Dimineaţa, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 4131-4159)

1915-12-01 / nr. 4131

i ANÖL XII. — 4&1 AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ® Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] l —Telefon ®/» SEASE PAGINI Ca cele­bin urmă știri din lumea întreagă Directori CONST. MILLE Sinn­arUe statului: Str. St rlnd» Ho. 11. — Buoar«»tr­­ei ABONAMENTE CD PREMII: <Ja an Lei IS.—ț 9 lnnt Lei 0.50 3 Inni Lei 5. — P«trn rtilin!U»la prețul solo îndoit B telefoniT* linii No. : 14TO; 34/73; 14/00; 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATĂ exclusiv România. Și situația d­in Balcani S'a zvonit eri că Rusia ar fi făcut pe lingă guvernul român un demers cu privire la trecerea armatei sale destinată a ataca Bulgaria. Cercetînd în cercurile oficiale au­torizate dacă acest zvon e interne, iar ni s’a dat o asigurare formală că este lipsit de orice temeiu. De cînd s’a retras guvernul Ve­­nizelos guvernul român nu a mai pri­mit din nici o parte, de la nici un Stat din împătrita înțelegere sau de la un stat balcanic vre-o propu­nere pentru intrarea în acțiune sau pentru vre-o interv­ențiune diploma­tică cu privire la evenimentele din Balcani. Dar de aci nu rezultă că ar fi în­cetat orice acțiune diplomatică în­tre noi și împătrita înțelegere. Avem informațiii precise că asu­pra evenimentelor din Balcani au continuat și continuă încă tratative între București și cabinetele împă­tritei înțelegeri și în special între București și Petrograd. Firește că situația din Boleani,­­ în urma evenimentelor desfășurate, s-a agravat în defavoarea aliaților. Faptul nu se poate ascunde, se mărturisește chiar de către aliați. Eșecul diplomatic și militar al a­­liaților este o urmare a nepreved­e­­rei acelor cercuri diplomatice și militare ale împătritei înțelegeri cărora le-a incumbat sarcina de­ a examina și a aviza, la timp, asupra situației din Balcani. Acei cari s’au făcut vinovați de o asemenea re­gretabilă neprevedere, nu mai au azi cu­vînt în conducerea afacerilor externe ale împătritei Înțelegeri, au fost înlăturații. Preocuparea diplomatica și mili­tară a aliaților este actualmente a­­țintită asupra mijloacelor de a­ se întreprinde o nouă acțiune, temei­nic organizată, pentru a­ se îndrep­ta situația în Balcani. Cibe crede că aliații vor abando­na Balcanii, — se înșală. Un diplo­mat al împătritei înțelegeri a făcut unui personal guvernamental de la noi, următoarele declarațiuni: — Știm că la Sofia și Berlin se crede că aliații vor abandona Bal­canii și se vor întări pe celelalte fronturi. E adevărat că ne întărim zilnic pe celelalte fronturi. German­­oii o simt bine. De aci apelul lor la pace. Oricum ar comenta ei zvo­nul de pace lumea întreagă știe că idela ei a pornit acest zvon. Noi am spus numai atât: „Pace, prin vic­torie !“ Ei discută, între ei, cum să se facă pacea acuma. Cînd a căzut Belgia au crezut că în Octombrie 1914 li se va cere pace. Cînd au in­vadat în Rusia și au­ ajuns la Brest- Listowsk Kaizerul Wilhelm a tele­­grafiat pentru ca anumiți suverani ai statelor neutre să afle că peste o lună va fi pace separată între Rusia și Austria. Cînd a mobilizat Bulgaria au crezut că vor zornige o pace separată cu Serbia. Cînd aui răpus Serbia cred că ne vor im­pune pacea. Bethman Hol­weg a mărturisit însă că nimeni nu i-a fă­cut o propunere de pace, dar cine a citit bine­cuvîntarea cancelarului german, cine are ideie de sugestiu­­neie unui diplomat, a înțeles că de la Berlin vin acum invitațiuni pen­tru tratative de pace. ,dar ne-am legat prin­ angajamen­te de așa natură și ne-am pregătit astfel în vederea unui războiu mai lung, încît interese vitale, de exis­tență națională, ne impun nouî și mari sacrificii pînă ce noi vom dic­ta condițiunile de pace așa precum le-a fi enunțat sus și tare cancelarii aliaților. „Discuția de acum asupra pacei e considerată pur și simplu ca o fantezie de acei cari știu ce eveni­mente se vor mai desfășura toc­mai din cauza întinderei războiu­lui de către germani. Crede cineva că s’a isprăvit cu Balcanii fiindcă aliații se retrag și fiindcă austro­­germanii au mutat iarăși o bună parte din trupele lor spre frontul bucovinean unde iarăși sunt ame­­­­in­tați de ruși ? Balcanii nu pot fi abandonați de aliați. In privința aceasta cred că este deja un acord stabilit. La Budapesta s’a spus că puterile cen­trale au terminat opera lor în Bal­cani , au pedepsit Serbia! Războ­iul nu se va sfârși fără de preala­bila reconstiure și mărire a Ser­biei, prin foc și sabie împotriva dușmanilor cari au respins’o azi. Firește că Rusia va avea partea de onoare mai mare în această între­prindere. Bulgaria va fi pedepsită mai grozav decât Serbia, „Cînd și cum ? Repede. Și a­­tunci garantăm că germanii nu vor mai putea plimba trupele lor de la un front la alt A De aceia ei chiar fac acum sforțări uriașe pentru a echipa și pregăti o nouă armată turcească. Firește că am calculat și eventualitatea intervenției acestei armate și alte eventualități. „Deocamdată aliații se vor con­centra la Valona. Acolo va fi baza nouilor noastre pregătiri. Tratati­vele cu­ Italia vor ajunge repede la un bun rezultat. O armată rusă pu­ternică și extra­ordinar echipată va fi, la timp, gata. Suntem absolut siguri de concursul unor nouî și puternice forțe cari se vor alia cu împătrita Înțelegere, căci prin ea își vor asigura aspirațiunile ce le urmăresc. Așa­dar încă un mic po­pas în Balcani și apoi va veni pen­tru aliați victoria decizivă“. D­in ce privește situațiunea Româ­­niei față de întorsătura care au luat-o evenimentele balcanice, iată părerea unui bărbat de stat liberal, de la noi, în curent cu cele ce se petrec în cercurile diriguitoare. — Dacă atitudinea noastră a fost greșită, față de atacul Bulgariei contra Serbiei, mai mare greșală au făcut aliații că n’au luat măsuri,­­ la timp, spre a putea rezista la un asemenea atac. Dar totuși situația nu e ireparabilă șî războiul va fi încă lung și plin de surprize cari nu vor mai fi în favoarea germa­nilor. De acum înainte vine rîndul victoriilor aliaților. Firește ca noi nu ne vom putea mișca, înainte de a fi asigurați în contra ori­cărui a­­tac de la sud și ori­cinui atac din­spre frontiera Bucovinei, în­dată ce vom fi bine și solid apă­rați în aceste două puncte — și știm că vom fi — va suna și ceasul nostru. Pînă atunci să ne unim în­tre noi și să profităm de fiecare zi pentru a complecta pregătirile noastre militare. A.­­W. * Alegerea de la Galați CANDIDATUL LIBERAL GALAȚI, 29 Noembrie. — Partidul liberal a hotărât în consfătuirea care a avut loc azi dimineață, acasă la d. Mihail Orleanu, ca să susțină la a­­leger­ea colegiului II de Cameră, can­didatura d-lui P- D. Petrovici, pro­fesor, fost primar, președintele sec­­țiunei locale a Ligei Culturale. * S’a propus d-luî Orleanu ca par­tidul sa susțină candidatura d-luî Constantin Ține, actualul primar al orașului, care urma să demisioneze din această demnitate. D. Orleanu înțelegînd ironia a res­pins această propunere, deși prin ac­ceptarea ei comuna ar fi scăpat de primariatul d-lui Ține și mai ales de a ajutorului d-sale, d. Nițescu, și o parte dintre consilierii comunali a căror cinste a format obiectul de dis­cuție prin cabinetele d­e instrucție și parlament. * Părintele Lucatii, candidatul na­țional, susținut de partidul conserv- democrat și de „Federația Unionis­­tă“, continuă a fi vizitat de numeroși alegători care îi oferă sprijinul lor pentru reușita d-sale. — I-y. Kitchener a cerut părăsirea Balcanului BERLIN.­­ „Lokalamzeiger“ a­­nunță : „Guerre Sociale“ afirmă că Clemenceau și numeroși alți mem­bri ai comisiunei militare au apro­bat propunerea făcută de Kitche­ner la Calais ca să se renunțe cu totul la continuarea acțiunei în Balcani și să se întărească paza canalului de Suez. Un profesor rus despre si­tuații în Balcani NAUEN, 29 Noembrie. — Profesorul Migatin, cunoscut ca prieten al mi­­nistrului de finanțe rus Bark, scrie că evenimentele din Balcani au ade­verit cele mai pesimiste preziceri. Compara soarta armatei sârbești cu a armatei belgiene. Influența Qua­­druplet dispare in Orient. Migulin stabilește că marea învălmășeală din Persia, Afganistan, Egipt, Tripoli și Indii e cauza politicei pline de fraze a împătritei înțelegeri care n’a voit să înțeleagă faptele in sine, anume Anglia și Franța au privit teatrul de războiă balcanic ca neînsemnat și a tratat ca atare, forțele depreciate ale Turciei vrestul Intr’un mod egoist ca Turcia să fia înfrântă de popoarele balcanice, dar cuvintele goale ale francezilor și englezilor n’au putut face nici o impresie in Balcani. Ast­fel Turcia, Bulgaria și acum și Gre­cia își urmează interesele lor și nici intr’un caz nu fac vreo jertfă de sim­patie. Statele din Balcani își aran­jează afacerile după convingerea că Germania va învinge pe toate frontu­rile și că împătrita înțelegere va su­feri o complectă infringere in penin­sula balcanică. Mișcările de trupe din Basarabia GALAȚI, 29 Noembrie. — După­­informațiile ce le avem de la per­soane sosite din Basarabia, ni se a­­firmă că trupele rusești, concentra­te în acea parte a locului, au înce­put a se retrage spre nord. In acest scop toate cursele trenurilor de măr­furi și pasageri au fost înlocuite cu transporturi militare. — I. Y­ Luptele din Persia OCUPAREA PASULUI BULAK POLDHU, 29 Noembrie. — Se co­munică din sursă oficială știrea o­­cupațiunei pasului Bulak, între Te­heran și Hamadan. Pregătirile Bulgariei contra Romî­­niei Destăinuirile un­ui dezer­tor bulgar Un dezertor bulgar am­reg. 5 re­zervă care se află actualmente cu reședința la Lipcik a venit în Ro­­mânia. Un amic al ziarului a avut o lun­gă convorbire cu acest dezertor, un om foarte inteligent. El a mărturisit că în Bulgaria, mai ales în cercurile militare este o teamă mare că armatele ruso-ro­­mîne vor năvăli în curb­ul în Bul­garia, că deși s’a încercat prin di­ferite manopere, manifeste etc., să se mistifice armata română a nu­se declare că armata română a­ in­trat în Basarabia, că rușii cer pace separată Austrieii, totuși bulgarii cari vin din Romînia au adus cona­ționalilor lor cu totul alte știri. De altfel, din pregătirile bulgarilor fa­ță de Romînia, red­ă adevărata lor preocupare. S’au concentrat trupe pe Dunăre în fața noastră. Comandantul corpului III-a armată s'a in­stalat la Rusciuc, compania V, VII și VIII din reg. 5 se găsesc la Rahova. Aci se lucrează cu activi­tate la tranșee pe malul Dunării pentru apărarea căreia s’au așezat tunuri mari pînă la Rahova, întă­riri carii să asigure și șoseaua Rus­­ciuk-Turtucaia. Asemenea s’au­ ridi­cat fortificații de la Rusciuk pînă la granița noastră. S'a vorbit că este armată germană la Rusciuk: nu sunt decit vreo 30 militari germani cari formează echipa a două reflec­toare. Aceste reflectoare funcțio­nează la înserare și bulgarii pretind că ar observa mișcările de la Dadi­­lov și în special sosirea și pornirea trenurilor noastre. E adevărat însă că s’au amenajat la Rusciuk toate cazărmile pentru austriaci. Au sosit la Rusciuk în ziua de 26 Noembrie un număr a­­proximativ de 300 răniți. Autorită­țile militare au luat cele mai severe măsuri ca răniții să nu vorbească absolut cu nimeni și s-a interzis chiar, rudelor lor, să se apropie de ei. Candidatura d-lui Goga la Romanați moțiunea federației unionis­­tE DIN CARACAL Membrii conducători ai Federației Unioniste din Caracal întrunindu-se ori, au votat următoarea moțiune: Comitetul executiv al partidului conservator și conservator democrat din Romanați, în ședința plenarii ca­­re a avut loc la clubul conservator­­democrat din Caracal, azi 29 Neem­­brie 1915, ascultînd cuvîntările d-lor Const.. Basarab Brîncovan, N. Titu­­lescu, Mihail Ceaușescu, Marcu Che­­lăreanu, Vintilă Nichiti, Traian Nicu­­lescu, dr. St. Vaia, M. C. Kirtescu, Ar­burea și St. Pop. Considerînd că în ziua de 3 Ianua­rie 1916, urmează a se face alegerea de deputat pentru un loc vacant la colegiul al ll-ea de Cameră. Considerînd­­ că in vremurile prin cari trecem luptele de partid trebuie să­ înceteze pentru ca națiunea să-șî consacre forțele și realizărea idealului ei de veacuri. Considerînd că alegerea ce vine este un prilegiu neasemănat pentru națiune să-și manifeste voința ei ne­strămutată de a se uni pentru vecie cu Ardealul sătul de prigonirea și vi­tregia ungurească. Considerînd că nimeni nu poate în­trupa, mai bine Ardealul îndurerat în ceasul mare pe care-l trăim, ca cân­tărețului duios, Octavian Goga, în u­­nanimitate decide: însărcinează pe principele Cons­tantin Basarab Brincoveanu și N. Titulescu a interveni pe Ungă d. Oc­tavian Goga­, pentru a-l decide ca să primească a fi candidatul națiunei la alegerea colegiului al II-lea de Ro­manați dela 3 ianuarie 1916. Prințul Const. Basarab Brincovea­­nu, deputat, N. Titulescu, deputat, N. Chintescu, senator, Marcu Chelărea­­nHi, fost senator, M. Mărăscu, fost in­spector administrativ, deputat­, ge­neral la tropăi, general Corvin, Al. Ciuran, Anton Mărăscu, M. Gratușe­­scu, efipitam Obrovici, C. Mărâscu, dr. Popescu, C. Brătășanuu, fost de­putat, Gr. Stănescu, Gh. Oncireanu, V. Argeșeanu, V. Varlam, Stavarache Borcescu, Gh. Zaman, avocat, I. Pe­cul­escu, fost­ revizor școlar, Dinu Marinescu, Ion Stătescu, avocat, Mi­­șu Gheorghiu, Vintilă Vițiu, avocat, Gh. Iatropol, V. Brîndușanu, T. Mă­­rășcu, I. Stoenescu, V. Măleanu, pro­fesor, Teodor Dobrotescu, avocat, Gh Dobrotescu, avocat­, Gh. Voiculescu, M. Rădulescu, Ștefan Gh. Georgescu Drăghicescu, I. Rădulescu, M. I­uricescu, N. Petrescu, Ștefan Pe­­trescu, Bie Rădulescu, D. Grecescu, I. V. Popescu, P. Vegheațu­, Trăiam Nicu­țescu, Gavrilă Ghizdăvescu, Teo­dor Mircescu, C. V. Popescu, I. M. Roșca­, Dr. Ștefănescu, Gh. Dumitre­­scu, I. M. Atanasiu, Nicu Pompilian, farmacist, I. Smărăndescu, N. Gro­­zăvescu, D. Iorescu, Gr. Georgescu, N. Zianu, At. Popescu, Marin Stăne­scu, C. Nicșoreanu, N. Vasilescu , M. Vasilescu, V. Grecescu, Gh. Mate­­escu. Regina Maria autoare de cinemato­graf BUDAPESTA, scrie „Pester Lloyd“ Ca și regina-văduvă Carmen-Sylva, actuala regină a României are velei­tăți literare. După ce a scris o serie de felurite povești, regina Maria a trecut la rîndurile autorilor de filme cinematografice. A scris o dramă de cinematograf, al cărei subiect e scos din viata poporului român. E vorba de un tânăr sărac care iu­bește o fată și care într’un moment de furie ucide pe bogatul său rival. Pentru­ această crimă, e condamnat la munca silnică pe viață, iar tânăra fată moare la mănăstire. Acțiunea tragică e înviorată de o serie de ta­blouri variate. Serbări populare, via­ța zilnica a țăranilor romini, munca din saline se perindează în fața spectatorului. Regina a chemat la București pe regizorul cinematografic George Ia­­coby ca să cinematografieze acest film- In Dardanele AU REÎNCEPUT LUPTELE CU MINE PARIS, 28 Noembrie, Corpul expediționar din Dardanele. — In zilele de 7, 8 și 9 Decembrie, bom­bardare violentă a celor dintîia Ji­­lii franceze cu tunuri­­ de toate cali­brele. De oparte și de alta, războiul de mine a fost reluat cu o activitate din ce în ce mai mare. Marți 1 Decembrie 1915 H­ranirea­­ tefenilor din cătunele Griwița Militari și Principese Carol Erî la orele 11 a avut loc o mare întrunire a locuitorilor din cătunele sus arătate, din­ apropierea Capitalei, cari după cum s’a mai arătat, au fost deposedați de pămînturile cumpăra­te cu­ bani de la însurățeii împro­prietăriți în 1879. Față cu primejdia grozavă, la care se văd expuse cele 1500 familii, cari după ce au plătit pentru terenurile cumpărate cu bună credință, peste un milion de tei, sînt amenințați să rămînă pe drumuri, a­­ceste familii fac sforțări de nădăj­­duire spre a obține respectarea drep­tului­ și muncii lor. De aceia după cîteva întruniri, ținute în cătunele lor, nenorociții locuitori, văzînd că foștii proprietari continuă să-i spe­culeze fără milă, obținînd sentințe de expulzare și chiar de dărîmiarea caselor acelor cari nu mai au cu ce mulțumi pe speculatori, au hotărît ținerea marei întruniri de oli. Au luat parte un foarte mare nu­măr de locuitori, cu soțiile și copii lor. A prezidat de inginer V. Fleșeanu. D-sa a expus rostul întrunirei, fă­­cînd istoricul stărei de lucruri ne­norocite ce s’a abătut asupra locuito­rilor acelor cătune, compuși în mare parte de lucrători ceferiști, sergenți de oraș, mici funcționari, odăiași. A­­­ceștia au cumpărat terenurile,­­pe cari însurățeii împropri­etăriți de la 1879 și moștenitorii lor speculanți le am­ vîndut și revîndut de cite 10 și 15 ori, încasînd pentru terenuri de cîte­va mii de lei, peste un milion și jumătate. De­și as­­tea familii sărace au plătit atîția bani, speculatorii nu au nici un pic de inimă și în mod brutal, aruncă pe drumuri, în timpul ernii, bittrini­ologi, femei gravide, care pînă acum se credeau proprie­tari și acum rătăcesc printre ruine și nu au unde să-și odihnească trupul. întrunirea are deci scopul apărării intereselor locuitorilor adunați și gă­sirea mijloacelor de luptă. D. Pleșanu a dat apoi citire urmă­toarei telegrame pe care adunarea a hotărît să o expedieze Regelui. M. S. Regelui. —• Obștenii cătune­lor Grivița, Militari și Principele Ca­rol, nedreptățiți de însurățeii împro­prietăriți în 1879, întruniți fiind în sala germană azi 29 Noembrie, de­pun la picioarele Tronului, recunoș­tința lor de a ține omagiu. Majestatea voastră se va îndura și de acești ostași ai patriei, cărora li se răpesc pe nedrept pămînturile cumpărate cu atîta trudă din micile O—■ [UNK]o—i 1.1 mm» ii m­inunisimiM lor economii. Să trăiți Maj­estate. Trăiască au­gusta voastră familie. Trăiască Ro­mînia.­­ Președinte Ing. V. Pleșeanu S’au trimes apoi telegrame d-lor miniștrii I. Brătianiu, dr. Angelescu —■ patronul obștenilor — și Al. Con­­stantinescu.* D. Sălcianu, avînd cuvîntul, spune că nu este cu putință ca în țara noa­stră, în vremurile­ noastre să­ se mai tolereze o asemenea grozăvie, ca ceai ce dăinuiește în apropierea Capitalei țării. După ce ilustrează prin exem­ple vii, cele cei se petrec în cătunele Grivița, Militari și Principele Carol, d-sa aduce mulțumiri d-lor deputați Tilică Ioanid, Gr. Trancu-Iași și Dr. Pănescu, cum și tuturor cari au luat apărarea cauzei drepte a locuitori­lor, mulțumește de asemenea presei care le ia apărarea cu atîta căldură«. Termină vorbind de călcarea din partea speculatorilor a art. 162 din Constituție și spunînd că trebue a­­cum luptat pentru înfăptuirea legei salvatoarei, înainte 1 Ianuarie 1916. D. Florea Marinescu, spune că d. deputat Trancu-Iași comunică prin d-sa locuitorilor întruniți, că va sus­ține în Cameră și pe lingă guvern, votarea legei și apărarea intereselor­ celor 1500 familii. D. președinte Pleșianu propune, iar adunarea aclamă membrii de onoare pe deputații Trancu­ Iași, dr. Pănes­cu, Tilică Ioanid. Mai vorbesc d-nii D. Grigorescu și Haralamb Constantinescu, după care se votează următoarea MOȚIUNE „Obștenii cătunelor­, Grivița Mili­tari și Principele Carol, întruniți în sala Germană, azi 29 Noembrie, spre a lua nouî hotărîri în lupta ce duc pentru pămînturile vîndute lor de către însurățeii împroprietăriți în 1879, în urma cuvîntărilor ținute, hotărăsc înființarea cooperativei Ob­­ștei și alegerea unei delegațiuni care să le apere interesele pe lingă înaltul guvern și vrednicii reprezentanți ai țării în parlament“. D. Pleșianu declară obștea consti­tuită, în aplauzele celor de față. După terminarea întrunire!, locui­torii au făcut o manifestație,­de sim­patie la locuințele prim­ului ministru I. Brătianu și a miniștrilor: Dr. An­­gelescu și Al. Constantinescu. * ifr- STUDENȚEȘTI DEPUNEREA MANDATULUI AC­TIVITĂȚII PE 1911-1915 A COMITE­­TULUI „CENTRUL STUDENȚESC“ Em­. Duminicii, 2S col., orele 5 d. a. a avut loc la pălatul Universitaței depunerea mandatului comitetului „Centrului studențesc“. A asistat d­ rector I. Athanoaiuc, precum și un mare număr de studente și studenți. A pre­ sidat d. Gh. Banu, președintele „Centrului studențesc“ . Primul care a luat curtatul a fost d. casier Const. Oprescu, care citește bilanțul-raport al situațiunei financiare care prezintă un beneficiu, în cursul anului 1915, de peste 800 lei. D. Petre Georgescu, cenzer al comitetului, a citit raportul BAU la care a insistat asupra înființărei bibliotecilor populare și a șezăto­rilor la sate și orașe. In acelaș sens vorbește și d. Const. To­­mcscu, bibliotecarul comitetului „Centrului“, care arată că la cursul ultimului an s-au­ în­ființat la sate șase nouă biblioteci populare și ei au­ îmbogățit alte opt existente. D. Nic. Vlădoianu, vice-președintele „Cen­trului studențesc“ citește raportul general al activităței „Centrului“. Această activitate cu­pri­nde trei puncte : 1) rolul studenților în mișcarea națională ; 2) educația maselor ; 8) activitatea pur stu­dențească. In chestia națională studențimea bucureșteană, a spus d. Vlădoianu, a fost promotoarea acțiunei de astăzi pentru educa­ția maselor, s-a fi înfăptuit biblioteci și s-a fi ținut numeroase șezători populare la țară și orașe. „Centrul“ actual s-a îngrijit în mod deosebit de realizarea ,Căminului“ și Canti­nei universitare, cari pot fi considerate ca puse pe o bază absolut solidă. D-sa își arată admirația pentru munca depusă de d. Banu. D. Virgil Zaborovski, vice-președinte, a­­rată în cuvinte foarte bine simțite, rolul pe care studențimea a avut în mișcarea națio­nală. D-sa învederează temeinicia acestei a­­titudini, sinceritatea și izbînda deplină la care a dus. D. Gh. Banu, la cuvinte energice și emo­ționante, rezumă activitatea sa din ultimii doi ani cît a fost conducătorul „Centrului stu­dențesc“. „Mă despart, spune d-sa, cu multă părere de unű de studențime, căreia i-am jertfit toată munca și tot entuziasmul meu­ sincer. Nădăjduesc că urmașii mei iși vor în­țelege cît mai bine datoria lor și vor ști să impună tuturora aspirațiunile și gîndurîle ho­­tărite ale studențimei romîneștî“. Cuvîntarea d-lui Bănuț a fost îndelung a­­clamată. Di­rector I. Athanasiu, luînd cuvîntul, își arată sincerile sale felicitări către comite­tul ce-șî depune mandatul, demonstrînd că datoria studențimei este de a lua o pârtie ac­tivă atît la chestia națională cît și ln opera de luminare a păturii de jos. • întrunirea s’a terminat cu alegerea comi­­siunei de verificare la persoana d-lor Romus Ionescu-Gregorian, Iancu Jianu și Ghica Ra­fail. DE LA SOCIETATEA STUDENȚILOR IN TEOLOGIE Eri s‘a ținut o ședință publică în pre­zența d-lor profesori ai facultăței și a unui numeros auditor. D. dr. Cireșeanu a schițat felul cum ar trebui să se desfășure activi­tatea științifică a societății. Studentul C. Tomescu, președinte a­ctiv, a solicitat concursul tuturor și pentru înfăptuirea programului de lucru în massele poporului și to­pei și-a dezvoltat conferința cu date mai importante din istoricul mînăs­­tirei Radu-Vodă. A fost zi­dită de vo­­evodul Alexandru II in 15­18, cu hra­mul Sf. Troițe. Sinan Pașa a dărâ­­mat-o și abia în 1625 o reclădește Radu-Vodă și o închină Ivirului, un­de s’au dus enormele ei averi. In două rînduri mînăstirea a fost tran­sformată în puternică fortăreață. Nu a pornit de aici un curent de cărtu­rărie bisericească, căci grija de că­petenie a administrație de pe vre­muri era adunarea de averi. Despre bisericuța Bucur crede că datează dela 1743 ca o capelă pentru cimitirul­ mînăstirei Radu-Vodă. In încheiere, dorește ca la adăpos­tul acestei mînăstiri, în internatul teologic, științele teologice să capete un avînt așa cum e vrednic și pre­tind vremurile. El­ a­ avut loc alegerea noului comitet al „Societăței studenților in drept“. L­ a despuiarea scrutinului au fost declarați alși următorii studenți : Ion I. Rădulescu, 18 voturi ; X. Em. Antonescu, 126; N. Bes­­nea 107; E. Filotti 106; Rafail Ghica 106; G. Vasiliu 101 voturi. Pentru trei locuri s-a declarat balotaj. Un grup de studenți hotărind să sărbăto­rească printr'un banchet retragerea d-lui Gh. Ba­nu din fruntea „Centrului studențesc“ roagă pe cei ce vor să adere, să-și trimeată nu­mele și adresa d-lui Ion Mușetescu, licen­țiat în drept, str. Dorului No. 10, fie la care pot cere"orice informați"” it

Next