Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)

1915-06-10 / nr. 4047

ANUL XII.—No. 4.047—C AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon */« SEASE PAGINII Cu cele din urmă știri din lumea intreagă Director: CONST. MILLE Btm­ourile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Va an Lei NI.­. 6 Inni Lei 9.50 î 3 Inni Lei 5.­­ 1 Featrv. Străinătate prețul este tatletul TELEFON 4 LtNK­ No. • 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA . CONCIDATE EXCLUSIV­I Pentru intrarea in actiune — ______ ... . ... • 1 "wwwwwwwisty " ■" ■—■ [UNK]" ■ [UNK]>■ [UNK] [UNK]-■ I ...................................... f M­apele meeting­ național de duminică 1 Iunie Frați Romîni. De zece luni Ardealul și Bucovina mor sub ochii noștri, fără ca Romînia să le fi întins o mină de ajutor. De zece luni propaganda germano­­austro-maghiară își continuă în țară nesupărată opera de corupțiune și demoralizare. Prin întrunirea în două rînduri a marelui colegiut universitar din Bucu­­rești. Prin întruniri publice în Capitală și in pricipalele orașe din țară, organi­zate de „Liga pentru Unitatea Națio­nală a tuturor romînilor“, de „Acțiu­nea Națională“ și de studențimea uni­versitară . Printr'u­n mare și măreț congres al romînilor de peste hotare, aflători în țară, ținut în București la 15 Martie, și * Prin intervenții personale ale frun­tașilor țării pe lingă guvern, s'a cerut de nenumărate ori intrarea Romîniei în acțiune în contra Puterilor centra­le pentru liberarea fraților noștri din monarh­ia austro-ungară, înainte de a fi răpuși de războiu­, foame și mi­zerie. S’a cerut intrarea noastră în acțiu­ne pentru ca să contribuim și noi la înfrîngerea imperialismului germa­ no-austro-maghiar și a principiilor în baza­ cărora germanii, austriacii și un­gurii, în tovărășia turcilor, au pornit războiul contra sumei întregi. S'a cerut intrarea noastră în acțiu­ne pentru apărarea demnității Romî­niei și pentru asigurarea viitorului neamului romînesc. De zece luni de zile suntem­ purtați cu asigurări, că intrarea în acțiune a Romîniei o chestie de o lună, două, mnai apoi de o săptămînă, două, iar în cele din urmă de cîteva zile, făcîndu­­se apel la patriotismul nostru, ca nu cumva prin atitudinea noastră să stîn­­jenim, la început preparativele mili­tare, acum în urmă tratativele diplo­matice în curs. Ne-am supus cu toții și guvernul nu se poate plînge, că nu i-am dat răgaz și liniște, atît pentru a face preparati­vele militare necesare, cît și pentru a duce la bun sfîrșit tratativele diplo­matice. Și dacă și după aproape unsprezece luni de preparative și tratative, după ce nu mai pot fi invocate lipsa de mu­­nițiuni și medicamente, iarna și ati­tudinea Italiei, guvernul mai are ne­voie de răgaz și liniște, nu suntem­ în drept să fim îngrijorați și să credem că amînările și asigurările se vor re­peta pînă cîn­d intrarea Romîniei în acțiune nu va mai putea fi posibilă dintr'un motiv sau­ altul ? Astfel stînd lucrurile, comitetele tuturor societăților naționaliste, ar­delenești și bucovinene legitim îngri­jorate, în întrunirea de Sîmbăta, G luna curentă, m'au însărcinat să vă chem la un ,, Meeting Național“ care va avea loc Duminică 14 Iunie orele 4 d. a. în »ARENELE ROMANE“ Războiul European — Situația — Luptele din Dardanele continuă cu multă intensitate din partea alia­ților. Anglo-francezii primesc zilnic întăriri mari, pe măsură ce sosesc, sunt debarcate și împinse pe frontul de luptă. Pînă acum, armata a V-a otomană, cu sacrificii enorme, căci a pier­dut peste 70.000 de oameni, morți și răniți, a reușit să oprească înainta­rea forțelor aliate, debarcate în peninsula Galipoli. Aceste pierderi au putut fi înlocuite pînă acuma prin contingente împrumutate dela armata I-a și a II-a, cari sunt momentan disponibile. Transportul acestor trupe de înlocuire se făcea pînă acuma cu mare înlesnire, în 24 de ore, pe marea de Marmara. Dela 15 Main, marea de Marmara fiind stăpînită de submarinele engleze, aceste transporturi se fac pe uscat, prin marșuri pe vis, ceea ce necesită 0—10 zile. * * # Rezistența cu deosebire puternică pe care forturile și trupele oto­mane o opun aliaților, se datorește în întregime elementului german; așa se zice că în armata a V-a se găsesc cîteva mii de ofițeri, sub­ofițeri și specialiști germani. Toate bateriile sînt conduse numai de germani; toți șefii, de la maior în sus, sunt de asemenea germani. Faptului acesta se datorește pierderile enorme­ ale trupelor turcești, cari au fost azvîrlite în atac fără cruțare, sub focul omoritor al artileriei de pe vasele aliate. Toate aceste lupte au­ sleit mult forțele turcești, așa că armata oto­mană nu mai posedă azi nici cadre, nici material, cu care să formeze nouă trupe, de valoarea celor ce aui fost decimate. Față de superioritatea mereu crescîndă a forțelor aliate, este de prevăzut o acțiune hotărîtoare în Dardanele, care va pune capăt re­zistenței turcilor. In comunicatul lor, germanii par că jonglează cu dispozitiunile lor ofensive, prezentînd atacurile lor, pe fronturi de 60—70 km., cu o pre­­ciziune și o ușurință ca și cum ar fi vorba de un joc de războiu pe hartă. Iată în rezumat acțiunea austro-germană din Galiția, astfel cum e­­ prezentată de comunicatul german . Generalul Mackensen începe prin a cuceri frontul Vereszyca, între Grodek și Komarno, după care generalul von Artz atacă la nord de Lemberg frontul rusesc, între Bava-ruska și Zolkiev, pe o întindere de 35 de kilometri. Chiar dacă se ia de bun acest succes austro-german, e evident că el va fi oprit la înălțimea Lembergului, deoarece stângă austro-germană din­spre Tarnogrod, nu numai că a fost oprită mult înapoi, dar pe tot frontul de aproape 60 de km., între Tarnogrod și Bava-ruska, frontul austro-german se găsește în unghiă defensiv, cu fața la nord. Dacă rușii reușesc să rupă acest front într-un punct oarecare și să facă incursie în spatele frontului Rava-ruska-Grozek-Komarno, armatele austro-ger­­mane sunt expuse la un dezastru. N« --------4­.*.*—— à Armenii pentru Belgieni Primim următoarele: Domnule Const. Mille Cu nemărginită bucurie am citit în apelul făcut spre a se veni în ajuto­rul belgienilor sărăciți pe urma mon­struoasei acțiuni a Germaniei. Noi, fiii Armeniei, ai acestei patrii și națiuni nedreptățite, subjugate, în­­sîngerate, măcelărite, care luptă to­tuși pentru ideile de libertate și în­frățire, avînd tăria sufletească nece­sară, deși îngenunchiată sub apăsă­rile brutale, vedem în suferințele Bel­giei propriile noastre suferințe în durerea cî,­propria noastră durere. Pentru aceasta, nu am putut sta nepăsători, și într’un cerc restrîns de prieteni, am deschis și noi, fiii Ar­meniei, lista noastră de subscriere, făcînd-o din toată inima noastră. Fie ca aceasta­­ să fie o slabă mîn­­gâiere venită din depărtare de la fiii Armeniei către nenorociții fii ai Bel­giei. Anexat, găsiți aci nota subscriito­­rilor și a sumelor depuse. Cu distinsă st­mă: C. Lanis LISTA SUBSCRIITORILOR Simon Șișmanian, A. Baraghian, V. Baraghian, X. Der., X. Ghemb., O. Ha­­zarian, cîte 5 lei; I. Cerkez, 3 lei; A. Melidon, O. Haciadurian et Fii, Der. M. X. Geron Lanis, Hakrabet Mardi-’ roslan, cîte 5 lei. Total lei 58. Comercianții arestați la Unghenii-Ruși trimiși la Odessa IAȘI, 8 Iunie. — Soarta com­ercian­ților Ștefănescu și­ Werdler, arestați la Unghenii-Ruși, in loc de a găsi o rezolvare mai grabnică,pare, dimpo­trivă, a se înrăutăți. După cum ni se comunică din Tin­­gheniî-Rușî, ambii comercianți,, au fost ridicați astă-n­oapte de la soarea locală și trimiși, sub o puter­nică escortă la Odessa. " Dan r T Frați romîni de pretutindeni. Veniți cu toții să dăm dovadă, că propaganda germano-austro-ungară, dacă a fost în stare să conrupă și să cumpere cîțiva mișei, n'a putut să de­moralizeze și să înfrîngă voința unui popor, conștient de drepturile și da­toriile sale. V­eniți din toate unghiurile țării, să dăm o ultimă dovadă despre dorința unanimă a țării, de a-șî face fără în­­tîrziere datoria față de ea și față de neam. Veniți cu toții să facem o ultimă în­cercare demnă, dar hotărîtă, pe lingă, guvern, să se pună de acord cu voința unanimă a țării. Cetățeni ai Capitalei. La semnalul dat de „Acțiunea Națio­­nală“ ați luat parte zeci de mii pentu a saluta pe generalul Pau și pentru a vă­ manifesta, simpatia voastră pen­tru Italia după intrarea ei în acțiune. Prin prezența voastră într'un nu­măr și mai mare la „Hestingul Național“ din ..ARENELE ROMANE“ la 14 Iunie, faceți ca acel meeting să fie cea mai măreață și mai impună­toare manifestare romînească, din cîte s'au­ văzut vreodată în București, și prin însuși acest fapt să fie un ul­tim și hotărîtor avertisment pentru guvern și preludiul intrării Romîniei în acțiune. Miercuri 10 Iunie 1015 Vor lua cuvîntul din partea „­Acțiu­­nei Naționale“ d-nii Nicu­ Filipescu, Take Ionescu, Dr. Ioan Cantacuzino, și Em. Antonescu, din partea „Ligei pentru Unitatea Națională a tuturor romînilor“, părintele V­a­sile Lucaciu și d. Barbu Delavrancea, din partea „Ac­­țiun­ei Patriotice“, d. Victor Ionescu, din partea romînilor de peste hotare, aflători în țară, d-nii Octavian Goga în numele ardelenilor și Ion Grăma­dă, profesor, în numele bucovinenilor, Simion C. Mîndrescu Profesor Universitar, membru al ,,Acțiunea Naționale * și in comitetul „Ligei pen­tru Unitatea națională a tu­turor romînilor" 91 acțiuniH m­iri către Țara Duminică 14 Iunie, ardelenii și bu­covinenii vor ține la Arenele Montane un MARE MEETING în scopul de a hotărî intrarea­ neîntîrziată a Romî­niei în acțiune alături de puterile îm­potritei înțelegeri. * „Acțiunea Națională“ care a luptat și luptă pentru întregirea neamului romînesc aderînd cu entuziasm la mișcarea fraților noștri, , ne canină pe cetățeni să răspundă cu tot sufletul la această sfîntă chemare. „Acțiunea Națională“ Tratativele noastre cu Rusia Cair sunt dificultățile.—Cererile Romîniei.­­Obiecțiunile Triplei înțelegeri — De la Corespondentul nostru din Retrograd SUSPENDAREA TRATATIVELOR Petrograd, 8 iunie. — Ziarele ru­se au semnalat o suspendare mo­mentană în tratativele ce se ur­mau între Romînia și puterile %tri­­plei înțelegeri. Cu privire la aceasta, pot să vă comunic următoarele informații pri­mite din cele mai autorizate surse din Petrograd: Se asigură în cercurile de aici că încetarea momentană a acestor tra­tative diplomatice nu trebue pri­vită cu prea­ mult pesimism. Ele s’au izbit, ce e drept, în zi­lele din urmă, de niște obstacole destul de serioase.In prima linie, chestiunea împăr­­țirei Banatului și pe urmă stabili­rea frontierelor Bucovinei cu pri­vire la Cernăuți, au fost piedicile de cari s’au lovit tratativele ce se urmau. PRETENȚIUNILE ROMÂNIEI Romînia cere, după cum se știe, Banatul în întregime, deși conce­rtează ca viitoarea frontieră sîrbo­­romînă, să urmeze cursul fluviului Tisa. In adevăr, după sferele dirigui­toare din București, cea mai bună garanție a unei păci viitoare este o bună frontieră naturala. OBIECȚIUNILE TRIPLEI INȚE­­LEGERI . ev. . • • •■.. ■ Puterile triplei înțelegeri obiec­tează la ăsta că Banatul nu e în întregime romînesc și că dacă in Estul lui sunt populații romînești, la Vest și Nord sîrbii și germanii abundă. Puterile nu voesc deci să atingă drepturile acestor populații și nu admit decit o împărțire după limi­tele etnografice. " RĂSPUNSUL ROMINIEI La acestea guvernul român a răs­puns la rîndul său, că, o populație romînească de mai bine de două sute de mii de locuitori trăește­­ sub dominațiunea străină pe malurile sîrbeștî ale Timocului fără ca Bu­cureștii să se fi gîndit vre-odată să revendice aceste teritorii. Romînia nu are nici o pretenție asupra acestui ținut pentru că ea nu se ocupă de­cît de frontiera na­turală, neglijînd orice altă conside­­rațiune. De asemeni în Banat, dacă nouile achiziții sîrbe ar reveni Romîniei, aceasta ar creia pentru viitor un izvor de hărțueli continuu între ce­le două state, fiind dat că mai mul­te sate sîrbești sunt semănate tot odată în părțile nordice cit și in cele estice ale Banatului și deci ar fi imposibil să se determine o linie etnografică exactă. In fine o ultimă obiecție nu mai puțin serioasă e că extensiunea Serbiei pe malul sîrb al Dunărei ar pune sub puterea ei un sector prea întins din acest fluviu, ceea ce ar creia ele asemeni pentru viitor ca un fel de nouă chestiune a Darda­­nelelor care ar amenința libera dez­­i­goltmi a comerțului fluvial roman, TRIPLA ÎNȚELEGERE NU CE­DEAZĂ . Totuși puterile triplei înțelegeri au rămas la cele ce au susținut la început, spunînd că după ele, ches­tiunea etnografică trebue să prime­ze asupra tuturor celorlalte și că pe de altă parte, nu e absolut in­dispensabil ca frontiera naturală să fie un fluviu, ea putînd fi constitui­tă foarte bine de două bazinuri, după cum sînt atîtea alte frontiere ale statelor. Cu privire la Bucovina­­ chestiu­nea cea mare e aceea a cedărea o­­rașului ei principal Cernăuții. Bazîndu-se pe faptul că în acest oraș ar fi o universitate și o mi­tropolie romînească, Romînia re­vendică Cernăuții. Totuși, tripla înțelegere, a răs­puns cu privire la acest ultim punct că Auncii cînd Austria a a­­nexat Moldova și Oltenia, un mi­tropolit a fost instalat la Suceava, pentru a putea apăra pe orto­doxii indigeni printre cari și pe sîr­bii și ruși. De altminteri, acest mi­tropolit avea titlul de mitropolit al Dalmației și Bucovinei, deci el­e nu este un prelat numai român. Discuția s’a oprit aci. * ! Cu toate aceste obstacole, se pa­re că la Petrograd se speră încă într’o soluție favorabilă care ar­ putea da deplină satisfacție Romî­­niei. " Charles Rivet *

Next