Dimineaţa, august 1915 (Anul 12, nr. 4099-4129)
1915-08-05 / nr. 4103
ANUL XlI.— no.103 C SEASE PROIMNI Ca cele din urmă știri din lumea intreagă Director: CONST. MINLE Biorourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București Un an Lei 18.; 6 Iani Lei 0.50 3 luni Lei 5. — Pentru strămitare prețul este Judott ’ TELEFON 4 UNII No. 1 14/10; 34/73; 1499; 12/40 (PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER $ Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon »/« Serbia oficială despre demersul Quadruplei Niș. 3 August. — Oficiosul „Samuprava“ publică un articol de fond în care zice: Deși amănuntele demersului colectiv al Quadruplei înțelegeri necesita încă păstrarea secretul nîi se poate spune absolut positiv că demersul e făcut în cele mai bune inters fii pentru viitorul Balcanilor, așa că statele și popoarele balcanice nu trebue de fel să se alarmeze de acest demers. Cum s’ar putea alarma cineva astăzi de un atare demers al puterilor amice, cari ne au datat!'Lea dovezi de prietenia lor, cari au voit totdeauna binele nostru ? Astăzi chiar demersul lor dovedește dorința de a vedea legăturile Balcanicilor stringîidu-se definitiv spre binele comun al poporelor balcanice. Dacă oarecari erori s’au putut strecura în amănunte, se va ști unde trebuește atrasă luarea aminte pentru remediarea greșelilor eventuale. Dar nici nu s’ar putea bănui bunăvoință amicilor noștri, față de statele balcanice. (Biroul Presei). Crlncsne lapte pe frontal ros — NuffiieroEse atacuri aussrs-germaue respinse — \ Pe frontul sud-vestic. In împrejururimile Bugului apusean, in noaptea de 30 Iulie, cercetașii noștri, ■ printr’un atac neașteptat, au pus mina pe un post dușman de 20 de oameni.La 30 Iulie, ofensiva germanilor cari operau contra forțelor noastre ce ocupau un locângă Taksdalje-Radovici, a fost respinsă și am făcut și prizonieri. ” La 31 iulie austriacii aă încercat o ofensivă împotriva marginei pădureț de la sud-vest de Baran-Peretoki, dar focul infanteriei noastre, susținut de acela al artileriei noastre, i-a respins și i-a aruncat în tranșeele lor. In împrejurimi de Zolotaia-Lipa, lingă ferma Sluhovski, la 30 iulie, o companie de austriaci care fugea din fața cercetașilor noștri pentru reintra in tranșeele ei, a suferit pierderi foarte mari pricinuite de însuși focul austriacilor. La 31 iulie,îngă satul Dvortza, avantgardele noastre au dărîmat două rînduri de obstacole artificiale, apoi, repezindu-se la atac, au ocupat două linii de tranșee dușmane. Germanii cari n'au voit să se predea au fost uciși cu baioneta. Lingă satul Șuglani, focul artileriei noastre a provocat două explozii la dușman. La 1 August, în zorii zilei, cercetații noștri au lăsat pe dușman să se apropie și apoi sațt pus pe fugă cu baioneta, făcind și ci îva prizonieri. Im împrejurimile Nistrului, la 31 Iulie, începînd de la orele 10 dimineața, dușmanul a concentrat un foc de uragan a' artileriei sale contra pozițiunilor noastre de lingă satul Hmelev ; atacul care a urmat, a fost oprit de focul nostru și dușmanul a fost silit să se retragă în tranșeele sale._ _ fynmlistari austro-ungare — Austro-Ungaria nu va permite imperiul cereaelor din Rominia — IAȘI. 3 August. — O telegramă sosită azi din Ițcani, anunță că din moment In moment se așteaptă ca autoritățile austriace să oprească intrarea carelor cu cereale venind din Romînia. Ci pentru a pune la dispoziție vagoane pentru tranzitarea cerealelor romane, pare exclusă orice posibilitate. * O persoană demnă de încredere, sosită din Ungaria, spune că măsura de mai sus este iminentă și in Ungaria. Pentru moment, Ungaria va impune la o suprataxă de SOC set de vagon de cereale ce va fi adus cu carele pe teritoriul unguresc. Cerealele aduse vor răminea aci, căci nu vor fi tranzitate mai departe. La Brașov se găsesc 700 vagoane germane cari erau destinate pentru Romînia, dar oprite aci, din ordin superior. Explicația acestor măsuri se găsește în dorința Germaniei de a sili Romînia să permită tranzitul de munițiuni pentru Turcia. — Dan * Domnii abonați cari cer schimbarea adresei, sau reînoesc abonamentul, sunt rugați să înainteze odată cu cererea c-lar și banda cu care ați primit ziarul pini la acea dată. înmormântarea soldaților ruși căzuți pe cimpul de luptă din Galiția Soldați austriaci și germani îngropînd soldați ruși pe cîmpul de luptă din Galiția București, 28 iulie 1915 D-lui N. Dumitrescu-Câmpina și doctor politic al „Universului“, d. I. Fermo (care a refuzat să se vîndă nemților pentru 10.000 de lei), aflăm ,Universul“ e în în mod siguri, că solda nemților și că d-voastră ați dat ordine în consecință, la scrierea și publicarea articolelor cari să fie conforme cu interesele d-voastră personale, astfel ca subvenția nemțească să nu vă fie tăiată! Noi, și ca noi sînt mii de adevărați romîni, cititori ai „Universului“, cari unii prin banul nostru zilnic, prin abonamente și prin îndemnuri, alții prin articole trimise, nu numai „Universului“, dar și celorlalte reviste ce mai editați, am făcut să prospere taraba d-voastră, tocmai în nădejdea, că pricopsindu-vă nu veți mai suferi de boala lun „Auri »acra fames“, ci veți trăi liniștit, în mod demn, cel puțin de aci înainte, ca un arendaș procopsit, lăsînd însă direcțiunea ziarului nota ei de imparțialitate, nota ei de a se interesa de suferințele și idealul neamului, de pe urmă căruia „Universul" s’a ridicat. Astăzi, vedem la lumina zilei, prin înseși mărturisirile d-voastră din 26 iulie, cînd spuneți că nu duceți decit o politică de învîrteală, nici odată o politică românească In anume direcție 2), mai vedem această trădare, zilnic și din articolele și telegramele ce le publicați, cînd spuneți fără rușine: „Și în drept și în fapt, deci, neutralitatea nu ne împiedică nici cu de puțin să lăsăm liber tranzitul munițiunilor germane pentru Turcia“, iar mai departe tupeul atinge culmea, cînd spuneți: „Dacă în ciuda tuturor considerațiunilor, guvernul nostru ar interzice tranzitul, asta ar echivala cu o șicană.... Șicana nu este o politică, șicana nu este o atitudine.... trebue car admis și pus în aplicare tranzitul....“3) la urmă, după ce ați scris două coloane în sprijinul acestei idei, vă rezervați în 6 rîndurî o portiță de scăpare, din care vor porni miorlăiturile d-voastră patriotico-independente! uneori prindeți curaj mai mult (probabil cînd ridicați solda) și publicați faimoasele constatări despre bunătatea blîndețea, puterea militară și economică a nemților, alteori îngrijă și neadevăruri duî insulte, insinuări la adresa, fie a fraților noștri ardeleni, fie a junor oameni politici, cari vă divulgă rentabila operație. Unii din noii v'au cunoscut acum cîțiva ani la un misit de afaceri petrolifere și firmele ce le aveau la biroul din strada Franklin ca și papagalul ce-l aveau la geam , vă erau tot capitalul htoral și material. Că ați devenit azi gazetari, v'o contestăm cu tății pentru că dreptul ce-l aveți de a fi anunțuri pe zidurile orașului ni se numește a face gaz."~+artit ț(i>3iv--*+-*•—»«paceatea . ni.T trecutul, mu»tudine «v., nu vapot, permite luxii de a fi „director de ziar“ și încă politic ! Ca arendaș, ca moștenitor indirect al ziaului, puteați mînca în liniște veniții lui, și în cazul acesta scăpați de desele conflicte morale , dar nu cădeați în situația criminală de ai, de a vă pune în solda dușmanilor neamului pe urma căruia „Universul....................... s-a ridicat. Credem că aceste dovezi vă sunt de ajuns și ti mai stăruim a culege și altele, spt a vă arăta deosebirea ce este într „Universul“ de azi și cel de acum cîțiva ani. Stăruim, însă a întrea pe toți d-nii ziariști cinstiți ce-i veți la,„Universul“ dacă d-lor se oadoxizează cu direcția ce le-o impneți azi, cu ordinele ce se dați pen» satisfacerea intereselor străine,ca să scrie după placul staninilor. Tnir.î fîp fum rhină a stăpînilor, nici de cum după adevsirata și unica lor simțire curat rominească Facem aciastă întrebare, acelor cinstiți și notabilii colaboratori ai „Universul“, în speranța că ne vor înțelege puterea dreptului ce’l avem noi cititorii asupra a trăit, taiște or va pieri , părtinind pinii j publice — zice cu drept cu vp * . ", „ Academiaile înalte studii ciale avem noî cititorii ziar popul romînesc, care prin noî ------ - ------ ' “ El apărtinind lunii publice <I. Tașcă, profesor la comerți era permis unor oameni, cari nu au conștiința răspunderea ce apă asupra umerilor lor, — să vîndă pe astă gazetă 4), cu atît mai multom adăuga noî, s'o dea cu topta*, cu colaboratori și direcție, în cida străinilor ! Cesemac, să ni se lămurească situația juștilor de la „Universul“ cari sorii? au consimțit ori nu, să scrie dipr poruncile d-tale ; dacă nu se va ioniri situația, nu numai că „Unpnul“ va pieri, așa cum o merită,iar pe acești colaboratori ai d-ta’ îl vom lovi cu pietre și scuipa« sță, oriunde Îi vom găsi, iar de înreaga tarabă nu va rămîne gcîn piatră la locul ei! j Aceea [i le spunem, ca să sei știe iată pentru totdeauna, ce gin * despititori nepăsători al „Universul”. — pta 1-am numit d-ta — și ca « vezi » indiferența lor e durerea* penta acei cari nu o înțelegi»««« 1—v J . In milele bunului simț, atît de-mdată ! București, 28 iulie 1915 Seminil I. Dincă-Nicolescu, publicist il Romană 116, loco ; «inginer "V. Cistantinescu, str. Precupeții-îioip. 21, loco ; Al. Georgescu, avad str. Fecioarei; I. Piorescu, licent în drept, loco ; Gheorghe Sari ,omercitr',__ Petrescu,tr. PuiȘic, loco ; Gh. Petrescu, Acționar,loco; c. Mîrzea, ziarist, s Polonă! loco ; C. Georgescu, pprietar; Sv. Romană 110, loco ; Jelefon, Puțicist, loco ; Tr. Georgescusro, puțicist 4) Veá scrisoare sl d-lui G. Tașcă publicat în „Adevtul” și „Dimineața“ și 28 și 29Ulie 4. C. i Prin scris : „Mă asociez și eu la protestul acelor frați cari e‘au hotărît sa respingă ziarul fost popular „Universul“, care azi cu nerușinare s-a pus în solda vrășmașilor noștri“. (ss.) Dr. C. Severeanu Sinaia d-le Cimpina, nu-ți „Fii român ponegri pe veci numele, căci cu bani nu se spală necinstea de a-’ți fi vîndut țara“. (ss.) D. N. Gheorghiu nefo’nu „Diriguitorii gazetei „Universul“ au săvîrșit o crimă și un act de trădare națională“. (ss.) G. Tașcă avocat, profesor la Academia de înalte studii comerciale, loco „Este lucru netăgăduit că „Universul“ s’a vîndut nemților. Acea____________ ..M «anwucuță muncitorii din port au declarat grevă la toate felurile de muncă sub box_ motivul că nu li s’a aprobat de că A ’loco› preotiP. f trț Pf^onio sporire de salariu. [ Lucrătorii au făcut în mai multe rânduri la autorități și patroni intervenții spre a li acorda o augumentare a prețului muncii. Cum aceste cereri au fost socotite de cei in drept ca inoportun, nu li s'au admis. Muncitorii au recurs atunci la grevă. După încetarea lucrului greviștii s’au adunat in grădina „Luvru“ unde au avut o consfătuire. — VERNO, foarte bine cerînd d-lul ministru al cultelor și instrucțiunii publice ca eleva să fie eliminată din școală 1), căci nu e dat unei eleve de curs secundar să scrie scrisori anonime în jurnale. Cu toată considerația, O PROFESOARA 1) N. R. — Aceasta nu o vom face, căci fiecare e liber pe părerile sale. imercnrio angusi ssso} i) lui Octavian Goga Adeseori în nopi de vară Cină luna-și farmecă seninul Pe țărmuri triste 'ndepărtate Im port îndurerat suspinul De alungul apelor tăcute . Gindindu-mă mereu spre voi Cu sufletul cuprins de chinuri De dor și aprige nevoi Și-atunci înveselit o clipă Revăd căsuța din răzoare Și lacul blind ce oglindește In noapte, luna care moare Cireșii veseli din livadă Bătrini străjări ce mă uimeau Și teii parfumați și mumări Ce flori în părul ei ningeau ! Și 'n deal pădurea tăinuită Ce ne părea ca de aramă, • Cu flori zglobii și mii de păsări Și acuma 'mi pare că mă chiamă In noaptea ce mă 'nvăluește Pe glasul viatului pribeag S'aud concertul ei serafic Care-mi era atît de drag. — Dar ciobănașul de la urlă De noaptea tăinuit doinea Și binele ce cu credință In orice loc mă urmărea — Era o viață ca in basme Pe acele vremi in sat la noi Și acum pe țărmuri depărtate Privesc o clipă înapoi Și un val de tăinuite simțuri In ochi o lacrimă-mi trimite., O cit n'aș da să văd odată Acele locuri fericite Să mai sărut pămîntul sacru Pe care odată mam născut Si care aprinde un dor sălbatet In sufletu-mîne veci pierdut. lasst Al. Dumbravă 0 O nouă alianță balcanică Presa engleză despre statifele balcanice Amsterdam. — Presa engleză peră cupindu-se de situația din Balcani scrie: Un A venit momentul pentru diploomația balcanică să recompenseze in căderea Varșoviei printr’o nouă apelanță balcanică. Dacă Bulgaria rămmine neutră, Grecia si Romîni» Comunicat al marelui stat major. Complicii criminalilor de stat, Miasciedoff, Hort Freiberg, Ciihom și Aron Salzmann, deja executați, și anume treluat la & ani muncă silnică, văduva lui Miasohiedoff la deportațiune. (Westnik)