Dimineaţa, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 4131-4159)
1915-12-01 / nr. 4131
i ANÖL XII. — 4&1 AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ® Comp. Str. Karageorgevici 9, Eta] l —Telefon ®/» SEASE PAGINI Ca celebin urmă știri din lumea întreagă Directori CONST. MILLE SinnarUe statului: Str. St rlnd» Ho. 11. — Buoar«»trei ABONAMENTE CD PREMII: <Ja an Lei IS.—ț 9 lnnt Lei 0.50 3 Inni Lei 5. — P«trn rtilin!U»la prețul solo îndoit B telefoniT* linii No. : 14TO; 34/73; 14/00; 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATĂ exclusiv România. Și situația din Balcani S'a zvonit eri că Rusia ar fi făcut pe lingă guvernul român un demers cu privire la trecerea armatei sale destinată a ataca Bulgaria. Cercetînd în cercurile oficiale autorizate dacă acest zvon e interne, iar ni s’a dat o asigurare formală că este lipsit de orice temeiu. De cînd s’a retras guvernul Venizelos guvernul român nu a mai primit din nici o parte, de la nici un Stat din împătrita înțelegere sau de la un stat balcanic vre-o propunere pentru intrarea în acțiune sau pentru vre-o intervențiune diplomatică cu privire la evenimentele din Balcani. Dar de aci nu rezultă că ar fi încetat orice acțiune diplomatică între noi și împătrita înțelegere. Avem informațiii precise că asupra evenimentelor din Balcani au continuat și continuă încă tratative între București și cabinetele împătritei înțelegeri și în special între București și Petrograd. Firește că situația din Boleani, în urma evenimentelor desfășurate, s-a agravat în defavoarea aliaților. Faptul nu se poate ascunde, se mărturisește chiar de către aliați. Eșecul diplomatic și militar al aliaților este o urmare a neprevederei acelor cercuri diplomatice și militare ale împătritei înțelegeri cărora le-a incumbat sarcina de a examina și a aviza, la timp, asupra situației din Balcani. Acei cari s’au făcut vinovați de o asemenea regretabilă neprevedere, nu mai au azi cuvînt în conducerea afacerilor externe ale împătritei Înțelegeri, au fost înlăturații. Preocuparea diplomatica și militară a aliaților este actualmente ațintită asupra mijloacelor de a se întreprinde o nouă acțiune, temeinic organizată, pentru a se îndrepta situația în Balcani. Cibe crede că aliații vor abandona Balcanii, — se înșală. Un diplomat al împătritei înțelegeri a făcut unui personal guvernamental de la noi, următoarele declarațiuni: — Știm că la Sofia și Berlin se crede că aliații vor abandona Balcanii și se vor întări pe celelalte fronturi. E adevărat că ne întărim zilnic pe celelalte fronturi. Germanoii o simt bine. De aci apelul lor la pace. Oricum ar comenta ei zvonul de pace lumea întreagă știe că idela ei a pornit acest zvon. Noi am spus numai atât: „Pace, prin victorie !“ Ei discută, între ei, cum să se facă pacea acuma. Cînd a căzut Belgia au crezut că în Octombrie 1914 li se va cere pace. Cînd au invadat în Rusia și au ajuns la Brest- Listowsk Kaizerul Wilhelm a telegrafiat pentru ca anumiți suverani ai statelor neutre să afle că peste o lună va fi pace separată între Rusia și Austria. Cînd a mobilizat Bulgaria au crezut că vor zornige o pace separată cu Serbia. Cînd aui răpus Serbia cred că ne vor impune pacea. Bethman Holweg a mărturisit însă că nimeni nu i-a făcut o propunere de pace, dar cine a citit binecuvîntarea cancelarului german, cine are ideie de sugestiuneie unui diplomat, a înțeles că de la Berlin vin acum invitațiuni pentru tratative de pace. ,dar ne-am legat prin angajamente de așa natură și ne-am pregătit astfel în vederea unui războiu mai lung, încît interese vitale, de existență națională, ne impun nouî și mari sacrificii pînă ce noi vom dicta condițiunile de pace așa precum le-a fi enunțat sus și tare cancelarii aliaților. „Discuția de acum asupra pacei e considerată pur și simplu ca o fantezie de acei cari știu ce evenimente se vor mai desfășura tocmai din cauza întinderei războiului de către germani. Crede cineva că s’a isprăvit cu Balcanii fiindcă aliații se retrag și fiindcă austrogermanii au mutat iarăși o bună parte din trupele lor spre frontul bucovinean unde iarăși sunt ameintați de ruși ? Balcanii nu pot fi abandonați de aliați. In privința aceasta cred că este deja un acord stabilit. La Budapesta s’a spus că puterile centrale au terminat opera lor în Balcani , au pedepsit Serbia! Războiul nu se va sfârși fără de prealabila reconstiure și mărire a Serbiei, prin foc și sabie împotriva dușmanilor cari au respins’o azi. Firește că Rusia va avea partea de onoare mai mare în această întreprindere. Bulgaria va fi pedepsită mai grozav decât Serbia, „Cînd și cum ? Repede. Și atunci garantăm că germanii nu vor mai putea plimba trupele lor de la un front la alt A De aceia ei chiar fac acum sforțări uriașe pentru a echipa și pregăti o nouă armată turcească. Firește că am calculat și eventualitatea intervenției acestei armate și alte eventualități. „Deocamdată aliații se vor concentra la Valona. Acolo va fi baza nouilor noastre pregătiri. Tratativele cu Italia vor ajunge repede la un bun rezultat. O armată rusă puternică și extraordinar echipată va fi, la timp, gata. Suntem absolut siguri de concursul unor nouî și puternice forțe cari se vor alia cu împătrita Înțelegere, căci prin ea își vor asigura aspirațiunile ce le urmăresc. Așadar încă un mic popas în Balcani și apoi va veni pentru aliați victoria decizivă“. Din ce privește situațiunea României față de întorsătura care au luat-o evenimentele balcanice, iată părerea unui bărbat de stat liberal, de la noi, în curent cu cele ce se petrec în cercurile diriguitoare. — Dacă atitudinea noastră a fost greșită, față de atacul Bulgariei contra Serbiei, mai mare greșală au făcut aliații că n’au luat măsuri, la timp, spre a putea rezista la un asemenea atac. Dar totuși situația nu e ireparabilă șî războiul va fi încă lung și plin de surprize cari nu vor mai fi în favoarea germanilor. De acum înainte vine rîndul victoriilor aliaților. Firește ca noi nu ne vom putea mișca, înainte de a fi asigurați în contra oricărui atac de la sud și oricinui atac dinspre frontiera Bucovinei, îndată ce vom fi bine și solid apărați în aceste două puncte — și știm că vom fi — va suna și ceasul nostru. Pînă atunci să ne unim între noi și să profităm de fiecare zi pentru a complecta pregătirile noastre militare. A.W. * Alegerea de la Galați CANDIDATUL LIBERAL GALAȚI, 29 Noembrie. — Partidul liberal a hotărât în consfătuirea care a avut loc azi dimineață, acasă la d. Mihail Orleanu, ca să susțină la alegerea colegiului II de Cameră, candidatura d-lui P- D. Petrovici, profesor, fost primar, președintele secțiunei locale a Ligei Culturale. * S’a propus d-luî Orleanu ca partidul sa susțină candidatura d-luî Constantin Ține, actualul primar al orașului, care urma să demisioneze din această demnitate. D. Orleanu înțelegînd ironia a respins această propunere, deși prin acceptarea ei comuna ar fi scăpat de primariatul d-lui Ține și mai ales de a ajutorului d-sale, d. Nițescu, și o parte dintre consilierii comunali a căror cinste a format obiectul de discuție prin cabinetele de instrucție și parlament. * Părintele Lucatii, candidatul național, susținut de partidul conserv- democrat și de „Federația Unionistă“, continuă a fi vizitat de numeroși alegători care îi oferă sprijinul lor pentru reușita d-sale. — I-y. Kitchener a cerut părăsirea Balcanului BERLIN. „Lokalamzeiger“ anunță : „Guerre Sociale“ afirmă că Clemenceau și numeroși alți membri ai comisiunei militare au aprobat propunerea făcută de Kitchener la Calais ca să se renunțe cu totul la continuarea acțiunei în Balcani și să se întărească paza canalului de Suez. Un profesor rus despre situații în Balcani NAUEN, 29 Noembrie. — Profesorul Migatin, cunoscut ca prieten al ministrului de finanțe rus Bark, scrie că evenimentele din Balcani au adeverit cele mai pesimiste preziceri. Compara soarta armatei sârbești cu a armatei belgiene. Influența Quadruplet dispare in Orient. Migulin stabilește că marea învălmășeală din Persia, Afganistan, Egipt, Tripoli și Indii e cauza politicei pline de fraze a împătritei înțelegeri care n’a voit să înțeleagă faptele in sine, anume Anglia și Franța au privit teatrul de războiă balcanic ca neînsemnat și a tratat ca atare, forțele depreciate ale Turciei vrestul Intr’un mod egoist ca Turcia să fia înfrântă de popoarele balcanice, dar cuvintele goale ale francezilor și englezilor n’au putut face nici o impresie in Balcani. Astfel Turcia, Bulgaria și acum și Grecia își urmează interesele lor și nici intr’un caz nu fac vreo jertfă de simpatie. Statele din Balcani își aranjează afacerile după convingerea că Germania va învinge pe toate fronturile și că împătrita înțelegere va suferi o complectă infringere in peninsula balcanică. Mișcările de trupe din Basarabia GALAȚI, 29 Noembrie. — Dupăinformațiile ce le avem de la persoane sosite din Basarabia, ni se afirmă că trupele rusești, concentrate în acea parte a locului, au început a se retrage spre nord. In acest scop toate cursele trenurilor de mărfuri și pasageri au fost înlocuite cu transporturi militare. — I. Y Luptele din Persia OCUPAREA PASULUI BULAK POLDHU, 29 Noembrie. — Se comunică din sursă oficială știrea ocupațiunei pasului Bulak, între Teheran și Hamadan. Pregătirile Bulgariei contra Romîniei Destăinuirile unui dezertor bulgar Un dezertor bulgar amreg. 5 rezervă care se află actualmente cu reședința la Lipcik a venit în România. Un amic al ziarului a avut o lungă convorbire cu acest dezertor, un om foarte inteligent. El a mărturisit că în Bulgaria, mai ales în cercurile militare este o teamă mare că armatele ruso-romîne vor năvăli în curbul în Bulgaria, că deși s’a încercat prin diferite manopere, manifeste etc., să se mistifice armata română a nuse declare că armata română a intrat în Basarabia, că rușii cer pace separată Austrieii, totuși bulgarii cari vin din Romînia au adus conaționalilor lor cu totul alte știri. De altfel, din pregătirile bulgarilor față de Romînia, redă adevărata lor preocupare. S’au concentrat trupe pe Dunăre în fața noastră. Comandantul corpului III-a armată s'a instalat la Rusciuc, compania V, VII și VIII din reg. 5 se găsesc la Rahova. Aci se lucrează cu activitate la tranșee pe malul Dunării pentru apărarea căreia s’au așezat tunuri mari pînă la Rahova, întăriri carii să asigure și șoseaua Rusciuk-Turtucaia. Asemenea s’au ridicat fortificații de la Rusciuk pînă la granița noastră. S'a vorbit că este armată germană la Rusciuk: nu sunt decit vreo 30 militari germani cari formează echipa a două reflectoare. Aceste reflectoare funcționează la înserare și bulgarii pretind că ar observa mișcările de la Dadilov și în special sosirea și pornirea trenurilor noastre. E adevărat însă că s’au amenajat la Rusciuk toate cazărmile pentru austriaci. Au sosit la Rusciuk în ziua de 26 Noembrie un număr aproximativ de 300 răniți. Autoritățile militare au luat cele mai severe măsuri ca răniții să nu vorbească absolut cu nimeni și s-a interzis chiar, rudelor lor, să se apropie de ei. Candidatura d-lui Goga la Romanați moțiunea federației unionistE DIN CARACAL Membrii conducători ai Federației Unioniste din Caracal întrunindu-se ori, au votat următoarea moțiune: Comitetul executiv al partidului conservator și conservator democrat din Romanați, în ședința plenarii care a avut loc la clubul conservatordemocrat din Caracal, azi 29 Neembrie 1915, ascultînd cuvîntările d-lor Const.. Basarab Brîncovan, N. Titulescu, Mihail Ceaușescu, Marcu Chelăreanu, Vintilă Nichiti, Traian Niculescu, dr. St. Vaia, M. C. Kirtescu, Arburea și St. Pop. Considerînd că în ziua de 3 Ianuarie 1916, urmează a se face alegerea de deputat pentru un loc vacant la colegiul al ll-ea de Cameră. Considerînd că in vremurile prin cari trecem luptele de partid trebuie să înceteze pentru ca națiunea să-șî consacre forțele și realizărea idealului ei de veacuri. Considerînd că alegerea ce vine este un prilegiu neasemănat pentru națiune să-și manifeste voința ei nestrămutată de a se uni pentru vecie cu Ardealul sătul de prigonirea și vitregia ungurească. Considerînd că nimeni nu poate întrupa, mai bine Ardealul îndurerat în ceasul mare pe care-l trăim, ca cântărețului duios, Octavian Goga, în unanimitate decide: însărcinează pe principele Constantin Basarab Brincoveanu și N. Titulescu a interveni pe Ungă d. Octavian Goga, pentru a-l decide ca să primească a fi candidatul națiunei la alegerea colegiului al II-lea de Romanați dela 3 ianuarie 1916. Prințul Const. Basarab Brincoveanu, deputat, N. Titulescu, deputat, N. Chintescu, senator, Marcu ChelăreanHi, fost senator, M. Mărăscu, fost inspector administrativ, deputat, general la tropăi, general Corvin, Al. Ciuran, Anton Mărăscu, M. Gratușescu, efipitam Obrovici, C. Mărâscu, dr. Popescu, C. Brătășanuu, fost deputat, Gr. Stănescu, Gh. Oncireanu, V. Argeșeanu, V. Varlam, Stavarache Borcescu, Gh. Zaman, avocat, I. Peculescu, fost revizor școlar, Dinu Marinescu, Ion Stătescu, avocat, Mișu Gheorghiu, Vintilă Vițiu, avocat, Gh. Iatropol, V. Brîndușanu, T. Mărășcu, I. Stoenescu, V. Măleanu, profesor, Teodor Dobrotescu, avocat, Gh Dobrotescu, avocat, Gh. Voiculescu, M. Rădulescu, Ștefan Gh. Georgescu Drăghicescu, I. Rădulescu, M. Iuricescu, N. Petrescu, Ștefan Petrescu, Bie Rădulescu, D. Grecescu, I. V. Popescu, P. Vegheațu, Trăiam Nicuțescu, Gavrilă Ghizdăvescu, Teodor Mircescu, C. V. Popescu, I. M. Roșca, Dr. Ștefănescu, Gh. Dumitrescu, I. M. Atanasiu, Nicu Pompilian, farmacist, I. Smărăndescu, N. Grozăvescu, D. Iorescu, Gr. Georgescu, N. Zianu, At. Popescu, Marin Stănescu, C. Nicșoreanu, N. Vasilescu , M. Vasilescu, V. Grecescu, Gh. Mateescu. Regina Maria autoare de cinematograf BUDAPESTA, scrie „Pester Lloyd“ Ca și regina-văduvă Carmen-Sylva, actuala regină a României are veleități literare. După ce a scris o serie de felurite povești, regina Maria a trecut la rîndurile autorilor de filme cinematografice. A scris o dramă de cinematograf, al cărei subiect e scos din viata poporului român. E vorba de un tânăr sărac care iubește o fată și care într’un moment de furie ucide pe bogatul său rival. Pentru această crimă, e condamnat la munca silnică pe viață, iar tânăra fată moare la mănăstire. Acțiunea tragică e înviorată de o serie de tablouri variate. Serbări populare, viața zilnica a țăranilor romini, munca din saline se perindează în fața spectatorului. Regina a chemat la București pe regizorul cinematografic George Iacoby ca să cinematografieze acest film- In Dardanele AU REÎNCEPUT LUPTELE CU MINE PARIS, 28 Noembrie, Corpul expediționar din Dardanele. — In zilele de 7, 8 și 9 Decembrie, bombardare violentă a celor dintîia Jilii franceze cu tunuri de toate calibrele. De oparte și de alta, războiul de mine a fost reluat cu o activitate din ce în ce mai mare. Marți 1 Decembrie 1915 Hranirea tefenilor din cătunele Griwița Militari și Principese Carol Erî la orele 11 a avut loc o mare întrunire a locuitorilor din cătunele sus arătate, din apropierea Capitalei, cari după cum s’a mai arătat, au fost deposedați de pămînturile cumpărate cu bani de la însurățeii împroprietăriți în 1879. Față cu primejdia grozavă, la care se văd expuse cele 1500 familii, cari după ce au plătit pentru terenurile cumpărate cu bună credință, peste un milion de tei, sînt amenințați să rămînă pe drumuri, aceste familii fac sforțări de nădăjduire spre a obține respectarea dreptului și muncii lor. De aceia după cîteva întruniri, ținute în cătunele lor, nenorociții locuitori, văzînd că foștii proprietari continuă să-i speculeze fără milă, obținînd sentințe de expulzare și chiar de dărîmiarea caselor acelor cari nu mai au cu ce mulțumi pe speculatori, au hotărît ținerea marei întruniri de oli. Au luat parte un foarte mare număr de locuitori, cu soțiile și copii lor. A prezidat de inginer V. Fleșeanu. D-sa a expus rostul întrunirei, făcînd istoricul stărei de lucruri nenorocite ce s’a abătut asupra locuitorilor acelor cătune, compuși în mare parte de lucrători ceferiști, sergenți de oraș, mici funcționari, odăiași. Aceștia au cumpărat terenurile,pe cari însurățeii împroprietăriți de la 1879 și moștenitorii lor speculanți le am vîndut și revîndut de cite 10 și 15 ori, încasînd pentru terenuri de cîteva mii de lei, peste un milion și jumătate. Deși astea familii sărace au plătit atîția bani, speculatorii nu au nici un pic de inimă și în mod brutal, aruncă pe drumuri, în timpul ernii, bittriniologi, femei gravide, care pînă acum se credeau proprietari și acum rătăcesc printre ruine și nu au unde să-și odihnească trupul. întrunirea are deci scopul apărării intereselor locuitorilor adunați și găsirea mijloacelor de luptă. D. Pleșanu a dat apoi citire următoarei telegrame pe care adunarea a hotărît să o expedieze Regelui. M. S. Regelui. —• Obștenii cătunelor Grivița, Militari și Principele Carol, nedreptățiți de însurățeii împroprietăriți în 1879, întruniți fiind în sala germană azi 29 Noembrie, depun la picioarele Tronului, recunoștința lor de a ține omagiu. Majestatea voastră se va îndura și de acești ostași ai patriei, cărora li se răpesc pe nedrept pămînturile cumpărate cu atîta trudă din micile O—■ [UNK]o—i 1.1 mm» ii minunisimiM lor economii. Să trăiți Majestate. Trăiască augusta voastră familie. Trăiască Romînia. Președinte Ing. V. Pleșeanu S’au trimes apoi telegrame d-lor miniștrii I. Brătianiu, dr. Angelescu —■ patronul obștenilor — și Al. Constantinescu.* D. Sălcianu, avînd cuvîntul, spune că nu este cu putință ca în țara noastră, în vremurile noastre să se mai tolereze o asemenea grozăvie, ca ceai ce dăinuiește în apropierea Capitalei țării. După ce ilustrează prin exemple vii, cele cei se petrec în cătunele Grivița, Militari și Principele Carol, d-sa aduce mulțumiri d-lor deputați Tilică Ioanid, Gr. Trancu-Iași și Dr. Pănescu, cum și tuturor cari au luat apărarea cauzei drepte a locuitorilor, mulțumește de asemenea presei care le ia apărarea cu atîta căldură«. Termină vorbind de călcarea din partea speculatorilor a art. 162 din Constituție și spunînd că trebue acum luptat pentru înfăptuirea legei salvatoarei, înainte 1 Ianuarie 1916. D. Florea Marinescu, spune că d. deputat Trancu-Iași comunică prin d-sa locuitorilor întruniți, că va susține în Cameră și pe lingă guvern, votarea legei și apărarea intereselor celor 1500 familii. D. președinte Pleșianu propune, iar adunarea aclamă membrii de onoare pe deputații Trancu Iași, dr. Pănescu, Tilică Ioanid. Mai vorbesc d-nii D. Grigorescu și Haralamb Constantinescu, după care se votează următoarea MOȚIUNE „Obștenii cătunelor, Grivița Militari și Principele Carol, întruniți în sala Germană, azi 29 Noembrie, spre a lua nouî hotărîri în lupta ce duc pentru pămînturile vîndute lor de către însurățeii împroprietăriți în 1879, în urma cuvîntărilor ținute, hotărăsc înființarea cooperativei Obștei și alegerea unei delegațiuni care să le apere interesele pe lingă înaltul guvern și vrednicii reprezentanți ai țării în parlament“. D. Pleșianu declară obștea constituită, în aplauzele celor de față. După terminarea întrunire!, locuitorii au făcut o manifestație,de simpatie la locuințele primului ministru I. Brătianu și a miniștrilor: Dr. Angelescu și Al. Constantinescu. * ifr- STUDENȚEȘTI DEPUNEREA MANDATULUI ACTIVITĂȚII PE 1911-1915 A COMITETULUI „CENTRUL STUDENȚESC“ Em. Duminicii, 2S col., orele 5 d. a. a avut loc la pălatul Universitaței depunerea mandatului comitetului „Centrului studențesc“. A asistat d rector I. Athanoaiuc, precum și un mare număr de studente și studenți. A pre sidat d. Gh. Banu, președintele „Centrului studențesc“ . Primul care a luat curtatul a fost d. casier Const. Oprescu, care citește bilanțul-raport al situațiunei financiare care prezintă un beneficiu, în cursul anului 1915, de peste 800 lei. D. Petre Georgescu, cenzer al comitetului, a citit raportul BAU la care a insistat asupra înființărei bibliotecilor populare și a șezătorilor la sate și orașe. In acelaș sens vorbește și d. Const. Tomcscu, bibliotecarul comitetului „Centrului“, care arată că la cursul ultimului an s-au înființat la sate șase nouă biblioteci populare și ei au îmbogățit alte opt existente. D. Nic. Vlădoianu, vice-președintele „Centrului studențesc“ citește raportul general al activităței „Centrului“. Această activitate cuprinde trei puncte : 1) rolul studenților în mișcarea națională ; 2) educația maselor ; 8) activitatea pur studențească. In chestia națională studențimea bucureșteană, a spus d. Vlădoianu, a fost promotoarea acțiunei de astăzi pentru educația maselor, s-a fi înfăptuit biblioteci și s-a fi ținut numeroase șezători populare la țară și orașe. „Centrul“ actual s-a îngrijit în mod deosebit de realizarea ,Căminului“ și Cantinei universitare, cari pot fi considerate ca puse pe o bază absolut solidă. D-sa își arată admirația pentru munca depusă de d. Banu. D. Virgil Zaborovski, vice-președinte, arată în cuvinte foarte bine simțite, rolul pe care studențimea a avut în mișcarea națională. D-sa învederează temeinicia acestei atitudini, sinceritatea și izbînda deplină la care a dus. D. Gh. Banu, la cuvinte energice și emoționante, rezumă activitatea sa din ultimii doi ani cît a fost conducătorul „Centrului studențesc“. „Mă despart, spune d-sa, cu multă părere de unű de studențime, căreia i-am jertfit toată munca și tot entuziasmul meu sincer. Nădăjduesc că urmașii mei iși vor înțelege cît mai bine datoria lor și vor ști să impună tuturora aspirațiunile și gîndurîle hotărite ale studențimei romîneștî“. Cuvîntarea d-lui Bănuț a fost îndelung aclamată. Director I. Athanasiu, luînd cuvîntul, își arată sincerile sale felicitări către comitetul ce-șî depune mandatul, demonstrînd că datoria studențimei este de a lua o pârtie activă atît la chestia națională cît și ln opera de luminare a păturii de jos. • întrunirea s’a terminat cu alegerea comisiunei de verificare la persoana d-lor Romus Ionescu-Gregorian, Iancu Jianu și Ghica Rafail. DE LA SOCIETATEA STUDENȚILOR IN TEOLOGIE Eri s‘a ținut o ședință publică în prezența d-lor profesori ai facultăței și a unui numeros auditor. D. dr. Cireșeanu a schițat felul cum ar trebui să se desfășure activitatea științifică a societății. Studentul C. Tomescu, președinte activ, a solicitat concursul tuturor și pentru înfăptuirea programului de lucru în massele poporului și topei și-a dezvoltat conferința cu date mai importante din istoricul mînăstirei Radu-Vodă. A fost zidită de voevodul Alexandru II in 1518, cu hramul Sf. Troițe. Sinan Pașa a dărâmat-o și abia în 1625 o reclădește Radu-Vodă și o închină Ivirului, unde s’au dus enormele ei averi. In două rînduri mînăstirea a fost transformată în puternică fortăreață. Nu a pornit de aici un curent de cărturărie bisericească, căci grija de căpetenie a administrație de pe vremuri era adunarea de averi. Despre bisericuța Bucur crede că datează dela 1743 ca o capelă pentru cimitirul mînăstirei Radu-Vodă. In încheiere, dorește ca la adăpostul acestei mînăstiri, în internatul teologic, științele teologice să capete un avînt așa cum e vrednic și pretind vremurile. El a avut loc alegerea noului comitet al „Societăței studenților in drept“. L a despuiarea scrutinului au fost declarați alși următorii studenți : Ion I. Rădulescu, 18 voturi ; X. Em. Antonescu, 126; N. Besnea 107; E. Filotti 106; Rafail Ghica 106; G. Vasiliu 101 voturi. Pentru trei locuri s-a declarat balotaj. Un grup de studenți hotărind să sărbătorească printr'un banchet retragerea d-lui Gh. Banu din fruntea „Centrului studențesc“ roagă pe cei ce vor să adere, să-și trimeată numele și adresa d-lui Ion Mușetescu, licențiat în drept, str. Dorului No. 10, fie la care pot cere"orice informați"” it