Dimineaţa, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 4131-4159)
1915-12-04 / nr. 4134
k. ANJL XII. — 4134 G CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER Ä Comp. Str. Karageorgevici 9, Etan I —Telefon 3/4 SEASE PAGINI Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Bfurourile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABORMENTE CU PREMII: Uii au Lei la.— 9 luni Lei #;50 3 luni Lei 5. — pstrte ® străinătate ptrețul «sto IndolA TELEFON 4 LINII No. • 14 IO; 34 73; 14 ?<>; 12 PUBLICITATEA Senzaționalul complot maghiar din Capitală Ungurii plănuesc atentate contra miniștrilor romîni și a șefilor opoziției. — complotul pus la cale de politica din Budapesta. — Trei arestări. Ce declară d-nii Costinescu și Victor Antonescu Mizerabilul complot care a fost descoperit și care ar fi avut urmări groaznice, a luat o întorsătură extrem de gravă. Cei doi indivizi cari au denunțat faptul Duminică seara d-lui Meni Filipescu, au mărturisit că acest complot s’a urzit la poliția din Budapesta, că ei sunt la slujba politiei ungare. Unul este un uingur dezertor din armată. Ciad a dezertat a venit în România unde a stat câțiva ani. Apoi a fost ademenit de spioni unguri să se întoarcă la Budapesta și să intre în serviciul poliției secrete de acolo, unde va putea scăpa de urmărirea autorităților militare ungare dacă se va distinge ca agent de poliție. Al doilea este un român ardelean, de mult agent in politia secretă maghiară. Ambii au mărturisit totul și au denunțat pe acel care l-a adus la București pentru a supraveghia executarea oribilului atentat care s’a pus la cale. Al treilea individ un „Herr Doctor“ — cum îl numesc agenții — este tot din poliția de la Budapesta. El a fost prins în gara de Nord de către d. Rafel, șeful siguranței Capitalei, tocmai in momentul când vroia să fugă. In geamantanul lui s’a găsit suma de ISO.OpOlei în monede de aur, coroane și mărci. Ciad a fost arestat a spus pe nemțește: — Comitet! o eroare, doar! Eu am venit aci cu afaceri. Am venit să speculez aurul care-l am. Confruntat cu ceilalți doi agenți, el a negat că s-ar cunoaște și n’a voit să vorbească decit nemțește. — Știe românește, d-ie inspector ! — spuse unul dintre cei doi complici ai lui. Dar individul nega moreu. HS a cerut informațiuni asupra identităței acestor indivizi la legațiunea austro-ungară spre a se stabili dacă au trecut și pe acolo pentru a-șî îndeplini vre-o formalite, dar firește că răspunsul ce s’a dat a fost că ei sunt necunoscuți la consulat și legațiune și că autoritățile noastre n'au decit să-î cerceteze cum vor crede de cuviință. Denunțul s’a făcut Duminică seara. In aceiași noapte, la ora 1, era hotărât să se arunce în aer casele d-lor Costinescu și Făipescu. Luni după amiază erau așteptați, să sosească în Capitală, încă doi indivizi, tot dela poliția din Budapesta, spre a executa a doua parte a complotului: aruncarea în aer a caselor d-lor Brătianu și Take Ionescu. Ecrezita găsită în geamantanele lor e la mai mare cantitate de cu 23 kor. Indivizii spun că ea, a fost adusă dela pulberăria din Timișoara. Pentru fiecare casă era destinată o cantitate de 5 kgr. Totul era preparat și fitilul pus. In cțteva secunde după aprinderea fitilului, explozia SC producea. Cantitatea de 5 kgr, putea să fie suficientă și pentru distrugerea unor forturi. In interesul instrucțiune nu putem, pentru moment, să dăm toate amănuntele cari le-am aflat, mai ales că poliția noastră e pe urmele celorlalți complici. Pînă aseară, la ora 9, „Herr Doctor,‘ n’a voit să vorbească nimic. ” D. Victor Antonescu, ministru al justiției, fiind întrebat de deputați, dacă afacerea a ajuns la parchet, a răspuns următorele: — încă nu. Poliția n’a cules toate informatiunile și dear nu pot să vă dau absolut nici un amănunt. De altfel, chiar cînd afacerea va ajunge la istructie, voi lua măsuri ca să nu se facă nici o indiscretiune fiindcă altfel nu vom putea da de întreg firul acestui complot al cărui caracter nu-l putem cunoaște de pe acum. * "r"-......D. Emil Costinescu a fost de asemenea înconjurat la Cameră, de mulți deputați și întrebat dacă are amănunte. —Nu cunosc amănunte—a răspuns bătrânul ministru de finanțe — dar știu că a fost prins și șeful bandei și că poliția urmărește și pe alții. Apoi d. Costinescu continuă convorbirea cu deputații: — Pentru D-zeu ce au urmărit eu aceste atentate ? De ce să arunce în aer casele ca să omoare pe toți acei cari din nenorocire se vor afla sub acoperământ ? Vor atentate ? Apoi noi circulăm. Eu primesc zilnic în audiență o mulțime de oameni... Se poate dar iesne strecura un asasin în biroul meu. Acelaș lucru la ceilalți. Pentru ce s’au gîndit la un așa de îngrozitor atentat? Credeau oare, acei cari au pus la cale fapta, că dacă vom pieri noi, dacă se va zgudui țara o clipă prin grozăvia faptei, ne vom pierde cu toții mințile și ne vom predă dușmanilor ? Un atentat, două, zece, nu va schimba nimic! Rostind aceste cuvinte, s’a putut observa în figura bătrânului ministru de finanțe o extraordinară senitătate și o hotărâre și mai nestrămutată de a privi cu nepăsare toate aceste incidente ce se ivesc în mersul gravelor evenimente care zgudue omenirea întreagă. REtP. ■fs* * # Conferenta de la Temișoara NOUILE TRENUR EXPRESSE IN BALCANI O conferință la care au luat parte delegat al căilor ferate din Prusia, Saxonia, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, a avut loc la, Temișoara dela 2—i Decembrie 1915. S-a hotărît ca de la 1 Ianuarie 1916 trenurile exprese Berlin-Constantinopol și Munich-Constantinopol să nu circule deocamdată decit de două ori pe săptămînă. Aceste trenuri vor merge în trei direcții, două vor pleca din Berlin, unul va pleca din Munich. Un tren va circula de la Berlin la Budapesta prin Oderberg, altul de la gara Anhalt la Budapesta prin Dresda Tetschen și Viena. Trenurile care vor pleca din Bavaria sau vor merge în Bavaria vor avea întîlnirea în gara de est a Vienei, cu trenurile de Berlin. Racordul și atașarea trenurilor se va face la stația Galanta de unde vor pleca spre Constantinopol. Aceste exprese vor avea trei vagoane de dormit. (Wagons-luts). Orariul va fi astfel întocmit: Plecarea din Friedeichstrasse-Berlin prin Odernberg la 6.16 dim., din gara Anhalt- Berlin prin Dresda-Viena la 7. de la Munich la 9.30 dimineața. Sosirea la Constantinopol a doua zi la orele 2 p. m. Trenurile vor pleca din Constantinopol la ora 1 p. m. și vor sosi la Berlin-Friederichstrasse, a doua zi la ora 9.35 eara; la gara Anhalt- Berlin la ora 11.45 seara și la Munich la 9.10 seara. Vagoanele de dormit nu vor putea fi utilizate decât de cel cu bilete de clasa I cari vor plăti un supliment. Altfel nu se va lua nici o diferență pentru trenul expres. Acest orar va fi în curînd aprobat de guvernele interesate precum și de autoritățile militare respective. Această comunicație între Munich sud-vestul Germaniei și Constantinopol va avea o importanță deosebită din cauză că va lega tocmai prin această linie internațională înaișe foarte importante ca Ludwigshafen, Man heim, Baden, Baden-Karlsruhe, Stutgart și Augtsbourg. Va ramine de stabilit încă o comunicație, ce va fi și mai importantă alipind acestei linii internaționale, liniile venind din Olanda și din Belgia, dealungul Rinului, care trece prin Frankfurt, Aschaffenbourg și Nuernberg. In ceea ce privește partea comercială a acestor exprese balcanice cum sunt denumite oficial, s’a format prin mijlocul acestor trei linii: germane, austro-ungare și bulgare, ca și din administrația căilor ferate orientale, un grup comun, a cărui gestiune și conducere sunt încredințate direcțiunea căilor ferate ungare la Budapesta. Misiune anglo-franceză ratrograd PE BERLIN. — Agenția Reuter află din Retrograd: „O misiune militară anglo-franceză în frunte cu colonelul Mangir a sosit aci“. K. B. GENERALUL PAN SPRE PETROGRAD CHRISTIANIA. — Generalul Pan cu o suită de douăsprezece persoane a sosit aci la 26 Noembrie. In aceiași seară a plecat la Petrograd. (Ccl.-Bureanu * VIENA. — Ziarele publică număr toaete: „Birsevija Vjedomostî“ anunță că în Petrograd se așteaptă sosirea generalului Pau, care împreună cu fostul ministru Doumer sosit la Petrograd de citeva zile, au misiune oficială pentru capitala Rusiei. Această delegație are foarte mare importanță și a venit cu scopul să confirme și întărească și mai mult alianța Rusiei cu Franța. PAUL DOUMER LA ȚAR PETROGRAD. 1 Dec. — Fostul președinte al Camerei franceze, d. Paul Doumer, a fost primit de împăratul Niculae in tabăra imperială. Țarul i-a conferit ordinul Vulturului alb. (Westnik), \ Agitații țărănești in jud. R.Sărat f La școala sătenilor din comuna Putreda RÎMNICU-SĂRLAT. 2 Decemb.— Compania de jandarmi a fost înștiințată că printre locuitorii satului Putreda domnind de mai mult timp o vie agitație, s’a produs un început de răscoală. Un mare număr de săteni au intrat în pădurea moșiei Grebena, proprietatea moștenitorilor prințului Șuțu, au tăiat o bună parte din pădure și au distrus numeroase movile de hotar, sub cuvint că pădurea și moșia le aparțin lor. * Se știe că acești săteni s’au mai răsculat de citeva ori din cauza conflictelor dintre ei și moștenitori, sătenii revendicind proprietatea acestei moșii. Au avut loc în mai multe rînduri ciocniri cu autoritățile. Spiritele sînt foarte agitate. Sunt temeri de dezordine intract și astă vară sau produs foarte grave. Postul de jandarmi de la Putreda a fost intărit. Autoritățile au luat toate măsurile. Procurorul Pascovici a orinduit o anchetă. Scinteie. * Mine bulgare rătăcite PERICOLUL NAVIGAȚIEI PE MAREA NEAGRA GALAȚI. 2 Decembriie. — Inspectoratul porturilor a primit înștiințarea să facă cunoscut navigatorilor să fie atenți la navigarea pe Marea Neagră, deoarece guvernul bulgar a comunicat că din cauza pierderea mai multor mine pe litoralul Mării Negre pînă dincolo de Vama, navigația In acea parte a mărci e periculoasă. i-y. Torpiloare rusești lingă țărmul Căliseră UN CAIC TURCESC BOMBARDAT ȘI SCUFUNDAT BAZARGIC. 2 Decembrie. — Eri, Mark, la orele 6 seara, a fost complect scufundat de două torpiloare, la 3—4 kilometri de țărmul Caliacra, un raic turcesc încărcat cu alune și bidoane goale de gaz. Echipagiul din care, compus din căpitan și patru marinari turci, s'a sălvat cu o barcă ajunglnd pînă la capul Caliacra. Aci cei 5 ai fost prinși de grănicerii noștri și trimiși la poliția portului Cavama. — FI. Germania și pacea BERLIN. „Berliner Tageblatt“ cere în două articole unul semnat de deputatul liberal din Reichstag, dr. Haas (a nu se confunda cu socialistul Haase), ca Germania să facă cunoscut condițiile ei de pace. Ambii autori socot că nimeni n’ar vrea să prelungească războiul nici cu o zi peste timpul absolut necesar și dacă popoarele împătritei ar afla că puterile centrale nu sunt atât de lacome cum se afirmă, ar manifesta și ele mai puternic dorința lor de pace. 1 Regele Angliei bolnav MALTA, 2 Decembrie. — Regele George suferă de sufocație. Suveranul îșî îndeplinește lucrările cu oarecare restricțiuni. Sănătatea sa este atinsă și i se comandă să evite orice oboseală. Neutralitatea Olandei BERLIN. — Se anunță din Slaga: Ministrul de interne Ko>k V. Linden a făcut cunoscut în Senat politica de neutralitate a guvernului pe care o aprobă și statul major. Există in Olanda un grup mic, care crede că ar fi de dorit o altă politică, dar aceste păreri n'au găsit răsunet in parlament. Cea mai salutară pentru Olanda e politica de neutralitate, dar aceasta nu vrea să însemne, că unii să nu poată simpatiza cu împătrita înțelegere sau cu Puterile Centrale. Cetățenii însă își pot manifesta simpatia lor numai în ața, chip, ca să nu aducă, ofense nici unui stat beligerant. Despre cazul ziarului ,,Telegraaf" și deținerea, prim,-redactorului, acestui ziar, ministrul de interne a spus că libertatea de presă adevărată e o binefacere, dar legile trebue respectate, iar dacă cineva, calcă legea, trebue să răspundă, nu fața judecăței. Guvernul n'a demobilizat încă o mare parte a armatei, deoarece e de părere, că situația internațională îndeamnă la cea mai mare precauțiune. In ce privește începerea tratativelor de pace, ministrul p de părere că e prematur de a se gîndi la aceasta. Cînd statele beligerante vor avea convingerea că servesc mai bine cauza dreptății și a civilizațiunei, încheind pace, atunci va fi sosit timpul și pentru Olanda ca să-și spună cuvîntul. ROTTERDAM. Generalii olandezi au discutat cu guvernul intri un consiliu secret, timp de două zile amănuntele eventualei demobilizărisau a unei reduceri a mobilizării. Rezultatul consfătuirilor a fost că toate partidele parlamentare au hotărît, că nu vor aduce un parlament în discuție chestia demobilizării, nici chiar sub forma da interpelare. Visen 4 Decembrie 191* Pentru proprietarii de automobile Domnni proprietari de automobile, autocamioane și autotractoare, cari nu au prezentat mașinile comisiunilor ce au funcționat în lunile Mai și Iunie a. c. și nici nu au înaintat ministerului pînă în prezent foi descriptive ale acestor mașini, sînt Invitați să facă cunoscut în scris ministerului de räzboiu, direcția 111 artilerie C. A. V. marca, felul vehiculului ce posedă și numele șofeurului, precum și locul unde comisiunea de evaluare, ce se va constitui, ar putea să vadă aceste mașini. Proprietarii ce nu se vor conforma acestei publicațiuni, pengă penalitățile ce vor avea de suferit potrivit legei, rechizițiunilor militare, nu vor putea formula, pretențiunea de a se fixa prețul mașinelor în momentul rechiziționărei și vor trebui să s’e mulțumească cu evaluarea ulterioară, ce se va face după terminarea operațiunilor de mobilizare, cînd aceiași comisiune va trece la comandamente pentru, a face emun stor mașini. — Pe adeverințele de primirea rechizițiunilor nu se va indica despăgubirea la care are drept, proprietarul, astfel că nu va putea beneficia, nici de înlesnirile, ce acordă legea rechizițiunilor, de a lua, avans, a. scompta, etc. aceste, adeverințe. Teribilă explozie. In arsenalul belgian — 110 MORȚI. PESTE 1000 DE RĂNIȚI — MALTA, 2 Decembrie. — O teribilă explozie a izbucnit în uzinele militare ale guvernului belgian, la Gravițe și împrejurimi. Sunt 110 morți, dintre cari 507 sunt belgieni. Numărul răniților trece de 1000. In jurul discursului contelui Tisza ... Presa ungară despre rolul României — Romînid scrie : „Cele două grupări beligerante tind cu orice preț să atragă în sfera lor de acțiune pe singurele state rămase neutrale în Balcani , Romînia și Grecia. Preocupările lor de seamă la această oră se întîlnesc aci. Din informațiunile presei aliaților și a puterilor centrale s-a putut observa această sforțare, și cu prilejul începerii dezbaterilor parlamentare de Marți, factorii de seamă ai vieții politice maghiare au stăruit mult asupra situației celor două state balcanice. Dacă contele Tisza a recunoscut dificultățile atașării Greciei la Puterile Centrale, el însă n’a văzut obstacole pentru Romînia de a se atașa acestora împotriva multiplei înțelegeri. Interesele de viață ale Romîniei pretind o invazie în stepele muscălești. Iar dacă Romînia s’ar încumeta să intre în campanie contra puterilor centrale, acestea, a spus primul sfetnic al maj. sale, vor dispune de forțe cari să paralizeze acțiunea Romîniei, astfel că teama de Romînia nu-î întemeiată. Primul ministru a vorbit cu spiritul de rezoluție ce-l caracterizează, cu spontaneitatea cunoscută, cu impetuozitatea celui mai ilustru reprezentant al elocinței maghiare. Deci ungurește a spus, nu-i justificată teama de Romînia. Cu toate acestea Tisza n’a vorbit de mijloacele de apropiere față de puternicul regat dunărean, de reconciliație din Romînia și Puterile Centrale. Lapidarele explicații parlamentare ale contelui au evitat acest punct senzibil. Noi totdeauna am dorit această reconciliație și am făcut propagandă pentru cultivarea ei. Iată citeva extrase din presa maghiară: „Pesti Hírlap”:• „Grecia, în urma situației geografice ce ocupă, este silită a se atașa la puterile Ințelegerei. In ce privește Romînia, politica guvernului român se poate asemăna sfinxului din vechiul Egipt, care își are întinse ghiarele ascuțite și cu privire misterioasă măsoară imensul deșert. Să admitem oare, că guvernul român mărturisește binefacerile neutralității pur și simplu din sentimentul misericordian, care fără considerare la exigențele situației politice, vrea să scape țara de jertfele și atrocitățile războiului? E greu să admiți așa ceva despre politicienii romîni, cari la sfîrșitul războiului balcanic au găsit că este necesară umilirea Bulgariei, deoarece năzuiau să fie recunoscută Romînia de stat conducător al Balcanului. A sosit de a 12-a a neutralității românești. De aci încolo fiece moment va însemna degradarea și potențarea pagubei pentru Romînia’V * ."Az Újság" : „Deoarece nu suntem quadrupliști, socotim ca ceva natural faptul că Ștefan Tisza a vorbit despre Romînia în felul de a vorbi al ungurului. Vocea lui a fost cam aspră, deoarece noi nu vrem să amăgim pe nimeni cu lingușiri. Noi considerăm pe neutrali, dar mai ales pe Romînia, o considerăm, ca factor de o foarte mare importanță, dar nu ținem seamă de ea, deoarece dispunem asupra ei. Atitudinea României va decide situația Romîniei în războiu,dar nu va influența de loc războiul nostru“. „Pesti Napló”: „Primul-ministru Ștefan Tisza a vorbit despre chestia romînească, o chestie care în timpul din urmă și tocmai sub impresiunea evenimentelor recente intersează mult opinia publică maghiară. De la isbucnirea marelui război european, Romînia adeseori și-a schimbat atitudinea. Se pare că Romînia nu a luat cunoștință despre evenimentele ce au avut loc în a doua parte a războiului și uită, că în vremea domniei credinciosului nostru prieten regele Carol, ocrotirea prietenească a Germaniei și a monarhiei a dat Romîniei importanță și splendoare. Depinde de Romînia. Că oare va intra în alianța victorioasă, ceea ce i-ar aduce nu numai o lărgire de teritoriu, ci o așează în linia de progresare, care după razboiu va asigura pe seama învingătorilor o neîntrecută înflorire economică începînd de la Oceanul Atlantic pînă la Golful Persic peste întreagă vale a Rinului și cea a Dunărei. Nouă ne este plăcută prietenia Romîniei, dar dușmănia Romîniei nu e îngrozitoare . „Ujsag” (Cluj): „Romînia nu mai contează în jocul de teatru al evenimentelor războiului mondial. Timp de douăsprezece luni de zile statul vecin despre care nicicînd n-am știut dacă ne este prieten, sau inamic, a fost barometrul agitației nervoase. întrebători ne întoarcem privirea, către munții Giurgeului, stăm de-alungul căii ferate de la Predeal, cu gindul fetei care rupe fir de fir din gingașa mărgărită și in mod mecanic rosteam la fiece fir de floare luată de vinii mă iubește, nu mă iubește...? Iar Romînia s'a priceput să ne zgudue nervii, să ne alimenteze in abundentă fantezia. In momentele grave ale încercării și în avîntul victoriei, Romînia a manifestat aceeași atitudine misterioasă, problematică și nesigură și ne apăsa greu întrebarea: ce va face acum Romînia, veni-va contra noastră, sau cu noi. Pe Serbia am îngenunchiat-o. Rușii nu-și mai pot reculege forțele. De acum liniștiți putem spune, că vecinica indispoziție pricinuită de nesiguranța atitudinea Romîniei, — a trecut, a dispărut, a devenit nulă. De acum Romînia nu mai intră în socoteala noastră după cum a spus-o aceasta însuși Tisza in recentul său discurs , cu plăcere și cu recunoștință mina prietenească ce ni se întinde, apropierea de aliat, dar de acum nu ne mai sgudue nervii, fantezia nu ne-o mai agită și armele noastre învingătoare nu le va mai influența nici faptul dacă întmplător Romînia ar proceda în altfel...“ . Ziarul vienez „Arbeiterzeitung“, organul partidului socialist austriac publică la loc de frunte un articol în care se ocupă cu discursul primului ministru ungar contele Ștefan Tisza și între altele scrie următoarele : „Contele Tisza deodată a devenit maestrul vorbelor frumoase; înainte de a ieși în largul negațiunei, el evocă tot felul de sfîntă unitate a poporului și numai după ce a făcut aceasta spune despre dreptul electoral, că acesta nu e permis să se facă în momentele unui entuziasm trecător. După cuvîntul „nu e permis“ se ascunde faptul, că Tisza se închină îngenunchind dinaintea puterea oligarhilor, și deși se entuziasmează de eroismul națiunei sale, el, totuși, nu îndrăznește să urnească din loc nici măcar o singură piatră din vechia și putreda fortăreață. Contele Tisza este politicanul de la care poporul primește totul : vorbe întorzonate, cuvinte de recunoștință, indemnuri, dar drepturi nu. Acestora nu li se cuvine — după părerea lui Tisza, să fie amintite în momentele de înălțare“. •s *