Dimineaţa, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 4111-4200)
1915-11-01 / nr. 4191
«ill.—"HÖ, 4tfSíl <0 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Directori CONST. MILLE Bitmarila «farului: Str. Sărindar No. U. — București PUBLICITATEA CONCHOATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBUCITATI CAROL SCHULDER © Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I —Telefon « ABONAMENTE CU PREMII. Ca an Leil».-1 6 Iuni Lei 0.50 3 luni Lei 5. — pentru alrkmAtal. prețul «atu îndoit TELEFON 4 LINII No. 14/10 34 731 10/4C Frămâtările inn Grecia ATENA, 30 Oct. (expediată la 26)... In Atena. El e în etate de 72 ani Noul minister nu se va prezenta Camerei decit in cazul cind va fi •four că poate obține o complectă încredere. Altminteri, se va publica decretul de dizolvare. Ziarele spun că schimbarea făcută In persoana președintelui consiliului de miniștri nu are nici o influență asupra relațiilor externe ale Greciei. Shuridis, ca și Zaimis, e foarte bine văzut de către unul din grupurile europene, iar celuilalt nu-l e neplăcut * . 4 —--------------#-------------- Considerând situația externă a Greciei, ziarele spun că ea s-a îmbunătățit de cinci președinte al consiliului de miniștri francezi e Briand. Noul cabinet francez, ca o dovadă vădită a sentimentelor sale de prietenie față de Grecia, a oferit de la sine un avans asupra Împrumutului, fără de nici o comiț și tine, preț cum și o cantitate de grtd pentru consumația internă a Greciei. Totuși, dacă nn privința asta facturile sunt satisfăcătoare, guvernul grecesc e foarte neliniștit cit privește perspectiva dificultăților ce ar putea rezulta în cazul cind sîrbii și aliații, nevoiți să se retragă din fața forțelor dușmane, ar intra pe teritoriul grecesc. (Journal des Balkans) NOUL PRIM-MINISTRU GREC VIENA. Ministrul Greciei la Viena a declarat următoarele corespondentului kl „Pester Lloyd“ despre noul prim-ministru al Greciei : D. Skuladis s-a născut în Ghips și a träitilmip’ márifidélü tíítm în Constantinopol. El și-a început cariera politică în 1879, cînd a fost ales, odată cu mine, deputat al Syrei. Aparțineam amîndoi partidului Trikopis. La alegerile din 1881 am fost realeși în Syra. In 1883 sau 1884 Skuladis a fost numit ministru plenipotențiar la Madrid, iar mai tîrziu a fost deputatul Thebei. In timpul războiului greco-turc, în 1897 el făcea parte din cabinetul lui Rhailis, în calitate de ministru de externe. In 1913 el a fost delegat din partea Greciei împreună cu Venizelos și dr. Streit la conferința de pace din Londra. Skuludis s-a retras apoi din viața politică și trăia ca om particular 4 și e unul dintre cei mai respectați bărbați politici ai Greciei. Skuludis e un bun cunoscător al stărilor din Orient și a stat totdeauna deasupra partidelor.___ O AMENINȚARE A REGELUI CONSTANTIN COPENHAGA. — Din Atena se anunță: Regele Constantin a declarat că dacă Venizelos și partizanii săi continuă să se opue politicei de neutralitate a guvernului, va introduce dictatura militară. Camera nu va fi dizolvată căci nu dorește alegeri în împrejurările actuale. GRECIA TREBUE SILITA SA-ȘI LAMUREASCA ATITUDINEA ROMA, 30 Octombrie. — „Confere della Sera“ scrie că nu se știe dacă Grecia e pe cale de a înfige și ea pumnalul, așa cum a făcut Bulparia. Pentru a se înlătura insă orice posibilitate primejdioasă — spune ziarul !— Quadrupla trebui să ia toate măsurile cuvenite. Desigur, amenințarea flotei franco-engleze în apropierea apelor Greciei și sporirea continuă a forțelor debarcate la Salonic, vor contribui in bună măsură ca Grecia să se fie in limitele rațiunei, iar debarcarea de trupe in Albania ar produce la Atena efecte salutare. Grecia trebuie să simtă că forțele aliaților de pe mare și uscat sunt gata să lucreze viguros. Pentru a preintimpina o mișcare a Greciei defavorabilă Quadruptei, Grecia trebue silită să-și lămurească în grabă atitudinea, căci mobilizarea ei, care avea de scop atacarea Bulgariei, devine acum o amenințare împotriva aliaților. Înțelegerea este stapina in Mediterana; are mijloace cu cari să-și garanteze această stăpinire și a neglija întrebuințarea lor ar fi o gravă greșală. (A. T. I.) SITUAȚIA NOULUI GUVERN GRECESC BALE, 30 Octombrie. — „Baseler Mach reden“ anunță din Atena ci „Neon Asty“ află din cercurile politice că 27 deputați din partidul venizelist am anunțat că vor eși din acel partid așa că guvernul Skuladis obține atunci o mică majoritate în Cameră. — (K. B.) Alegerea noului rector la Universitatea din București -44 LISTELE PROPUSE Astăzi a început la Universitatea din Capitală alegerea noului rector în locul d-lui profesor dr. Toma Ionescu al cărui mandat a expirat. Din cauza acestei alegeri Cursurile au fost suspendate astăzi. Biuroul a fost constituit după Cum urmează : d-nii profesori Thoma Ionescu ca președinte, Dem. Negulescu și D. Burileanu ca membri accesori și d. Gh. Ghelaru secretarul rectoratului, ca secretar al biuroului. S’au prezentat două liste, una cu d-niî profesori Toma Ionescu, C. Istrate și Pangrati, și alta cu d-nii profesori dr. Marinescu, D. Onciul ri dr. I. Atanasiu, SSSUI STATUIA — D. DR. THOMA IONESCU IN CAPUL LISTEI — La orele 5 s’a dat rezultatul: D. dr. Thoma Ionescu 54 voturi. D. dr. I. Cantăcuzino 51 voturi. D. Atanasiu 44 voturi. Profesorii universitari, cari au arestat la despuiarea scrutinului au felicitat pe d. dr. Thoma Ionescu, care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Ministrul de instrucție va trebui deci să aleagă din cele trei persoane de mai sus, pentru numirea rectorului. Iată Ista complectă: Au obținut: d. dr. Thoma Ionescu 53 voturi, d. dr. I. Cantacuzino 51, d. dr. I. Atanasiu 44, d. dr. I. C. Istrati 42, d. D. Onciul 40, d. dr. G. Marinescu 35 voturi, iar d-nii E. Pangrati, M. Vlădescu, d-rul Obreja și d-rul Babeș cite un vot. * * ■ D. PROF. Dr. THOMA IONESCO Condamnați La moarte grațiați de Kaizer COLONIA, 30 Octombrie. — Koelnische Zeitung află că împăratul a preschimbat ca o grație in urma intervențiunei Papei, pedeapsa de moarte pronunțată contra contesei de Belleville și a domnișoarei Thugber și a Louis Severin din Bruxelles în muncă silnică pe viața. — (Cort, Bureau). SEASE PAGINI Industriași tăbăcari și prețurile maximaie PUNCTUL DE VEDERE AL MINISTERULUI Am vorbit in cîteva rânduri despre agitația tabăcarilor față de prețurile maxime fixate pentru talpă și tova], cum și despre intendențiunea lor pe lingă ministru,spre a obține o modificare a prețurilor,stabilite. Temeiurile invocate de tăbăcari sunt cunoscute ; că materia primă i-a costat foarte mult; că ar depozite mari de marfă lucrată și de marfă în curs de preparație; că nu vor mai avea posibilitatea a mai lucra în viitor deoarece prețurile fixate pentru materii prime ca piei, colțan, etc., sunt prea urcate, iar prețul talpei și tovajului prea scăzute, și alte obiecțiuni de felul acesta. In fine că ar fi trebuit fixate prețurile maxime acum un an, iar nu după ce totul s’a scumpit peste măsură. La toate aceste obiecțiuni, ministrul industriei a răspuns delegațiunii tăbăcarilor care s’a prezentat și era în audiență, următoarele :* Ministerul a studiat serios și pe toate fețele chestiunea, cînd a procedat la fixarea prețurilor maxime în această materie. Este de la sine înțeles că de clte ori se ia o măsură excepțională, ca aceia a fixărei de prețuri, se produc unele pagube, însă pe aceste vremuri de sacrificii generale, pagubele individuale trec pe al doilea plan față de interesul general. Tăbăcarii susțin că pierderile lor sunt mari, însă ministerul crede că sunt mici, pentru că atunci când s’a fixat prețurile talpei s’au avut în vedere toate elementele : prețurile pieilor, a colțanului, costul lucrului, spesele generale (amortizarea instalaturilor) și un cîștig normal de 10—15 la sută. Și pierderile sunt cu atîta mai mici, cu cît pînă acum, adică mai bine de un an tăbăcarii au realizat cîștiguri foarte mari, luînd prețuri exorbitante, fără ca cineva să-i împiedice. Așa fiind, fabricanții se pot mulțumi de acum înainte cu un ciștil de 40—15 la sută. Cu privire la obiecțiunea că prețurile s-au fixat prea tîrziul, ministrul a răspuns că a lăsat să treacă atîta timp, pentru că era nevoie ca armata să fie aprovizionată, căci dacă se fixau prețurile, mărfurile ar fi fost ascunse de cel ce le aveau și comenzile nu s’ar fi putut efectua. In același timp s’a avut în vedere lipsa materiilor tanante și sl a lăsat posibilitatea comercianților și fabricanților de a aduce din străinătate aceste materii. Pe lingă aceasta, dacă se fixa mai de mult prețul pieilor crude, s’ar fi scumpit carnea și populația ar fi mîncat carne scumpă un an întreg. In definitiv d. ministru Radovici a declarat că prețurile maxime fixate râmîn așa cum sînt și trebue să se aplice, atit numai că a orînduit o anchetă prin inspectorii ministerului cari să constate ce stocuri de tavaj și talpă se află In fabrici cum și ce stocuri sînt in preparație, și dacă se va stabili că stocurile nu sunt vîndute cu anticipație, ministerul după trecere de o lună sau două va vedea dacă este loc la o modificare temporară a prețurilor. Căci se știe că legea măsurilor excepționale dă dreptul ministerului să examineze în fiecare lună prețurile și să le modifice în plus sau în minus după natura împrejurărilor. _ H. Data Operă TEATRUL LEON POPESCU. — Două «debuturi »în „Rigoletto". In „Rigoletto“ au debutat aseară la Operă două elemente, dintre cari tenorul leger «d. N. Spira, e cunoscut. D-sa s’a achitat și aseară destul de «convenabil de rolul ducelui de Mantova, vocea sa fiind în vădit progres, ca intensitate, culoare și rutină. Nouă era d-na Margareta Ștefănescu în Gilda. Vocea sa de soprano legeră e destul de consistentă, timbrat e agreabil, «cald și cind va fi dispărut emoția și rutina, va ușura emisiunea, va fi încă un dement util Operei. Teatrul Leon Popescu ne-a procurat cu acest prilej o foarte plăcută surpriză incadrînd actul al doilea într’un decor nou, foarte pitoresc, care imprimă acțiunei atmosfera justă și împresionează mult ,pe spectator. Cînd ieșim din vechile decoruri și intrăm în ceea ce trebue, ne dăm abia seama dt de piuit c pntribui ele la compleetarea JBțeretul și muzicei. — Capriccio întrunirea delegaților băncilor populare din Ialomița CALAHAȘA 30 Oct. — In sula Codrut Marinescu, a avut loc ora după amiază la ora 1 luimi, o întrunire a delegaților băncilor populare din județul nostru. Ședința s’a deschis sub președinția d-lui N. Arghir, inspector. Cel dinții vorbește de Gr. Coann, controlor, despre importanța cooperației și a vînzărilor în comun, foloasele școalei de contabili și importanța federizării, dezvoltînd fiecare chestiune în parte și arătînd foloasele lor. D. inspector N. Arghir, face constatarea că în timpul de cînd face parte din personalul Casei Centrale, actuala organizație duce spre ruină din cauză că operațiile de credit nu se mai pot face urgent cu actualul personal format în mare parte din învățători și preoți care sînt aglomerați cu școala și cu activitatea economică cooperatistă. Casa Centrală dorește ca băncile să se federeze pe regiuni, și să înființeze școale de contabili, cari să dea un ajutor preoților și învățătorilor în conducerea băncilor, cari au luat un avînt mare de cînd a început vînzarea în comun. Recomandă înființarea cercurilor culturale cooperatiste cît mai dese între conducătorii băncilor. Propune să se tină cercuri cooperatiste unde să se prepare sătenii pentru unirea lor sufletească, economică și să-și pregătească pentru a reuși în viitor să înfrunte specula streinilor. Arată importanța școalei de contabili ,care să țină la zi contabilitatea, iar nu ca astăzi cînd constată contrariul și singura scuză, ce'șî aduc conducătorii, e că n’au timp, etc. Nu vede asigurai «viitorul coco smțieî dacă nu se dă toată atenția. Federărei, cercurilor cooperatiste și școalelor de contabili. D. Gr. Popescu, învățător, spune că e adevărat că sânt bune mijloacele de organizare arătate de d. inspector Arghir, adică federarea, școala de contabili și cercurile cooperatiste. De acestea din urmă în special spune că d upă cum n’a fost greu de înființarea băncilor populare prin cercurile culturale tot asemenea n’o să fie grea și de înființarea acestor cercuri. E de părere că înființarea unei gazete culturală cooperatistă, e necesară întru cît ar fi o tribună de unde s’ar auzi la Centrală, dorința celor mulți de afară. D. Petrache Teodorescu. Propune ca primul cerc cooperatist să se înființeze la Călărași și dacă e nevoe și în județ. D. N. Arghir. Spune că ar fi de dorit ca să înființăm chiar astăzi un cerc cooperatist, că în principiu e pentru ele, și să rămînă numai reglementarea lui. D. Tudor Ștefan spune că cercurile cooperatiste să se tină cu ajutorul administrației. I D. N. Țopescu. Găsește că e bine reglementarea cercurilor cooperatiste și ca aceste cercuri să fie frecventate iar ședințele să fie variate și atractive, să se atragă sătenii prin serbări. Spune că cercurile cooperatiste vor fi frecventate întru cîte nevoe de bani și interesele lor imediate cari iî face curioși. In privința școalelor de contabili spune că ar fi fost de dorit ca ele să fi luat ființă încă de mult. D. N. Varzar o. Cere schimbarea statutelor în sensul ca 12 bănci să formeze un cerc cooperatist, iar ședințele să se țină în timpul Inchiderei bilanțului. D. Gr. Contu, controlor. Propune înființarea unui cerc cooperatist la Călărași și școala de contabili care nu mai poate fi amînată față de avîntul ce și-a luat băncile. Nu poate să-și închipue bancă fără contabilitate la zi, fără local și arhivă In regulă. D. Spînoșteanu, controlor. Vorbește despre folosul Federalei, al școalei de contabili și cercurile cooperatiste și face trista constatare că conducătorii sînt indiferenți căci cooperația a stagnat de 12 ani din cauza acestei indiferențe. Speră însă că acest păcat să dispară față de măsurile ce se vor lua. D. N. Arghir. închide cuvîntările îndemnînd băncile să se federeze și să se înființeze cercul cultural cooperatist. — Cor. „FEDERAȚIA UNIONISTĂ" vaine mîine Duminica 1 Noembrie ONUARE SOIAOlI PUBLICI La care vor participa toți membrii comitetului „FEDERAȚIEI UNIONISTE“, precum și alți membrii fruntași ai federației Concerte Sala de audiții a magazinului de muzică Era. Penchas & Comp.: Al 2-lea festival Beethoven. Muzicianul rutinat și pianistul care s’a consacrat la noi muzice a lui Beethoven,cu rvna unui fervent, profesorul D. Dimitriu a eșit «din rezerva sa și împreună cu merituosul violoncelist d. Watterstrat și un tînăr violonist de mare viitor, d. B. Bernfeld, organizează cinci ședințe de muzică de Cameră — exclusiv Beethoven — în sala de audiții a magazinului de muzică Penchas. Erî după amiază, de la 5 pînă la 6 jun., am asistat la a doua ședință, al cărei program cuprindea Sonata în sol minor (op. 5) pentru violoncel și piano și Sonata în mi bemol, major (No. 12) pentru vioară și piane. Ambele compozițiuni au fost realizate cu preocuparea evidentă de a se da dialogului instrumental al lui Beethoven și ritmicei sale pecetea stilului original. D. Dimitriu, cu tușeul său fin, cu un legatb «care încheagă admirabil cugetarea muzicală, cu respectul său de tot ce este indicațiune și mai presus de toate cu diezul său entuziast în divinitatea inspiratiunei lui Beethoven, a tinut în mod magistral partea de piano. D. Watterstrat a pus emotiune în sonata în tol minor și mult brio în final. In sonata în mi bemol major,dedicată lui Salieri, tînarul violonist Berniez, a afirmat calități cu totul remarcabile, de ton, de siguranță, de simțire și de stil. Fraza sa vibrează și totuși ținuta e calmă, nuanța, corectă. E un tînăr chiemat să se distingă și să facă o frumoasă carieră. Nu mai puțin curat și simțit redată a fost Romanța de Beethoven. Tustrei interpreții au lucrat serios și se prezintă cu o omogenitate care impresionează adine. Auditoriul ,care abia încăpea în cadrul intim, dar foarte plăcut al acestei galerii, a aclamat frenetic pe cei trei muziciani, cari au îmbogățit viața muzicală a Capitalei cu un gen de auditiuni cari le face mare onoare Capriccio Cenzură la Viena V1FNÁ.— „Neues Wiener Journal" a foc suspendat pe timp de opt sile. Un oar românesc „Foaia Poporului Român" anunță astfel știrea: „Cenzura a oprit pe opt sile apariția starului popular admirabil redactat JS Nenes Wiener, Journal PALATUL ATENEULUI. - Concertul tenorului R. Constantino (C. Rădulescu), cu concursul lui George Enescu. Aseară a concertat la Ateneu cântărețul R. Constantino (Rădulescu) pe care nu lam mai ascultat de mulți ani. Anii aceștia nu s’au scurs fără a face din d-sa unâântăreț mult mai fin, mai muzical, mai atent în ce privește interpretarea, cizelarea. Programul său de lied-uri l-a arătat ,cu deosebire preocupat de a zice, a fraza, a imprima bucățel caracteriel propriu și stilul compozitorului. La aceasta acompaniamentul lui George Enescu la piano, i-a fost de un concurs ideal. Ca voce, care trebue s’o relevăm, se mlădie mult intențiilor cântărețului, aș înclina să cred însă că tensiunea la care a fost surp>usă, spre a face dintr’un bariton liric un tenor, nu i-a fost prielnică. Felul de a interpreta al d-luî Constantino, a plăcut și a fost aplaudat călduros. — Capr. Dwwinica 1 floemble BIS Zadi Hirîje pace Germania di spusă pentru pace PETROGRAD. Din Washington se asigură că împăratul Wilhelm are din nou dispozițiuni pacifice. Optimismul său, cu toate eșecurile armatei germane, nu este încă sdruncinat. Astăzi ca și la începutul războiului, el speră într-o pace onorabilă și nu observă că în țările aliate nimeni nu gândește la o pace conform condițiunilor sale. Pînă ce Sf. Gheorghe victorios, nu va dobori balaurul, nu se va face pace în lume. America chiar de va lua rolul de intermediară se va convinge pe deplin, că sforțările sale vor rtf?.itn*. fără rezultat. Se înțelege de la sine că împăratul Wilhelm va iscăli condițiunile de pace pe cari le vor formula puterile înțelegere, numai cind armata sa va fi absolut [UNK] incapabilă de luptă. Aspirațiunile și opinia lor le lasă indiferente. — (Westnik). Olanda pentru pace AMSTERDAM. Un grup de deputați olandezi a cerut guvernului să ofere serviciile Olandei pentru mijlocirea unui armistițiu general care ar permite începerea tratativelor de pace. Sirfeli și pacea LYON, 30 Octombrie. — Legația nea strică din Paris este autorizată să reclame in privința diferitelor zvonuri tendențioase puse de curând în circulație de presa germană. Cu toate că starea sănătății voevodului Putnik este de mult precară, el nici un moment nu s'a gândit să plece de la postul sűu, ci continuă a conduce operațiunile armatei sârbetl. Piesele de artilerie luate de germani la Kraljeva, n'au din punct de vedere militar nici un fel de valoare. Nici o clipă guvernul sârb nu s'a gîndit să ridice pacea și nici nu va gândi înainte de victoria generală a aliaților, susținută cum este astăzi de către guvernele ți opinia publică a națiunilor. Serbia va lupta prin la ultima suflare ți are acum mai mult ca oricînd încredere in viitorul rasei sale. CONFERINȚA SOCIALISTA DE PACE FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Amsterdam: Se confirmă că la Amsterdam a avut loc o întrunire care a avut caracterul unei conferințe de pace. Au participat mai mulți deputați socialiști din Reichstag. Ce spune im colonel siri CONSTANTINOPOL. — Colonelul sîrb Lesanin și-a exprimat față de corespondentul ziarului „Secole“ temerile ce inspiră sirbilor intîrzierea ajutoarelor anglo-franceze, declarind că s'rbii și francezii n’au conlucrat încă după un plan hotărît. Trupele sîrbe sunt gata la toate jertfele cu condiția că ajutoarele promise să fie repezi și eficace. In cazul cel mai bun armata sârbă ar fi incapabilă să mai fie încă douăzeci zile.