Dimineaţa, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 4131-4159)

1915-12-04 / nr. 4134

k. ANJL XII. — 4134 G CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER Ä Comp. Str. Karageorgevici 9, Etan I —Telefon 3/4 SEASE PAGINI Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Bfurourile statului: Str. Sărindar No. 11. — București ABORMENTE CU PREMII: Uii au Lei la.—­­ 9 luni Lei #;50 3 luni Lei 5. — pstrte ® străinătate ptrețul «sto IndolA TELEFON 4 LINII No. • 14 IO; 34 73; 14 ?<>; 12 PUBLICITATEA Senzaționalul complot maghiar din Capitală Ungurii plănuesc atentate contra miniștrilor romîni și a șefilor o­­poziției. — complotul pus la cale de politica din Budapesta. — Trei arestări.­­ Ce declară d-nii Costinescu și Victor Antonescu Mizerabilul complot care a fost descoperit și care ar fi avut ur­mări groaznice, a luat o întorsă­tură extrem de gravă. Cei doi indivizi cari au­ denun­țat faptul Duminică seara d-lui Men­i Filipescu, au mărturisit că a­­cest complot s’a urzit la poliția din Budapesta, că ei sunt la slujba politiei ungare. Unul este un uingur dezertor din armată. Ciad a dezertat a venit în România unde a stat câ­ți­va ani. Apoi a fost ademenit de spioni unguri să se întoarcă la Budapesta și să intre în serviciul poliției se­crete de acolo, unde va putea scă­pa de urmărirea autorităților mi­litare ungare dacă se va distinge ca agent de poliție. Al doilea este un român arde­­­­lean, de mult agent in politia se­cretă maghiară. Ambii au mărturisit totul și au denunțat pe acel care l-a adus la București pentru a supraveghia executarea oribilului atentat care s’a pus la cale. Al treilea individ un „Herr Doc­tor“ — cum îl numesc agenții — este tot din poliția de la Budapesta. El a fost prins în gara de Nord de către d. Rafe­l, șeful siguran­ței Capitalei, tocmai in momentul când vroia să fugă. In geamantanul lui s’a găsit su­ma de ISO.OpO­lei în monede de aur, coroane și mărci. Ciad a fost arestat a spus pe nemțește: — Comitet! o eroare, doar! Eu am venit aci cu afaceri. Am venit să speculez aurul care-l am. Confruntat cu ceilalți doi agenți, el a negat că s-ar cunoaște și n’a voit să vorbească decit nemțește. — Știe românește, d-ie inspec­tor ! — spuse unul dintre cei doi complici ai lui. Dar individul nega moreu. H­S­ a cerut informațiuni asupra i­­dentităței acestor indivizi la lega­­țiunea austro-ungară spre a­ se sta­bili dacă au trecut și pe acolo pen­tru a-șî îndeplini vre-o formalite, dar firește că răspunsul ce s’a dat a fost că ei­ sunt necunoscuți la consulat și legațiune și că autorită­țile noastre n'au de­cit să-î cerce­teze cum vor crede de cuviință. Denunțul s’a făcut Duminică seara. In aceiași noapte, la ora 1, era hotărât să se arunce în aer casele d-lor Costinescu și Făipescu. Luni după amiază erau aștep­tați, să sosească în Capitală, încă doi indivizi, tot dela poliția din Budapesta, spre a executa a doua parte a complotului: aruncarea în aer a caselor d-lor Brătianu și Take Ionescu. Ecrezita găsită în geamantanele lor e la mai mare cantitate de cu­ 23 k­­or. Indivizii spun că ea, a fost adusă dela pulberăria din Timișoara. Pentru fiecare casă era destinată o cantitate de 5 kgr. Totul era pre­parat și fitilul pus. In cțteva secunde după aprinderea fitilului, explozia SC producea. Cantitatea de 5 kgr, putea să fie suficientă și pentru distrugerea unor forturi. In interesul instrucțiune­ nu pu­tem, pentru moment, să dăm toate a­­mănuntele cari le-am aflat, mai ales că poliția noastră e pe urmele celor­lalți complici. Pînă aseară, la ora 9, „Herr Doctor,‘ n’a voit să vorbească nimic. ” D. Victor Antonescu, ministru al justiției, fiind întrebat de deputați, dacă afacerea a ajuns la parchet, a răspuns următorele: — încă nu. Poliția n’a cules toate informatiunile și dear nu pot să vă dau absolut nici un amănunt. De altfel, chiar cînd afacerea va ajun­ge la istructie, voi­ lua măsuri ca să nu­ se facă nici o indiscretiune fiindcă altfel nu vom putea da de întreg firul acestui complot al că­rui caracter nu-l putem cunoaște de pe acum. * "­­r"-......­D. Emil Costinescu a fost de a­­semenea înconjurat la Cameră, de mulți deputați și întrebat dacă are amănunte. —Nu cunosc amănunte—a răs­puns bătrânul ministru de finanțe — dar știu că a fost prins și șeful bandei și că poliția urmărește și pe alții. Apoi d. Costinescu continuă convorbirea cu deputații: — Pentru D-zeu ce au urmărit eu aceste atentate ? De ce să a­­runce în aer casele ca să omoare pe toți acei cari din nenorocire se vor afla sub acoperământ ? Vor a­­tentate ? Apoi noi circulăm. Eu primesc zilnic în audiență o mulți­me de oameni... Se poate dar iesne strecura un asasin în biroul meu. Acelaș lucru la ceilalți. Pentru ce s’au gîndit la un așa de îngrozitor atentat? Credeau oare, acei cari au pus la cale fapta, că dacă vom pieri noi, dacă se va zgudui țara o clipă prin grozăvia faptei, ne vom pierde cu toții mințile și ne vom predă dușmanilor ? Un atentat, două, zece, nu va schimba nimic! Rostind aceste cuvinte, s’a pu­tut observa în figura bătrânului ministru de finanțe o extra­ordinară senitătate și o hotărâre și mai ne­strămutată de­ a privi cu nepăsare toate aceste incidente ce se ivesc în mersul gravelor evenimente care zgudue omenirea întreagă. REtP. ■fs* * # Conferenta de la Temișoara NOUILE TRENUR EXPRESSE IN BALCANI O conferință la care au luat parte delegat­ al căilor ferate din Prusia, Saxonia, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, a avut loc la, Temișoara dela 2—i Decembrie 1915. S-a hotărît ca de la 1 Ianuarie 1916 trenurile exprese Berlin-Constantino­­pol și Munich-Constantinopol să nu circu­le deocamdată de­cit de două ori pe săptămînă. Aceste trenuri vor merge în trei direcții, două vor pleca din Berlin, unul va pleca din Munich. Un tren va circula de la Berlin la Bu­dapesta prin Oderberg, altul de la ga­ra Anhalt la Budapesta prin Dresda Tetschen și Viena. Trenurile care vor pleca din Bavar­­ia sau vor merge în Bavaria vor a­­­vea întîlnirea în gara de est a Vie­­nei, cu trenurile de Berlin. Racordul și atașarea trenurilor se va face la stația Galanta de unde vor pleca spre Constantinopol. Aceste exprese vor avea trei vagoa­ne de dormit. (Wagons-luts). Orariul va fi astfel întocmit: Plecarea din Friedeichstra­sse-Berlin prin Oder­­nberg la 6.16 dim., din gara Anhalt- Berlin prin Dresda-Viena la 7. de la Munich la 9.30 dimineața. Sosirea la Constantinopol a doua zi la orele 2 p. m. Trenurile vor pleca din Con­­stantinopol la ora 1 p. m. și vor so­si la Berlin-Friederich­strasse, a doua zi la ora 9.35 eara; la gara Anhalt- Berlin la ora 11.45 seara și la Munich la 9.10 seara. Vagoanele de dormit nu vor putea fi utilizate de­cât de cel cu bilete de­­ clasa­ I cari vor plăti un supliment. Altfel nu se va lua nici o diferen­ță pentru trenul expres. Acest orar va fi în curînd aprobat de guvernele interesate precum și de autoritățile militare respective. Această comunicație între Munich sud-vestul Germaniei și Constantino­pol va avea o importanță deosebită din cauză că va lega tocmai prin a­­ceastă linie internațională înaișe foar­te importante ca Ludwigshafen, Man­ heim, Baden, Baden-Karlsruhe, Stut­­gart și Augtsbourg. Va ramine de stabilit încă o comuni­cație, ce va­ fi și mai importantă ali­pind acestei linii internaționale, li­niile venind din Olanda și din Bel­gia, dealungul Rinului, care trece prin Frankfurt, Aschaffenbourg și Nuernberg. In ceea ce privește partea comer­cială a acestor exprese balcanice cum sunt denumite oficial, s’a format prin mijlocu­l acestor trei linii: germane, austro-ungare și bulgare, ca și din administrația căilor ferate orientale, un grup comun, a cărui gestiune și conducere sunt încredințate direcțiu­nea căilor ferate ungare la Buda­pesta. Misiune anglo-fran­ceză ra­trograd PE­ BERLIN. — Agenția­ Reuter află din Retrograd: „O misiune militară anglo-franceză în frunte cu colone­lul Mangir a sosit aci“. K. B. GENERALUL PAN SPRE PETRO­GRAD CHRISTIANIA. — Generalul Pan cu o suită de douăsprezece persoane a sosit aci la 26 Noe­mbrie. In aceiași seară a plecat la Petro­grad. (Ccl.-Bureanu * VIENA. — Ziarele publică număr toa­ete: „Birsevija Vjedomostî“ anunță că în Petrograd se așteaptă sosirea ge­neralului Pau, care împreună cu fos­tul ministru Doumer sosit la Petro­grad de citeva zile, au misiune ofici­ală pentru capitala Rusiei. Această delegație are foarte mare importanță și a venit cu scopul să confirme și întărească și mai mult a­­lianța Rusiei cu Franța. PAUL DOUMER LA ȚAR PETROGRAD. 1 Dec. — Fostul președinte al Camerei franceze, d. Paul Doumer, a fost primit de îm­păratul Niculae in tabăra imperi­ală. Țarul i-a conferit ordinul Vul­turului alb. (Westnik), \ Agitații țărănești in jud. R.­Sărat f La școala sătenilor din comuna Putreda RÎMNICU-SĂRLAT. 2 Decemb.— Compania de jandarmi a fost înști­ințată că printre locuitorii satului Putreda domnind de mai mult timp o vie agitație, s’a produs un început de răscoală. Un mare număr de săteni au in­trat în pădurea moșiei Grebena, proprietatea moștenitorilor prințu­lui Șuțu­, au tăia­t o bună parte din pădure și au distrus numeroase movile de hotar, sub cuvint că pă­durea și moșia le aparțin lor. * Se știe că acești săteni s’au mai răsculat de citeva ori din cauza con­flictelor dintre ei și moștenitori, să­tenii revendicind proprietatea aces­tei moșii. Au avut loc în mai multe rînduri ciocniri cu autoritățile. Spiritele sînt foarte agitate. Sunt te­meri de dezordine intra­c­t și astă vară s­au produs foarte grave. Postul de jandarmi de la Putreda a fost intărit. Autoritățile au luat toate măsurile. Procurorul Pascovici a orinduit o anchetă. Scinteie. * Mine bulgare rătăcite PERICOLUL NAVIGAȚIEI PE MA­REA NEAGRA GALAȚI. 2 Decembriie. — Inspec­toratul porturilor a primit­ înștiința­rea să facă cunoscut navigatorilor să fie atenți la navigarea pe Marea Nea­gră, de­oarece guvernul bulga­r a co­municat că din cauza pierderea mai multor mine pe litoralul Mării Ne­gre pînă dincolo de Vama, navigația In acea parte a mărci e periculoasă. i-­y. Torpiloare rusești lingă țărmul Căliseră UN CAIC TURCESC BOMBARDAT ȘI SCUFUNDAT BAZARGIC. 2 Decembrie. — Eri, Mark­, la orele 6 seara, a fost com­plect scufundat de două torpiloare, la 3—4 kilometri de țărmul Calia­­cra, un r­aic turcesc încărcat cu a­­lune și bidoane goale de gaz. Echipagiul din care, compus din căpitan și patru marinari turci, s'a sălvat cu o barcă ajunglnd pînă la capul Caliacra. Aci cei 5 ai­ fost prinși de grănicerii noștri și trimiși la po­liția portului Ca­vama. — FI. Germania și pacea BERLIN.­­ „Berliner Tageblatt“ cere în două articole­ unul semnat de deputatul liberal din Reichstag, dr. Haas (a nu se confunda cu so­cialistul Haase), ca Germania să fa­că cunoscut condițiile ei de pace. Ambii autori socot că nimeni n’ar vrea să prelungească războiul nici cu o zi peste timpul absolut nece­sar și dacă popoarele împătritei ar afla că puterile centrale nu sunt atât de lacome cum se afirmă, ar manifesta și ele mai puternic do­rința lor de pace. 1 Regele Angliei bolnav MALTA, 2 Decembrie. — Rege­le George suferă de sufocație. Suveranul îșî îndeplinește lucră­rile cu oarecare res­tricțiuni. Sănătatea sa este atinsă și i se­­ comandă să evite­ orice obo­seală. Neutralitatea Olandei B­E­R­L­I­N. — Se anunță din Slaga: Ministrul de interne Ko>­k V. Linden a făcut cunoscut în Se­nat politica de neutralitate a gu­vernului pe care o aprobă și statul major. Există in Olanda un grup mic, care crede că ar fi de dorit o altă politică, dar aceste păreri n'au găsit răsunet in parlament. Cea mai salu­tară pentru Olanda e politica de neu­tralitate, dar aceasta nu vrea să în­semne, că unii să nu poată simpatiza cu împătrita înțelegere sau­ cu Pute­rile Centrale. Cetățenii însă își pot manifesta simpatia lor numai în ața, chip, ca să nu aducă, ofense nici unui stat beligerant. Despre cazul ziarului ,,Telegraaf" și deținerea, prim,-redactorului, aces­tui ziar, ministrul de interne a spus că libertatea de pres­ă adevărat­­ă e o binefacere, dar legile trebue res­pectate, iar dacă cineva, calcă legea, trebue să răspundă, nu fața judecăței. Guvernul n'a demobilizat încă o mare parte a armatei, deoarece e de părere, că situația­ internațională în­deamnă la cea mai mare precauțiu­­ne. In ce privește începerea tratati­velor de pace, ministrul p­ de părere că e prematur de a se gîndi la aceas­ta. Cînd statele beligerante vor avea convingerea că servesc mai bine cau­za dreptății și a civilizațiunei, în­cheind pace, atunci va fi sosit tim­pul și pentru Olanda ca să-și spună cuvîntul. ROTTERDAM.­­ Generalii olan­dezi au discutat cu guvernul intri un consiliu secret, timp de două zile a­­mănuntele eventualei demobilizări­­sau a unei reduceri a mobilizării. Re­zultatul consfătuirilor a fost că toate partidele parlamentare au hotărît, că nu vor aduce un parlament în discu­ție chestia demobilizării, nici chiar sub forma da interpelare. Visen 4 Decembrie 191* Pentru proprietarii de automobile Domnni proprietari de automobile, autocamioane și autotractoare, cari nu au prezentat mașinile comisiuni­­lor ce au funcționat în lunile Mai și Iunie a. c. și nici nu au înaintat mi­­nisterului pînă în prezent foi descrip­tive ale acestor mașini, sînt Invitați să facă cunoscut în scris ministerului de räzboiu, direcția 111 artilerie C. A. V. marca, felul vehiculului ce posedă și numele șofeurului, precum și lo­cul unde comisiunea de evaluare, ce se va constitui, ar putea să vadă ace­ste mașini. Proprietarii ce nu se vor conforma acestei publicațiuni, pe­­ngă penali­tățile ce vor avea de suferit potrivit legei, rechizițiunilor militare, nu vor putea formula, pretențiunea de a se fixa prețul mașinelor în momentul rechiziționărei și vor trebui să s’e mulțumească cu evaluarea ulte­rioară, ce se va face după terminarea operațiunilor de mobilizare, cînd ace­iași comisiune­­ va trece la comanda­mente pentru, a face emun­ stor mașini. — Pe adeverințele de primirea rechi­­zițiunilor nu se va indica despăgubi­rea la care are drept, proprietarul, astfel că nu va putea beneficia, nici de înlesnirile, ce acordă legea rechi­zițiunilor, de a lua, avans, a. scompta, etc. aceste, adeverințe. Teribilă explozie. In arsenalul belgian — 110 MORȚI. PESTE 1000 DE RĂNIȚI — MALTA, 2 Decembrie. — O te­ribilă explozie a izbucnit în uzinele militare ale guvernului belgian, la Graviț­e și împrejurimi. Sunt 110 morți, dintre cari 507 sunt belgieni. Numărul răniților trece de 1000. In jurul discursului contelui Tisza ... Presa ungară despre rolul României — Romînid scrie : „Cele două grupări beligerante tind cu orice preț să atragă în sfera lor de acțiune pe singurele state răma­se neutrale în Balcani , Romînia și Grecia. Preocupările lor de seamă la această oră se întîlnesc aci. Din in­­formațiunile presei aliaților și a pu­terilor centrale s-a putut observa a­­ceastă sforțare, și cu prilejul începe­rii dezbaterilor parlamentare de Marți, factorii de seamă ai vieții po­litice maghiare au stăruit mult asu­pra situației celor două state balca­nice. Dacă contele Tisza a recunoscut dificultățile atașării Greciei la Pu­terile Centrale, el însă n’a văzut ob­stacole pentru Romînia de a se ata­șa acestora împotriva multiplei înțe­legeri. Interesele de viață ale Romî­­niei pretind o invazie în stepele mus­­călești. Iar dacă Romînia s’ar încu­meta să intre în campanie contra puterilor centrale, acestea, a spus primul sfetnic al maj. sale, vor dis­pune de forțe cari să paralizeze ac­țiunea Romîniei, astfel că teama de Romînia nu-î întemeiată. Primul ministru a vorbit cu spiri­tul de rezoluție ce-l caracterizează, cu spontaneitatea­­ cunoscută, cu impetuozitatea celui mai ilustru re­prezentant al elocinței maghiare. Deci ungurește a spus, nu-i justifi­cată teama de Romînia. Cu toate acestea Tisza n’a vorbit de mijloacele de apropiere față de puternicul regat dunărean, de recon­­ciliație din Romînia și Puterile Cen­trale. Lapidarele explicații parla­mentare ale contelui au evitat acest punct senzibil. Noi totdeauna am do­rit această reconciliație și am făcut propagandă pentru cultivarea ei. Iată citeva extrase din presa ma­ghiară: „Pesti Hírlap”:­­• „Grecia, în urma situației geogra­fice ce ocupă, este silită a se atașa la­­ puterile Ințelegerei. In ce privește Romînia, politica guvernului român se poate asemăna sfinxului din vechiul Egipt, care își are întinse ghiarele ascuțite și cu­­ privire misterioasă măsoară imensul deșert. Să admitem oare, că guver­nul român mărturisește binefacerile neutralității pur și simplu din senti­mentul misericordian, care fără con­siderare la exigențele situației poli­tice, vrea să scape țara de jertfele și atrocitățile războiului? E greu să ad­­miți așa ceva despre politi­cienii ro­­mîni, cari la sfîrșitul războiului bal­canic au găsit că este necesară u­­milirea Bulgariei, deoarece­ năzuiau să fie recunoscută Romînia de stat conducător al Balcanului. A sosit d­e a 12-a a neutralității românești. De aci încolo fiece moment va în­semna degradarea și potențarea pa­gubei pentru Romînia’V * ."Az Újság" : „Deoarece nu suntem­ quadrupliști, socotim ca ceva natural faptul că Ștefan Tisza a vorbit despre Romî­nia în felul de a vorbi al ungurului. Vocea lui a fost cam aspră, deoarece noi nu vrem să amăgim pe nimeni cu lingușiri. Noi considerăm pe ne­utrali, dar mai ales pe Romînia, o considerăm, ca factor de o foarte mare importanță, dar nu ținem sea­mă de ea, deoarece dispunem asu­pra ei. Atitudinea Rom­âniei va de­cide situația Romîniei în războiu,­­dar nu va influența de loc războiul nostru“. „Pesti Napló”: „Primul-ministru Ștefan Tisza a vorbit despre chestia romînească, o chestie care în timpul din urmă și tocmai sub impresiunea evenimente­lor recente intersează mult opinia publică maghiară. De la isbucnirea marelui război­ european, Romînia adeseori și-a schimbat atitudinea. Se pare că Ro­­mînia nu a luat cunoștință despre evenimentele ce au avut loc­ în a doua parte a războiului și uită, că în vre­mea domniei credinciosului nostru prieten regele Carol, ocrotirea priete­nească a Germaniei și a monarhiei a dat Romîniei importanță și splen­doare. Depinde de Romînia. Că oare va intra în alianța victorioasă, ceea­ ce i-ar aduce nu numai o lărgire de te­ritoriu, ci o așează în linia de pro­gresare, care după razboiu va asi­gura pe seama învingătorilor o neîn­trecută înflorire economică începînd de la Oceanul Atlantic pînă la Golful Persic peste întreagă vale a Rinului și cea a Dunărei. Nouă ne este plă­cută prietenia Romîniei, dar dușmă­nia Romîniei nu e îngrozitoare . „Ujsag” (Cluj): „Romînia nu mai contează în jocul­ de teatru al evenimentelor războiu­lui mondial. Timp de douăsprezece luni de zile statul vecin despre care nicicînd n-am știut dacă ne este prie­ten, sau inamic, a fost barometrul agitației nervoase. întrebători ne în­toarcem privirea, către munții Giur­geului, stăm de-alungul căii ferate de la Predeal, cu gindul fetei care rupe fir de fir din gingașa mărgă­rită și in mod mecanic rosteam la fiece fir de floare luată de vinii mă iubește, nu mă iubește...? Iar Romî­nia s'a­ priceput să ne zgudue nervii, să ne alimenteze in abundentă fan­tezia. In momentele grave ale încercării și în avîntul victoriei, Romînia a ma­nifestat aceeași atitudine misterioa­să, problematică și nesigură și ne a­­păsa greu întrebarea: ce va face a­­cum Romînia, veni-va contra noas­tră, sau cu noi. Pe Serbia am îngenunchiat-o. Ru­șii nu-și mai pot reculege forțe­le. De acum liniștiți putem spune, că vecinica indispoziție pricinuită de nesiguranța atitudinea Romîniei, — a trecut, a dispărut, a devenit nulă. De acum Romînia nu mai intră în so­coteala noastră după cum a spus-o aceasta însuși Tisza in recentul său­ discurs­ , cu plăcere și cu recunoș­tință mina prietenească ce ni se în­tinde, apropierea de aliat, dar de a­­cum nu ne mai sgudue nervii, fan­tezia nu ne-o mai agită și armele noastre învingătoare nu le va mai influența nici faptul dacă înt­mplă­­tor Romînia ar proceda în altfel...“ . Ziarul vienez „Arbeiterzeitung“, organul partidului socialist austriac publică la loc de frunte un articol în care se ocupă cu discursul primu­lui ministru ungar contele Ștefan Tisza și între altele scrie următoa­rele : „Contele Tisza deodată a devenit maestrul vorbelor frumoase; înainte de a­­ ieși în largul negațiunei, el e­­vocă tot felul de sfîntă unitate a po­porului și numai după ce a făcut a­­ceasta spune despre dreptul electo­ral, că acesta nu e permis să se facă în momentele unui entuziasm trecă­tor. După cuvîntul „nu e permis“ se ascunde faptul, că Tisza se închină îngenunchi­nd dinaintea puterea o­­ligarhilor, și deși se entuziasmează de eroismul națiunei sale, el, totuși, nu îndrăznește să urnească din loc nici măcar o singură piatră din ve­chia și putreda fortăreață. Contele Tisza este politicanul de la care­ po­­porul primește totul : vorbe întorzo­nate, cuvinte de recunoștință, indem­­nuri, dar drepturi nu. Acestora nu li­­ se cuvine — după părerea lui Tisza, să fie amintite în momentele de­­ înălțare“. •s *

Next