Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)

1915-10-24 / nr. 4183

*NUL­­—X1Î. No. $8$ $ 1 PUBLICITATEA E CONCEDATĂ EXCLUSIV­­ AGENȚIEI DE PUBLICITATE FCAROL SCHULDER ® Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I—Telefon «/« SEASE PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Brumurile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE DE PREMII: Km­­an Lei 1$.­; 6 luni Lei 9.50 3 luni Lei 5. — Pontea atrăin&tate prețul este Îndoit TELEFON 4 LINII No.: 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 Consfătuirea 1 dala d. I. Bratiana ’ iPrecum am amin­țat, ori diminea­ță s’au­ întrunit acasă la primul-mi­­nistru reprezentanții din majorita­tea parlamentară, aparținînd jude­­­țelor Argeș, Botoșani, Bacău, Bu­zați și Brăila cu prefecții­ și prima­rii­ respectivi. Au­ mai luat parte la consfătuire d-niî miniștri Al. Constantinescu, dr. Anghelescu, Duca și Victor An­­tonescu, cum și d. Ferechi de preșe­dintele Camerei. ( f 2). I.­­Brătianu lutind cuvin­tul a spus că a convocat pe parlamenta­ri spre a-șî da seama dacă între parlament, partid și șef mai este vre-o comunitate sufletească și da­că se poate bizui pe concursul par­lamentului și partidului Primul ministru a cerut celor pre­­sente să vorbească deschis, să-și ■spună liber orice părere ar­ avea a­­­supra situațiunei. — Eu — a adăugat d. Brătianu, tot Pot încă vorbi în plin parlament sau nu public asupra situațiunei ex­terne. Circumstanțele mi-au impus și-mi impun rezervă. De aceia v’am convocat, în particular, pentru a mă încredința care este sentimentul dv. și dacă aveți ceva de obiectat în­potriva atitudinei mele de vină a­­­cum. D. Brătianu a vorbit aproape trei sferturi de oră fără a face cea mai mică declarațiune asupra directivei politice externe. A întrebat numai dacă se poate pune chestiunea pe terenul că d-sa, sau alt conducător politic, n’ar dori să se realizeze as­­pirațiunile neamului.­­Dar politică de aventură cu­­ ora, nu se poate im­pune de nimeni. C. Brătianu a maii declarat că toa­te acele momente perdute de cari vorbește opoziția au fost de deja e­­xaminate bine și poate asigura că opoziția a fost în eroare fiindcă nu era pria acum posibil să ieșim din neutralitate. In ce privește campania contra ministerului d­e războin, d. Brătianu a arătat în ce stare a găsit armata cină a venit la guvern și a asigurat că s’a făcut pînă acum tot ce se putea realiza într’o situație­­ anor­mală. Opoziția susține că sau făcut neregularități cu aprovizionările. Dar opoziția e de vină prin asigu­rările ce le-a dat de la început­ războiului că vom intra în războiui contra austro-germanilor, că nu ne­am putut aproviziona in mod nor­mal. Am recurs deci la aprovizio­nări prin particulari și poate în con­­dițiuni anormale, așa cum au fost și împrejurările. Asupra politicei interne primul­­ministru n’a sups nici un cuvînt. La cuvântarea d-­lui Brătianu au­ răspuns d-niî C. Iarca (Buzău), C. Alessiu și Brînzeu, totî aprobînd atitudinea șefului guvernului. Cum a terminat d. Brînzeu cu­­vîntarea, s’a ridicat d. Iarca și a spus primului ministru : „ Să trăești, șefule, și­ tî dăm voie să te uite și la dreapta și la stingă și să ne duci acolo unde vei crede că e mai bine ! La orele 12 și jumătate consfătu­irea s’a terminat. REP. ----­ Un ordin de zi al lui Franzs Josef VI­ENA. — împăratul a adresat generalului arhiduce Eugen o scri­soare autografă, în care spune: — „In semnul celei mai călduroase recunoștințe și gratitudine pentru­ gestiunea încoronată de succes a for­­țelor puse sub comanda voastră, scumpul med văr, va adresez astăzi ordinul următor către armată și flotă: . . . Către forțele mele combatante con­tre Italiei. Zile negre vă așteaptă in­­că, am spus în ordinul meu către ar­­m­ită și flotă de la 18 August. Aveți In urma voastră trei luni depline de lupte crâncene. Curajul eroic, perse­­verența cea mai tenace și spiritul ad­mirabil de sacrificiu ale bravelor mele trupe, gestiunea excelentă și cooperarea tuturor armatelor inteli­gente și inspirate de cel mai bun spirit de camaraderie au contribuit la in­făptuirea acțiunilor ce asigură gardei credincioase a frontierelor noastre de la sud-vest o pagină stră­lucită in istoria forței mele armate. Cu ferma convingere, vă privesc, bra­vii mei plini de Încredere, invingînd numeroșii dușmani. Știu că vă îm­pliniți cu curaj nu numai datoria voastră, dar că și inima voastră bate pentru suveranul vostru și scumpa voastră patrie, dovediți că sunteți eroi". Din toată inima vă trimit mulțu­mirile și salutul meu . 15 Octombrie, Franz Josef împăratul a adresat o scrisoare autografă și arhiducelui Salvator, spunînd : — „Din rapoartele ce-mi parvin de pe toate teatrele războiului, văd cu mare satisfacție !în ce mod eminent operează artileria mea, credincioasă renumelui ei, îmi amintesc cu­ recu­noștință de sprijinul­ puternic­ ce ar­tileria noastră dă trupelor noastre și mulțumesc din toată inima nouă și tuturor celor cari au­ cooperat fără încetare la dezvoltarea, și perfecțio­narea artileriei și cami­ofila cea­­ mai frumoasă răsplată în succesele obți­nute. Vien­a, 15 Oct., Franz ,Josef“ Moartea unui compo­­nist austriac VIENA.­­ Componistul August Bungert, care a pus pe muzică și cî­­teva poezii ale Carmen Sylves, a în­­vatat din viață în vîrstă de 70 de ani. TRANZITUL mărfurilor din Germa­nia prin Austria Ziarele oficioase anunță că co­mercianții și particularii cari au comandat mărfuri în Germania, cari treime să treacă prin Austria, nu se vor mai adresa pentru auto­rizațiile de tranzit ministerului no­stru de finanțe sau legației austri­­ace, ci ministerului de finanțe aus­triac, care va acorda imediat auto­­rizațiunea, dacă mărfurile vor în­deplini anumite condițiuni. Consiliul județean de Ilfov —­ VOTAREA BUGETULUI. — ALTE CHESTIUNI — Eri a avut loc a doua ședință a Con­silitului județean, de Ilfov, pentru­ a-șî continua lucrăril. Leziuni­ ordinare. D. consilier C. Popescu, delegat cu ,controlul situației financiare a ju­dețului, a dat cetire raportului depus de d-sa cu privire la constatările fă­cute. Consiliul a luat apoi cunoștință de raportul consilierului delegat, a­­supra lucrărilor săvârșite și a cre­ditelor deschise prin bugetele jude­țului — cu avizul delegațiunii jude­țene —­ în intervalul seziunilor, adi­că de la Februarie la Octombrie 1916. Consiliul a aprobat raportul, cu atît mai mult cu cît creditele în chestiune au fost admise de Ministerul de in­terne. Consiliul a votat bugetul județu­lui pe exercițiul 1916—1917, fără dis­­cuțiune așa cum a­ fost propus de prefectul județului. Bugetul ordinar se prezintă la ve­nituri i­u suma de 983.606 lei, iar la cheltuelî cu 950.394 lei, deci un a8­­cedent de 33.212 lei. Bugetul extraordinar se prezintă la capitalul veniturilor cu 707.165 lei 90 bani, iar la cheltuelî cu 687.000­­, deci un escedent de 20.165 lei 90 bani. Consiliul a admis acordarea de a­­jutoare și subvențiuni diferitelor so­cietăți de binefacere. După propunerea consilierului d. maior Constantinescu, Consiliul a majorat de la 1000 la 3000 ajutorul a­­cor­dat de județ Societății veterani­lor. După propunerea d-lui consilier Lăzureanu Consiliul a acordat un a­jutor de 1000 lei Societăței sportive .."Tnerimea Rom­i«“Jl JAPONIA și războiul european DECLARAȚIILE PRIMULUI MI­­NISTRU JAPONEZ Viena, 21 Octombrie. — Se tele­­grafiază din Paris că „Agenția Ha­vas“ a primit următoarele din To­kio : Primul ministru japonez a făcut următoarele declarațiuni ziariști­lor : —­ Japonia nu poate trimite, deo­camdată, trupe în ajutorul aliaților săi din Europa, pentru că sunt greu­tăți foarte mari de transport. Dar ea, prin faptul că lucrează în toate arsenalele­ sale pentru aliați, le dă cel mai mare ajutor. Rolul Japoniei e să fie sentinelă în Extremul Orient și să împiedice pe dușmani să răscoale pe maho­medani. Japonia mai părește să nu fie dis­trusă linia ferată transiberiană, ca­re e de o importanță extraordinară pentru aprovizionarea cu munițiuni a armatei rusești. Japonia se bucură că, ’și] poate do­vedi simpatiile pe cari le are pentru Franța și că poate să-i ofere un a­jutor financiar, care, oricît ar fi el de modest, contribue, totuși poate, cu el, la scurtarea duratei războiu­lui. EXPULZAREA unui german din Cîmpina CIMPIANA, 22 Octombrie.­­ Șeful monteur Albert Zigler, de la so­cietatea „Electrica” din localitate, a fost ex­pulzat în urma­ unei deciziuni a con­siliului de miniștri. Mîine dimineață, cu trenul de Pre­deal, Zigler, care este supus german, va fi trecut peste graniță. In toamna anului trecut, Albert Zigler a răspuns la mobilizarea Ger­maniei. După vre­o două­ luni, însă, ■a fost retrimis în țară spre a-șî conti­nua serviciul la instalațiunile electri­ce ale societăței „Electrica” și ale ce­lorlalte schele petrolifere din Pra­hova. Asu­pra cauzelor izgonirea lui Zig­ler autoritățile păstrează cel mai strict secret. In oraș,­­casă, se vorbește de un în­treg cuib de spion­ existent la Cîm­pina, dovedit și spart de serviciul nostru­ de siguranță. După expulzarea inginerului Gor­­doș, tot ileia societatea „Electrica”, expulzare săvîrșită acum vre-o lună, urmează aceea a monteurului Zigler. S. ----------------— ’ 1—---------------­Presa rusa despre România — PROPUNERI RESPINSE — STOCKHOLM­ — „Novoie Vre­­mia“ afla din cercurile politice că speranța într’o intervenție a Ro­­m­îniei a devenit iluzorie. Rom­înia nu poate intra în acțiune chiar da­că ar vrea. Armata romina e înarmată cu puști austriace Mannlicher, tunuri­le ^nt de la Krupp și țara n’are fa­brici­­ proprii de immițiuni. Din această cauză Roiânia nu poate merge împotriva Austriei. înțelegerea a propus Romîniei instalarea de fabrici de munițiuni, clare Brătianu a respins oferta. I „II—1 ■ Un consiliul executiv al Ințelegerei LUG­ANO­ — „Corriere della Sera” combate obiecțiile ce se fac asupra creărei unui consiliu diplo­matic și militar executiv al Ințele­­gerei. Toate obiecțiunile ar cădea dacă cei patru miniștri de externe ar constitui un consiliu executiv. Ca reședință a acestui consiliu s’ar putea alege o localitate care să con­­vie mai bine celor trei puteri occi­dentale. In jurul lor­­ e nevoie de unitate in conducere și grabă. Războiul se va sfirși în primăvara viitoare, sau mai înainte și de aceea e nevoie de pregătirile să se facă cu încordarea extremă a tturor forțelor, I Arhiducele Frederic pe frontul italian VIENA, 22 Octombrie. — Cartierul presei de războia comunică: Puțin după rnapaarea sa din Bel­grad, felmareșalul arhiduce Frederic s'a dus pe teatrul războiului de sud­­vest spre a arăta suprem­a recunoș­tință bravelor trupe pe frontul ita­lian și șefilor lor învederați pentru paza in contra, atacurilor celor mai furioase ale inamicului, pază care a făcut cu putință succese eminente pe celelalte teatre de războia. Arhiduce­le a vizitat mai inte la 30-10 coman­damentul frontului de sud-vest, un­de a auzit din partea arhiducelui Eu­­geniu cu ce siguranță nesdruncinată generalul și armatele sale, privesc e­­venim­entele ulterioare. In zilele ur­mătoare mareșalul s'a dus dealungul frontului Adriaticei pînă la trupele care apără debușeul Carintiei spre Ploecken deja acoperit de o zăpadă adîncă. Feldmareșalul a constatat peste tot aceeași siguranță, același jurămint de fermă stăruință, cu toate sforțările disperate ale unui ina­mic superior numericeșla, feld­mareșalul a primit raportul de­spre violența acestor sforțări în tim­pul cît­­ s’a aflat, pe platoul Dobardo, unde atacurile întreprinse cu o extre­mă violentă nn contra platoului și ca­pului de pod Gori­ ce se aflau încă în plin curs. Mareșalul a constatat de visa cum trupele generalului Loudvig au­ res­­pins ca de obicei toate asalturile, cu toată bombardarea cea, mai violentă, din partea întregei artilerii a­ inami­cului întrebuințată în massă nepără­sind nicul moment pozițiunile lor. Arhiducele Frederic a primit aceleași imodestuni favorabile în zilele urmă­toare Ale armata generalului Rohr, care­ se ține tare ca o stîncă în munții înalți acoperiți de zăpezi. Ar­­hiducele Frederic i-a adus laude sin­cere și a arătat admirațiunea sa co­mbnnta­ntului și trupelor și a plecat, la 1 (11) di. Viena unde a raportat perso­nal împăratului despre constatările sale etxtrem de satisfăcătoare. Apoi își a continuat călătoria la cartierul general. — (te, Bureau) Debarcarea la Salonic FRANKFURT ~ ..Frankfurter Zeitung“ anunță din Constantino­pol : Din­­ Salonic se telegrafiază că pînă la 16 Octombrie au fost debar­cați la Salonic 7S.000 oameni, dintre cari 50.000 francezi. Din trupele franceze vreo 30.000 de soldați sunt concentrați la Ghevgheli și 10.000 au fo­st trimiși in direcția Strumița. Englezii au trimis numai mici deta­șamente spre Strumița. Restul tru­pelor lor a ocupat partea cuprinsă intre gara centrală din Salonic și înălțimile de la sud-vest de Aravali. Aceasta tabără poate adăposti o sută de mii de oameni. Englezii construesc acolo clădiri de beton și pionerii englezi insta­lează dealungul liniei ferate Salo­­nic-Ghergheli o linie telegrafică proprie pentru a nu depinde de linia greacă. « încoronarea Mikado-ului BERLIN.­­ Se fac în Japonia, mari pregătiri pentru încoronarea Mikado-ului. Ceremonia va avea loc la­ Tokio, la 10 Noembrie. Din cauza războiului guvernul japonez nu va invita reprezentanții speciali ai gu­vernelor străine; numai corpurile diplomatice vor figura ca trimeși extra­ordinari. Serbările oficiale vor dura opt zile. Un banchet, de 2.700 ta­­cîmuri va fi dat in vechiul palat­­ din Tokio. Plecarea generalului Maklakoff TULCEA, 22 Octombrie. ■— Azi di­mineață, la orele 6 și un sfert, cu va­porul rus „Șevcenko“ a plecat din lo­calitate spre Reni generalul ros­t Ma­klakoff împreună cu aghiotantul săui Naigheloff, cari au sosit aseară in orașul nostru venind din Sulina. In discuțiunea pe care a avut-o cu o persoană din localitate, generalul rus s’a interesat de starea economică a acestor părți. Pînă la ora 11, a stat la consulatul rus unde s’a întreținut cu consulul rus Wesma­n. După unele versiuni se spune că vizita generalu­lui e în legătură cu cumpărarea u­­nor vase de cari guvernul rusesc ar nevoie. — ? Adunarea extra-ordinară a cercului comercial ori după amiază s’ai ținut la cercul central comercial și industrial o a­­dunare generală extra-ordinară a membrilor cercului, la ordinea zilei fiind c­hestiunea clădirea palatului a­­cestei asociații și aceea a aprovizio­nării cu alimentele de primă necesi­tate. A participat un mare număr de membrii ai cercului La­ această ședință au a­zistat și d-nii Emil Petrescu, primarul Capi­talei și Cezar Th. Pascu, ajutor de primar, Mișu Filipescu-Drăgășanu și G. Ioanin, consilieri comunali. D. I. Georgeescu-Enăchiță preșe­dintele cercului, deschide ședința, u­­rînd bine-venire primarului Capita­lei, care ,a venit la această adunare și în calitate de membru de onoare al cercului. Ad­uce mulțumiri primarului pen­tru bună-voința arătată comercianți­lor și cercului comercial, în special cu ocazia autorizării de a se clădi palatul cercului. Dă președemția ședinței d-l­ui Emil Petrescui­. D. I. Mihalcea-Vrinceanu spune că aceasta e una­ din cele mai solemne ședințe ale cercului comercial» cînd în mijlocul negustorilor a venit pă­rintele Capitalei ca să aifle nevoile lor și să le dea sprijinul ce i stă în putință. Face un scurt istoric al constitui­rei Cercurilor comerciale, cari astă­zi sunt peste 30 în întreaga țară» Aces­te asociații au înflorit și grafiie unor oameni de inimă ca d. Jamil Petres­cu,­­cărora negustorii ar? să le fie re­cunoscători. Ceea ce trecuții primari au făcut pentru careul comercial cedîndu-i lo­cul din maidanul Ducas pentru con­struirea palatului, astăzi, d. Emil Pe­treacă desăvîrșește prin autorizarea clădirei. Cu aceasta va contribui să așese temelia­ ridicărei Cassel negus­torești, fapt­ care va rămâne înscris în cartea­ ei de aur. Prin educația unirii primita la cerc, timp de peste opt ani de cînd funcționează, negustorii au învățat să muncească și să se ridice la cinstea ce o merită și astfel s’au putut bucu­ra­ și de sprijinul comunei cu ocazial aprovizionării cu articole de primă necesitate, fapt pentru care dease­­meni mulțumesc din inimă d-lul pri­mar, încheie asigurînd pe primar că­ ne­gustorii vor da tot sprijinul condu­cătorilor pentru cauza mare a­ nea­mului astăzi la ordinea­ zilei și îî roa­gă să fie uniți pentru izbînda reven­dicărilor lor. D. G. Ioanin anunță­ că d. F.mii Pe­­trescu a asigurat că va veni și în parlament cu un proiect de lege pen­tru a se recunoaște legal proprieta­tea­ donată cercului pentru construi­rea palatului. D. I. Spiriam (Craiova) mulțumeș­te deasemeni primarului pentru" bu­­năvoința" ce arată comercianților și sprijinul ce se dă. D. yogu­ Constantinescu spune că față de evenimentul fericit înfăptuit astăzi, în jurul Cercului comercial și industrial prin venirea d-lui Emil Petrescu, primarul Capitalei, la se­diul societăței noastre, eveniment fe­ricit, de­oarece la ordinea­ zilei este importanta chestiune a clădirei pa­latului Cercului. D-sa are încredere un d. primar, întru­cit fiind vorba de o interesantă organizație pur romî­­nească — ea trebue neapărat să aibă un local propriu­ pentru a nu fi si­lită să recurgă la sălile de întrunire ținute în majoritate actualmente de austro-germani și mîine dacă nu se va face ceva, din inițiativă capitalu­lui romînesc, vor năvăli pînă și bul­garii pe lingă celelalte capitaluri străine. B. G. L. L­ăzărescu, secretar gene­ral al cercului comercial, mulțu­mește [primarului Capitalei pentru­ intențiile bune și cinstite cu care vi­ne în mijlocul negustorilor, fațade care s’a arătat tot așa de binevoitor, dîndu-le sfaturi părintești și acum opt ani ca prefect de poliție. D-niî C. Cernuțianu și Tănăsescu aduc deasemeni mulțumiri prima­rului. D. Mișu Filipescu-Drăgășanu spu­ne că această ședință solemnă este consacrată primarului Capitalei spre a i se mulțumi pentru căldura cu care a dat ascultare cererilor, co­mercianților romîni n­ î toate Oicaiziile", exprimate prin cercul comerciali. Mai roagă pe d. primar is­ă dea spri­jin spre a se ameliora situația critică creată d­e brevetul de licență comer­cianților trei băuturi. D. C. G. Bobrescu încheie seria cu­vîntărilor. Vorbește apoi d­. Emil Petrescu, priamrul Capitalei. D-sa mulțumește în primul rind­­ pentru primirea ce i s’a făcut. Declară că e animat de cele mai bune gînduri pentru cercul comerci­al, care este o asociație menită să­ aducă înflorirea situației ,în care se­­ a­flă negustorimea mică și mijlocie. O dovadă de această menire a cercu­lui, este și măreață .clădire a cercu­lui comercial a cărei ridicare se pro­iectează. Asigură tot sprijinul pentru de­săvârșirea­­ acestei opere a negustori­lor, cari își vor putea avea astfel un sediu al lor, lucrare frumoasă și atît de utilă, cu această nu conside­ră altceva decit că ișî va face numai datoria1» In chestia brevetelor de licență, dl. Emil Petrescu, după ce vorbește pe scurt cire tendințele legei mono­polului băuturilor, spune că dacă « adevărat că «a cuprinde greșeli, a­­tunci fără îndoială că trebuie mo­dificată și roagă pe 'comercianți' să aibe încred­ere că aceasta se va face, încredințează încă odată că va dă totdeauna tot sprijinul negustorilor și cauzelor lor drepte.­­Ședința se ridică la orele 6 seara. Hep. Felicitări turco - bulgare 1 Símbata 24 Octombrie 1919 SOFIA, 22 Oct.—Jurnalul Armatei publică depeșile următoare schimba­te între vice-generalisimul turc En­­ver pașa și generalisimul bulgar Go­­koff: «Sunt foarte fericit să exprim cele mai sincere și mai cordiale felicitări ale mele viteazului comandant-șef al bravei armate bulgare pentru succe­sele mari și neîntrerupte ce a repur­­tatlat învingînd din primele zile cu eroism și îndemînare cele mai grele obstacole cari se ridicau pe drumul sau și urea ca succesele neîntrerupte să se prelungească fără întrerupere pentru a ajunge la succesul final. Enver" * „Cu adevărată, satisfacțiune am primit telegrama exc. voastre. Arma­ta bulgară va continua a se apropia prin victorii pe câmpul de bătae de armatele aliaților noștri neînvinși, Germania, Austro-Un­garia și Tur­cia, care au dat exemple nenumărate de bravură, abnegațiune, și artă mili­tară și a contribui la triumful final asupra vrăjmașilor noștri comuni, îndrăznesc a asigura pe exc. voastră că simțimîntul marelui moment isto­ric umple sufletul tuturor cetățeni­lor bulgari cari compun astăzi ar­mata și acest simțimînt ne va aduce victoria complectă și triumful aspi­­rațiunilor noastre comune". (Agenția bulgară). MI INE APARE Săptămria Războiului Către camarazii din școlile militare iubiți camarazi. Sunt douăzeci și cinci­­ de ani de cînd v’am părăsit spre a trece în re­zervă unde mă găsesc după propria mea voință — dacă vă destăinuesc aceasta, este ca să știți că deși am părăsit armata, dar datoria mea de cetățean voesc a o face până in ulti­ma mea zi și ce vă scriți nu-mî este împins decit din dragostea către voi șii obligațiunea mea, sufletească, ce fiecare român trebue să aibă cinc neamului și țărei noastre i se pre­vestesc zile negre sau albe și la care voi și camarazii voștri contribuiți mai mult decit pretinșii Dumnezei pămînte­ști. Voi care după o străduință de mai bine de treizeci ani plină de muncă, de cinste și fără nici un fel de mo­ștenire ca alții, purtați soarele l­a eci­­piu — merit la care țara v’a răspuns cu toată demnitatea, chemîndu-vă ge­neralii ei, astăzi vă cere s'o apărați de inamicii interni și externi și s'o alăturați de cei ce îî voesc binele. Timpul în care trebue să săvîrșițî marea voastră operă și numele vo­stru să-l eternizați — a sosit. In înfăptuirea operei voastre, sîr­­tieți ajutați de subalternii voștri cu toată inima, care prin glasul „Fede­­rațiunei Unioniste", compusă numai din frații și bătrînii voștri vă spune acestea — orice considerațiune mai înaltă nu poate să existe pentru voi, deci mergeți fără frică de Dumnezei acolo unde cinstea și datoria, vă chia­­mă și vă vom urma. Al vostru camarad, Alexandru Cucu­ Staroste«»« inginer, membru al „Federației” **

Next