Dimineaţa, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 4111-4200)

1915-11-01 / nr. 4191

«ill.—"HÖ, 4tfSíl <0 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Directori CONST. MILLE Bitmarila «farului: Str. Sărindar No. U. — București PUBLICITATEA CONCHOATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBUCITATI CAROL SCHULDER © Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] I —Telefon «­­ ABONAMENTE CU PREMII. Ca an Lei­l».-1 6 Iuni Lei 0.50 3 luni Lei 5. — pentru alrkm­Atal. prețul «atu îndoit TELEFON 4 LINII No.­­ 14/10­ 34 731 10/4C Frămâ­tările inn Grecia ATENA, 30 Oct. (expediată la 26)... In Atena. El e în etate de 72 ani Noul minister nu se va prezenta Camerei de­cit in cazul cind va fi •four că poate obține o complectă încredere. Altminteri, se va publica decretul de dizolvare. Ziarele spun că schimbarea făcută In persoana președintelui consiliului de miniștri nu are nici o influență a­­supra relațiilor externe ale Greciei. Shuridis, ca și Zaimis, e foarte bine văzut de către unul din grupurile europene, iar celuilalt nu-l e neplă­cut * . 4 —--------------#--------------­ Considerând situația externă a Greciei, ziarele spun că ea s-a îm­bunătățit de cinci președinte al con­siliului de miniștri francezi e Briand. Noul cabinet francez, ca o dovadă vădită a sentimentelor sale de prie­tenie față de Grecia, a oferit de la sine un avans asupra Împrumutu­lui, fără de nici o com­iț și tine, preț cum și o cantitate de grtd pentru consumația internă a Greciei. Totuși, dacă nn privința asta fa­cturile sunt satisfăcătoare, guvernul grecesc e foarte neliniștit cit prive­ște perspectiva dificultăților ce ar putea rezulta în cazul cind sîrbii și aliații, nevoiți să se retragă din fa­ța forțelor dușmane, ar intra pe te­ritoriul grecesc. (Journal des Balkans) NOUL PRIM-MINISTRU GREC VIENA.­­ Ministrul Greciei la Viena a declarat următoarele co­respondentului kl „Pester Lloyd“ despre noul prim-ministru al Gre­ciei : D. Skuladis s-a născut în Ghips și a träit­ilmip’ márifidélü tíítm în­ Constantinopol. El și-a început ca­riera politică în 1879, cînd a fost ales, odată cu mine, depu­tat al Sy­­rei. Aparțineam amîndoi partidului Trikopis. La alegerile din 1881 am fost realeși în Syra. In 1883 sau 1884 Skuladis a fost numit minis­tru plenipotențiar la Madrid, iar mai tîrziu a fost deputatul Thebei. In timpul războiului greco-turc, în 1897 el făcea parte din cabinetul lui Rhailis, în calitate de ministru de externe. In 1913 el a fost dele­gat din partea Greciei împreună cu Venizelos și dr. Streit la conferința­­ de pace din Londra. Skuludis s-a retras apoi din via­ța politică și trăia ca om particular 4 și e unul dintre cei mai respectați bărbați politici ai Greciei. Skuludis e un bun cunoscător al stărilor din Orient și a stat totdeauna deasu­pra partidelor.___ O AMENINȚARE A REGELUI CONSTANTIN COPENHAGA. — Din Atena se anunță: Regele Constantin a declarat că dacă Veni­zelos și partizanii săi continuă să se o­pue politicei de neutralitate a guvernului, va intro­duce dictatura militară. Camera nu va fi dizolvată căci nu dorește alegeri în împrejurările actuale. GRECIA TREBUE SILITA SA-ȘI LAMUREASCA ATITUDINEA ROMA, 30 Octombrie. — „Confere della Sera“ scrie că nu se știe dacă Grecia e pe cale de a înfige și ea pumnalul, așa cum a făcut Bulparia. Pentru a se înlătura insă orice po­sibilitate primejdioasă — spune zia­rul !— Quadrupla trebui să ia toate măsurile cuvenite. Desigur, amenințarea flotei fran­­co-engleze în apropierea apelor Gre­ciei și sporirea continuă a forțelor debarcate la Salonic, vor contribui in bună măsură ca Grecia să se fie in limitele rațiunei, iar debarcarea de trupe in Albania ar produce la A­­tena efecte salutare. Grecia trebuie să simtă că forțele aliaților de pe mare și uscat sunt gata să lucreze vi­guros. Pentru a preintimpina o miș­care a Greciei defavorabilă Quadru­­ptei, Grecia trebue silită să-și lămu­rească în grabă atitudinea, căci mo­bilizarea ei, care avea de scop ata­carea Bulgariei, devine acum o a­­menințare împotriva aliaților. Înțe­legerea este stapina in M­edit­er­a­na; are mijloace cu cari să-și garanteze această stăpinire și a neglija între­buințarea lor ar fi o gravă greșală. (A. T. I.) SITUAȚIA NOULUI GUVERN GRECESC BALE, 30 Octombrie. — „Baseler Mach r­eden“ anunță din Atena ci „Neon Asty“ află din cercurile poli­tice că 27 deputați din partidul veni­­zelist am­ anunțat că vor eși din acel partid așa că guvernul Skuladis ob­ține atunci o mică majoritate în Cameră. — (K. B.) Alegerea noului rector la Universitatea din București -44 LISTELE PROPUSE Astăzi a început la Universitatea din Capitală alegerea noului rector în locul d-lui profesor dr. Toma Io­nescu al cărui mandat a expirat. Din cauza acestei alegeri Cursu­rile au fost suspendate astăzi. Biuroul a fost constituit după Cum urmează : d-nii profesori Tho­­ma Ionescu ca președinte, Dem. Ne­­gulescu și D. Burileanu ca membri accesori și d. Gh. Ghelaru secreta­rul rectoratului, ca secretar al biu­­roului. S’au­ prezentat două liste, una cu d-niî profesori Toma Ione­scu, C. Istrate și Pangrati, și alta cu d-nii profesori dr. Marinescu, D. Onciul ri dr. I. Atanasiu, SSSUI STATUIA — D. DR. THOMA IONESCU IN CAPUL LISTEI — La orele 5 s’a dat rezultatul: D. dr. Thoma Ionescu 54 voturi. D. dr. I. Can­tăcu­zino 51 voturi. D. Atanasiu 44 voturi. Profesorii universitari, cari au ar­es­tat la despuiarea scrutinului au felicitat pe d. dr. Thoma Ionescu, care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Ministrul de instrucție va trebui deci să aleagă din cele trei per­soane de mai sus, pentru numirea rectorului. Iată Ista complectă: Au obținut: d. dr. Thoma Io­­nescu 53 voturi, d. dr. I. Cantacu­­zino 51, d. dr. I. Atanasiu 44, d. dr. I. C. Istrati 42, d. D. Onciul 40, d. dr. G. Marinescu 35 voturi, iar d-nii E. Pangrati, M. Vlădescu, d-rul Obreja și d-rul Babeș cite un vot. * * ■ D. PROF. Dr. THOMA IONESCO Condamnați La moarte grațiați de Kaizer COLONIA, 30 Octombrie. — Koelnische Zeitung află că împă­ratul a preschimbat ca o grație in urma interv­ențiunei Papei, pedeap­sa de moarte pronunțată contra con­tesei de Belleville și a domnișoarei Thugb­er și a Louis Severin din Bruxelles în muncă silnică pe via­­ța. — (Cort, Bureau). SEASE PAGINI Industriași tăbăcari și prețurile maximaie PUNCTUL DE VEDERE AL MINIS­TERULUI Am vorbit in cîteva rânduri despre agitația tabăcarilor față de prețurile maxime fixate pentru talpă și tova], cum și despre intendenți­unea lor pe lingă ministru,­­s­pre a obține o mo­dificare a prețurilor,stabilite. Temeiurile invocate de tăbăcari sunt cunoscute ; că materia primă i-a costat foarte mult; că ar­ depozite mari de marfă lucrată și de marfă în curs de preparație; că nu vor mai avea posibilitatea a mai lucra în vii­tor de­oarece prețurile fixate pentru materii prime ca piei, colțan, etc., sunt prea urcate, iar prețul talpei și tovaj­ului prea scăzute, și alte obiec­­țiuni de felul acesta. In fine că ar fi trebuit fixate prețurile maxime acum un an, iar nu după ce totul s’a scum­pit peste măsură. La toate aceste obiecțiuni, minis­trul industriei a răspuns delegațiunii tăbăcarilor care s’a prezentat și era în audiență, următoarele :* Ministerul a studiat serios și pe toate fețele chestiunea, cînd a proce­dat la fixarea prețurilor maxime în această materie. Este de la sine înțe­les că de clte ori se ia o măsură ex­cepțională, ca aceia a fixărei de pre­țuri, se produc unele pagube, însă pe aceste vremuri de sacrificii gene­rale, pagubele individuale trec pe al doilea plan față de interesul general. Tăbăcarii susțin că pierderile lor sunt mari, însă ministerul crede că sunt mici, pentru că atunci când s’a fixat prețurile talpei s’au­ avut în vedere toate elementele : prețurile pieilor, a colțanului, costul lucrului, spesele generale (amortizarea instalat­­uri­­lor) și un cîștig normal de 10—15 la sută. Și pierderile­­ sunt cu atît­a mai mici, cu cît pînă acum, adică mai bine de un an tăbăcarii au realizat cîștiguri foarte mari, luînd prețuri exorbitante, fără ca cineva să-i îm­piedice. Așa fiind, fabricanții se pot mulțumi de acum înainte cu un ciș­ti­l de 40—15 la sută. Cu privire la obiecț­iunea că prețu­rile s-au fixat prea­ tîrziul, ministrul a răspuns că a lăsat să treacă atîta timp, pentru că era nevoie ca armata să fie aprovizionată, căci dacă se fi­­xau prețurile, mărfurile ar fi fost as­cunse de cel ce le aveau și comenzile nu s’ar fi putut efectua. In același timp s’a avut în vedere lipsa materii­lor tanante și sl a lăsat posibilitatea comercianților și fabricanților de a aduce din străinătate aceste materii. Pe lingă aceasta, dacă se fixa mai de mult prețul pieilor crude, s’ar fi scumpit carnea și populația ar fi mîncat carne scumpă un an întreg. In definitiv d. ministru Radovici a declarat că prețurile maxime fixate râmîn așa cum sînt și trebue să se aplice, atit numai că a orînduit o an­chetă prin inspectorii ministerului cari să constate ce stocuri de tavaj și talpă se află In fabrici cum și ce sto­curi sînt in preparație, și dacă se va stabili că stocurile nu sunt vîndute cu anticipație, ministerul după tre­cere de o lună sau două va vedea dacă este loc la o modificare tempo­rară a prețurilor. Căci se știe că le­gea măsurilor excepționale dă drep­tul ministerului să examineze în fie­care lună prețurile și să le modifice în plus sau în minus după natura împrejurărilor. _ H. Data Operă TEATRUL LEON POPESCU. — Două «debuturi »în „Rigoletto". In „Rigoletto“ au debutat asea­ră la Operă două elemente, dintre cari tenorul leger «d. N. Spira, e cunoscut. D-sa s’a achitat și asea­ră destul de «convenabil de rolul ducelui de Mantova, vocea sa fi­ind în vădit progres, ca intensita­te, culoare și rutină. Nouă era d-na Margareta Ște­­fănescu în Gilda. Vocea sa de soprano legeră e destul de consistentă, timbrat e a­­greabil, «cald și cind va fi dispărut emoția și rutina, va ușura emisiu­nea, va fi încă un dement util O­­perei. Teatrul Leon Popescu ne-a pro­curat cu acest prilej o foarte plă­cută surpriză incadrînd actul al do­ilea într’un decor nou, foarte pito­resc, care imprimă acțiunei atmos­fera justă și împresionează mult ,pe spectator. Cînd ieșim din vechi­le decoruri și­ intrăm în ceea ce trebue, ne dăm abia seama dt de piuit c pntribui ele la compleetarea JBțeretul și muzicei. — Capriccio întrunirea delegaților băncilor po­­pulare din Ialomița CALAHAȘA 30 Oct. — In sula Co­­drut Marinescu, a avut loc ora după amiază la ora 1 luimi, o întrunire a delegaților băncilor populare din ju­dețul nostru. Ședința s’a deschis sub președinția d-lui N. Arghir, inspector. Cel dinții vorbește de Gr. Coann, con­trolor, despre importanța cooperației și a vînzărilor în comun, foloasele școalei de contabili și importanța fe­­derizării, dezvoltînd fiecare chestiu­ne în parte și arătînd foloasele lor. D. inspector N. Arghir, face cons­tatarea că în timpul de cînd face parte din personalul Casei Centrale, actuala organizație duce spre ruină din cauză că operațiile de credit nu se mai pot face urgent cu actualul personal format în mare parte din învățători și preoți care sînt aglome­rați cu școala și cu activitatea econo­­mică­ cooperatistă. Casa Centrală dorește ca băncile să se federeze pe regiuni, și să înființe­ze școale de contabili, cari să dea un ajutor preoților și învățătorilor în conducerea băncilor, cari au luat un avînt mare de cînd a început vînza­­rea în comun. Recomandă înființarea cercurilor culturale cooperatiste cît mai dese între conducătorii băncilor. Propune să se tină cercuri coopera­tiste unde să se prepare sătenii pen­tru unirea lor sufletească, economică și să-și pregătească pentru a reuși în viitor să înfrunte specula streini­lor. Arată importanța școalei de conta­bili ,care să țină la zi contabilitatea, iar nu ca astăzi cînd constată contra­riul și singura scuză, ce'șî aduc con­ducătorii, e că n’au timp, etc. Nu vede asigurai «viitorul coco­ sm­­țieî dacă nu se dă toată atenția. Fe­­derărei, cercurilor cooperatiste și școalelor de contabili. D. Gr. Popescu, învățător, spune că e adevărat că­ sânt bune mijloacele de organizare arătate de d. inspector Ar­ghir, adică federarea, școala de con­tabili și cercurile cooperatiste. De a­­cestea din urmă în special spune că d­ u­pă cum n’a fost greu de înființarea băncilor populare prin cercurile cul­turale tot asemenea n’o să fie grea și de înființarea acestor cercuri. E de părere că înființarea unei ga­zete culturală cooperatistă, e necesa­ră întru cît ar fi o tribună de unde s’ar auzi la Centrală, dorința celor mulți de afară. D. Petrache Teodor­escu. Propune ca primul cerc cooperatist să se înfiin­țeze la Călărași și dacă e nevoe și în județ. D. N. Arghir. Spune că ar fi de do­rit ca să înființăm chiar astăzi un cerc cooperatist, că în principiu e pen­tru ele, și să rămînă numai regle­mentarea lui. D. Tudor Ștefan spune că cercurile cooperatiste să se tină cu ajutorul ad­ministrației. I D. N. Țopescu. Găsește că e bine re­glementarea cercurilor cooperatiste și ca aceste cercuri să fie frecventate iar ședințele să fie variate și atracti­ve, să se atragă sătenii prin serbări. Spune că cercurile cooperatiste vor fi frecventate întru cît­e nevoe de bani și interesele lor imediate cari iî face curioși. In privința școalelor de contabili spune că ar fi fost de dorit ca ele să fi luat ființă încă de mult. D. N. V­arz­ar o. Cere schimbarea statutelor în sensul ca 12 bănci să formeze un cerc cooperatist, iar șe­dințele să se țină în timpul Inchi­­derei bilanțului. D. Gr. Contu, controlor. Propune înființarea unui cerc cooperatist la Călărași și școala de contabili care nu mai poate fi amînată față de a­­vîntul ce și-a­ luat băncile. Nu poa­te să-și închipue bancă fără conta­bilitate la zi, fără local și arh­ivă In regulă. D. Spînoșteanu, controlor. Vorbe­ște despre folosul Federalei, al școa­­lei de contabili și cercurile coopera­tiste și face trista constatare că con­ducătorii sînt indiferenți căci coope­rația a stagnat de 12 ani din cauza acestei indiferențe. Speră însă că a­­cest păcat să dispară față de măsu­rile ce se vor lua. D. N. Arghir. închide cuvîntările îndemnînd băncile să se federeze și să se înființeze cercul cultural coo­peratist. — Cor. „FEDERAȚIA UNIONISTĂ" va­­ine mîine Duminica 1 Noembrie ONUARE SOIAOl­I PUBLICI La care vor participa toți membrii comitetului „FEDERAȚIEI UNIONISTE“, precum și alți membrii fruntași ai federației Concerte Sala de audiții a magazinului de muzică Era. Penchas & Comp.: Al 2-lea festival Beethoven. Muzicianul rutinat și pianistul care s’a consacrat la noi muzice a lui Beethoven,­­cu r­vna unui fer­vent, profesorul D. Dimitriu a e­­șit «din rezerva sa și împreună cu merituosul violoncelist d. Watter­­strat și un tînăr violonist de mare viitor, d. B. Bernfeld, organizează cinci ședințe de muzică de Came­ră — exclusiv Beethoven — în sala de audiții a magazinului de muzică Penchas. Erî după amiază, de la 5 pînă la 6 jun., am asistat la a doua șe­dință, al cărei program cuprindea Sonata în sol minor (op. 5) pen­tru vio­loncel și piano și Sonata în mi bemol, major (No. 12) pen­­­­tru vioară și piane.­­ Ambele compozițiuni au fos­t re­alizate cu preocuparea evidentă de a se da dialogului instrumental al lui Beethoven și ritmicei sale pecetea stilului original. D. Dimitriu, cu tușeul său fin, cu un legatb «care încheagă admi­rabil cugetarea muzicală, cu res­pectul său de tot ce este indica­­țiune și mai pre­sus de toate cu diezul său entuziast în divinita­tea inspiratiunei lui Beethoven, a tinut în mod magistral partea de piano. D. Watterstrat a pus emotiune în sonata în tol minor și mult brio în final. In sonata în mi bemol major,­­dedicată lui Salieri, tînarul violo­nist Berniez, a afirmat calități cu totul remarcabile, de ton, de sigu­ranță, de simțire și de stil. Fraza sa vibrează și totuși ținuta e cal­mă, nuanța, corectă. E un tînăr chiemat să se distingă și să facă o frumoasă carieră. Nu mai puțin curat și simțit redată a fost Ro­manța de Beethoven. Tustrei interpreții au lucrat se­rios și se prezintă cu o omogeni­tate care impresionează adine. Auditoriul ,care abia încăpea în cadrul intim, dar foarte plăcut al acestei galerii, a aclamat frenetic pe cei trei muziciani, cari au îm­bogățit viața muzicală a Capitalei cu un gen de auditiuni cari le fa­ce mare onoare Capriccio Cenzură la Viena V1FNÁ.— „Neues Wiener Journal" a foc suspendat pe timp de opt sile. Un­­ o­ar românesc „Foaia Poporului Român" anunță astfel știrea: „Cen­zura a oprit pe opt sile apariția sta­rului popular admirabil redactat JS Nen­es Wiener, Journal PALATUL ATENEULUI. - Con­certul tenorului R. Constantino (C. Rădulescu), cu concursul lui George Enescu. Aseară a concertat la Ateneu cântărețul R. Constantino (Rădule­scu) pe care nu lam mai ascultat de mulți ani. Anii aceștia nu s’au scurs fără a face din d-sa un­âântăreț mult mai fin, mai muzical, mai atent în ce privește interpretarea, cizela­rea. Programul său de lied-uri l-a arătat ,cu deosebire preocupat de a zice, a fraza, a imprima bucățel caract­eri­­el propriu și stilul com­pozitorului. La aceasta acompani­amentul lui George Enescu la pia­no, i-a fost de un concurs ideal. Ca voce, care trebue s’o rele­văm, se mlădie mult intențiilor cântărețului, aș înclina să cred în­să că tensiunea la care a fost sur­p>usă, spre a face dintr’un bariton liric un tenor, nu i-a fost prielni­că. Felul de a interpreta al d-luî Constantino, a plăcut și a fost a­­plaudat călduros. — Capr. Dwwinica 1 floemb­le BIS Zadi Hirîje pace Germania di spusă pentru pace PETROGRAD.­­ Din Washing­­ton se asigură că împăratul Wilhelm are din nou dispozițiuni pacifice. Optimismul său, cu toate eșecurile armatei germane, nu este încă sdruncinat. Astăzi ca și la începutul războiului, el speră într-o pace o­­norabilă și nu observă că în țările aliate nimeni nu gândește la o pace conform condițiunilor sale. Pînă ce Sf. Gheorghe victorios, nu va dobori balaurul, nu se va face pace în lume. America chiar de va lua rolul de intermediară se va convinge pe de­plin, că sforțările­­ sale vor rtf?.itn*. fără rezultat. Se înțelege de la sine că împăratul Wilhelm va iscăli con­­dițiunile de pace pe cari le vor for­mula puterile înțelegere, numai cind armata sa va fi absolut [UNK] incapabilă de luptă. Aspirațiunile și opinia lor­ le lasă indiferente. — (Westnik). Olanda pentru pace AMSTERDAM.­­ Un grup de deputați olandezi a cerut guvernu­­lui să ofere serviciile Olandei pen­tru mijlocirea unui armistițiu ge­­neral care ar permite începerea tratativelor de pace. Sirfeli și pacea LYON, 30 Octombrie. — Legația­ nea strică din Paris este autorizată să reclame in privința diferitelor zvonuri tendențioase puse de curând în circulație de presa germană. Cu toate că starea sănătății voevodului Putnik este de mult precară, el nici un moment nu s'a gândit să plece de la postul sűu, ci continuă a conduce operațiunile armatei sârbetl­. Piesele de artilerie luate de ger­­mani la Kraljeva, n'au din punct de vedere militar nici un fel de valoare. Nici o clipă guvernul sârb nu s'a gîndit să ridice pacea și nici nu va gândi înainte de victoria generală a aliaților, susținută cum este astăzi de către guvernele ți opinia publică a națiunilor. Serbia va lupta prin la ul­­tim­a suflare ți are acum mai mult ca ori­cînd încredere in viitorul rasei sale. CONFERINȚA SOCIALISTA DE PACE FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Amsterdam: Se confirmă că la Amsterdam a avut loc o întrunire care a avut ca­racterul unei conferințe de pace. Au participat mai mulți deputați socialiști din Reichstag. Ce spune im colonel sir­i CONSTANTIN­OP­OL. — Colonelul sîrb Les­anin și-a exprimat față de corespondentul ziarului „Secole“ te­merile ce inspiră sirbilor intîrzierea ajutoarelor anglo-franceze, declarind că s'rbii și francezii n’au conlucrat încă după un plan hotărît. Trupele sîrbe sunt gata la toate jert­fele cu condiția că ajutoarele pro­mise să fie repezi și eficace. In cazul­­ cel­ mai bun armata sârbă ar fi in­capabilă să mai fie încă douăzeci zile.

Next