Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)

1915-10-01 / nr. 4160

anul XII.—»;®, cro c AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER % Comp. Str. Karageargovici 9, Etaj l­l­ Telefon 6­.* Ca cele din urmă știri din lumea Intreag; Directori CONST. MILLE Bi Birourile ziarului: Str. Sărindar No. IX. — București II ABONAHEHTE CD PREMD: Un an Lei 18.~ț O Inni Lei 0»60 S luni Lei O. — Poatm alrila Miti« pretai este Îndoit TELEFOATĂ linii No. 1 14 IO; 34 73; 14­99; 1240 PUBLICITATEA COMC­ eDATĂ EXCLUSIV Glasul tomurilor germane ia fim­ auzit la București .— Austro-German­ se vor așeza in Balcani.— Ei a cânt­at t­­ale pentru cei nedreptatiți — BUDAPESTA.—­ Vorbind despre noua ofensivă contra Serbiei, zia­rul „Budapesti Hírlap“ de azi scrie între altele următoarele : „Comandant­ul, care conduce ope­rațiunile acestui războiu peste Du­năre, a luat în mâinile sale și regu­­larea chestiei Balcanului. Balcanului, care p­nă acum a ofe­rit numai motivele pentru acest răz­­boiu­ și care a prezentat numai o­­ importanță episodică, in urma a­­sedierii Dardanelelor, i-a venit acum un rol decisiv. In cazul cind coman­damentul nostru militar va reuși să măture in curând Serbia, să rea­ducă la vechiul lor drept și dreptate pe acei, cari acolo jos au fost neîn­­dreptățiți, și să ia sub aripile­ i ocro­titoare orice aspirațiune justă și să zădărnicească machinațiunile bizan­tine ale Balcanului, atunci această trecere peste Sava și Dunăre, in­­tr'un mod neașteptat, ne va apropia de pace. Numeroșii agenți și mijlocitori, cari în mîinî ca săculețe, într’unul avînd aur, iar a celalt promisiuni, colindă toate curțile balcanice, vor dispare da pe scena intrigilor, se va pune capăt tîrguelilor, ademenirilor și intimidărilor . Curțile și Scupști­­nele vor fi silite să se pronunțe, ma­rca și decisiva oră a hotărîrilor va suna amt­i totî. Aceasta o vestesc gîrleju­rile de metal ale tunurilor maghiare și ster­­mane dealungul malurilor Savei și Dunărei. Iar glasul lor va trebui să se audă pînă la BUCUREȘTI, Sofia Atena și Constantinopol. „Cuvlntul vestitor de sfirșit al fimurilor noastre se va auzi și mai departe , pina chiar la Roma, Pa­ris, Londra și pină la Petrograd. Să afle aceștia, că in vreme ce ei se sfătuiesc și discută citi oameni, de unde și cum să debarce la Salonic, noi am depășit deja Dunărea și ne batem pe pământ sîrb, pentru ca să dăm lecții Europei, că soarta Bal­­canului nu o vor rezolvi puterile oc­cidentale ingimfate, prepotente și intrigante, ci noi vecinii acestor po­poare. „Europa s’a intrus foarte multă vreme în așa numita chestie orienta­lă. Dar ea a făcut numai tulburări, Răscoale, asasinate șî războiui. Insă, în urma acestui războiu­ noi intrăm în drepturile noastre naturale, fiind­că în primul rînd pe noi ne intere­sează cele ce se petrec in nemijlocita noastră apropiere și vrem să știm dacă­n vecinătatea noastră locuiesc răsvrăttitori, Mihail, comitagii și asa­sini, ori doară cetățeni cinstiți și pașnici". Ostilitățile sârbo-hu­sare au imn • Serbia »iscată 1» K­ni­gnacit T.­SEVERIN, 29 Sept .—De astăzi dimineață, bulgarii au început osti­litățile contra Serbiei. La orele 10 și jmătate coman­dantul vaporului românesc „Petru Rareș", care trebuia să plece din portul Severin în cursă specială la Prahovo, cu aproape 250 rezerviști greci cari se duc prin Niș în Gre­cia, a fost înștiințat de un agent sîrb, sosit in grabă cu o barcă din Clad­ova, că bulgarii au început os­tilitățile de la orele 4 dimineața pe valea Timocu­lui. Toți rezerviștii greci au fost î­­«cediat debarcați și vaporul „Petru Rareș“ și-a întrerupt cursa pentru cari se așteptau din moment în portul sârbesc. Se știe ca autoritățile sârbești, cari se așteptau din moment în moment la un atac din partea bul­garilor, au retras de citeva zile toate autoritățile civile și militare din Prahovo, iar pontonul romî­­nesc din acest port sîrbesc, ca­ și Șlepurile și un vapor al serviciului navigației române, au fost de ase­meni retrase și duse la loc sigur la punctul „Gogoși“. «■ Astăzi dimineață, însă, între orele 3 și­­ jumătate ~4, bulgarii, cari au sim­țit că autoritățile sîrbești au expediat din Prahovo pentru stația Zaiciar, un­tren de marfa, încărcat cu­­ o mare cantitate de mu­ni­­țiun­i sosite din Italia, au­ început o violentă bom­bardare a trenului pe dis­tanța între Hobijnitza spre Zaiciar pe valea Ti­­mocului. Mai multe vagoane au fost sfărîmate și o parte din gara Tabac­ovals a­ a­­rut să sufere pagube mari.­­ Munițiile cu care erau­ încărcate vagoanele pro­veneau de la ultimul trans­port rusesc adus de vapo­­rul rus „Jielgrad vapor care, după cum se știe a fost capturat d­e bulgari, împreună cu cinci șlepuri și se găsește la Tempa­­latum. * In urm­a celor petrecute astăzi dimineață, cari sunt preludiul răz­boiului intre Bulgaria și Serbia, circulația trenurilor la Prahovo și Zaiciar, este complect suspendată. Mai mulți călători cari se găsesc sosiți de aseară din Serbia­ în por­tul Prahovo, vor sosi astăzi la o­­rele 4 după amiazi la T.-Severin, cu ultima cursă a vaporului „Basa­­rab“ comandat de căpitanul Proto­­popesc«. A. SANDU . Cerînd amănunte și ministrului Angliei la București, d. Barclay a binevoit să ne comunice următoa­rele : Un detașament din armata bulga­ră a atacat forțele sîrbești în apro­piere de Vracia. .Acest mic detașa­ment a fost respins de forțele sfi­nțești. D. Barclay ne-a mai spus că nu crede —­ cu tot acest atac — ca Bul­garia să fi declarat războiă Serbiei. & SEASE PAGINIM I Octortvrîe 1915 DECLARAȚIA noului guvern grec -----­ Cuvâmtarea d-lui Zaimis. — fă «or­bit șî Venize­es Atena, 28 Sept. — Came­ra. — l>. Zaimis a spus : Guvernul prezentimdu-se î n fața Camerei, îndată după formațiunea lui, cre­de de a sa datorie să de­clare, după o cercetare minuțioasă a situațiunii internaționale care este pentru moment peste mă­sură de complicată, că po­litica sa se sprijină pe a­­celeași baze ca politica Greciei urmată d­e la înce­putul războiului euro­pean. Spre a asigura mai bine­ interesele vitale ale națiunii, neutralitatea noastră în prezent va fi urmată. Atitudinea noas­­­tră în viitor se va adapta cu evenimentele a căror desfășurare va fi urmări­tă cu atențiune profunda­­de guvern. Guvernul este convins de sprijinul re­prezentanților poporului elenic în aceste ceasuri critice. ~------­ ---------------­în­trunit la orele 5 seara. O mul­țime i­­mensă ocupă sala Camerei. După deschiderea ședinței, preșe­dintele anunță formarea noului gu­vern și dă cu­viatul primului minis­tru, Zaimis. Acesta declară că Gre­cia este obligată să observe o neutra­litate armată binevoitoare Triplei în­țelegeri, urmărind totodată cu aten­ție desfășurarea evenimentelor. Zaimis a evitat sa atingă chestiu­nea tratatului greco-sîrb. Fostul prim ministru Venizilos, a răspuns că nimeni nu voește să a­­runce țara în tulburări interne din cauză că situația actuală este exce­siv de critică. Majoritatea Camerei va da guver­nului sprijinul ei atîta timp cu­ poli­tica guvernului nu va răsturna ba­zele politicei pentru care Camera i-a dat Votul ei. Venizalos susține apel politica sa, zicînd că chiar dacă n’ar exista un tratat cu Serbia și încă interesul Greciei o obligă să iasă din neutrali­tate atîta timp cu­ un alt stat vrea să nu mărească în detrimentul Greciei, care nu treime să permită Bulgariei să zdrobească Serbia pentru a ataca apoi Grecia. Interveni Greciei este ca Bulgaria să fie zdrobită. Sfirșind, Venizelos își exprimă u­­rarea ca politica noului guvern să se dovedească mai bună de­cât aceea preconizată de el. Ședința viitoare va avea loc Luni. (Journal des Balkans­. ATITUDINEA LUI VENIZELOS ATENA, 28 Sept. — Partidul libe­ral s'a întrunit azi dimineață în casa d-lui Venizelos pentru a decide asu­pra atitudinei pe care o vor avea reprezentanții partidului în Cameră. Fostul prim ministru a explicat par­tizanilor săi că intru cit guvernul actual nu urm­ează de loc politica sa, partidul liberal nu poate să-și ia răspunderea acordîndu-i încrederea. Cu toate acestea, avînd în vedere si­­tuațiunea critică de acum, trebue să se evite provocarea de tulburări in­terne. Considerațiunile fostului prim mi­nistru au fost acceptate de către a­­micii săi. (Journal des Balkans). liceul seios debarcarea aliaților GRECIA NU POATE UITA NICI­O­­DATA CE A FĂCUT FRANȚA PEN­TRU EA — SPUNE FOSTUL PRIM­­MINISTRU GREC ROTTERDAM, 28 Septembrie. —Se telegrafiază din New­ York: Corespondentul din Atena a lui „A­­sociation Press 1’ a­­ avut o lungă con­vorbire cu Venizelos­ după ședința de Marți adică înainte de demisiunea fostului prim ministru grec. — Sunt sigur—a zis Venizelos —că Brecia va menține tratatul cu Serbia,­­nu numai în înțelesul verbal, ci și în spiritul lui. Dacă puterile centrale, cu toată ar­mata disponibilă,și cu tot ajutorul ar­matei bulgare vor învinge Serbia cu­­ forțări comune, Grecia va rămâne ș­­i.tunel neclintit­, credincioas’» cuvin­­u­llul dat. Dușmanii noștri încearcă totul, ce să creeze situațiuni complicate și alburî și jocul la care se pretează­­ noastre sub influență raorează Grecia, nu poate uita nici odată, coca­ nut» * , 1.. .. . ■ » predice împlinirea cerebel, ca­­ trupe franceze să debarce în porturi gre­cești. — Te pot­ asigura, că de cînd sînt prim-ministru, puterile Quadruple­ nici odată nu au cerut Greciei conce­siuni. Franța apără integritatea teri­toriului grecesc cu toate mijloacele disponibile și dacii are nevoe să de­barce trupe pe­ teritoriul grecesc, nu face altceva, decit ceea ce obligă pe Grecia tratatul ei cu Serbia. Nu înțeleg de ce s’ar împotrivi Gre­cia ? parte a presei s­­trăină, dezono i---­, .... „Nici nu s-ai balcanie cu Quadruttla“ — Lupta diplomatică e pierdută în Balcani, susțin nemții — VIENA. — „Neue Freie Presse" scrie : Evenimentele din Atena dovedesc că Quadruplet a perdut lupta diplo­matică in Balcani. Numai Serbia merge cu împătrita înțelegere, toate celelalte state balcanice însă nu vor să-și lege soarta lor de Qundhipra care se află intr'un declin militar și diplomatic și care intervine și se dă de gol pentru dictatura rusească în Balcani. Intre România și Bulgaria — Schimb de poittețe — SOFIA, 29 Sept.— La eșirea dela rerjuientul semnalat, ministrul Romi­niei Derussi, a exprimat mulțumiri d-lui Radoslavoff pentru delicata atențiune a guvernului bulgar, care a spus că nu va lipsi de a exercita un efect binefăcător atit asupra gu­vernului cit și asupra opiniunii vii­din România. (Ag. bulgară). mice Parastasul dela Curtea de Arges Declarațiile noului ministru de interne bulgar — Neutralitatea Greciei și a Romîniei - SOFIA, 29 Septembrie 4. — Noul ministrul de interne, Popov, a acor­dat un interview ziarelor, în care, între altele, a spus următoarele : —• „Bulgaria nu e vinovată cd s’au rupt relațiile cu puterile din Qua­­­dru­plă. Vinovată este Rusia, care nu a cerut să rupem, imediat și pe față orice legături cu puterile germane, ceea ce ar fi însemnat războiul. Bulgaria nu a îndeplinit cererea Ru­siei, fiindcă ea nu putea lupta cu două țări mari ca Austro-Ungaria și Germania și nici nu avea vre-un mo­tiv s'o facă, astfel că­­ guvernul nu s'ar fi putut justifica față de popor. înainte, Anglia și Franța se deo­sebeai­­ de Rusia în procedeurile lor față de noi. Dar cu timpul s'au ală­turat cu totul la Pierdut de a lucra al Rusiei. Dacă va fi nevoe­ de­ războiű, îl vom­ face contra Serbiei, iar nu contra A­­ustriei și Germaniei, cu care n'avem nimic de împărțit. E regretabil că puterile Quadruplet, n’au avut atîta putere ca să determi­ne pe strit să ne dea teritoriile cari sînt ale noastre. O Serbie slabă nici voit să cedeze, cu ar fi cedat o Serbie mărită și vic­torioasă ? — Dar Grecia ? — Avem mari speranțe că ea nu se va mișca atîta timp cît Germania va continua a fi victorioasă. Grecia ne poate fi periculoasă numai atunci cînd forțele Germaniei ar slăbi și, negreșit, atunci și situația Bulgariei ar fi serioasă. — România va rămine de aseme­nea neutru. Ea nu are nici un inte­res sa se amestece acum în răz­boi­. Rominia va aștepta — și poa­te aștepta —­ sa vadă cum­ se dese­nează soarta armelor. — Cu turcii stăm foarte bine. Tur­cia ne este o vecină sinceră. In privința armatei, vă pot asigura că suntem­ minări de ea și avem siguranța că-și va realiza scopurile ce-­șî­ va propune. — a­m încheiat noul ministru bulgar. •lit # 4 Ministrul bulgar la Petrograd inferea­ză politica Bulgariei — TEXTUL DECLARAȚIEI D-LUI MAIX GEAROFF — Petroi­aA ?« Septembrie.­—Fost gearoff, inamic­uc «■­i«n» garia, a făcut declarațiunile urmă­toare ziarelor: A declarat că consideră misiunea sa în Rusia complectamente neizbu­tită, și se vede înșelat în modul cel mai josnic de­oarece guvernul bul­gar a violat în mod rușinos în toate condițiile cu care Magearoff consim­țise sa primească postul sM la Pe­trograd.­ Fiind amic fidel și partizan­ul Rusiei, Magearoff nu a încetat de a dezavua orientarea politică a Bul­gariei din vremea din urmă. Prin urmare ruperea relațiunilor s’a fă­cut nu din cauza lui Mo­ gcaroff, ci în catra voinței lui. Părăsind Rusia, n­e exprim­ă cea­ mai m­are recunoștință către di. Sa­­sonoff și ajutoarele lui și către presa rusă care, înștiințînă pe­ Bulgaria că urmează o politică nefastă s'a achi­tat în mod conștiincios de datoria ei morală față de țara liberală de către Rusia. Relațiunile dintre d. Sasonoff și Bulgaria constituiesc, cea mai fru­moasă pagină a istoriei Bulgariei. Sosind în Bulgaria d. Magearoff va spune tot adevărul, singur in stare, de a salva Bulgaria. Toată politica mea și toată viața mea sunt bazate pe principiul că Bulgaria, nu se va împotrivi nici­odată Triplei Înțele­geri. Oposițiunea arătată de Bulgaria Rusiei, care a e­iberat-o și a creat-o, Angliei, care a, ajutat-o să se uni­fice, Franței care a contribuit pu­ternic la progresul și independența ei, echivăleaxă cu un păcat de moar­te. Invit, pe politicianii din Sofia să-mi arate un singur fapt care să probeze că Germania, Austria și Turcia, au făcut vreodată Bulgariei cel mai­ mic biar. Alianța turco-bulgară consti­tuie, după mine, o rușine și un apro­­priu neșters pentru țara mea. înțe­leg prea bine că s'a voit a­ se uza de Bulgaria ca de un instrument orb, dar nu-mi pot închipui cum Bulgaria a consimțit să primească acest rol în­jositor. Fiind în­totdeauna, admirator al poporului rus, cunoșteam Rusia îna­inte de șederea mea în această țară din literatura ei. Acum văd cu ochii mei proprii că Rusia întreagă este­ unită ca in epocă războiului de la ÎR1% în scopul unic de­ a învinge pe inamic. Cred profund că această vic­torie va fi dobindită. Socotesc viito­rul Bulgariei plin de un penibil ne­cunoscut, căci sunt acte pe cari e cu neputință să le comui și fără a risca de a te lăsa, să fii veștejit de toată lumea. Totuși vreau să păstrez Cre­dința că Rusia, care a creat Bulga­ria, nu se­ va retrage pentru, totdea­una de la poporul bulgar și nu-­ va imputa greșelile și crimele care au­ făcut să devieze Bulgaria din drumul ei istoric, compițînd un grav păcat și venind cele mai bune speranțe ale pnJivp.ct. ( fWestnîk). BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII IAȘI tratatul german­o-bulgaro-turc ■ Roma, 28 Sept— Ziarul „M­essag&eu ro“ primește din Paris știrea că acolo se socote­șe că deriziunea Bulgariei căra a culminat în decretarea mobili­zării și poate și se va desfășura în cu­­rs­.2 iu•intr’un atac împotriva Serbie­­bulgar în acești din urmă doi ani. In adevăr, du­pă al doilea războiu­ balca­nic și după pacea din București, a în­­­ceput, la Sofia un diute-vino de diplo­mație și de ofițeri superiori germani, cari țineau continuu­ contact, cu re­prezentanții Kaizerului în cele două­ capitale. Astfel s'a negociat și semnat în octombrie 1914­ acordul privitor nu numai la mijloacele de a provoca al treilea război­ balcanic, dar, presu­pun­ând rezultatul conflagrațiunei eu­ropene, se dădea Bulgariei toată­ Ma­­cedonia cu Salonicul și Cavalla, iar Turciei toată Tracia cu insulele din Egee. Germania făcea rezerva de a se arunca, cu aliații săii asupra Ser­biei la momentul oportun. Executarea planului ar fi început prin provoctațiunile comitagiilor bul­gari și intrigile turcilor în Albania și acum se împlinește prin acțiunea ar­matelor. Am voi să știm — scrie „Messagge­­ro" — ce zice regele Greciei despre imperialul sau cumnat și despre tra­tatul menționat ce conține clauze di­­­rect în paguba Greciei. Serbia, înțelegind pe inamicul său­, și-a făcut datoria. Rom­înia și-ar fi schimbat aparent drumul sau drept, nevăzîndu-se ținti­tă direct de zisul tratat, dar să nu se înșele. Actualul minister al Bulgariei a ex­plicat scopul acordului in cuvintele: Noi sîntem un popor răbdător și n­­vem deocamdată numai dorința de a intra în Macedonia, cînd vom fi ajuns acest scop, ne vom gîndi și la Romî­­nia. Să se aștepte evenimentele și ce Ya vedea cum­­ știți bulgarii să urască. Corespondentul conchide: Azî văd această* ură numai sîrbii, dar dacă soarta războiului balcanic va fi favo­rabilă austro-ger­manil­or și aliaților lor, nu vor întîrzia sa vadă și grecii și romînii ura bulgarilor și aceasta va fi poate una din laturile neplăcute ale actualei conflagrațiuni. (A. T. I.)­­. Ziarul „Idea Nazionale“ comem­or­â tratatul dintre Bulgaria și Germanie relevă programul de expansiune al Bulgariei care tinde să ajungă prin­, la Adriatica, in timp ce el poate să fie și un motiv de schimbat al politi­cei Greciei care se găsește direct a­­tinsă în interesele sale. Față de aces­tea nici Italia nu poate să răul inii ii> diferența. (A. T. I.) GERMANII DESMINT EXISTENȚA TRATATULUI GER­­MANO-BULGAR NAUEN, 29 Septembr­iac ca rapetî sîte se , ad« n­tiță că știrea prin „Bestia" di­n­ Aț „Agenția Ha’ gîez Ja At y eroului tat gr vorîr gar cm? . sî« jsE

Next