Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)

1915-06-01 / nr. 4038

Í ‘ANUL xa—NO. 4.038- concedatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER Ä Comp. Str. Karlgeorgevici 9, Etal­­.­­Telefon ș­i OPT PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Bu­trourile­­ farului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: T­ESSW Un an Uei 18.—­­ 6 luni Lei 9.50 ]| fi j 1 .3 luni Lei 5. — M 1­|B /, Pbbsib­iti&b­ătate prețul este Îndoita TELEFONTA UNUI % No. 1 1410; 34 73; >4 99; 18­4Q , PUBLICITATEA România amenințată de Renitania Noi nu putem­ denunța tratatul de alianță Berlin, 30 Maiti. — „Kölnische Zeitung“ scrie următoarele, într’un articol întitulat „Riscul“: . „O parte, care nu e cîtușî­­« puțin mică, a oligar­hiei române, este gata să treacă cu totul în lagărul rus ; iar pretinsa neutrali­tate romînă a împiedicat mereu­ pînă acum libera comunicație între statele­­ dublei alianțe și Turcia, pe cînd aceasta era încă neutră. Dacă asemenea condițiuni trebue să fie mai departe, ce interes ar mai avea Germania și Au­­stro-Ungaria la existența ulterioară a Romîniei ? Pentru monarhia austro­­ungară poate să fie, în fon­d, indiferent dacă se va întinde de la poalele Carpaților la Prut o lu­t mi­nie ostilă, dependentă de Rusia, sau dacă Rusia în­săși își va întinde frontie­rele pînă la Carpați. Dacă Valahia, așezată între Du­năre și Carpați, vrea să izoleze Eur­o­pa centrală­­ de peninsula balcanică, vom vrea și Serbia, de ce trebue oare ca Europa cen­trală să­ facă sacrificii, pen­tru menținerea Romîniei? Și totuși, pe aceasta se bi­­ște cea mai mare parte a claselor conducătoare din Romînia, chiar în cazul unei înfrîngeri a puterilor centrale. Se presupune că acestea vor interveni și atunci în favoarea liber­­tăței gurilor Dunărei și a Strivitorilor. Pînă și un Take Ionescu se face că crede într’o asemenea pro­stie ! De aceea­ trebue să se spună, odată pentru tot­deauna, că Romînia poa­te să aibă pentru Europa cel mult valoarea unui o­­biect de compensație, căci­ înfrîngerea Germaniei va­­ fi și sfîrșitul intereselor economice germane în­­ Romînia. „Dar ce se va întimpla cu Romi­­nia, dacă va fi învinsă alături de împătrita alianță ? Ar fi interesant să se știe dacă oligarhia romînă examinează serios această chestie! Nu credem însă, că o examinează. Optimismul le dă credința în even­tuala considerație față d­e Casa regală, a cărei origi­nă germană ar fi de­odată invocată, cum ar fi invocate in­teresele economice germane.. Acestea sunt, poate, considerați­­uni cari fac să se treacă peste re­­flexiuni eventual chibzuite. Și to­tuși, aceste considerațiuni ar putea să le apară foarte întunecate toc­mai membrilor acestei oligarhii, acestor avocați cu onorarii mari, nenumăraților profesori, acelora cari ocupă atîtea sinecure, acestor paraziți și mai primejdioși și chiar numeroșilor mari proprietari fun­ciari. Căci meșteșugarul pacinic, țăranul muncitor, lucrătorul dibaciu ar supraviețui fără vre-o pagubă e­­conom­ică sau intelectuală, chiar u­­nei prăbușiri a Rominiei actuale , pe cînd oligarh­ia ar fi cu o lovitu­ră măturată și nimicită politicește și, prin urmare, economicește. " „Așa­dar, ar trebui ca oligar­hhia romînă să se gîndească încă odată, în aceste din urmă momente, dacă Rom­inia trebue să rămînă credincioasă rolului ce i-a încredin­țat soarta, de-a fi santinelă latină la marginile mărei slave amenință­toare, — sprijinită, ca și pînă aci, de puterile cărora le datorește și puternica ei dezvoltare din cei din urmă treizeci de ani, sa­­ dacă vrea să se piardă în­tr’un chip sau în­­tr’altul! Clipele curg repede și ruina se apropie ! Nu e vorba de primejdii depăr­tate. Soarta vrea ca acei cari au­ de luat astăzi o hotărîre să simtă pe propriul lor corp și în propria lor existentă urmările teribile ale unei rele hotărîri“. (Wolfsbureau). r € Berlin, 30 Main­. — Se scrie lui „Vossische Zeitung“ dintr’o sursă particulară din București, sub titlul „Alianța Romîniei cu puterile cen­trale“ : „Politicianii inițiați știu de multă vreme că din 1883 există, o alianță între Romînia, Austria și Ger­mania, formulată în scris și reînoită de mai multe ori. Această alianță rămîne în vigoare, dacă nu e de­nunțată cu cel puțin un an înainte de termenul ei. La ultima ei reînoire, ea a fost prelungită pînă în a­nul 1920. Ea nu posedă nici o dis­poziție elastică, cum e ca­zul cu articolul 7 al trata­tului triplician. „Neutraliștii romiul au în acest tratat o armă de care se vor servi cu suc­ces contra politicianilor de stradă, cînd lucrurile se vor înăspri. „De altfel, progresele victorioase ale ofensivei germane în Galiția și re­luarea Przemyslului au­ a­­supra spiritelor înfierbîn­­tate efectul unui duș rece. (Wolfsbureau) I* Alianța Homl­in­ cu puterile centrale izmiul anglo-franco german Atacuri franceze pe un front Întins Paris, 30 Main. — Biroul presei de pe frontul francez, trimite o des­criere a cucerirei eși­areî de la Quein­e­vières, întăritură puternic organizată și care a fost luată cu a­­sa­lt după o bombardare care a dis­trus lucrările accesorii de apărare. După această bombardare, în ziua de 6 (6), la orele 10 și 15, infante­ria compusă din zuavi și tiraliori a dat asaltul întăriturei. Deși focul bateriilor germane era ucigător, primul rând al năvălitori­lor a trecut peste prima tranșee a dușmanului. Mai multe companii germane au fost chemate în grabă spre a sprijini pe apărătorii tran­­șeelor, dar focul bateriilor france­ze de 75 le-au nimicit și risipit. Zuavii trecind dincolo de prima tranșee au alergat spre o vale unde erafl hiorărî de sîrmă de fier, apă­­rînd întăritură care era prevăzută de 3 tunuri, pe cari le-au cucerit. Dușmanul, care reacționase la în­ceput numai cu artilerie, a aruncat atunci rezervele sale, dar liniile de t­rasfort germani se topeau sub fo­cul bateriilor noastre în cîteva cli. Alte întăriri germane au sosit din Roye cu automobile «• ne-">"i #m­a'a' în opt rânduri, dar au fost respinse și secerate de focul infanteriei și al artileriei noastre. O nouă încercare a dușmanului în tima de 7 (6) a fost oprită de la în­­început. Am socotit 2.000 de cadavre ger­mane pe câmpul de luptă. Pierderile dușmanului trebue să fie de 3.000 de morți, la care avem de adăugat un mare număr de răniți. Noi am avut 250 morți și 1.500 răniți ușor. Am luat de la germani 20 mitra­liere și un bogat material de răz­­boiu. Comandanții batalioanelor noas­tre au primit „Crucea războiului“, decorație dăruită unităților citate în ordinul de zi al armatei. Berlin, 30 Marit. — Co­municat oficial din 11­­6). Atacurile dușmanului la nordvest de Notre Dame de Lövette, precum și ata­curile reînoite în contra pozițiunilor la nord și la sud de Neuville au dat greș. O luptă corp la corp mai continuă încă în tran­șeele de lângă Betirne. La sud-est de He­but erne lângă Beaumont, atacurile dușmanului au fost res­­pinse ori și azi noapte. Nu­mai pe drumul de la Serre la Mailly, francezii au fă­cut ceva­ progrese, dar fă­ră însemnătate. Francezii au mai încer­cat și aseară să ne zmulm­gă din nou tranșeele pe cari le-am cucerit în ziua de 6 (O). Dușmanul ne-a a­­tacat cu forțe mari și pe un front larg, de la nord de Le Mesnil pînă la nord de ferma Beattréjour. A­­cest atac a dat greș cu pier­derile cele mai mari pen­tru dușman. încercările de atac reînoite în timpul nopții au fost oprite chiar de la început. Pe teatrul oriental, pe Dubisa inferioară, la nord vest de Eiragosa, mai mul­te atacuri rusești au fost respinse ; dușmanul a pier­dut astfel 300 de prizo­nieri. Pe teatrul sud-oriental, situația trupelor germa­ne, care luptă în Galiția nu s’a schimbat. (Wolfs­bureau) 4 A APARUTI Săptămâna Războiului Criza conservatoare la Galați Galați, 30 Maiü. — Conservato­rii gălățeni întruniți astăzi la locu­ința d-lui avocat Iorga ea au trimes următoarea telegramă d-lui Ion La­­hovary: — Văzind că d. Gh­. L. Aslan, șeful organizației conservatorilor din Ga­­lați, se dedă in numele nostru la fe­lurite manifestări fără a ne fi consul­tat vreodată și este în contrazicere cu sentimentele și credințele noastre, noi mai jos semnații membri al­e par­tidului conservator din Galați, decla­răm că nu ne solidarizăm cu acțiu­nea d-lui Aslan și că dimpotrivă a­­probăm în totul politica națională a d­-lor Lahovary și Nicu Filipescu, sin­gura politică adevărată, conservato­rii asigurîndu-i de încrederea­ și de­votamentul lor“. Telegrama e semnată de numeroși foști demnitari ai orașului Ca răspuns la aceasta, d. Aslan a convocat pentru mîine după amiază la orele & la clubul conservator pe toți partizanii d-lui Al. Marghilo­man. I 4 VRUTE ȘI NE VRUTE D. doctor și zahărul I­n domn doctor, care semnează l.Et­­tinger, ne trimite o scrisoare, în care se arată grozav de supărat că ziarele noastre se ocupă de aproape d­e ches­tia zahărului, că publicăm plîngeri in această materie — plingerî cari, după sfatul delicat și omenos al d-lui doftor,­­,ar trebui să se luăm în rî­s­­“ Sînt văicăreli exagerate :—scrie ono­­ralifi­ >­ic — rari, ne compromit. ....! stîrii Thirtt lipsește zahărul n'avem brânză, calne, pline ? Din toată scrisoarea acestui stima­bil medic, care se îngrijește atît de mult de reputația țării peste hotare, ar reeși că d-sa e unul din fericiții pe cari împrejurări speciale i-au bla­goslovit cu cel puțin 2—3 lăzi de za­hăr, și, tare pe aceste respectabile depozite zaharoase, poate persifla nevoile și grijile unei populațiuni în­tregi, pe care­ o sfătuești­ să mănînce brînza, atunci cînd d-sa își mestecă zahărul în cafeaua cu lapte de dimi­neață. Dar, ce se face cu bolnavii, cu copiii a căror alimentație e laptele ? Să ser­vim unui copilaș de 0—10 luni, un mijloc garnit și niște cașcaval grecesc — cum pare că sfătuiște onorabilul medic I. Etting­ar ?! ! Interesanți, sunt acești sfătuitori din oficiu cari se indignează, fiindcă nu le lipsește nimic, și vor să dea sfaturi și directive presei populare care își face datoria de a sprijini populația și a mai scutura pe cei din fruntea bucatelor. Și cu această scu­­turătură ,arată destulă indolență, conducătorii noștri, dar încă dacă zia­rele i-ar lăsa în pace și ar pune la coș toate plângerile de cami — ce înăl­țime de suflet! — „ar trebui să-și bată joc“!----cum ne sfătuește pe noi. In mod benevol, generosul doc­tor 1 MAXIMIN Incident Intre grănicerii români și marinarii bulgari GIURGIU, 30 Măi. — hri au ve­nit pînă în apropiere de pichetul de grăniceri dela Slobozia, cinci bărci cu marinari bulgari. Marinarii somați de grănicerii ro­­mînii a se retrage, nu s’au supus. Atunci grănicerii trăgind focuri, marinarii noștri s’au retras, spre malul bulgăresc. Cazul s’a raportat la plutonul de grăniceri din Rama­dan, Idem. Regina Maria la Curtea de Argeș GURTEA-De-ARGEȘ, 30 Mai.— La orele 5 d. a. a sosit aci regina Maria și­ principesa Maria, însoțite de d. lt.-colonel Balin. La gară înalții oaspeți au fost înti­m­­pinați de d. co­lonel Gratzosky, d-na Poenari și oficialitățile orașului. Cu automobi­lele au plecat la palat un­de au fost intîm­pinați de clerul și corul epis­copal­ Coresp. a tani 1 iunie 1815 R­ăzboiul European ——*1»---------­ — Situația — Au­ trecut multe zile de cînd armatele austro-germane au pornit ac­țiunea lor de cucerire a Galiției Orientale, și mai cu seamă a Lembergu­­lui, cu o pregătire extraordinară și cu sacrificii ce nu­mai timpurile se va arăta. Nenumărate unități de luptă și ultimele rezerve adunate de pe toate teatrele de operațiuni, au fost aduse aci, pentru a complecta nodurile ră­rite de operațiunile anterioare. Guri de foc de calibru mare și mic, gaze asfixiante, asvîrlite departe în rînd­uri­le de apărare ale trupelor rusești, spre a le ucide înainte de luptă, în fine numeroase automobile pentru a transporta munițiile cu cea mai mare iuțeală la trupe, nimic nu le-a lipsit austro-germ­anilor și de toate s-au folosit pentru a infringe pe ruși. Acuma zece zile, știrile de la Berlin ne-au anunțat chiar evacuarea Lembergului de către ruși, și apropiata cădere a acestui oraș. Cu toate aceste mari sforțări și cu toate m­iijloacele de luptă de cari au­ dispus austro-germ­anii, vedem că încă rezistența rușilor a rămas ne­clintită în fața Prszemyslui și pe Sânul inferior, iar­ pe­ Nistru la Za*­rawno trupele austro-germane sînt neîntrerupt expuse la atacurile vio­lente ale rușilor. La Nord chiar, în regiunea Krowno unde comunicatele germane a­­nunțau pînă ari mari succese, astăzi ni se comunică că rezistența trupe­lor rusești, au oprit înaintarea germanilor către Slavic, iar la Est de Dubica, rușii întăriți cu trupe proaspete au silit pe germani să se retragă. Vom vedea ce va aduce ziua de inline, însă pînă acum putem spune că rușii au dus singuri lupta în războiul european, lăsați la propiile lor mijloace, fără putința de aprovizionare în munițîuni și siliți să facă față nesfîrștelor corpuri de armată aduse de adversarii lor, de ori­unde au­ voit, fără nici o teamă și fără vre-o piedică Pe frontul italian știrile ce ne vin din Roma, anunță succese atât­­a granița Tirolului și Trentinului cit și pe fluvil Isonzo. Trupele italiene au înaintat de la trecătoarea Falzarego la vre-o 10 kilometri spre Nord de Cortina și Ampezo, unde a avut loc o luptă victo­rioasă pentru italieni, luind austriacilor un tun și m­unițiuni. A fi mai cucerit importanta pozițiune de la Freikoîe!, în seara zilei de 26 Mai, lângă Montecroce și Casnice, unde au avut loc lupte înverșunate mai multe zile. Pe fluviul Isonzo, au continuat operațiunile, pentru alungarea duș­manului din­ pozițiunile dominante ce se ocupa pe malul drept al fluviului și au cucerit chiar orașul­ Monfalcorve, precum și o poziții pre­care în regiu­nea muntoasă Montenegro, grație sprijinului puternic al artileriei lor. -SÍ N. Uzi totei atoi peri si firii "Astăzi încep alegerile generale în Grecia, cari, in împrejurările actua­le, au­ o importanță cu totul excep­țională. Ele trebue să semnifice da­că țara aprobă politica interventio­nistă a d-lui Venizelos sau­ politica neutralistă a d-lui Gunaris, care este și aceea a regelui . Campania electorală a fost foarte vie și ea a înglobat și nou­ile terito­rii anexate. Boala regelui a fost exploatată de neutraliștii guverna­mentali, pentru a smulge compăti­­mirea masselor un vot favorabil po­liticei de abținere. 4 Primul, ministru, d. Gunaris, a dezvoltat în fața alegătorilor punc­­tul de vedere guvernamental, con­tină să-l convingă că orientarea d-lui Venizelos ar fi fost o nenoro­cire pentru Grecia. D. Venizelos se află în acest moment la Atena, dar nu a luat parte directă la agitația e­­lectorală, fidel cuvîntului său­ de-a nu tulbura în nici un fel liniștea ța­rei sale. Partizanii săi, insă, au dus o vie campanie electorală și telegrama de mai jos e un răspuns energic la a­­firmările d-lui Gunaris. Campania electorală POLITICA PARTIZANILOR LUI VENIZELOS Atena, 30 Main. — D. Reguli?, pre­ședintele comitetului liberal, a rostit aseară un mare discurs politic, drept răspuns la acela pe care l’a pronun­țat alaltăeri d. Gunaris. Vorbind despre politica externă, o­­ratorul a reproșat primului ministru­ actual că a descoperit Coroana in­­tr’un fel cum nu s’a mai văzut încă nici odată nu nici o țară constituțio­­nală, de­oarece a opus concepția per­sonală a regelui politicei preconizate de liberali. O. Repulis a combătut, argumen­­tând, toate învinuirile aduse de d. Gunaris vederilor d-lui Venizelos și a declarat că e prea de­vreme, as­tăzi, să se calculeze pierderile posi­bile și să se evalueze greșelile care vor rezulta din politica de abținere. A spus că îndrăznește să afirme că, totuși, situația Greciei rămîne, chiar față de Europa aceeași care a fost la plecarea d-lui Venizelos, și, pe de altă parte, nimeni nu poate tăgădui cit este de important că Grecia a pierdut încrederea triplei înțelegeri. Vorbind despre politica viitoare a Greciei, oratorul a încheiat spunând că guvernul de inima va regula a­­ceastă politică potrivit cu condițiuni­­le în care se găsește astăzi Grecia. Din fericire, a adăugat el, numai 48 de ore ne despart de ziua cînd vo­turile dv. vor reda Greciei pe cel mai mare om de stat al ei. D. G M­­ARIS D. VENIZELOS

Next