Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)
1915-06-25 / nr. 4062
ANUL ZIS No.—4062— 6 OPT PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: COÎIST. MILLE Idas* No. 11. — Bucorețti Biarourile clarului: Str. IMBONAENTE CD FLEU11: Un an Lei 18.— 6 Inni Lei 0.50 3 Inni Lei S. — Pentru străinătate prejul este tndolt TELEFON 4 LINII No. • 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 21 Comp. » Str. Karageorgevici 9. Etaj 1.—Tafefon */4 [| eati>e toți pomenii , ----- -----1 Români! In numele sf iistorii adevăr vă chemăm să vă strîngeți, intr’on mare sobor, intr'o mare ,andumare națională“, în care veți hotărî, după co^etal și conștiința voastră, de soarta p istorului vostru. Ei aproape un an de zile de cind omenirea înoată în singe, linii învintesc sabia pentru întinderea împărățiilor lor străpalnice, — alții pentru desrobirea cît mai grabnică a popoarelor și pentru așezarea laolaltă a acelora de aceiași rasă. Unii preamăresc forța brutală și neîndurată, — alții înfrățirea ideală a societăților omenești. Unii pentru pradă, — alții pentru dreptate. Nu noi, — și nimeni din „întreita Ințegere“, — n’au căutat război ral. Războiul Fan deslănțuit Germania și Austro-Ungaria. Și ni se impune să ne alegem. Or să rămânem eram sintem, o Romanie mică, ca o iluzie vremelnică între atîtea popoare cari vor spori peste granițele lor,— ne strângem eu Ardealul, cu obîrșia ‘z,z] să creem o Ifoșnînie Mare, și să f•et de sprijin și de cumpănă în Eu *pă viitoare. Preferi-vom somnul popoarelor cari se duc? Sau ne vom trezi la viață, făcînd jertfele pe cari fatal le cere viața slobodă și de sine-stătătoare ? Sîntem la furca căilor, înapoi, nu mai putem da. * Dacă vroiți o XSuminie cum e, — care în curînd nu va mai fi decit o amintire istorică :— stați pe acasă, vedeți-vă de treburi, îmbogățiți-vă, căci peirea va veni îndată și fără de veste. Iar dacă voiți o Romînie Mare, porniți, de la munte la vale, ca niște torente nestăpînite de nimeni și de nimic, — și fiecare din voi să simtă pe umărul drept crucea pe care s'au pironit eroii generațiilor trecute, și să audă răsunând în sufletul lui chemarea istorică a bucățelelor Patriei noastre! Romani, ci simțiți-vă odată mișcați de vrednicia unui popor mândru și demît de viață! Restul cu amărăciunile și suferințele seculare! Prea destul ne-a ros un singur dor, mai până astăzi! Astăzi să-l buciumăm lutr’un glas clocotitor, cu glasul romînilor de pretutindeni ! Uniți în fața primejdiei, noi, din toate partidele politice ale țarei, — liberali, conservatori, conservatori-democrați,—din toate societățile patriotice și din toate țările locuite de romîni, — vă chemăm în ziua de duminică, Zn Iunie ca împreună să ne sfătuim, ceea ce ar trebui să facem într’un imediat viitor. Prea se pune lumina sub obroc. Prea se urzesc multe la întuneric. Prea se ascunda ceea ce ar trebui dat la iveală. Prea au fost, afară din cale, purtați cu vorba, bărbații de stat și oamenii de frunte, pentru ca să răbdam mai departe ceea ce am răbdat pină acuma. Pi vremea să strigăm cu putere, ca să audă și surzii: — Trăiască Rominia cea Mare a fericiților noștri urmași !“. 23 Iunie 1915 București ACȚIUNEA NAȚIONALA LIGA CULTURALA LIGA ARDELEANA ACȚIUNEA PATRIOTICA ASOCIAȚIA BUCOVINEANĂ LIGA ITALO-ROMANA ASOCIATIUNEA latina »« Uru Ce se petrece în Rdtsia O RESTABILIRE DE FAPTE A CERCURILOR OFICIALE Geneva, 23 Iunie — In urma celor publicate de presa străină privitoare la cele descoperite în Rusia și în special la Curtea imperială, cercurile oficiale ruse au făcut să se publice o restabilire a unor fapte, voind să scoată din discuțiune persoana țarinei care nu și-ar fi manifestînd pe față sentimentele sale intime germanofile. Chestiunea celor patru ofițeri superiori germani, descoperiți în palatul unei mari ducese, se restabilește astfel : e vorba de patru ofițerii germani prizonieri, pe cari i-a luat, în mod excepțional, spre a-i găzdui, marea ducesă Serghie. Faptul acesta, aflîndu-se, a produs o mare nemulțumire în public, care nu înțelege acest tratament excepțional, bănuind că cei patru ofițeri, adăpostiți în palatul unei mari ducese, ar puteai avea o activitate dăunătoare. Țarina nu ar fi amestecată întrunimic în această chestiune. Aceasta este versiunea oficială. Dar se știe că versiunile oficiale nu sunt totdeauna Cele mai apropiate de adevăr. Procesul Nae-Solomonescu Cititorii noștri cunosc procesul intentat de d. avocat Consta C. Solomonescu, directorului... politic al „Universului" stimabilul Nae Dumitrescu-Cîmpina, cel care cere un milion ca să se divorțeze! D. Nae angajase pe d. avocat Solomonescu să-l asiste în procesul cu d-na Teodora Cîmpina, iar în urmă cind s’a împăcat cu proprietara „Universului", n’a mai voit să plătească onorariul convenit! Pentru această mică găinărie, d. Nae a fost dat în judecată de d. Solomonescu. Procesul s’a înfățișat ori înaintea secției a IV-a a tribunalului Ilfov, D. avocat Petrescu-Comnen a depus un certificat eliberat de d. dr. Haralambie prin care se afirmă că d. Nae Milion ar fi bolnav de „enterocolită acută" boală care-l pune în imposibilitate de a părăsi patul. Tribunalul a amînat procesul pentru 27 iunie acordînd acest ultim termen pîrîtului spre a se înfățișa în instanță. Concediu pentru fabricarea de... noul soldați „Frankfurter Zeitung“ primește de pe cîmpul de luptă, copia unei petițiuni și rezoluțiuni ce i s’a pus. Iată interesantele documente: CEREREA IN PRIVINȚA SOLDATULUI SANITAR MEIER Știin: d-le căpitan-medic. Vă rog să acordați bărbatului meu, sanitarului Meier, un concediu ca să-și vadă feciorul născut în Ianuarie și să îngrijească mai departe de producție, atît de necesară acum cind sînt nimicite atîtea vieți. Durata concediului să fie după împrejurări. Cu plecăciune Hildegard Meier Medicul-șef a pus pe cerere următoarea rezoluțiune, înaintînd-o comandantului diviziei: „Meier este un bun soldat. I se poate acorda concediul“. Rezoluția comandantului diviziei sună: „Să se acorde sanitarului Meier un concediu de 1i zile. Să ni se raporteze despre efectul concediului* Consulii italieni părăsesc Palestina Berlin, 22 iunie. — „Deutsche Tageszeitung” afirmă că după o știre a ziarului „Times” din Londra, consulii Italici din Palestina au părăsit, acea țară, împreună cu vreo 450 supuși italieni. Joi SB Iunie MB linn si musuimr Contele Iuliu Andrăssy preconizează împăcarea en unulivi adversari In revista ungurească „Revue de Hongrie“, care apare în limba franceză, contele Iuliu Andrăssy publică un articol despre garanțiile unei păci durabile. In acest articol Andrássy discută și chestiunea păcii separate. „Războiul nostru, spune contele Andrássy, e un războiu defensiv. El nu-șî va atinge scopul decît dacă vom alunga pe dușmanii noștri și dacă vom sparge cercul pe care l-au format în jurul nostru. IN ACEST SCOP AR FI MAI BINE SA NE ÎMPĂCĂM CU UNUL DIN ADVERSARII NOȘTRI ȘI SA ÎL CÎȘTIGĂM CAUZEI NOASTRE. O asemenea pace ar prezintă avantagiul că ar da omenirii posibilitatea de a-și dedica puterile, civilizației și activității economice. Pacea separată cu unele puteri ar fi garanția cea mai bună pentru o asemenea prefacere a politicei internationale“. In continuare, contele ungur expune că, deși Ungaria nu face un războiu de cucerire, totuși va fi nede unele rectificări de frontieră. ,".Avem dreptul, zice el, la unele compensațiuni; nici vrăjmașii noștri nu ne-ar cruța dacă ar fi biruitori. Principiul naționalităților, pe care englezii îl proclamă cu perfidie, nu poate să fie călăuzitor, căci Anglia singură ține sub jugul ei atîtea milioane de străini, câte mii de nemaghiari trăesc în Ungaria. Dacă învingem, nu vom putea să căutăm decît interesele noastre, căci poate trebue să ne asigurăm față de un nou și iminent atac al dușmanilor". Chestiunea cea mai importantă pare pentru contele Andrássy, reconstituirea Poloniei. In ce privește Italia, autorul propune numai obținerea unei rectificări de graniță: „Italia să ne despăgubească mai mult bănește, pentru că nu poporul italian, ci numai guvernul e autorul ruperii tratatului". Articolul contelui Andrássy este destul de confuz. Contele ungur vorbește de pace separată cu unul din adversari spre a’l cîștiga de partea puterilor centrale. In același timp, însă, el cere pedepsirea Italiei prin o rectificare de frontieră în favoarea Austriei și o despăgubire de războiu. De la Rusia contele ungur cere cedarea Poloniei rusești pentru a reconstitui regatul polon. Cum, însă, aceste condiții presupun înfrîngerea Rusiei și a Italiei, propunerea de pace separată e fără rost și lipsită de logică. Unicul adversar cu care Austro- Ungaria ar mai putea să facă pace ar mai fi Serbia, dar acest beligerant, astăzi pasiv, e prea puțin important ca să se gîndească cineva la o pace separată cu el. Logic ar fi ca Ungaria să caute a se împăca în mod separat cu cel mai puternic dintre dușmanii ei, cu Rusia. Probabil, propunerea contelui Andrăssy urmărește aceasta, deși vorbește de reconstituirea Poloniei. Oricare ar fi însă înțelesul ascuns al articolelor contelui Andrăssy, e sigur un lucru, anume, că el discută pe față ideia unei păci separate. Trebue să mărturisim că nu înțelegem și nu ne putem închipui felul cum Ungaria sau chiar Austro-Ungaria ar putea să închee o pace separată.Jngaria, mai ales, e azi Incapabilă de o asemenea pace. Efectivele ungurești, ca și cele austriace, sunt amestecate cu cele germane și stau adesea cu totul sub comanda germanilor. O desfacere nu e posibilă decit cu consimțămîntul Germaniei și mai ales cu al Austriei. Dar nu e imposibil ca Germania să consimtă și ea la o pace separată între Austro-Ungaria și Rusia, de pildă, spre a-și reduce frontul de luptă. * In orice caz trebue reținută ideea păcii separate care preocupă pi* unguri căci nu este de crezut ca această idee să răsară numai din capul contelui Andrássy. E foarte probabil că articolul său exprimă și intențiile guvernului unguresc. Cine cunoaște viața politică ungurească știe că: In marile chestiuni naționale, opoziția și partidul guvernamental au totdeauna mînă în mină. T?r~ a fost de a online dotat"sinul prin campaniile opt.—., cari guvernul le combatea p«. — dar le sprijinea pe sub mînă. E foarte probabil că și acum avem de a face cu aceeași tactică. Guvernul unguresc vrea pacea separată și, spre a o obține, el montează pe un opozant influent ca să o ceară ca din inițiativa sa. Cu acest articol al contelui Andrássy în mînă, contele Tisza va merge la Viena și va declara că, dacă nu se va încheia o pace separată pentru salvarea Ungariei. In special a Transilvaniei, el nu poate să răspundă de situație, deoarece opoziția amenință să-l răstoarne. Aceasta e convingerea generală în Budapesta. Lumea ungurească cunoaște prea bine metodele partidelor de aici ca să nu ghicească șurubăria nouei campanii, care lucrează în unire cu contele Tisza. COR. / # țjs CONTELE ANDRASSY Adunarea de la cercul comercial — Chestiunea zahărului — Ori după amiazi s’a ținut o adunare a membrilor cercului comercial din strada Izvor No. 14, sub preșidenția d-lui I. GEORGESCUENACHIȚA. D. PETRE IONESCU a vorbit despre modul greșit cum primăria a distribuit zahăr negustorilor. D. G. IOANIN, vorbind în chestia unturei, spune că în curînd, datorită măsurilor luate de cercul comercial, va fi în calitate bună și suficientă. Vorbitorul mai spune că cercul comercial a făcut greșit din de zahăr și negustorilor, străini de această organizație cari au făcut abuzuri. D. G. LAZARESCU arată că nu s’au făcut forțat înscrieirile în cerc ale acelor cari s’au înscris pentru zahăr și spune că nouile înscrieri vor fi serios verificate conform statutelor, spre a se aviza apoi. D-nii C. G. DOBRESCU și DUMITRESCU-BOLINTIN dezmint că cercul ar fi luat asupră-și distribuirea zahărulu cu scopul de a recruta noul membru, ci s’au înscris toți acei cari au vrut și aveau nevoie de zahăr. D. IOANIN propune să se dea un comunicat în care să se arate că incasatorul cercului din greșală a făcut noul închere de membri. D. MIȘU FILIPESCU-DRAGAȘANU învinuește pe d. Dumitrescu Bolintin, casierul cercului, de ultimele înscrieri făcute in cerc. D. I. GEORGESCU-ENACHIȚA, președintele cercului, spune că noul membri înscriși în cerc, străini, vor fi înștiințați să vină să-și ridice taxele depuse. Mulțumește tuturor pari au dat Concurs cercului pentru buna ordine In diistribuirea cercului și dezaprobă, ca neîntemeiate, acuzațiile aduse comercianților. In chestia atitudinei neleale a d-lui Dumitrescu-Bolintin față de cerc, după mai multe discuțiiuni, se propune ca d-sa să fie judecat de o comisiune de arbitri, conform statutelor. D. MIȘU FILIPESCU-DRAGAȘANU, a făcut o dare de seamă asupra modului cum s’a distribuiit o cantitate de de 88.000 kgr. și s’a încasat suma de 110.108 lei. Dezaprobă atitudinea d-lui Niculescu-Bolintin care neîntemeiat a adus acuzații unor membri ai cercului prin publicitate, încheie cu mulțumiri la adresa primarului și tuturor celor cari i-au dat concursul în buna distribuțiune a zahărului. D. G. LAZARESCU aduce și d-sa mulțumiri primarului pentru încrederea arătată cercului. D. G. IOANIN face apel la presă să arate negustoriilor cari au luat cîte 150 kgf. zahăr prin cerc să înainteze conform angajamentului ce și-aui luat, tablourile cu numele persoanelor cărora le-au vîndut zahărul spre a se putea obține din nou pentru el de la primărie alte cantități de zahăr de viitor. Mai apelează la membrii cercului să nu facă abuzuri la vînzarea zahărului. D ȘTEFLEA protestează contra acuzațiilor aduse de anonimi comercianților în chestia zahărului. Aduce mulțumiri primarului și comisiilea pentru bunăvoința de a distribui zahărul. D. C. G. DOBRESCU face rezumatul discuțiunilor, după cari se hotărește ca d. Dumitrescu-Bolintin să fie adus înaintea unei comisiuni de arbitri care să judece și să hotărască asupra cazului d-lui Nicolae-Bolintin. In prealabil d-sa va fi somat să publice o scrisoare dă dezmințirea acuzațiilor ce a adus membrilor cercului, iar dacă nu va face aceasta în termenul ce i se va da, va fi adus în fața arbitriilor. închee, aducînd mulțumiri în numele cercului d-lui primar al Capitalei și membrilor comisiunei pentru că au lucrat ca să ridice prestigiului acordînd și distribuind aceste asociații zahăr pentru alimentarea publicului. In acest scop se va face o adresă oficială cu care se va duce o delegație, întrunirea s’a terminat la orele 7 și jumătate seara. *1% Primăria Galați dată judecății — PENTRU CONTRAVENȚIE LA LEGEA PREȚURILOR MAXIMALE — GALAȚI, 23 iunie. — La fel cu comercianții din Capitală, cîțiva comercianți din localitate au înaintat o petiție ministerului de comerț cerînd darea în judecată a primăriei care a contravenit la legea prețurilor maximale vînzind comercianților zahărul tos cu 1.30 kgr. in loc de 1.1S. Nouă conflicte au avut astăzi loc între public și ajutorul de primar Mitescu și între cofetari, cafegii, etc. și controlorul comunal Spiru Liuboi,valid care împarte sacii cu zahăr destinat pentru cafenele, cofetării, etc., cu părtinire. — I—y.