Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)
1915-10-24 / nr. 4183
*NUL—X1Î. No. $8$ $ 1 PUBLICITATEA E CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE FCAROL SCHULDER ® Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I—Telefon «/« SEASE PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Brumurile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE DE PREMII: Kman Lei 1$.; 6 luni Lei 9.50 3 luni Lei 5. — Pontea atrăin&tate prețul este Îndoit TELEFON 4 LINII No.: 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 Consfătuirea 1 dala d. I. Bratiana ’ iPrecum am amințat, ori dimineață s’au întrunit acasă la primul-ministru reprezentanții din majoritatea parlamentară, aparținînd județelor Argeș, Botoșani, Bacău, Buzați și Brăila cu prefecții și primarii respectivi. Au mai luat parte la consfătuire d-niî miniștri Al. Constantinescu, dr. Anghelescu, Duca și Victor Antonescu, cum și d. Ferechi de președintele Camerei. ( f 2). I.Brătianu lutind cuvintul a spus că a convocat pe parlamentari spre a-șî da seama dacă între parlament, partid și șef mai este vre-o comunitate sufletească și dacă se poate bizui pe concursul parlamentului și partidului Primul ministru a cerut celor presente să vorbească deschis, să-și ■spună liber orice părere ar avea asupra situațiunei. — Eu — a adăugat d. Brătianu, tot Pot încă vorbi în plin parlament sau nu public asupra situațiunei externe. Circumstanțele mi-au impus și-mi impun rezervă. De aceia v’am convocat, în particular, pentru a mă încredința care este sentimentul dv. și dacă aveți ceva de obiectat înpotriva atitudinei mele de vină acum. D. Brătianu a vorbit aproape trei sferturi de oră fără a face cea mai mică declarațiune asupra directivei politice externe. A întrebat numai dacă se poate pune chestiunea pe terenul că d-sa, sau alt conducător politic, n’ar dori să se realizeze aspirațiunile neamului.Dar politică de aventură cu ora, nu se poate impune de nimeni. C. Brătianu a maii declarat că toate acele momente perdute de cari vorbește opoziția au fost de deja examinate bine și poate asigura că opoziția a fost în eroare fiindcă nu era pria acum posibil să ieșim din neutralitate. In ce privește campania contra ministerului de războin, d. Brătianu a arătat în ce stare a găsit armata cină a venit la guvern și a asigurat că s’a făcut pînă acum tot ce se putea realiza într’o situație anormală. Opoziția susține că sau făcut neregularități cu aprovizionările. Dar opoziția e de vină prin asigurările ce le-a dat de la început războiului că vom intra în războiui contra austro-germanilor, că nu neam putut aproviziona in mod normal. Am recurs deci la aprovizionări prin particulari și poate în condițiuni anormale, așa cum au fost și împrejurările. Asupra politicei interne primulministru n’a sups nici un cuvînt. La cuvântarea d-lui Brătianu au răspuns d-niî C. Iarca (Buzău), C. Alessiu și Brînzeu, totî aprobînd atitudinea șefului guvernului. Cum a terminat d. Brînzeu cuvîntarea, s’a ridicat d. Iarca și a spus primului ministru : „ Să trăești, șefule, și tî dăm voie să te uite și la dreapta și la stingă și să ne duci acolo unde vei crede că e mai bine ! La orele 12 și jumătate consfătuirea s’a terminat. REP. ---- Un ordin de zi al lui Franzs Josef VIENA. — împăratul a adresat generalului arhiduce Eugen o scrisoare autografă, în care spune: — „In semnul celei mai călduroase recunoștințe și gratitudine pentru gestiunea încoronată de succes a forțelor puse sub comanda voastră, scumpul med văr, va adresez astăzi ordinul următor către armată și flotă: . . . Către forțele mele combatante contre Italiei. Zile negre vă așteaptă incă, am spus în ordinul meu către armită și flotă de la 18 August. Aveți In urma voastră trei luni depline de lupte crâncene. Curajul eroic, perseverența cea mai tenace și spiritul admirabil de sacrificiu ale bravelor mele trupe, gestiunea excelentă și cooperarea tuturor armatelor inteligente și inspirate de cel mai bun spirit de camaraderie au contribuit la infăptuirea acțiunilor ce asigură gardei credincioase a frontierelor noastre de la sud-vest o pagină strălucită in istoria forței mele armate. Cu ferma convingere, vă privesc, bravii mei plini de Încredere, invingînd numeroșii dușmani. Știu că vă împliniți cu curaj nu numai datoria voastră, dar că și inima voastră bate pentru suveranul vostru și scumpa voastră patrie, dovediți că sunteți eroi". Din toată inima vă trimit mulțumirile și salutul meu . 15 Octombrie, Franz Josef împăratul a adresat o scrisoare autografă și arhiducelui Salvator, spunînd : — „Din rapoartele ce-mi parvin de pe toate teatrele războiului, văd cu mare satisfacție !în ce mod eminent operează artileria mea, credincioasă renumelui ei, îmi amintesc cu recunoștință de sprijinul puternic ce artileria noastră dă trupelor noastre și mulțumesc din toată inima nouă și tuturor celor cari au cooperat fără încetare la dezvoltarea, și perfecționarea artileriei și camiofila cea mai frumoasă răsplată în succesele obținute. Viena, 15 Oct., Franz ,Josef“ Moartea unui componist austriac VIENA. Componistul August Bungert, care a pus pe muzică și cîteva poezii ale Carmen Sylves, a învatat din viață în vîrstă de 70 de ani. TRANZITUL mărfurilor din Germania prin Austria Ziarele oficioase anunță că comercianții și particularii cari au comandat mărfuri în Germania, cari treime să treacă prin Austria, nu se vor mai adresa pentru autorizațiile de tranzit ministerului nostru de finanțe sau legației austriace, ci ministerului de finanțe austriac, care va acorda imediat autorizațiunea, dacă mărfurile vor îndeplini anumite condițiuni. Consiliul județean de Ilfov — VOTAREA BUGETULUI. — ALTE CHESTIUNI — Eri a avut loc a doua ședință a Consilitului județean, de Ilfov, pentru a-șî continua lucrăril. Leziuni ordinare. D. consilier C. Popescu, delegat cu ,controlul situației financiare a județului, a dat cetire raportului depus de d-sa cu privire la constatările făcute. Consiliul a luat apoi cunoștință de raportul consilierului delegat, asupra lucrărilor săvârșite și a creditelor deschise prin bugetele județului — cu avizul delegațiunii județene — în intervalul seziunilor, adică de la Februarie la Octombrie 1916. Consiliul a aprobat raportul, cu atît mai mult cu cît creditele în chestiune au fost admise de Ministerul de interne. Consiliul a votat bugetul județului pe exercițiul 1916—1917, fără discuțiune așa cum a fost propus de prefectul județului. Bugetul ordinar se prezintă la venituri iu suma de 983.606 lei, iar la cheltuelî cu 950.394 lei, deci un a8cedent de 33.212 lei. Bugetul extraordinar se prezintă la capitalul veniturilor cu 707.165 lei 90 bani, iar la cheltuelî cu 687.000, deci un escedent de 20.165 lei 90 bani. Consiliul a admis acordarea de ajutoare și subvențiuni diferitelor societăți de binefacere. După propunerea consilierului d. maior Constantinescu, Consiliul a majorat de la 1000 la 3000 ajutorul acordat de județ Societății veteranilor. După propunerea d-lui consilier Lăzureanu Consiliul a acordat un ajutor de 1000 lei Societăței sportive .."Tnerimea Romi«“Jl JAPONIA și războiul european DECLARAȚIILE PRIMULUI MINISTRU JAPONEZ Viena, 21 Octombrie. — Se telegrafiază din Paris că „Agenția Havas“ a primit următoarele din Tokio : Primul ministru japonez a făcut următoarele declarațiuni ziariștilor : — Japonia nu poate trimite, deocamdată, trupe în ajutorul aliaților săi din Europa, pentru că sunt greutăți foarte mari de transport. Dar ea, prin faptul că lucrează în toate arsenalele sale pentru aliați, le dă cel mai mare ajutor. Rolul Japoniei e să fie sentinelă în Extremul Orient și să împiedice pe dușmani să răscoale pe mahomedani. Japonia mai părește să nu fie distrusă linia ferată transiberiană, care e de o importanță extraordinară pentru aprovizionarea cu munițiuni a armatei rusești. Japonia se bucură că, ’și] poate dovedi simpatiile pe cari le are pentru Franța și că poate să-i ofere un ajutor financiar, care, oricît ar fi el de modest, contribue, totuși poate, cu el, la scurtarea duratei războiului. EXPULZAREA unui german din Cîmpina CIMPIANA, 22 Octombrie. Șeful monteur Albert Zigler, de la societatea „Electrica” din localitate, a fost expulzat în urma unei deciziuni a consiliului de miniștri. Mîine dimineață, cu trenul de Predeal, Zigler, care este supus german, va fi trecut peste graniță. In toamna anului trecut, Albert Zigler a răspuns la mobilizarea Germaniei. După vreo două luni, însă, ■a fost retrimis în țară spre a-șî continua serviciul la instalațiunile electrice ale societăței „Electrica” și ale celorlalte schele petrolifere din Prahova. Asupra cauzelor izgonirea lui Zigler autoritățile păstrează cel mai strict secret. In oraș,casă, se vorbește de un întreg cuib de spion existent la Cîmpina, dovedit și spart de serviciul nostru de siguranță. După expulzarea inginerului Gordoș, tot ileia societatea „Electrica”, expulzare săvîrșită acum vre-o lună, urmează aceea a monteurului Zigler. S. ----------------— ’ 1—---------------Presa rusa despre România — PROPUNERI RESPINSE — STOCKHOLM — „Novoie Vremia“ afla din cercurile politice că speranța într’o intervenție a Romîniei a devenit iluzorie. Romînia nu poate intra în acțiune chiar dacă ar vrea. Armata romina e înarmată cu puști austriace Mannlicher, tunurile ^nt de la Krupp și țara n’are fabrici proprii de immițiuni. Din această cauză Roiânia nu poate merge împotriva Austriei. înțelegerea a propus Romîniei instalarea de fabrici de munițiuni, clare Brătianu a respins oferta. I „II—1 ■ Un consiliul executiv al Ințelegerei LUGANO — „Corriere della Sera” combate obiecțiile ce se fac asupra creărei unui consiliu diplomatic și militar executiv al Ințelegerei. Toate obiecțiunile ar cădea dacă cei patru miniștri de externe ar constitui un consiliu executiv. Ca reședință a acestui consiliu s’ar putea alege o localitate care să convie mai bine celor trei puteri occidentale. In jurul lor e nevoie de unitate in conducere și grabă. Războiul se va sfirși în primăvara viitoare, sau mai înainte și de aceea e nevoie de pregătirile să se facă cu încordarea extremă a tturor forțelor, I Arhiducele Frederic pe frontul italian VIENA, 22 Octombrie. — Cartierul presei de războia comunică: Puțin după rnapaarea sa din Belgrad, felmareșalul arhiduce Frederic s'a dus pe teatrul războiului de sudvest spre a arăta suprema recunoștință bravelor trupe pe frontul italian și șefilor lor învederați pentru paza in contra, atacurilor celor mai furioase ale inamicului, pază care a făcut cu putință succese eminente pe celelalte teatre de războia. Arhiducele a vizitat mai inte la 30-10 comandamentul frontului de sud-vest, unde a auzit din partea arhiducelui Eugeniu cu ce siguranță nesdruncinată generalul și armatele sale, privesc evenimentele ulterioare. In zilele următoare mareșalul s'a dus dealungul frontului Adriaticei pînă la trupele care apără debușeul Carintiei spre Ploecken deja acoperit de o zăpadă adîncă. Feldmareșalul a constatat peste tot aceeași siguranță, același jurămint de fermă stăruință, cu toate sforțările disperate ale unui inamic superior numericeșla, feldmareșalul a primit raportul despre violența acestor sforțări în timpul cît s’a aflat, pe platoul Dobardo, unde atacurile întreprinse cu o extremă violentă nn contra platoului și capului de pod Gori ce se aflau încă în plin curs. Mareșalul a constatat de visa cum trupele generalului Loudvig au respins ca de obicei toate asalturile, cu toată bombardarea cea, mai violentă, din partea întregei artilerii a inamicului întrebuințată în massă nepărăsind nicul moment pozițiunile lor. Arhiducele Frederic a primit aceleași imodestuni favorabile în zilele următoare Ale armata generalului Rohr, care se ține tare ca o stîncă în munții înalți acoperiți de zăpezi. Arhiducele Frederic i-a adus laude sincere și a arătat admirațiunea sa combnntantului și trupelor și a plecat, la 1 (11) di. Viena unde a raportat personal împăratului despre constatările sale etxtrem de satisfăcătoare. Apoi își a continuat călătoria la cartierul general. — (te, Bureau) Debarcarea la Salonic FRANKFURT ~ ..Frankfurter Zeitung“ anunță din Constantinopol : Din Salonic se telegrafiază că pînă la 16 Octombrie au fost debarcați la Salonic 7S.000 oameni, dintre cari 50.000 francezi. Din trupele franceze vreo 30.000 de soldați sunt concentrați la Ghevgheli și 10.000 au fost trimiși in direcția Strumița. Englezii au trimis numai mici detașamente spre Strumița. Restul trupelor lor a ocupat partea cuprinsă intre gara centrală din Salonic și înălțimile de la sud-vest de Aravali. Aceasta tabără poate adăposti o sută de mii de oameni. Englezii construesc acolo clădiri de beton și pionerii englezi instalează dealungul liniei ferate Salonic-Ghergheli o linie telegrafică proprie pentru a nu depinde de linia greacă. « încoronarea Mikado-ului BERLIN. Se fac în Japonia, mari pregătiri pentru încoronarea Mikado-ului. Ceremonia va avea loc la Tokio, la 10 Noembrie. Din cauza războiului guvernul japonez nu va invita reprezentanții speciali ai guvernelor străine; numai corpurile diplomatice vor figura ca trimeși extraordinari. Serbările oficiale vor dura opt zile. Un banchet, de 2.700 tacîmuri va fi dat in vechiul palat din Tokio. Plecarea generalului Maklakoff TULCEA, 22 Octombrie. ■— Azi dimineață, la orele 6 și un sfert, cu vaporul rus „Șevcenko“ a plecat din localitate spre Reni generalul rost Maklakoff împreună cu aghiotantul săui Naigheloff, cari au sosit aseară in orașul nostru venind din Sulina. In discuțiunea pe care a avut-o cu o persoană din localitate, generalul rus s’a interesat de starea economică a acestor părți. Pînă la ora 11, a stat la consulatul rus unde s’a întreținut cu consulul rus Wesman. După unele versiuni se spune că vizita generalului e în legătură cu cumpărarea unor vase de cari guvernul rusesc ar nevoie. — ? Adunarea extra-ordinară a cercului comercial ori după amiază s’ai ținut la cercul central comercial și industrial o adunare generală extra-ordinară a membrilor cercului, la ordinea zilei fiind chestiunea clădirea palatului acestei asociații și aceea a aprovizionării cu alimentele de primă necesitate. A participat un mare număr de membrii ai cercului La această ședință au azistat și d-nii Emil Petrescu, primarul Capitalei și Cezar Th. Pascu, ajutor de primar, Mișu Filipescu-Drăgășanu și G. Ioanin, consilieri comunali. D. I. Georgeescu-Enăchiță președintele cercului, deschide ședința, urînd bine-venire primarului Capitalei, care ,a venit la această adunare și în calitate de membru de onoare al cercului. Aduce mulțumiri primarului pentru bună-voința arătată comercianților și cercului comercial, în special cu ocazia autorizării de a se clădi palatul cercului. Dă președemția ședinței d-lui Emil Petrescui. D. I. Mihalcea-Vrinceanu spune că aceasta e una din cele mai solemne ședințe ale cercului comercial» cînd în mijlocul negustorilor a venit părintele Capitalei ca să aifle nevoile lor și să le dea sprijinul ce i stă în putință. Face un scurt istoric al constituirei Cercurilor comerciale, cari astăzi sunt peste 30 în întreaga țară» Aceste asociații au înflorit și grafiie unor oameni de inimă ca d. Jamil Petrescu,cărora negustorii ar? să le fie recunoscători. Ceea ce trecuții primari au făcut pentru careul comercial cedîndu-i locul din maidanul Ducas pentru construirea palatului, astăzi, d. Emil Petreacă desăvîrșește prin autorizarea clădirei. Cu aceasta va contribui să așese temelia ridicărei Cassel negustorești, fapt care va rămâne înscris în cartea ei de aur. Prin educația unirii primita la cerc, timp de peste opt ani de cînd funcționează, negustorii au învățat să muncească și să se ridice la cinstea ce o merită și astfel s’au putut bucura și de sprijinul comunei cu ocazial aprovizionării cu articole de primă necesitate, fapt pentru care deasemeni mulțumesc din inimă d-lul primar, încheie asigurînd pe primar că negustorii vor da tot sprijinul conducătorilor pentru cauza mare a neamului astăzi la ordinea zilei și îî roagă să fie uniți pentru izbînda revendicărilor lor. D. G. Ioanin anunță că d. F.mii Petrescu a asigurat că va veni și în parlament cu un proiect de lege pentru a se recunoaște legal proprietatea donată cercului pentru construirea palatului. D. I. Spiriam (Craiova) mulțumește deasemeni primarului pentru" bunăvoința" ce arată comercianților și sprijinul ce se dă. D. yogu Constantinescu spune că față de evenimentul fericit înfăptuit astăzi, în jurul Cercului comercial și industrial prin venirea d-lui Emil Petrescu, primarul Capitalei, la sediul societăței noastre, eveniment fericit, deoarece la ordinea zilei este importanta chestiune a clădirei palatului Cercului. D-sa are încredere un d. primar, întrucit fiind vorba de o interesantă organizație pur romînească — ea trebue neapărat să aibă un local propriu pentru a nu fi silită să recurgă la sălile de întrunire ținute în majoritate actualmente de austro-germani și mîine dacă nu se va face ceva, din inițiativă capitalului romînesc, vor năvăli pînă și bulgarii pe lingă celelalte capitaluri străine. B. G. L. Lăzărescu, secretar general al cercului comercial, mulțumește [primarului Capitalei pentru intențiile bune și cinstite cu care vine în mijlocul negustorilor, fațade care s’a arătat tot așa de binevoitor, dîndu-le sfaturi părintești și acum opt ani ca prefect de poliție. D-niî C. Cernuțianu și Tănăsescu aduc deasemeni mulțumiri primarului. D. Mișu Filipescu-Drăgășanu spune că această ședință solemnă este consacrată primarului Capitalei spre a i se mulțumi pentru căldura cu care a dat ascultare cererilor, comercianților romîni n î toate Oicaiziile", exprimate prin cercul comerciali. Mai roagă pe d. primar isă dea sprijin spre a se ameliora situația critică creată de brevetul de licență comercianților trei băuturi. D. C. G. Bobrescu încheie seria cuvîntărilor. Vorbește apoi d. Emil Petrescu, priamrul Capitalei. D-sa mulțumește în primul rind pentru primirea ce i s’a făcut. Declară că e animat de cele mai bune gînduri pentru cercul comercial, care este o asociație menită să aducă înflorirea situației ,în care se află negustorimea mică și mijlocie. O dovadă de această menire a cercului, este și măreață .clădire a cercului comercial a cărei ridicare se proiectează. Asigură tot sprijinul pentru desăvârșirea acestei opere a negustorilor, cari își vor putea avea astfel un sediu al lor, lucrare frumoasă și atît de utilă, cu această nu consideră altceva decit că ișî va face numai datoria1» In chestia brevetelor de licență, dl. Emil Petrescu, după ce vorbește pe scurt cire tendințele legei monopolului băuturilor, spune că dacă « adevărat că «a cuprinde greșeli, atunci fără îndoială că trebuie modificată și roagă pe 'comercianți' să aibe încredere că aceasta se va face, încredințează încă odată că va dă totdeauna tot sprijinul negustorilor și cauzelor lor drepte.Ședința se ridică la orele 6 seara. Hep. Felicitări turco - bulgare 1 Símbata 24 Octombrie 1919 SOFIA, 22 Oct.—Jurnalul Armatei publică depeșile următoare schimbate între vice-generalisimul turc Enver pașa și generalisimul bulgar Gokoff: «Sunt foarte fericit să exprim cele mai sincere și mai cordiale felicitări ale mele viteazului comandant-șef al bravei armate bulgare pentru succesele mari și neîntrerupte ce a repurtatlat învingînd din primele zile cu eroism și îndemînare cele mai grele obstacole cari se ridicau pe drumul sau și urea ca succesele neîntrerupte să se prelungească fără întrerupere pentru a ajunge la succesul final. Enver" * „Cu adevărată, satisfacțiune am primit telegrama exc. voastre. Armata bulgară va continua a se apropia prin victorii pe câmpul de bătae de armatele aliaților noștri neînvinși, Germania, Austro-Ungaria și Turcia, care au dat exemple nenumărate de bravură, abnegațiune, și artă militară și a contribui la triumful final asupra vrăjmașilor noștri comuni, îndrăznesc a asigura pe exc. voastră că simțimîntul marelui moment istoric umple sufletul tuturor cetățenilor bulgari cari compun astăzi armata și acest simțimînt ne va aduce victoria complectă și triumful aspirațiunilor noastre comune". (Agenția bulgară). MI INE APARE Săptămria Războiului Către camarazii din școlile militare iubiți camarazi. Sunt douăzeci și cinci de ani de cînd v’am părăsit spre a trece în rezervă unde mă găsesc după propria mea voință — dacă vă destăinuesc aceasta, este ca să știți că deși am părăsit armata, dar datoria mea de cetățean voesc a o face până in ultima mea zi și ce vă scriți nu-mî este împins decit din dragostea către voi șii obligațiunea mea, sufletească, ce fiecare român trebue să aibă cinc neamului și țărei noastre i se prevestesc zile negre sau albe și la care voi și camarazii voștri contribuiți mai mult decit pretinșii Dumnezei pămîntești. Voi care după o străduință de mai bine de treizeci ani plină de muncă, de cinste și fără nici un fel de moștenire ca alții, purtați soarele la ecipiu — merit la care țara v’a răspuns cu toată demnitatea, chemîndu-vă generalii ei, astăzi vă cere s'o apărați de inamicii interni și externi și s'o alăturați de cei ce îî voesc binele. Timpul în care trebue să săvîrșițî marea voastră operă și numele vostru să-l eternizați — a sosit. In înfăptuirea operei voastre, sîrtieți ajutați de subalternii voștri cu toată inima, care prin glasul „Federațiunei Unioniste", compusă numai din frații și bătrînii voștri vă spune acestea — orice considerațiune mai înaltă nu poate să existe pentru voi, deci mergeți fără frică de Dumnezei acolo unde cinstea și datoria, vă chiamă și vă vom urma. Al vostru camarad, Alexandru Cucu Staroste«»« inginer, membru al „Federației” **