațiuni cari fac să se treacă peste reflexiuni eventual chibzuite. Și totuși, aceste considerațiuni ar putea să le apară foarte întunecate tocmai membrilor acestei oligarhii, acestor avocați cu onorarii mari, nenumăraților profesori, acelora cari ocupă atîtea sinecure, acestor paraziți și mai primejdioși și chiar numeroșilor mari proprietari funciari. Căci meșteșugarul pacinic, țăranul muncitor, lucrătorul dibaciu ar supraviețui fără vre-o pagubă economică sau intelectuală, chiar unei prăbușiri a Rominiei actuale , pe cînd oligarhia ar fi cu o lovitură măturată și nimicită politicește și, prin urmare, economicește. " „Așadar, ar trebui ca oligarhhia romînă să se gîndească încă odată, în aceste din urmă momente, dacă Rominia trebue să rămînă credincioasă rolului ce i-a încredințat soarta, de-a fi santinelă latină la marginile mărei slave amenințătoare, — sprijinită, ca și pînă aci, de puterile cărora le datorește și puternica ei dezvoltare din cei din urmă treizeci de ani, sa dacă vrea să se piardă într’un chip sau într’altul! Clipele curg repede și ruina se apropie ! Nu e vorba de primejdii depărtate. Soarta vrea ca acei cari au de luat astăzi o hotărîre să simtă pe propriul lor corp și în propria lor existentă urmările teribile ale unei rele hotărîri“. (Wolfsbureau). r € Berlin, 30 Main. — Se scrie lui „Vossische Zeitung“ dintr’o sursă particulară din București, sub titlul „Alianța Romîniei cu puterile centrale“ : „Politicianii inițiați știu de multă vreme că din 1883 există, o alianță între Romînia, Austria și Germania, formulată în scris și reînoită de mai multe ori. Această alianță rămîne în vigoare, dacă nu e denunțată cu cel puțin un an înainte de termenul ei. La ultima ei reînoire, ea a fost prelungită pînă în anul 1920. Ea nu posedă nici o dispoziție elastică, cum e cazul cu articolul 7 al tratatului triplician. „Neutraliștii romiul au în acest tratat o armă de care se vor servi cu succes contra politicianilor de stradă, cînd lucrurile se vor înăspri. „De altfel, progresele victorioase ale ofensivei germane în Galiția și reluarea Przemyslului au asupra spiritelor înfierbîntate efectul unui duș rece. (Wolfsbureau) I* Alianța Homlin cu puterile centrale izmiul anglo-franco german Atacuri franceze pe un front Întins Paris, 30 Main. — Biroul presei de pe frontul francez, trimite o descriere a cucerirei eșiareî de la Queinevières, întăritură puternic organizată și care a fost luată cu asalt după o bombardare care a distrus lucrările accesorii de apărare. După această bombardare, în ziua de 6 (6), la orele 10 și 15, infanteria compusă din zuavi și tiraliori a dat asaltul întăriturei. Deși focul bateriilor germane era ucigător, primul rând al năvălitorilor a trecut peste prima tranșee a dușmanului. Mai multe companii germane au fost chemate în grabă spre a sprijini pe apărătorii tranșeelor, dar focul bateriilor franceze de 75 le-au nimicit și risipit. Zuavii trecind dincolo de prima tranșee au alergat spre o vale unde erafl hiorărî de sîrmă de fier, apărînd întăritură care era prevăzută de 3 tunuri, pe cari le-au cucerit. Dușmanul, care reacționase la început numai cu artilerie, a aruncat atunci rezervele sale, dar liniile de trasfort germani se topeau sub focul bateriilor noastre în cîteva cli. Alte întăriri germane au sosit din Roye cu automobile «• ne-">"i #ma'a' în opt rânduri, dar au fost respinse și secerate de focul infanteriei și al artileriei noastre. O nouă încercare a dușmanului în tima de 7 (6) a fost oprită de la înînceput. Am socotit 2.000 de cadavre germane pe câmpul de luptă. Pierderile dușmanului trebue să fie de 3.000 de morți, la care avem de adăugat un mare număr de răniți. Noi am avut 250 morți și 1.500 răniți ușor. Am luat de la germani 20 mitraliere și un bogat material de războiu. Comandanții batalioanelor noastre au primit „Crucea războiului“, decorație dăruită unităților citate în ordinul de zi al armatei. Berlin, 30 Marit. — Comunicat oficial din 116). Atacurile dușmanului la nordvest de Notre Dame de Lövette, precum și atacurile reînoite în contra pozițiunilor la nord și la sud de Neuville au dat greș. O luptă corp la corp mai continuă încă în tranșeele de lângă Betirne. La sud-est de Hebut erne lângă Beaumont, atacurile dușmanului au fost respinse ori și azi noapte. Numai pe drumul de la Serre la Mailly, francezii au făcut ceva progrese, dar fără însemnătate. Francezii au mai încercat și aseară să ne zmulmgă din nou tranșeele pe cari le-am cucerit în ziua de 6 (O). Dușmanul ne-a atacat cu forțe mari și pe un front larg, de la nord de Le Mesnil pînă la nord de ferma Beattréjour. Acest atac a dat greș cu pierderile cele mai mari pentru dușman. încercările de atac reînoite în timpul nopții au fost oprite chiar de la început. Pe teatrul oriental, pe Dubisa inferioară, la nord vest de Eiragosa, mai multe atacuri rusești au fost respinse ; dușmanul a pierdut astfel 300 de prizonieri. Pe teatrul sud-oriental, situația trupelor germane, care luptă în Galiția nu s’a schimbat. (Wolfsbureau) 4 A APARUTI Săptămâna Războiului Criza conservatoare la Galați Galați, 30 Maiü. — Conservatorii gălățeni întruniți astăzi la locuința d-lui avocat Iorga ea au trimes următoarea telegramă d-lui Ion Lahovary: — Văzind că d. Gh. L. Aslan, șeful organizației conservatorilor din Galați, se dedă in numele nostru la felurite manifestări fără a ne fi consultat vreodată și este în contrazicere cu sentimentele și credințele noastre, noi mai jos semnații membri ale partidului conservator din Galați, declarăm că nu ne solidarizăm cu acțiunea d-lui Aslan și că dimpotrivă aprobăm în totul politica națională a d-lor Lahovary și Nicu Filipescu, singura politică adevărată, conservatorii asigurîndu-i de încrederea și devotamentul lor“. Telegrama e semnată de numeroși foști demnitari ai orașului Ca răspuns la aceasta, d. Aslan a convocat pentru mîine după amiază la orele & la clubul conservator pe toți partizanii d-lui Al. Marghiloman. I 4 VRUTE ȘI NE VRUTE D. doctor și zahărul In domn doctor, care semnează l.Ettinger, ne trimite o scrisoare, în care se arată grozav de supărat că ziarele noastre se ocupă de aproape de chestia zahărului, că publicăm plîngeri in această materie — plingerî cari, după sfatul delicat și omenos al d-lui doftor,,ar trebui să se luăm în rîs“ Sînt văicăreli exagerate :—scrie onoralifi >ic — rari, ne compromit. ....! stîrii Thirtt lipsește zahărul n'avem brânză, calne, pline ? Din toată scrisoarea acestui stimabil medic, care se îngrijește atît de mult de reputația țării peste hotare, ar reeși că d-sa e unul din fericiții pe cari împrejurări speciale i-au blagoslovit cu cel puțin 2—3 lăzi de zahăr, și, tare pe aceste respectabile depozite zaharoase, poate persifla nevoile și grijile unei populațiuni întregi, pe care o sfătuești să mănînce brînza, atunci cînd d-sa își mestecă zahărul în cafeaua cu lapte de dimineață. Dar, ce se face cu bolnavii, cu copiii a căror alimentație e laptele ? Să servim unui copilaș de 0—10 luni, un mijloc garnit și niște cașcaval grecesc — cum pare că sfătuiște onorabilul medic I. Ettingar ?! ! Interesanți, sunt acești sfătuitori din oficiu cari se indignează, fiindcă nu le lipsește nimic, și vor să dea sfaturi și directive presei populare care își face datoria de a sprijini populația și a mai scutura pe cei din fruntea bucatelor. Și cu această scuturătură ,arată destulă indolență, conducătorii noștri, dar încă dacă ziarele i-ar lăsa în pace și ar pune la coș toate plângerile de cami — ce înălțime de suflet! — „ar trebui să-și bată joc“!----cum ne sfătuește pe noi. In mod benevol, generosul doctor 1 MAXIMIN Incident Intre grănicerii români și marinarii bulgari GIURGIU, 30 Măi. — hri au venit pînă în apropiere de pichetul de grăniceri dela Slobozia, cinci bărci cu marinari bulgari. Marinarii somați de grănicerii romînii a se retrage, nu s’au supus. Atunci grănicerii trăgind focuri, marinarii noștri s’au retras, spre malul bulgăresc. Cazul s’a raportat la plutonul de grăniceri din Ramadan, Idem. Regina Maria la Curtea de Argeș GURTEA-De-ARGEȘ, 30 Mai.— La orele 5 d. a. a sosit aci regina Maria și principesa Maria, însoțite de d. lt.-colonel Balin. La gară înalții oaspeți au fost întimpinați de d. colonel Gratzosky, d-na Poenari și oficialitățile orașului. Cu automobilele au plecat la palat unde au fost intîmpinați de clerul și corul episcopal Coresp. a tani 1 iunie 1815 Războiul European ——*1»--------- — Situația — Au trecut multe zile de cînd armatele austro-germane au pornit acțiunea lor de cucerire a Galiției Orientale, și mai cu seamă a Lembergului, cu o pregătire extraordinară și cu sacrificii ce numai timpurile se va arăta. Nenumărate unități de luptă și ultimele rezerve adunate de pe toate teatrele de operațiuni, au fost aduse aci, pentru a complecta nodurile rărite de operațiunile anterioare. Guri de foc de calibru mare și mic, gaze asfixiante, asvîrlite departe în rîndurile de apărare ale trupelor rusești, spre a le ucide înainte de luptă, în fine numeroase automobile pentru a transporta munițiile cu cea mai mare iuțeală la trupe, nimic nu le-a lipsit austro-germanilor și de toate s-au folosit pentru a infringe pe ruși. Acuma zece zile, știrile de la Berlin ne-au anunțat chiar evacuarea Lembergului de către ruși, și apropiata cădere a acestui oraș. Cu toate aceste mari sforțări și cu toate miijloacele de luptă de cari au dispus austro-germanii, vedem că încă rezistența rușilor a rămas neclintită în fața Prszemyslui și pe Sânul inferior, iar pe Nistru la Za*rawno trupele austro-germane sînt neîntrerupt expuse la atacurile violente ale rușilor. La Nord chiar, în regiunea Krowno unde comunicatele germane anunțau pînă ari mari succese, astăzi ni se comunică că rezistența trupelor rusești, au oprit înaintarea germanilor către Slavic, iar la Est de Dubica, rușii întăriți cu trupe proaspete au silit pe germani să se retragă. Vom vedea ce va aduce ziua de inline, însă pînă acum putem spune că rușii au dus singuri lupta în războiul european, lăsați la propiile lor mijloace, fără putința de aprovizionare în munițîuni și siliți să facă față nesfîrștelor corpuri de armată aduse de adversarii lor, de oriunde au voit, fără nici o teamă și fără vre-o piedică Pe frontul italian știrile ce ne vin din Roma, anunță succese atâta granița Tirolului și Trentinului cit și pe fluvil Isonzo. Trupele italiene au înaintat de la trecătoarea Falzarego la vre-o 10 kilometri spre Nord de Cortina și Ampezo, unde a avut loc o luptă victorioasă pentru italieni, luind austriacilor un tun și munițiuni. A fi mai cucerit importanta pozițiune de la Freikoîe!, în seara zilei de 26 Mai, lângă Montecroce și Casnice, unde au avut loc lupte înverșunate mai multe zile. Pe fluviul Isonzo, au continuat operațiunile, pentru alungarea dușmanului din pozițiunile dominante ce se ocupa pe malul drept al fluviului și au cucerit chiar orașul Monfalcorve, precum și o poziții precare în regiunea muntoasă Montenegro, grație sprijinului puternic al artileriei lor. -SÍ N. Uzi totei atoi peri si firii "Astăzi încep alegerile generale în Grecia, cari, in împrejurările actuale, au o importanță cu totul excepțională. Ele trebue să semnifice dacă țara aprobă politica interventionistă a d-lui Venizelos sau politica neutralistă a d-lui Gunaris, care este și aceea a regelui . Campania electorală a fost foarte vie și ea a înglobat și nouile teritorii anexate. Boala regelui a fost exploatată de neutraliștii guvernamentali, pentru a smulge compătimirea masselor un vot favorabil politicei de abținere. 4 Primul, ministru, d. Gunaris, a dezvoltat în fața alegătorilor punctul de vedere guvernamental, contină să-l convingă că orientarea d-lui Venizelos ar fi fost o nenorocire pentru Grecia. D. Venizelos se află în acest moment la Atena, dar nu a luat parte directă la agitația electorală, fidel cuvîntului său de-a nu tulbura în nici un fel liniștea țarei sale. Partizanii săi, insă, au dus o vie campanie electorală și telegrama de mai jos e un răspuns energic la afirmările d-lui Gunaris. Campania electorală POLITICA PARTIZANILOR LUI VENIZELOS Atena, 30 Main. — D. Reguli?, președintele comitetului liberal, a rostit aseară un mare discurs politic, drept răspuns la acela pe care l’a pronunțat alaltăeri d. Gunaris. Vorbind despre politica externă, oratorul a reproșat primului ministru actual că a descoperit Coroana intr’un fel cum nu s’a mai văzut încă nici odată nu nici o țară constituțională, deoarece a opus concepția personală a regelui politicei preconizate de liberali. O. Repulis a combătut, argumentând, toate învinuirile aduse de d. Gunaris vederilor d-lui Venizelos și a declarat că e prea devreme, astăzi, să se calculeze pierderile posibile și să se evalueze greșelile care vor rezulta din politica de abținere. A spus că îndrăznește să afirme că, totuși, situația Greciei rămîne, chiar față de Europa aceeași care a fost la plecarea d-lui Venizelos, și, pe de altă parte, nimeni nu poate tăgădui cit este de important că Grecia a pierdut încrederea triplei înțelegeri. Vorbind despre politica viitoare a Greciei, oratorul a încheiat spunând că guvernul de inima va regula această politică potrivit cu condițiunile în care se găsește astăzi Grecia. Din fericire, a adăugat el, numai 48 de ore ne despart de ziua cînd voturile dv. vor reda Greciei pe cel mai mare om de stat al ei. D. G MARIS D. VENIZELOS