Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)
1915-10-01 / nr. 4160
anul XII.—»;®, cro c AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER % Comp. Str. Karageargovici 9, Etaj ll Telefon 6.* Ca cele din urmă știri din lumea Intreag; Directori CONST. MILLE Bi Birourile ziarului: Str. Sărindar No. IX. — București II ABONAHEHTE CD PREMD: Un an Lei 18.~ț O Inni Lei 0»60 S luni Lei O. — Poatm alrila Miti« pretai este Îndoit TELEFOATĂ linii No. 1 14 IO; 34 73; 1499; 1240 PUBLICITATEA COMC eDATĂ EXCLUSIV Glasul tomurilor germane ia fim auzit la București .— Austro-German se vor așeza in Balcani.— Ei a cântat tale pentru cei nedreptatiți — BUDAPESTA.— Vorbind despre noua ofensivă contra Serbiei, ziarul „Budapesti Hírlap“ de azi scrie între altele următoarele : „Comandantul, care conduce operațiunile acestui războiu peste Dunăre, a luat în mâinile sale și regularea chestiei Balcanului. Balcanului, care pnă acum a oferit numai motivele pentru acest războiu și care a prezentat numai o importanță episodică, in urma asedierii Dardanelelor, i-a venit acum un rol decisiv. In cazul cind comandamentul nostru militar va reuși să măture in curând Serbia, să readucă la vechiul lor drept și dreptate pe acei, cari acolo jos au fost neîndreptățiți, și să ia sub aripile i ocrotitoare orice aspirațiune justă și să zădărnicească machinațiunile bizantine ale Balcanului, atunci această trecere peste Sava și Dunăre, intr'un mod neașteptat, ne va apropia de pace. Numeroșii agenți și mijlocitori, cari în mîinî ca săculețe, într’unul avînd aur, iar a celalt promisiuni, colindă toate curțile balcanice, vor dispare da pe scena intrigilor, se va pune capăt tîrguelilor, ademenirilor și intimidărilor . Curțile și Scupștinele vor fi silite să se pronunțe, marca și decisiva oră a hotărîrilor va suna amti totî. Aceasta o vestesc gîrlejurile de metal ale tunurilor maghiare și stermane dealungul malurilor Savei și Dunărei. Iar glasul lor va trebui să se audă pînă la BUCUREȘTI, Sofia Atena și Constantinopol. „Cuvlntul vestitor de sfirșit al fimurilor noastre se va auzi și mai departe , pina chiar la Roma, Paris, Londra și pină la Petrograd. Să afle aceștia, că in vreme ce ei se sfătuiesc și discută citi oameni, de unde și cum să debarce la Salonic, noi am depășit deja Dunărea și ne batem pe pământ sîrb, pentru ca să dăm lecții Europei, că soarta Balcanului nu o vor rezolvi puterile occidentale ingimfate, prepotente și intrigante, ci noi vecinii acestor popoare. „Europa s’a intrus foarte multă vreme în așa numita chestie orientală. Dar ea a făcut numai tulburări, Răscoale, asasinate șî războiui. Insă, în urma acestui războiu noi intrăm în drepturile noastre naturale, fiindcă în primul rînd pe noi ne interesează cele ce se petrec in nemijlocita noastră apropiere și vrem să știm dacăn vecinătatea noastră locuiesc răsvrăttitori, Mihail, comitagii și asasini, ori doară cetățeni cinstiți și pașnici". Ostilitățile sârbo-husare au imn • Serbia »iscată 1» Knignacit T.SEVERIN, 29 Sept .—De astăzi dimineață, bulgarii au început ostilitățile contra Serbiei. La orele 10 și jmătate comandantul vaporului românesc „Petru Rareș", care trebuia să plece din portul Severin în cursă specială la Prahovo, cu aproape 250 rezerviști greci cari se duc prin Niș în Grecia, a fost înștiințat de un agent sîrb, sosit in grabă cu o barcă din Cladova, că bulgarii au început ostilitățile de la orele 4 dimineața pe valea Timocului. Toți rezerviștii greci au fost î«cediat debarcați și vaporul „Petru Rareș“ și-a întrerupt cursa pentru cari se așteptau din moment în portul sârbesc. Se știe ca autoritățile sârbești, cari se așteptau din moment în moment la un atac din partea bulgarilor, au retras de citeva zile toate autoritățile civile și militare din Prahovo, iar pontonul romînesc din acest port sîrbesc, ca și Șlepurile și un vapor al serviciului navigației române, au fost de asemeni retrase și duse la loc sigur la punctul „Gogoși“. «■ Astăzi dimineață, însă, între orele 3 și jumătate ~4, bulgarii, cari au simțit că autoritățile sîrbești au expediat din Prahovo pentru stația Zaiciar, untren de marfa, încărcat cu o mare cantitate de munițiuni sosite din Italia, au început o violentă bombardare a trenului pe distanța între Hobijnitza spre Zaiciar pe valea Timocului. Mai multe vagoane au fost sfărîmate și o parte din gara Tabacovals a arut să sufere pagube mari. Munițiile cu care erau încărcate vagoanele proveneau de la ultimul transport rusesc adus de vaporul rus „Jielgrad vapor care, după cum se știe a fost capturat de bulgari, împreună cu cinci șlepuri și se găsește la Tempalatum. * In urma celor petrecute astăzi dimineață, cari sunt preludiul războiului intre Bulgaria și Serbia, circulația trenurilor la Prahovo și Zaiciar, este complect suspendată. Mai mulți călători cari se găsesc sosiți de aseară din Serbia în portul Prahovo, vor sosi astăzi la orele 4 după amiazi la T.-Severin, cu ultima cursă a vaporului „Basarab“ comandat de căpitanul Protopopesc«. A. SANDU . Cerînd amănunte și ministrului Angliei la București, d. Barclay a binevoit să ne comunice următoarele : Un detașament din armata bulgară a atacat forțele sîrbești în apropiere de Vracia. .Acest mic detașament a fost respins de forțele sfințești. D. Barclay ne-a mai spus că nu crede — cu tot acest atac — ca Bulgaria să fi declarat războiă Serbiei. & SEASE PAGINIM I Octortvrîe 1915 DECLARAȚIA noului guvern grec ----- Cuvâmtarea d-lui Zaimis. — fă «orbit șî Venizees Atena, 28 Sept. — Camera. — l>. Zaimis a spus : Guvernul prezentimdu-se î n fața Camerei, îndată după formațiunea lui, crede de a sa datorie să declare, după o cercetare minuțioasă a situațiunii internaționale care este pentru moment peste măsură de complicată, că politica sa se sprijină pe aceleași baze ca politica Greciei urmată de la începutul războiului european. Spre a asigura mai bine interesele vitale ale națiunii, neutralitatea noastră în prezent va fi urmată. Atitudinea noastră în viitor se va adapta cu evenimentele a căror desfășurare va fi urmărită cu atențiune profundade guvern. Guvernul este convins de sprijinul reprezentanților poporului elenic în aceste ceasuri critice. ~------ ---------------întrunit la orele 5 seara. O mulțime imensă ocupă sala Camerei. După deschiderea ședinței, președintele anunță formarea noului guvern și dă cuviatul primului ministru, Zaimis. Acesta declară că Grecia este obligată să observe o neutralitate armată binevoitoare Triplei înțelegeri, urmărind totodată cu atenție desfășurarea evenimentelor. Zaimis a evitat sa atingă chestiunea tratatului greco-sîrb. Fostul prim ministru Venizilos, a răspuns că nimeni nu voește să arunce țara în tulburări interne din cauză că situația actuală este excesiv de critică. Majoritatea Camerei va da guvernului sprijinul ei atîta timp cu politica guvernului nu va răsturna bazele politicei pentru care Camera i-a dat Votul ei. Venizalos susține apel politica sa, zicînd că chiar dacă n’ar exista un tratat cu Serbia și încă interesul Greciei o obligă să iasă din neutralitate atîta timp cu un alt stat vrea să nu mărească în detrimentul Greciei, care nu treime să permită Bulgariei să zdrobească Serbia pentru a ataca apoi Grecia. Interveni Greciei este ca Bulgaria să fie zdrobită. Sfirșind, Venizelos își exprimă urarea ca politica noului guvern să se dovedească mai bună decât aceea preconizată de el. Ședința viitoare va avea loc Luni. (Journal des Balkans. ATITUDINEA LUI VENIZELOS ATENA, 28 Sept. — Partidul liberal s'a întrunit azi dimineață în casa d-lui Venizelos pentru a decide asupra atitudinei pe care o vor avea reprezentanții partidului în Cameră. Fostul prim ministru a explicat partizanilor săi că intru cit guvernul actual nu urmează de loc politica sa, partidul liberal nu poate să-și ia răspunderea acordîndu-i încrederea. Cu toate acestea, avînd în vedere situațiunea critică de acum, trebue să se evite provocarea de tulburări interne. Considerațiunile fostului prim ministru au fost acceptate de către amicii săi. (Journal des Balkans). liceul seios debarcarea aliaților GRECIA NU POATE UITA NICIODATA CE A FĂCUT FRANȚA PENTRU EA — SPUNE FOSTUL PRIMMINISTRU GREC ROTTERDAM, 28 Septembrie. —Se telegrafiază din New York: Corespondentul din Atena a lui „Asociation Press 1’ a avut o lungă convorbire cu Venizelos după ședința de Marți adică înainte de demisiunea fostului prim ministru grec. — Sunt sigur—a zis Venizelos —că Brecia va menține tratatul cu Serbia,nu numai în înțelesul verbal, ci și în spiritul lui. Dacă puterile centrale, cu toată armata disponibilă,și cu tot ajutorul armatei bulgare vor învinge Serbia cu forțări comune, Grecia va rămâne și.tunel neclintit, credincioas’» cuvinullul dat. Dușmanii noștri încearcă totul, ce să creeze situațiuni complicate și alburî și jocul la care se pretează noastre sub influență raorează Grecia, nu poate uita nici odată, coca nut» * , 1.. .. . ■ » predice împlinirea cerebel, ca trupe franceze să debarce în porturi grecești. — Te pot asigura, că de cînd sînt prim-ministru, puterile Quadruple nici odată nu au cerut Greciei concesiuni. Franța apără integritatea teritoriului grecesc cu toate mijloacele disponibile și dacii are nevoe să debarce trupe pe teritoriul grecesc, nu face altceva, decit ceea ce obligă pe Grecia tratatul ei cu Serbia. Nu înțeleg de ce s’ar împotrivi Grecia ? parte a presei străină, dezono i---, .... „Nici nu s-ai balcanie cu Quadruttla“ — Lupta diplomatică e pierdută în Balcani, susțin nemții — VIENA. — „Neue Freie Presse" scrie : Evenimentele din Atena dovedesc că Quadruplet a perdut lupta diplomatică in Balcani. Numai Serbia merge cu împătrita înțelegere, toate celelalte state balcanice însă nu vor să-și lege soarta lor de Qundhipra care se află intr'un declin militar și diplomatic și care intervine și se dă de gol pentru dictatura rusească în Balcani. Intre România și Bulgaria — Schimb de poittețe — SOFIA, 29 Sept.— La eșirea dela rerjuientul semnalat, ministrul Rominiei Derussi, a exprimat mulțumiri d-lui Radoslavoff pentru delicata atențiune a guvernului bulgar, care a spus că nu va lipsi de a exercita un efect binefăcător atit asupra guvernului cit și asupra opiniunii viidin România. (Ag. bulgară). mice Parastasul dela Curtea de Arges Declarațiile noului ministru de interne bulgar — Neutralitatea Greciei și a Romîniei - SOFIA, 29 Septembrie 4. — Noul ministrul de interne, Popov, a acordat un interview ziarelor, în care, între altele, a spus următoarele : —• „Bulgaria nu e vinovată cd s’au rupt relațiile cu puterile din Quadruplă. Vinovată este Rusia, care nu a cerut să rupem, imediat și pe față orice legături cu puterile germane, ceea ce ar fi însemnat războiul. Bulgaria nu a îndeplinit cererea Rusiei, fiindcă ea nu putea lupta cu două țări mari ca Austro-Ungaria și Germania și nici nu avea vre-un motiv s'o facă, astfel că guvernul nu s'ar fi putut justifica față de popor. înainte, Anglia și Franța se deosebeai de Rusia în procedeurile lor față de noi. Dar cu timpul s'au alăturat cu totul la Pierdut de a lucra al Rusiei. Dacă va fi nevoe de războiű, îl vom face contra Serbiei, iar nu contra Austriei și Germaniei, cu care n'avem nimic de împărțit. E regretabil că puterile Quadruplet, n’au avut atîta putere ca să determine pe strit să ne dea teritoriile cari sînt ale noastre. O Serbie slabă nici voit să cedeze, cu ar fi cedat o Serbie mărită și victorioasă ? — Dar Grecia ? — Avem mari speranțe că ea nu se va mișca atîta timp cît Germania va continua a fi victorioasă. Grecia ne poate fi periculoasă numai atunci cînd forțele Germaniei ar slăbi și, negreșit, atunci și situația Bulgariei ar fi serioasă. — România va rămine de asemenea neutru. Ea nu are nici un interes sa se amestece acum în război. Rominia va aștepta — și poate aștepta — sa vadă cum se desenează soarta armelor. — Cu turcii stăm foarte bine. Turcia ne este o vecină sinceră. In privința armatei, vă pot asigura că suntem minări de ea și avem siguranța că-și va realiza scopurile ce-șî va propune. — am încheiat noul ministru bulgar. •lit # 4 Ministrul bulgar la Petrograd inferează politica Bulgariei — TEXTUL DECLARAȚIEI D-LUI MAIX GEAROFF — PetroiaA ?« Septembrie.—Fost gearoff, inamicuc «■i«n» garia, a făcut declarațiunile următoare ziarelor: A declarat că consideră misiunea sa în Rusia complectamente neizbutită, și se vede înșelat în modul cel mai josnic deoarece guvernul bulgar a violat în mod rușinos în toate condițiile cu care Magearoff consimțise sa primească postul sM la Petrograd. Fiind amic fidel și partizanul Rusiei, Magearoff nu a încetat de a dezavua orientarea politică a Bulgariei din vremea din urmă. Prin urmare ruperea relațiunilor s’a făcut nu din cauza lui Mo gcaroff, ci în catra voinței lui. Părăsind Rusia, ne exprimă cea mai mare recunoștință către di. Sasonoff și ajutoarele lui și către presa rusă care, înștiințînă pe Bulgaria că urmează o politică nefastă s'a achitat în mod conștiincios de datoria ei morală față de țara liberală de către Rusia. Relațiunile dintre d. Sasonoff și Bulgaria constituiesc, cea mai frumoasă pagină a istoriei Bulgariei. Sosind în Bulgaria d. Magearoff va spune tot adevărul, singur in stare, de a salva Bulgaria. Toată politica mea și toată viața mea sunt bazate pe principiul că Bulgaria, nu se va împotrivi niciodată Triplei Înțelegeri. Oposițiunea arătată de Bulgaria Rusiei, care a eiberat-o și a creat-o, Angliei, care a, ajutat-o să se unifice, Franței care a contribuit puternic la progresul și independența ei, echivăleaxă cu un păcat de moarte. Invit, pe politicianii din Sofia să-mi arate un singur fapt care să probeze că Germania, Austria și Turcia, au făcut vreodată Bulgariei cel mai mic biar. Alianța turco-bulgară constituie, după mine, o rușine și un apropriu neșters pentru țara mea. înțeleg prea bine că s'a voit a se uza de Bulgaria ca de un instrument orb, dar nu-mi pot închipui cum Bulgaria a consimțit să primească acest rol înjositor. Fiind întotdeauna, admirator al poporului rus, cunoșteam Rusia înainte de șederea mea în această țară din literatura ei. Acum văd cu ochii mei proprii că Rusia întreagă este unită ca in epocă războiului de la ÎR1% în scopul unic de a învinge pe inamic. Cred profund că această victorie va fi dobindită. Socotesc viitorul Bulgariei plin de un penibil necunoscut, căci sunt acte pe cari e cu neputință să le comui și fără a risca de a te lăsa, să fii veștejit de toată lumea. Totuși vreau să păstrez Credința că Rusia, care a creat Bulgaria, nu se va retrage pentru, totdeauna de la poporul bulgar și nu- va imputa greșelile și crimele care au făcut să devieze Bulgaria din drumul ei istoric, compițînd un grav păcat și venind cele mai bune speranțe ale pnJivp.ct. ( fWestnîk). BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII IAȘI tratatul germano-bulgaro-turc ■ Roma, 28 Sept— Ziarul „Messag&eu ro“ primește din Paris știrea că acolo se socoteșe că deriziunea Bulgariei căra a culminat în decretarea mobilizării și poate și se va desfășura în curs.2 iu•intr’un atac împotriva Serbiebulgar în acești din urmă doi ani. In adevăr, după al doilea războiu balcanic și după pacea din București, a început, la Sofia un diute-vino de diplomație și de ofițeri superiori germani, cari țineau continuu contact, cu reprezentanții Kaizerului în cele două capitale. Astfel s'a negociat și semnat în octombrie 1914 acordul privitor nu numai la mijloacele de a provoca al treilea război balcanic, dar, presupunând rezultatul conflagrațiunei europene, se dădea Bulgariei toată Macedonia cu Salonicul și Cavalla, iar Turciei toată Tracia cu insulele din Egee. Germania făcea rezerva de a se arunca, cu aliații săii asupra Serbiei la momentul oportun. Executarea planului ar fi început prin provoctațiunile comitagiilor bulgari și intrigile turcilor în Albania și acum se împlinește prin acțiunea armatelor. Am voi să știm — scrie „Messaggero" — ce zice regele Greciei despre imperialul sau cumnat și despre tratatul menționat ce conține clauze direct în paguba Greciei. Serbia, înțelegind pe inamicul său, și-a făcut datoria. Romînia și-ar fi schimbat aparent drumul sau drept, nevăzîndu-se țintită direct de zisul tratat, dar să nu se înșele. Actualul minister al Bulgariei a explicat scopul acordului in cuvintele: Noi sîntem un popor răbdător și nvem deocamdată numai dorința de a intra în Macedonia, cînd vom fi ajuns acest scop, ne vom gîndi și la Romînia. Să se aștepte evenimentele și ce Ya vedea cum știți bulgarii să urască. Corespondentul conchide: Azî văd această* ură numai sîrbii, dar dacă soarta războiului balcanic va fi favorabilă austro-germanilor și aliaților lor, nu vor întîrzia sa vadă și grecii și romînii ura bulgarilor și aceasta va fi poate una din laturile neplăcute ale actualei conflagrațiuni. (A. T. I.). Ziarul „Idea Nazionale“ comemorâ tratatul dintre Bulgaria și Germanie relevă programul de expansiune al Bulgariei care tinde să ajungă prin, la Adriatica, in timp ce el poate să fie și un motiv de schimbat al politicei Greciei care se găsește direct atinsă în interesele sale. Față de acestea nici Italia nu poate să răul inii ii> diferența. (A. T. I.) GERMANII DESMINT EXISTENȚA TRATATULUI GERMANO-BULGAR NAUEN, 29 Septembriac ca rapetî sîte se , ad« ntiță că știrea prin „Bestia" din Aț „Agenția Ha’ gîez Ja At y eroului tat gr vorîr gar cm? . sî« jsE