Dimineaţa, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 4160-4189)
1916-01-01 / nr. 4160
j 1 AHUn Xlt-*Ä € i4p# C S ^ameața» UREAZĂ ■ CITITORLOR SĂ Î TOATE FERICIRILE CU OCAZIA âmî gloriei Asa noii case a sosit, găsește omenirea la aceeași situație dureroasă jin cari o găsise și copilul bălin barcai, ghbovit, cu hainele adrentuite ți pline de singe, pleacă, spre a face loc noului stâpîn. Războae, suferință, moarte pretutindeni. Popoarele continua a se încleșta la strîngeri disperate, dar toate stau încă la ficioare, pline de răni, dar capabile totuși de rezistență și convinse, încă, toate, că a lor va fi izbîada definitivă. Aceasta fiind situat la ea, anul eou pe care-l vom primi și sărbători ratei, va fi și el un an de răzbaiă, va face cu el sute de mii de victims și, după toate aparențele d indicațiunile, el va cere un tribzl de singe, mai Îmbelșugat chiar ca predecesorii săi. Și, cine știe, dacă înainte de a trece și el în nudul celor ,cari ai fost, va avea cel reuin-s^^rit de a putea spune că I Tr *— Anal neo găsește țara noastră într’o situație foarte puțin slabu-i curătoare. Poporul tinerii, strălucirea și zgomotul coduse gălăgioasă și sătulă, nu pot ascunde mizeria celor mulți. Răboiul a făcut și la noi victime, ca[consecință economică ] fatală a concretului mondial, dar și ua o immare evidentă a nedreptei noastre alcătuiri sociale, precum și a slabei priceperi, într’o conducere sănătoasă, pe care ați dovedita guvernanții țării. .. Dar și din punct de vedere sufletesc, anul 1916 nu ne găsește așa cum ar trebui. Sușmanii idealului nostru național, ajutați mult de nepăsarea guvernului, au lucrat din răsputeri și au reușit să slăbească «ntexiasmul public, să semene neîncrederea, în unele suflete chiar desnădejdea. Trăim de azi mîine, tini! într’o așteptare Cemătoares., âiu țnți'o nepăsare carscum batjocoritoare. Urăm, din tot sufletist nostru încă entuziast ca toate decerațiunile îndurate, urăm țarii noastre ca [mU] noü să fie 2 s2îr’adevăr anul de glorie, de renaștere sufletească și morală, de măreață realizare de idealuri, sî dorim neamului romînesc adunarea la un toc, în aceleași hotare puternice, d*l dorim — tot atit de arzător — o dezvoltare în condițianîmult mai drepte, mult mai ommenești ca cele de cari a avut parte pînă acum. Ei merită o soartă mai bună decit aceia ce a avea stăpinitorî vitregi și străinî — cel de peste hotare — și conducători aproape tot atît de vitregi, cel de aci. Secole din rîndul poporul romînesc s'a luptat din greu și a vărsat din belșug Iuge pentru a-șî păstra focul său sub soare. Rai, o parte a acestui popor s’a spulberat în mod atît de dureros și ce zadarnic . Istoria î-a rezervat această pagină mai tristă ca toate celelalte. Vîs ca sîngele pe care-l va vărsa partea neamului de dincoace I de a nu să răscumpere să duraî.cîa surificiului celorlalți 2 Paci că anul 1916 va fî mai fericit ca el cari i’au precedat. Poate că ' g"'—e el pacea, după ce toate cari au drepturi sfinte 4 * și le vor fi cucerit ■ bărbătesc, o pacetate, pe iubire fivărată și ( .v ) anal I op? paemi !T3S5 :v;" I /^^TpüBUÍIT»«« i 9 AGEWf *EJ OS PUSf ^5TAT* \ /€âmi SCHULDE* a Cemp, Sir K«rE§*oi?g3v:c3 % pW 11 *~'Tffliefa» B/t Ci cele in urmă știri in lunea întreagă Directors COHST ® MILLE msrnmM ® sSarota S: ® te> © festete stsell»— ABONAMENTE îl PRESE: †S C3 Ci33 BKSo— ț O CheO ksc ® iSO S 8tsn3 E1 ® 8 ©. ~ Foaîs ® EÎ?accula:Co>ppereS «sta EaăoîS TELEFOMU4 UNII So. | S4 S@884.738 S4 44» B2i 4G DE ANUL NOU 4| 4[ .ES 4| ^Tb *4| |C|| «»zJts US ■.aiS^K.iLj ] ROMANIA. Focul se ’troinge on t^ite elitne,,, || nisi un silitor, nici o rază de spera și de luciferi,., ' Wlasspl B Eants*!® lit# LA NOI de OCTAVIAPÎ QOIGA >1 sânt codri verzi de la n& nptza de mätasa ; >2 afilia flutur: sunt tare 'n casă. Viitori din alte țări ! Vin doina sä ne-asculte... I la nou sud cintece și flori Ol [acrim multe, multe... Pa boltă sus e mai aprins La noi, bătrîn! soare, te cit pe plutirile noastre ca pentru nol răsare... La noi de jele povestesc 1 codrilor desișuri,1ele dues Murășul H duc trastreie Crișuri La noi nevestele pUngînă •Sporesc pe fus intorai,t ‘mbru Usízidn-Si talea piái g ’ ii tata e feciorul. intri ceriul nostru *nicoșat ° mai domoală hora, idei cintecele noastre plug ’ n ochii tuturora. >’i fluturii sunt mai saiu$, 'Ană zboară *« zori albastre, loc rouă de pe trandafiri ? lacrimile noastre, cri codri ce ’hirafift ca atâi ii înfioară finul, 'pun că din lacrimi o ’mplitit H Oltul nost băînnul..vem un vis neîmplinit, '»pilal suferința, — •3? țiluft iul ne-aprăvonul i moșit și purici.. - Din vremi băiritic, bt. ns:... temind de grele path..!/. deșertăciunea tmuî vis tal o stropim ca lacrimii. APOSTOLUL Ca o vecernie âoraedid >e stinge zvonul din dumica, a rileoapa soarele si închide risi pe-o capita de otavă. \lordul a cuprins podmoiul Ungă frăgerul din oliță, —* ! De cîrja sprijinit răsare i lătifiiH preot la portiță, Moșneag albi de züe negre. ; Așa sî pomenise sulul, iiie pieptârelul lui de lună Pariind un ban dela 'mpăratul Domo!, in mijloc se așează, ■ si sprijinind încet toiagul, i Clipind din genele cărunta ! 'ncepe-a povesti moșneagul. I întreg norodul ia aminte ! •Și-ascultă jalnica poveste ! Si fusul se oprește tomina , nne atașatelor neveste. ü Moșnegi! toți furtmă lacrimi Cu genele tremurătoare, Aprinși feciorii string prăseam» Cuticuli din cingătoare Atîtea patimi plîng în glosat , Cuvinzătorului părinte ! SIotita dor aprind in Imei/ ' De clipa răzbunării sfinte. . — Bătrinul mai înaltă fruntea* Ce silitî e grafi] gurii sale, Din el va răsări norocul Acestui neam sfirșit de lato ! Același dor tresare to piepturi Cină glasul strigător răsună Și gemă! mioara firea ! Prelung și grea ca o furtună, Frăgarul își îndoaie coapsa, Ier de prin vin purcede vîntul i Prin târgul multelor văzduhuri Sa ducă ceriului cuvîntul. I Din cetățîia strălucirii I Coboară razele de tanc, pi pe argintul carintetei Băi aur împletesc cunună, I — Cuvîne-se hirotonirea , Cu harul certurilor ție„ ; Drept vestîor de apostul 1 Al artei vrem ce va sa vie. OCTAV8A.M G&VM i) Dia vefeata da poeze prin, i de Acaferitte. Ecmtrik".