Dimineaţa, august 1915 (Anul 12, nr. 4099-4129)

1915-08-05 / nr. 4103

ANUL XlI.— no.­­103 C SEASE PROIMNI Ca cele din urmă știri din lumea intreagă Director: CONST. MINLE Biorourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București Un an Lei 18.­; 6 Iani Lei 0.50 3 luni Lei 5. — Pentru străm­itare prețul este Judott ’ TELEFON 4 UNII No. 1 14/10; 34/73; 14­99; 12/40 (PUBLICITATEA concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER $ Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I.—Telefon »/« Serbia oficială despre demersul Quadruplei Niș. 3 August. — Oficiosul „Samuprava“ publică un articol de fond în care zice: Deși am­ănuntele demersului colectiv al Quadruplei înțelegeri necesi­­t­a încă păstrarea secretul nîi se poate spune absolut positiv că demersul e făcut în cele mai bune in­­ters fii pentru viitorul Balcanilor, așa că statele și popoarele balcanice nu trebue de fel să se alarmeze de acest demers. Cum s’ar putea alarma cineva as­­tăzi de un atare demers al puterilor amice, cari ne au dat­at!'L­ea dovezi de prietenia lor, cari au voit totdeauna binele nostru ? Astăzi chiar demersul lor dovedește dorința de a vedea legăturile Balcanici­lor stringîi­du-se definitiv spre binele comun al poporelor­ balcanice. Dacă oarecari erori s’au putut strecura în amănunte, se va ști unde trebuește atrasă lua­­rea aminte pentru remediarea greșelilor even­tuale. Dar nici nu s’ar putea bănui bunăvoință amicilor noștri, față de statele balcanice. (Biroul Presei). Crlncsne lapte pe frontal ros — NuffiieroEse atacuri aussrs-germaue respinse — \ Pe frontul sud-vestic. In împre­­j­ururimile Bugului apusean, in noap­tea de 30 Iulie, cercetașii noștri, ■ printr’un atac neașteptat, au pus­­ mina pe un post dușman de 20 de­­ oameni.La 30 Iulie, ofensiva germanilor cari operau contra forțelor noas­­­tre ce ocupau un loc­ângă Ta­­­­ksdalje-Radovici, a fost respinsă și am făcut și prizonieri. ” La 31 iulie austriacii aă încercat o ofensivă împotriva mar­ginei pă­dureț de la sud-vest de Baran-Pe­­retoki, dar focul infanteriei noastre, susținut de acela al artileriei noas­tre, i-a respins și i-a aruncat în tranșeele lor. In împrejurimi de Zolotaia-Lipa, lingă ferma Sluhovski, la 30 iulie, o companie de austriaci care fugea din fața cercetașilor noștri pentru reintra in tranșeele ei, a suferit pierderi foarte mari pricinuite de însuși focul austriacilor. La 31 iulie,­îngă satul Dvortza, avantgardele noastre au dărîmat două rînduri de obstacole artificia­le, apoi, repezindu-se la atac, au ocupat două linii de tranșee dușma­ne. Germanii cari n'au voit să se predea au fost uciși cu baioneta. Lingă satul Șuglani, focul artile­riei noastre a provocat două ex­plozii la dușman. La 1 August, în zorii zilei, cerce­tații noștri au lăsat pe dușman să se apropie și apoi sațt pus pe fugă cu baioneta, făcind și ci­ îva prizo­nieri. Im împrejurimile Nistrului, la 31 Iulie, începînd de la orele 10 dimi­neața, dușmanul a concentrat un foc de uragan a­' artileriei sale con­tra pozițiunilor noastre de lingă satul Hmelev ; atacul care a urmat, a fost oprit de focul nostru și duș­manul a fost silit să se retragă în tranșeele sale._ _ fynmlistari austro-ungare — Austro-Ungaria nu va permite imperiul cerea­­­elor din Rominia — IAȘI. 3 August. — O telegramă sosită azi din Ițcani, anunță că din moment In moment se așteaptă ca autoritățile austriace să oprească intrarea carelor cu cereale venind din Romînia. Ci­ pentru a pune la dispoziție vagoane pentru tranzita­rea cerealelor romane, pare exclusă orice posibilitate. * O persoană demnă de încredere, sosită din Ungaria, spune că măsu­ra de mai sus este iminentă și in Ungaria. Pentru moment, Ungaria va impune la o suprataxă de SOC set de vagon de cereale ce va fi a­­dus cu carele pe teritoriul ungu­­resc. Cerealele aduse vor răminea aci, căci nu vor fi tranzitate mai depar­te. La Brașov se găsesc 700 vagoa­ne germane cari erau­ destinate pentru Romînia, dar oprite aci, din ordin superior. Explicația acestor măsuri se gă­sește în dorința Germaniei de a sili Romînia să permită tranzitul de munițiuni pentru Turcia. — Dan * Domnii abonați cari cer schim­barea adresei, sau­ reînoesc abona­mentul, sunt rugați să înainteze o­­dată cu cererea c-lar și banda cu care ați primit ziarul pini la acea dată. înmormântarea soldaților ruși căzuți pe cimpul de luptă din Galiția Soldați austriaci și germani îngropînd soldați ruși pe cîmpul de luptă din Galiția București, 28 iulie 1915 D-lui N. Dumitrescu-Câmpina și doctor politic al „Universului“, d. I. Fermo (care a refuzat să se vîndă nemților pentru 10.000 de lei), aflăm ,Universul“ e în în mod siguri­, că solda nemților și că d-voastră ați dat ordine în consecință, la scrierea și publicarea articolelor cari să fie con­forme cu interesele d-voastră perso­nale, astfel ca subvenția nemțească să nu vă­ fie tăiată! Noi, și ca noi sînt mii de adevărați romîni, cititori ai „Universului“, cari unii prin banul nostru zilnic, prin a­­bonamente și prin îndemnuri, alții prin articole trimise, nu numai „U­­niversului“, dar și celorlalte reviste ce mai editați, am făcut să prospere taraba d-voastră, tocmai în nădejdea, că pricopsindu-vă nu veți mai suferi de boala lun „Auri »acra fames“, ci veți trăi liniștit, în mod demn, cel puțin de aci înainte, ca un arendaș procopsit, lăsînd însă direcțiunea zi­arului nota ei de imparțialitate, nota ei de a se interesa de suferințele și idealul neamului, de pe urmă căruia „Universul" s’a ridicat. Astăzi, vedem la lumina zilei, prin înseși mărturisirile d-voastră din 26 iulie, cînd spuneți că nu duceți de­cit o politică de învîrteală, nici odată o politică române­as­că In anume di­recție 2), mai vedem această trădare, zilnic și din articolele și telegramele ce le publicați, cînd spuneți fără ru­șine: „Și în drept și în fapt, deci, neutralitatea nu ne împiedică nici cu­ de puțin să lăsăm liber tranzitul munițiunilor germane pentru Tur­cia“, iar mai departe tupeul atinge culmea, cînd spuneți: „Dacă în ciuda tuturor considerațiunilor, guvernul nostru­ ar interzice tranzitul, asta ar echivala cu o șicană.... Șicana nu este o politică, șicana nu­ este o ati­tudine.... trebue car admis și pus în aplicare tranzitul....“3) la urmă, du­pă ce ați scris două coloane în spri­jinul acestei idei, vă rezervați în 6 rîndurî o portiță de scăpare, din care vor porni miorlăiturile d-voastră pa­­triotico-independente! uneori prin­deți curaj mai mult (probabil cînd ridicați solda) și publicați faimoa­sele constatări despre bunătatea blîndețea, puterea militară și econo­mică a nemților, alte­ori îngri­jă­­ și neadevăruri du­î insulte, insinuări la adresa, fie­­ a fraților noștri arde­leni, fie a junor oameni politici, cari vă divulgă rentabila operație. Unii din noii v'au cunoscut acum cîțiva ani la un misit de afaceri pe­trolifere și fi­rm­ele ce le aveau­ la bi­roul din str­ada­ Franklin ca și papa­galul ce-l aveau­ la geam , vă erau tot capitalu­­l htoral și material. Că ați devenit azi gazetari, v'o contes­tăm cu tăți­­i pentru că dreptul ce-l aveți de a fi anunțuri pe zidurile orașului ni se numește a face ga­z."~+a­rtit­ ț­(i>3iv--*+-*•—»«pa­ceatea . ni.T trecutul, mu­­»tudine «v., nu va­pot, permite lux­ii de a fi „director de ziar“ și încă politic ! Ca arendaș, ca moștenitor indi­rect al ziaului, puteați mînca în liniște veniții lui, și în cazul ace­sta scăpați­­ de desele conflicte mo­rale , dar nu cădeați în situația cri­minală de ai, de a vă pune în solda dușmanilor neamului pe urma că­ruia „Universul....................... s-a ridicat. Credem că aceste dovezi vă sunt de ajuns și ti mai stăruim a culege și altele, spt a vă arăta deosebirea ce este într „Universul“ de azi și cel de acum­ cîțiva ani. Stăruim, în­să a întrea pe toți d-nii ziariști cinstiți ce-i veți la,„Universul“ da­că d-lor se oa­doxizează cu direcția ce le-o impneți azi, cu ordinele ce se dați pen­» satisfacerea interese­­­lor străine,­ca să scrie după placul st­anini­lor. T­nir.î fîp fum rhină a­ stăpînilor,­­ nici de cum după a­­devsirata și unica lor simțire curat romi­nea­sc­ă Facem aciastă întrebare, acelor cinstiți și notabilii colaboratori ai „Universul“, în speranța că ne vor înțelege­­ puterea dreptului ce’l avem noi cititorii asupra a trăit, taiște or va pieri , părtinind pinii j publice — zice cu drept cu vp * . ", „ Academiaile înalte studii ciale avem noî cititorii ziar popul­ rom­în­esc, care­­ prin noî ------ - ------ ' “­­ El a­părtinind lunii publice <I. Tașcă, profesor la comer­ți era permis unor oameni, cari nu­­ au conștiința răspunde­re­a ce apă asupra umerilor lor, — să vîndă pe astă gazetă 4), cu atît mai multom adăuga noî, s'o dea cu topta*, cu colaboratori și di­recție, în cida străinilor ! Cesemac, să ni se lămurească situația ju­știlor de la „Universul“ cari sorii? au­­ consimțit ori nu, să scrie dipr poruncile d-tale ; dacă nu se va i­oniri situația, nu numai că „Unpnul“ va pieri, așa cum o merită,iar pe acești colaboratori ai d-ta’ îl vom lovi cu pietre și scuipa« sță, ori­unde Îi vom găsi, iar de înreaga tarabă nu va ră­­mîne gcîn piatră la locul ei! j Ace­ea [i le­­ spunem, ca să sei știe iată pentru totdeauna, ce gin­ * desp­ititori nepăsători al „Univer­sul”. — pta 1-am numit d-ta — și ca « vezi » indiferența lor e dure­­rea* penta acei cari nu o înțeleg­­­i»««« 1—v­­ J . In­ m­ilele bunului simț, atît de-mdată ! București, 28 iulie 1915 Seminil I. Dincă-Nicolescu, pu­blicist i­l Romană 116, loco ; «ingi­ner "V. Cistantinescu, str. Precu­­peții-îioip. 21, loco ; Al­. George­­scu, avad str. Fecioarei; I. Piore­­scu, licen­t în drept, loco ; Gheor­ghe Sari ,omercitr',­­__ Petrescu,tr. PuiȘic, loco ; Gh. Pet­­rescu, Acționar,­loco; c. Mîrzea, ziarist, s Polonă! loco ; C. Geor­­gescu, pprietar; Sv. Romană 110, loco ; Jel­efon, Puț­ici­st, loco ; Tr. Georgescusro, puțicist 4) Veá scrisoare sl d-lui G. Tașcă publica­t în „Adevtul” și „Dimi­neața“ și 28 și 29U­lie 4. C. i Prin scris : „Mă asociez și eu la­­ protestul ace­lor frați cari e‘au hotărît sa respin­gă ziarul fost popular „Universul“, care azi cu nerușinare s-a pus în solda vrășmașilor noștri“. (ss.) Dr. C. Severeanu Sinaia d-le C­imp­ina, nu-ți „Fii român ponegri pe veci numele, căci cu ba­ni nu se spală necinstea de a-’ți fi vîndut țara“. (ss.) D. N. Gheorghiu n­e­f­o’nu „Diriguitorii gazetei „Universul“ au săvîrșit o crimă și un act de tră­dare națională“. (ss.) G. Tașcă avocat, profesor la Academia de înalte studii comerciale, loco „Este lucru netăgăduit că „Uni­versul“ s’a vîndut nemților. Acea­____________ ..M «anwucu­ță muncitorii din port au declarat grevă la toate felurile de muncă sub box_ motivul că nu li s’a aprobat de că­ A ’loco› preotiP. f trț Pf^onio sporire de salariu. [ Lucrătorii au făcut în mai multe rânduri la autorități și patroni inter­venții spre a li acorda o augumenta­­re a prețului muncii. Cum aceste cereri au fost socotite de cei in drept ca inoportun, nu li s'au admis. Muncitorii au recurs a­­tunci la grevă. După încetarea lucrului greviștii s’au adunat in grădina „Luvru“ un­­­­de au avut o consfătuire. — VERNO, foarte bine cerînd d-lul ministru al cultelor și instrucțiunii publice ca e­­leva să fie eliminată din școală 1), căci nu e dat unei eleve de curs se­cundar să scrie scrisori anonime în jurnale. Cu toată considerația, O PROFESOARA 1) N. R. — Aceasta nu o vom face, căci fiecare e liber pe părerile sale. imercnri­o angu­si ssso} i) lui Octavian Goga Adeseori în nop­i de vară Cină luna-și farmecă seninul Pe țărmuri triste 'ndepărtate Im­ port îndurerat suspinul De alungul apelor tăcute . Gindindu-mă mereu spre voi Cu sufletul cuprins de chinuri De dor și aprige nevoi Și-atunci înveselit o clipă Revăd căsuța din răzoare Și lacul blind ce oglindește In noapte, luna care moare Cireșii veseli din livadă Bătrini străjări ce mă uimeau Și teii parfumați și mumări Ce flori în părul ei ningeau ! Și 'n deal pădurea tăinuită Ce ne părea ca de aramă, • Cu flori zglobii și mii de păsări Și acuma 'mi pare că mă chiamă In noaptea ce mă 'nvăluește Pe glasul viatului pribeag S'aud concertul ei serafic Care-mi era atît de drag. — Dar ciobănașul de la u­rlă De noaptea tăinuit doinea Și binele ce cu credință In orice loc mă urmărea — Era o viață ca in basme Pe acele vremi in sat la noi Și­ acum pe țărmuri depărtate Privesc o clipă înapoi Și un val de tăinuite simțuri In ochi o lacrimă-mi trimite., O­­­ cit n'aș da să văd odată Acele locuri fericite Să mai sărut pămîntul sacru Pe care odată mam născut Si care aprinde un dor sălbatet In sufletu-mî­ne veci pierdut. lasst Al. Dumbravă 0 O nouă alianță­­­ balcanică Presa engleză despre sta­ti­fele balcanice Amsterdam. — Presa engleză p­­eră cupindu-se de situația din Balcani scrie: Un A venit momentul pentru diplo­­­o­­mația balcanică să recompenseze in­ căderea Varșoviei printr’o nouă a­­pe­lanță balcanică. Dacă Bulgaria ră­­m­­mine neutră, Grecia si Romîni» Comunicat al marelui stat major. Complicii crimi­nalilor de stat, Miascie­­doff, Hort Freiberg, Ciih­­om și Aron Salzmann, de­ja executați, și anume t­rel­uat la & ani muncă silnică, văduva lui Miasoh­iedoff la deportațiune. (Westnik)

Next