Dimineaţa, septembrie 1915 (Anul 12, nr. 4130-4159)

1915-09-01 / nr. 4130

i v ANUL ZU. —No. 4130 0 AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. KarageorgevicS 9, Etaj |.—Telefon s/4 SEASE PAGINI Cn cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Unionice ziarului: Str. Sărindar No. 1. — Bucareftk • ABONAMENTE CO PREMII: Ca an Lel IS.— ; O Inni Lel WW 8 Inni Lel 8. — Peetn ■trálotl.l« |»ret«M eeto *««*••» TELEFON 4 LINK No. * 14/10; 34/V3| 1449; 12'40 PUBLICITATEA CONCEDATÄ. EXCLUSIV Austria nu mai există idea Nazionale“ scrie : „Există un fapt pe care presa europeană nu la pus îndeajuns în lumină, dar pe care națiunile balcanice laă înțeles. Austria ca stat autonom nu mai există. Pe frontul rusesc nu mai este armată austriacă. Trei grupuri de armate fac față rușilor: grupul lui Hindenburg, la nord ; a prințului de Navaria la centru; a generalului Makensen la sud; trei generali germani și trei armate germane. Armata austriacă sub comanda unui arhiduce nu mai e decît o fracțiune a armatei germane; ea nu mai are o reff țiune proprie; nu mai are nici chiar nume. Ea nu este o armată, ci un ansamblu de unități disparate ce depinde de altă armată. Din punct de vedere politic, nu mai există diplomație austriacă. Germania lucrează, intrighează, corupe, promite pentru ea și pentru Austria ; ea dispune de Austria ca de lucrul săi. Absorbirea este complectă; fuziunea perfectă, din Austria independentă din August 1014, nu rămîne nimic. Austria ca stat autonom s’a desgropat în Septembrie 1014 sub loviturile Rusiei victorioase“. Blsmuf finom valiului din Adrianopol FIUL VALIULUI UCIS CONSTANTA, 30 August. O știre particulară sosită în localitate anunță că s-ar fi încercat un atentat împotriva valiului din Adrianopol, Urîgi Adil heg, în următoarele împrejurări: Acum cîteva zile valiul a fost chemat telegrafic la Constantinopol pentru a primi instrucțiuni privitoare la ocuparea Traciei de către Bulgaria. Ala Măeri, valiul, împreună cu fiul său, pe cînd se întorceau cu automobilul, între Kirkilise și Adrianopol, au fost atacați cu focuri de armă de niște necunoscuți cari în urmă, au putut dispare, apărați de întunerecul nopței. Valiul a scăpat neatins. Fiul săi, însăși șofeurul au fost uciși pe loc. Automobilul condts de șofeurul-ajutor, s’a îndreptat in cea mai mare viteză spre Adrianopol. Ancheta nu as putut stabili dacă e vorba de un atentat politic sau de opera unor bandiți fie drumul mare. Cor. Procedeele germane Berlin, 30 August. Din Berna se anunță că legațiunea Rusiei la Berna a publicat fn ziarul „Bund“ următoarele : „Este foarte curios că o depeșă oficială a agenției Wolff, cu data de S Septembrie, expliată din Berlin la orele 3 după amiază să fi desmințit la fringerea a două divizii germane, înfrîngere anunțată de o depeșă oficială a Agenții Westnik, datată din Petrograd, la 8 Septembrie, orele 11 seara, adică 8 ore jumătate mai târziu. S-ar putea crede că Agenția Wolff a trebuit să se afle in fața unor dovezi prea palpabile ca de pildă pierderea a 8000 prizonieri și 30 tunuri spre a putea prevede că statul major rus va anunța victoria pe care agenția menționată s’a grăbit să o desmintă prin anticipație“. Acest lucru „foarte curios” se explică prin faptul foarte simplu că comunicatul rus vorbind de 150 prizonieri și 30 tunuri luate a fost publicat de Ruși la 8 Sent, ora 7 dimineața prin telegrafia firă fir In acelaș chip cum știrile franceze sunt aduse la cunoștința publică prin telegrafia fără fir din Turnul Eiffel Comandamentul superior al armatei a fost deci prea bine in stare să desmintă acea minciună in comunicatul din 8 Sept. — (Wolfsbureau). y Minciunile nemțești Cîțî soldați a mobilizat Rusia și cîți spun austrogermanii ca au nimicit Egon. 20 August. — Comunicatele germane afirmă că pierderile totale ale armatei rusești ar fi de 6 milioane 180 de mii 730 de oameni. Generalul Folianov, ministrul de războitî al Rusiei, a dat însă în mod oficial, în Huma, numărul soldaților mobilizați în armata rusească, pînă azi. Acest număr este de S milioane 60 de mii. Așadar, cifra pierderilor depășește cu aproape un milion pe aceea a efectivelor. Din aceasta se vede ce încredere se cuvine să se acorde evaluărilor germane și austriace. Sosirea ministrului de finanțe rus în țară IAR 1, 30 August. — Astă-seară, cu trenul rusesc, a sosit în localitate d. Bark, ministrul de finanțe al Rusiei, însoțit de primul său secretar și de întîiul secretar al legațiunei rusești din Sofia. Ministrul rus a fost întîmpinat la gară de d. Mendeleev consulul rus din localitate și de d. Armășescu șeful gărei care salutînd pe ministru, i-a comunicat că guvernul nostru i-a pus la dispoziție un vagon pedal cu care va face călătoria de la Iași la București. D. Bark s’a arătat foarte îndeiat de această atențiune. D-sa se duce la Paris prin Ramadan. Ministrul a plecat apoi cu automobilul la consulatul rus iar la oree 9.5 a plecat spre București unde se va opri cîteva ore. — Dan. Cf masassradia lui Aurel Vlaicu CSMIPINA, 30 August.—La Bănești s’a făcut azi la orele 11 jinn. dim. comemorarea datei de 31 Aug. 1913, ziua morții aviatorului Aurel Vlaicu. Solemnitatea a avut loc în fața unei numeroase asistențe. Deja București au venit d. colonel Staitbulescu, comandantul batalionului de specialități, din partea ministerului de razboiu cu d-nii ofițeri aviatori: căpitanii Paraschivescu și Zorileanu ,și locot. Negrescu, d. Magnani, Brumărescu. Oficiarea serviciului divin s”», făcut de către preoții Voiculescu și Chirică. A urmat după aceasta cuvîntârile ținute de d. dr. Istrati, căpitan Zerileans și presta Vetculescu, Ce trebue să învățam de la Ruși de dr. IuSCUL Pe vremea citai îmi făceam călătoriile de studii din continent, mă dezisesem a mă abate și prin faimoasa Rusie, și anume nu numai pentru, a mă Încredința la fața locului despre soarta fraților de singe de acolo, ei a mă convinge în acelaș timp, întrucît sunt adevărate aserțiunile pretinșilor „civilizați" despre destrăbălarea raporturilor de tot soiul ale statului rusesc. In drumul meu, din Basarabia spre Petrograd m’am oprit în la Varșovia, unde am stat cîteva zile. Și aici mi »“a dat a fi martorele ocular al spectacolului, pe care țin să-l relev«?. Stăteam într'o după ameazî pe terasa unei cafenele, cînd deodată văd o grupă de cîteva sute de cetățeni oprindu-se în fața unei case mari, iar după cîteva minute corpul unei femei bine îmbrăcate căzând din fereastra catului al treilea pe trotuar, unde s-a făcut țăndări. "După aceasta mulțimea de cetățeni plecă mai departe nesupărată de public sau de autorități, întreb înfiorat pe un comisar de poliție care stătea la masă cu mine, cum se poate o astfel de grozăvenie, fără ca măcar autoritățile polițienești să intervină? Și omuil meu nu întîrzie să mă lămurească. Ca să înțelegi o-nul meu— îmi răspunse — aici în Varșovia, de un timp încoace, prea bîntuie prostituția și vezi bine că mijloacele legale ,ce ne istau la dispoziție, nici pe departe nu ajung pentru a putea măcar măcșora răul. Doar tertipurile criminalilor întrec orice posibilități infernale. — Cum însă zilele trecute niște proxeneți au răpit, chiar în pragul cununiei pe logodnica unui muncitor evreu, pe care au plasat-o într'un lupanar din localitate, și cum famiia nenorocitei a aflat despre aceasta, toți muncitorii din oraș, evrei și creștini, s’au pus — cum vezi — pe lucru. Au început, firește, la lupa nărui în chestie, și după ce au liberat pe biata față, au luat în primire pe „antreprenori", pe cari i-au sfîșiat în bucăți. Pe urmă le-a venit rindul proxenetelor din oraș și anume în felul, precum vezi. Țara, de unde vii d-ta, are pretenția de a fi mai civilizată ca Rusia noastră, nu cred însă, d-nul meu, să ne poți condamna, dacă autoritățile noastre stau impasibile față cu astfel de explicabile revolte ale societății cinstite. Or, nu ar fi un ceva nemai pomenit de pervers, dacă noi, sentinelele concrete ale ordinei și moralului public, am ocroti pe cei mai primejdioși criminali, oprind publicul mare de a se apăra cum crede de cuviință de ei?! L’am asigurat pe omul meu, că ferească-mă sfintul să-mi plesnească măcar prin minte de a-l condamna, din contra, cazul acesta mai adaugă una la plăcutele de silnte ce le-am cîștigat în imperiul de Nord, atît de defăimat de către dușmanii săi tendențiosi. Această măsură negativă este doar atit de lăudabilă și efectivă în același timp, încît aplicarea ei ar fi chiar o chestie de cinste morală pentru om șicare stat civilizat și pentru om șicare asociație omenească cu un oareșicare sentiment de demnitate. * Iar acum, dacă drumul pribegiei mele de un pătrar de veac în căutarea dreptății a celui mai nenorocit neam de pe fața pămîntului, a luat, în acest, an de infern pentru romînii de peste hotare, direcția spre mult adorata „Romînie liberă“, unde trebue sa îndur cea mai oribilă condamnare din cîte am indurat pina acum, antone să fiu silit a privi desfrîul prostituției răspîndite de dușmanii a tot ce e romînesc, — eî, acum, am oare permisiunea de a pune întrebarea, care sunt măsurile luate de către organele statului român față cu el mai nerușinat și cel mai fără de scrupule proxeneți, ce de atita vreme dintne In țară?! Banditul Tisza și întreagă șleahta lui o spun pe față că da, războiul acesta e cel mai eficace mijloc de a rezolvi așa numita chestie națională româna din Transilvania și anume prin totala nimicire a celor patru milioane români de acolo. Și se țin de cuvînt. O știe lumea întreagă. Or, în acelaș timp sbirii lor se lăfăesc prin țara „fraților liberi", spuindu-le acestora, pe șleau, la ei acasă, că au datoria să aprobe, să aducă elogii călăilor neamului. Și aceasta după ce au săvârșit și aci exploatarea și jaful de care nu erau capabile nici oardele strămoșilor lor sălbateci, blestemați și urgisiți de întreaga omenire! Care sânt deci măsurile Statului fațst © m &n «ai aerinavă pas» timppță ?! Dar atitudinea negativă după sistemul rusesc? • Precum vedeți- vorbă să fie de așa ceva. Prostituția, cea mai infernală este chiar ocrotită de către organele acestui stat, nenorociții cari îndrăznesc a împrăștia muștele pestilenței din jurul publicului — vai! atît de ignorant, sunt tîrîțî prin beciuri ca cei din urmă criminali prevăzuți cu garda, siguranței publice și constituiți ca ceiiai inviolabili factori al acestei țări văzută de Dumnezeu. Frați transilvăneni, vă conjur pe memoria celor mai scumpi ai voștri, nu vă pierdeți cel mai primitiv sentiment de demnitate și deci nu dați îndărăt. Ar fi cea mai oribilă descalifte,are pentru noi și ne-am executa definitiv. Dacă mișeii fără seamăn am ajuns — fie sub scutul fraților „liberi" — a ne sfida, a ne ticăloși și aici, a ne amenința chiar cu moarte, ei bine, fie. Curgă singe. Dar apoi să curgă din belșug și pînă va sîngera și ultimul cap al hidrei străine, plină de venin și de spurcăciune. Și nici într’un caz să nu uitați că avem a proceda la fel, dar la fel cu acei bravi muncitori din Varșovia. Doar ni-s'a provocat un dezastru mult mai infernal de către imbecitiî bandiți, dulcea noastră Mamă, Arc'saiul furat mișelește de atltea getule, astăzi este nu numai pîngărit moralicește, dar — spre eterna înșine a restului romînismului — distrus și fizicește, ajuns în soarta Cartagiinei. Dr D. Lascu PostScriptem. — Îmi permit a-i cere o lămurire d-lui Alexandru Marghiloman. Droaiele de ucigaș! de «•ari rutineră capitale amenințindune cu moarte, 1-1 calomniază afirmindu-se ca mandatari de al d-sale. Are deci cuvintul d. Marghiloman, fiindcă e timpul și se impune să fim clarificați In fine. Dr. n. L. Quadruple înțelegere și atitudinea Bulgariei Roma, 30 August. — Zvonul că Bulgaria a iscălit acordul cu Turcia, deși transmis de corespondenții ziarelor engleze, lasă cercurile politice și opinia publică italiana destul de sceptice și indiferente. Pe cînd pînă acum lipsește orice confirmare despre acest zvon se afirmă că este iminent luminarea la Sofia a comunicarei Quadruple relativ la răspunsul Serbiei. Pare clar logic că, chiar dacă zvonul despre semnarea acordului turco-bulgar ar fi întemeiat, Bulgaria n’ar putea să nu întărească interesele sale și să-și îndrimeze atitudinea în raport cu această comunicare a Quadruplei. In orice caz, scepticismul asupra atitudinei Bulgariei și asupra acordului ei cu Turcia, decurge esențial din faptul că de aci încolo nimic nu mai poate și n’ar mai putea schimba directivele politice și acțiunea militară pe care le desfășoară în Balcani și Turcia. Directivele politice și planurile militare au și fost întocmite, iar atitudinea Bulgariei n’ar putea decis să grăbească îndeplinirea loor, cu grave consecințe pentru Bulgaria însăși, oricare ar fi braff-ul strategic și politic al imperiilor centrale. Cu toate acestea situația generală în Balcani e privită cu optimizat. Sosirea reginei la Constanța CONSTANA, 30 August. Azi dimineață, la orele 8.30 a sosit, în Constanța regina Maria, însoțită de d-na Lahovary, aghiotant colonel Baniff și Costescu, șeful brigăzei mobile din siguranța generală a Statului. Trenul regal s-a oprit în port în fața pavilionului regal. In întîmpinarea suveranei se aflau principii Ileana și Mircea, d. prefect Mumuianu, d. Andronescu, primarul orașului și d. Ștefu, polițaiul orașului. După amiază regina .a făcut o preumblare la Mamaia. Cor. Marți 1 Septembrie IBIS Turcia dinagonie — .........»4............ Sultanul nemulțumit de Germania O audiență furtunoasă — Citim în „Messager «Pythénes“: „Ambasadorul Germaniei la Constantinopol, prințul de Hohenlohe, a prezentat la 10 August, sultanului scrisorile sale de acreditare. La sfîrșitul audienței sultanul s’a prins ambasadorului de indiferența Germaniei față de Turcia care, abandonată de aliații ei, combate în Dardanele și în Caucaz fără munițiuni și fără bani deși împăratul Wilhelm a promis că acțiunea germană în Balcani va începe în iulie. „Sultanul a adăugat că marele vizir avea dreptate cînd a voit să-și dea demisia atunci cînd Germania pretindea din partea Turciei sacrificii față de Bulgaria. „Marele vizir ar vrea să își dea demisia chiar și azi dar e oprit de conștiința datoriei sale. „Prințul de Hohenlohe* înmărmurit de cuvintele sultanului, a răspuns că acțiunea în Balcani a fost întârziată pentru că Germania desfășură toate sforțările sale pe frontul rus cu speranța de a sili Rusia și Serbia să încheie o pace separată. Dar în curînd, a adăugat ambasadorul, acțiunea va începe în Balcani cu un nou aliat, Bulgaria". Serbarea dela reg. 2 vinitori Er! 30 August, aniversarea luare! Griviței, a avut loc La reg. 2 vinători „Regina Elisabeta” o frumoasă serbare ostășească la care a luat parte și regele. ■ Este cunoscut tuturor, din istoria, noastră, că batalionul 2 vinători „Regina Elisabeta” a fost cel d’íntâiu corp de trupă, care sub comanda generalului Candiano- Popescu, a dat dovadă celui mai larg sacrificiu pentru țară, prin atacul viguros dat asupra redutei Grivița în războiul, pentru neatîrnare. La orele, 1,0 a. m. în fața trupei adunată în careu, s’a oficiat de către Arhimanditul Scriban, un serviciu religios pentru odihna sufletelor eroilor dela 1877-78 al acestui batalion. Arhimandritul printr’o călduroasă cuvîntare, a pus în evidență însemnătatea acestei zile, neuitate, fugind pe Dumnezeu să dea și actualilor ostași același avînt și iubire de țară pe care au aratat-o părinții lor. Apoi d. comandant al corpului, d. locot.-colonel Dabija a ținut o simțitoare cuvîntare recomandînd ostașilor pe care Îi conduce să fie la înălțimea celor de la Grivița atunci cînd va suna ceasul cel mare. După aceasta s’au împărțit premii bunilor trăgători dintre ofițeri și soldați. Defilarea care a urmat, a fost ca, n totdeauna în înălțime. Principele Jákel, a defilat la fruntea bată pe care îl comandă. Defilarea și exercițiile cu mitraliere la care stnt înhămați călai, a tîrnit admirația tuturor. La acest regiment, s-a pus în Srblicare pentru prima oară acest nou con de tracțiune a mitralierelor după sistemul actual întrebuințat în lelgia. A urmat apoi inaugurarea Gázleului care și-a putut găsi ființă mulțumită nemărginitei solicitudini pe care regina Elisabeta o poartă acestui regiment. Suverana a fost reprezentată la această serbare prin d. comandor Gracosky, care a adus din partea reginei o scrisoare autografă și un frumos vas de aur pe care îl primise la botezul ei ca dar din partea reginei Elisabeta a Prusiei, soția regelui Frederic Wilhelm IV al Prusiei. Acest dar a fost dăruit regina Elisabeta unicei sale copile, Maria, cînd s’a gravat pe el inițiala „M”. La banchetul care a avut loc a toastat pentru rege și regina Elisabeta, d. loct-colonel Dabija, căruia i-a răspuns regele urînd: „Fie, ca acest Cazino, sa fie un loc de adevărată odihnă și recreație după muncă și un adevărat cuib de camaraderie. Să trăiască, dat 2 vînători „Regina Elisabeta”. După banchet s’a dat o revistă, la care s’a rîs din belșug. Revista a fost jucată de Principele Carol, locotenenții: P. Ștefănescu, Bastakhe, Simionescu - Rîmniceanu, Vasilescu, Tocineanu, sub-locot : Florescu, Stepleanu, Stavrescu și plutonierul Thott. Regele a mulțumit comandantului și ofițerilor de cele cîteva clipe plăcute petrecute la mijlocul lor promittndu-le tot concursul pentru complectarea cazinoului și manifestindu-și dorința de a mai veni în parcul ofițeresc al acestui regiment Toi cri o deputațiune de ofițeri și trupă a depus o coroană de flori pe încimirtul gloriosului lor comandant de la Gavița, generalul Alexandru Candiano-Popescu. Icoane... Se face ’ntimerec. Pe tâmpura de luptă Un glas de aramă văzduhul străine. In satul din munte pe-o ramură ruptă Desmeardu se ’nipete o cucuvaie. Se face ’ntimerec. O luptă grozavă Se’ncinge și piere sub umbre de Umă. In satul din munte o mamă bolnavă Visează și odorul și țipă nebună. Se face lumină. Pe cîmpul de singe Răzlețe cadavre sînt sute și mii«e e ee • « In satul din munte clopotnița plinge Și vin la jălanie femei și copil... _ Drimoy Victimele incendiului din str. înclinată Suntem rugați să publicăm următoarea scrisoare: Principelui G. Știrbei București Cunoașteți credem la de ajuns, nenorocirea ce ne-a lovit în Urma, incendiului produs la depozitul dva din str. Înclinată în ziua de 24 August a. c. Această nenorocire ne vine odată cu începutul iernei și me, lasă pe drumuri familiile cu copii cari, scăpați cu ce au avut pe ei, dorm pe cîmpii și maidane sub cerul liber, —căci noi soții suntem chemați de țară la datorie, — și poate mîine la apărarea ei Nenorocirea ( aceasta) căzută, peste noi, este datorită în totul lipsei de procedare și de organizare a administrației d.v. de la acel depozit In acest caz așteptăm cu încredere gestul dv. mărinimos și nobil, — fapt pentru care ne permitem a vă adresa aceste rînduri, cu rugămintea a nu le lua în nume de râu și a proceda cum vă dictează conștiința. Ținem a vă reaminti că noi în calitate de vecini ai dv. nu v’am făcut, nici un râu și de aceia, credem că, dacă râii ne-am cauzat — fără voe — avem dreptul a crede că Principele G. Știrbei, — viță de domn român, mare proprietar și persoană destul de bogată, — nu va putea tolera ca atîtea familii să rămîn pe drumuri din cauza sa, deși involuntară. Ilie Ionescu, Nicolae Gheorghe, Leopold Bucik, Niță Ionescn, Iordan Popescu, Ion Rădulescu, Avram Birsan, Dobrica P. Oetrescu, Lina Mihailescu, Mandon Alexandru, Alexandrina Marinescu, Gh. Ioneeco, Constantin Stoica, Vasile Timchesan, Grigore Ienescn, toti proprietari.