Dimineaţa, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 4160-4189)

1916-01-15 / nr. 4173

anul an—No.­cts e CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karagiorgevici 9, Etaj I —Telefon 8/â Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONSTA MILLE Virourile olarului: Str. Sărindar No. 13. — București TELEFON 4 LINII No.­­ 14/10­ 34 73. 14 9«­ 12 40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE ABONAMENTE CU PREMII: Un an Lei !».— : e foni Lei 0.80­3 Ioni Lei 5. — Pertni »tr&t­ătate prețui ernte indolft Păduchii in armata Mi se comunică din Turtucaia că alarma pe care am dat-o, pe te­meiul unor informațiuni dintr’un­ iz­vor vrednic de încredere, asupra stării igienice din acea garnizoană, nu e justificată. Spiritul de dreptate mă obligă să înregistrez cele ce mi se comunică din Turtucaia, cu aceiași imparția­litate cu­ care am reprodus plînge­­rile părinților unor soldați. Iată ce mi se afirmă de către o persoană a cărei sinceritate nu poate fi suspectată: 1. Nu există nici o baracă și nici un adăpost de oameni in care so­bele să facă fum. Dacă eventual u­­nele so­be au fost stricate momen­tan, ele s’au reparat imediat, astfel că nu există nici un caz de orbire și nici chiar de boală de ochi (con­­juctivită, etc.) între trupele garni­zoanei din Turtucaia. 2. S’au luat încă de mult toate măsurile spre a înlătura păduchii, cari în cele mai multe cazuri sunt aduși de oamenii cari vin de acasă murdari. De mai bine de o lună funcțio­nează în garnizoana din Turtucaia o comisiune de despăduchere, com­pusă din patru medici speciali, care trece la etuvă efectele oamenilor, deșinfectează localele și pe oameni, astfel că e de mult în funcțiune și la noi ceea ce există în armata ger­­mană în această privință. S’au luat și se vor lua și în viitor toate măsurile cari omenește se pot lua, în împrejurările de față, pentru a Înlătura cauzele de boli și infec­­țiuni. De­­ altfel, se mai adaogă în comunicarea pe care am primit-o, în garnizoana Turtucaia nu a fost pînă azi nici un caz de boli conta­gioase, tifos exantematic, etc. Sînt fericit de a putea înregis­tra această comunicare, căci criti­ca mea — după cum recunoaște și persoana care îmi scrie — pornea­u din simțimentele cele mai patrio­tice. Urez ca în toate garnizoanele din țară să se ia măsurile de igienă ce­le mai strașnice și ca cele relevate să serve de avertisment acolo unde asemenea măsuri nu se vor fi luat. Țăranii cari mi s’au jefuit nu pot fi nici ei acuzați de rea credință. Ei nu mi-au afirmat ca cele relatate de ei sunt fapte recente. Ei au co­lindat pe la toți sfinții ca să obțină mutarea fiilor lor din acea garni­zoană ori­unde și în orice fel de armă, din cauză, spuneau ei, că fu­mul sobelor stricate le-a prăpădit ochii și pentru că erau plini de pa­­duchi. Neizbutind, au venit și la mine ca să -mi ceară același lucru. — Asta n’o fac, dragii mei, le-am răspuns eu. Astăzi toți suntem da­tori să ne facem datoria către țară acolo unde ne trimite stăpînirea și să fiți buni bucuroși că n’a fost pînă acum mai rău de așa. Va veni poate și vremea ca să fie și mai rău, ca armata noastră să stea cu lunile în șanțuri sub ploaia de gloan­țe și de ghiulele, cum stau de 17 luni milioane de oameni din alte țări. Așa petrece unul din fii mei de la începutul războiului pe frontul francez și sfintele sărbători ale Crăciunului le-a petrecut în tranșee sub ploile di­n cer și sub cele din tu­nuri. Și cu toate că am și eu legă­turi cu oameni puternici din Franța n’am cerut nici cel mai mic hatîr pentru el. Dar ce ca re pot face­­ pentru fii voștri ăsta să scriu la gazetă și să cer îndreptare. Sunt fericit să constat că îndrep­tarea se făcuse deja cînd am scris articolul din „Dimineața“ și voiu comunica această Veste bună și pă­­rinților cari mi se jeluiseră. AL. CIURCU I* Deia Cercul de studii al partidului național liberal D. I. Perete profesor la universita­tea din Iași, a ținut o ușoară !­a cercul de studii a­l partidului național-libe­­ral o conferință despre: „Rolul uni­­versităței în apărarea națională"1. Conferențiarul arată că La 1436, en­glezi au înființat în Franța, la Caen și Bore dau­n­ două universități cu sco­pul de a cîștiga sufletele și conștiin­țele franceze dar că războiul nu le-a permis să se bucure de roadele ace­stor instituții, mai tîrziu Filip al II-lea al Spaniei a încercat­ acelaș lu­cru cu Flandria. Influența universi­tăților în Germania ca și în Austria a fost recunoscută. Conferențiarul arată apoi scopul u­­niversitățilior, care se mărginește în cercetarea și răspîndirea adevărului științific. Universitatea trăind­ în mij­locul societății din care își împrumu­tă forțele se redă apoi transformate în noi energii sociale. Universitatea mai are însă o menire, față de popo­rul din care s’a născut și în această privință, conferențiarul citează cărți lui Fichte care a căutat să sistema­tizeze prin învățămînt aspirațiunile neamului. Din unitatea culturală s’a născut unitatea politică iar din vise­le de mărire și independență tendință de dominaț­iune mondială a imperia­lismului german. Conferențiarul intră apoi în amă­nuntele de organizare a universități­lor­ germane, unde pentru exaltarea sentimentului național a fost nevoe de un întreg corp de doctrine națio­naliste car a dus la antropologia po­litică a lui Weidmann. Venind la situați­unea noastră față de războiul mondial spune după o scurtă analiză a faptelor că universi­tățile noastre trebue să-și facă întrei­ta datorie de-a afirma idealul națio­nal, să propovăduiască urmărirea lui să risipească pacea de intrigi, de sus­piciune și de urmărire te necinstește u­n întreg popor și să pregătească lupta cea mare. Guvernul interzice manifestațiile reunmi G­oga CARACAL, 13 Ian.— Azi a sosit în localitate un delegat al ministerului de culte pentru anchetarea elevilor gimnaziului local cari au manifestat pentru alegere­a lui Gog­a. Poliția a predat ’­«de de ar* “ ma­nifestanți. — Ce. Transporturi, pentru Turcia captura­te de ruși? SVLil­a, 13 ian. — Se zvonește că vaporul comercial „Neapole despre care am comunicat Că a plecat la Constanța, fiind cumpărat de ger­­mani pentru transporturi de petrol, ar fi fost capturat de ruși în drumul spre Constantinopol. Căpitanul vaporului, pentru capul căruia rușii acorda terți, un premiu,, ar fi fost de asemenea prins și dus la Odessa• — Am comunicat ori despre pleca­rea la Constanța a vaporului comer­cial „Calafat“ cumpărat de un arma­tor turc din Constantinopol. Pînă astăzi nu s’a primit nici o ști­re despre soarta acestui vapor, dacă a ajuns sau nu la destinație. Ele se zvonise că vaporul ar fi fost capturat de torpiloare rusești în drum spre Constanța. — Al. Mișcări de trupe rusești TULCEA, 13 ianuarie­. — 1 Diupă cl an am anunțat într’o coresponden­ță anterioară rușii lucrau la des­fundarea canalului VHcov. Sîntem informați că la­ Safari- Stambul, în apropiere de gura cana­lului Vîlcov, staționează două mari monitoare rusești, prevăzute cu tu­nuri de calibru mare. Se crede, că în decursul acestor zile, ele vor pleca spre Reni. La Ismail, Vîlcov și­­ Chilia-Nouă, au fost debarcate tru­pe aduse din Odesa. Trupele au­ fost aduse în nouă zi­le și acum se găsesc în aceste por­turi. Eri, la depozitul de vis-a-vis de Batiageanca un șlep a fost adus cu cazaci-pontonieri pentru a construi poduri pe linia Real-Ismail. Tot la acel punct în pădure s’au ridicat doua parapete (diguri) a­­vând o înălțime aproximativă de 32 m­., iar pe deasupra lor au fost așezate traverse de fier, pe cari s’a montat tunuri. Tot aici a fost adus și instalat un motor puternic spre a servi celor două proectoare cu cari rușii cerce­tează Dunărea și împrejurimile, in timpul nopetei. — Generalul Visodochin a inspec­tat ori aceste lucrări. — Cor, S £ A5E muma Senzaționala arestare a unei bande de săpători ------------------—•— Banda „Crucea roșă­“ a sâvfrșit 60 de spar­geri și a furat aproape 200 de mii de lei in bijcuierii și bani — Cum s’a făcut arestarea bandei — In ultimul timp și în special de la isbucnirea războiului, spargerile în Capitală se înmulțiseră într’atîta în­cît autoritățile polițienești creau cu drept cuvînt îngrijorate. Numeroși spărgători de meserie, cari din cau­za evenimentelor nu mai puteau da lovituri în străinătate, s’au refugiat în Capitală și cum nu erau cunoscuți de agenții noștri lucrau aproape fără teamă de a fi prinși. Pentru ca lovi­turile lior să fie mai sigure, ei lucrau în complicitate cu alți spărgători de aici, cari, le dadeau. indicațiile nece­sare­- In mai puțin de unn an această ban­dă — de care ne vom­ ocupa In rîn­­durile de mai jos și de urma căreia a dat poliția, a săvîrșit peste 60 de spar­geri și au furat bani și giuvaericale în valoare de aproape 200.000 lei. O RAZZIE POLIȚIENEASCA Alarmat de numeroasele spargeri, rămase nedescoperite de Rai­ail, șe­­ful Siiguranței. Numeroși agenți au dou­ă seri, o razie cu întreg apara­tul Siguranței Numeroși agenți au fost trimiși pînă în cele mai îndepăr­tate mahalalele ale Capitalei. Cu a­­cest prilej a fost adus la poliție și un anume Marin Alias, pungaș Interna­țional, care făcuse numeroase isprăvi în străinătate și care de cînd cu pro­ducerea ereuDasnlei Oi*, vimi sub țară. Agenții poliției îl aveau în urmă­rire de cîteva luni și au așteptai­ de­rit prilejul să-l prinză asupra vre­unui fapt. Atlas, avea în degetul mic al mi­nei drepte un inel de aur cu o piatră roșie. întrebat de rai ded­are, el, a dat cite vă explicații cam vagi și cami au intrigat pe polițiști. Ei­ hotărîseră să-l lase liber, și, a­­poi, să-l urmărească spre a vedea un­de se duce și cu cine se întilnește. DESCOPERIREA UNUI CUIB DE SPĂRGĂTORI După ce s-a dominat cu ancheta­rea tuturor acelor cari au fost ara­ntați cu prilejul raziM, Atias, împre­ună cu alți au fost lăsați liberi. Mai mulți comisari d­e la Siguranță erau în urmărirea lui. De la poliție, Atias, s’a dus direct pe jos. Grozăvești și a intrat într’o lo­cuință cu o intrare suspectă și care avea ferestrele cu perdelele trase­ A­­genții s’au­ pus la pîndă. Se înserase. Du­pă o jumătate de oră, în aceiași lo­cuință, au mai intrat un anume Ni­­cu Bel de­ spărgător de meserie și Gh. Stoica zis Buli, care și el fusese are­stat cu prilejul raziei și i se dăduse drumul. Nu mai încăpea nici o Îndo­ială că acolo era un cuib de spărgă­tori și unde puneau la cale isprăvile lor. DESCINDEREA Polițiștii, au înconjurat casa spre a se asigura dacă nu mai au și altă eșire și apoi, au încercat să intre. Ușa erea încuiată. Văzîndu-se surprinși, spărgătorii au amenințat pe agenții poliției cft-i vor împușca. Ei, au răs­puns cu aceiași amenințare. Pătrunzînd în cameră, Comisarul Cristescu, Vrînceanu și Constantine­­scu, au arestat pe Marin Alias, care se ascunsese sub pat și crea cu re­volverul în mină, pe Gheorghe Stoica zis Buli, care erea, înarmat cu un cu­țit , pe un anume Voinovici, acela care ținea cu chin­ îe casa și care era complace cu ei. , O percheziție în casă a dat rezul­tate strălucite. S’au găsit măști, giuvaericale, bani și­­ chitanțe de la Muntele de Pietate. Toți trei au fost aduși la poliție unde în aceiași noapte au făcut măr­ TM~Y "'Ü Pus poliția pe urmele tot regei bande­o ..a un­ui ixo, numai puțin de 18 a­­restătri. BANDA „CRUCEA ROȘIE“ Toți aceștia 18 spărgători erau constituiți intr’o bandă care purta numele de „Crucea Roșie”. Cum s’a format această bandă? Un anume Alexandru Neagoe de 32 ani, funcționar la căile ferate,’fiul u­­nui controlor, împreună cu Petre Ciu­­pagea, fost electrician la un cinema­tograf, Trăsnea Rădulescu, elev la școala de electrician­ și cu indivizii fără vreo meserie stabilită: Marin Athias, Iosif Athias, Leon Maier, Ni­­cu Beldie, Dumitru Georgescu zis Ciu­­xulissin Cristache Voiculescu Gh Constantinescu, zis Pirigi,, se întru­­neau în casele lui Voinovici și acolo au pus bazele unei asociații în regulă sub prezidenția lui Giupagea. Cum am arătat, fost electrician de cinematograf, Ciupagea a organizat „asociația“ pe calapodul bandelor vă­zute la cinematograf. A cumpărat la toți măști negre deasupra cărora era brodată o cruce roșie, și așteptafi momentul să dea o lovitură. Pentru că însă Ciupagea a lipsit odată de la întîlnire „asociația“ l’a dat jos din prezidenție și l’a ales pe Alexandru Neagoe, care a continuat activitatea pe baze mai practice. Ei nu operau dorit ziua și printre multele lovituri e destul să amintim de spargerea dela d. Popescu, percep­tor din strada Principesa Il­eana, de unde au furat 16.000 lei bonuri și opt mii lei numerar, dela d­-na Ionescu, din strada Izvor, de unde au luat 2000 lei numerar și 5000 lei în biju­terii. In total ei au făptuit peste 60 de spargeri și însușindu-șî aproape 200 mii lei bani și bijuterii. Toate bijuteriile le ducea unul din ei, Trăznea Rădulescu la muntele de pietate, unde de altfel au fost găsite aproape toate. Chitanțele de la muntele de pietate ■­­..i.! ■ [UNK] [UNK]•...; Ncee-f !-• *­•:­ la func­țio­narii de la căile ferate, spunîndu-le că sunt niște bijuterii rămase lui moș­tenire. CUM A FOST ARESTAT NEAGOE In urma indicațiilor celor arestați întîi, a fost prins și Alexandru Nea­goe, pe cînd se găsea într’o circiumă din calea Griviței. împreună cu trei comisari de la Si­guranță, el a fost sulit într-un auto­mobil și pornit spre prefectura poli­ției. Pe­ drum el arată comisarilor o ca­să unde spunea că ar fi lăsat un i­­nel. Cei trei comisari intrară în casă și în timpul aste, Neagoe care rămă­sese doar cu șofeurul, simulă o ne­cesitate și o șterse. Abea după două ore și după cău­tări amănunți­te ei fu găsit în Gara de Nord tocmai cînd vroia să se ur­ce în trenul ce pleca la Roman. Al. Neagoe e de bună familie, fire perversă și înclinată spre rele el fă­cuse o mulțime de mizerii părinților cari la ultimul timp nici nu mai vroiau să știe de el. CONTINUAREA ANCHETEI O atît de vastă activitate a ba­ndei necesită pentru poliție o sumedenie de cercetări și descinderi, așa că pen­tru un moment ancheta e departe de a fi terminată. Sunt bănueli că multe din loviturile mari cari au fost late în ultimul timp, au fost făptuite de această­­bandă-Cercetările continuă 750 vagoane făină vindute germanilor IAȘI. 13 Ianuarie. — Sindicatul Agricol din localitate a înștiințat administrația comunală că a vindut pentru ministerul de război­ ger­man 750 vagoane făină și că a în­­chiriat trei mori pentru măcinatul griului din care se va produce ară­tata cantitate de făină. — Dan. Masele străine nu pot acosta in por­­tul Burgas O COMUNICARE A MINISTERULUI NOSTRU DE EXTERNE GALAȚI, 13 Ianuarie. — Căpită­nia portului face cunoscut că mi­nisterul afacerilor străine, in baza unui raport al legației noastre din Sofia, avizează că guvernul bulgar din considerațiuni privitoare la apă­rarea națională, interzice, până la noul dispozitivni, ca vasele cu pri­­ză și șlepurile cu pavilion străin, să acosteze la portul bulgar Burgas. _______________I­T. Ä spâni«­i Sămâmîna Războiului Tiaen ra ranoarto 13W C­utremurul­­— în Capitală .Era înainte de amiază, la orele 10 fără un sfert s'a simțit in Capitală două puternice oscilațiuni. Cutremurul s’a simțit în­spre di­recția de N. V. și S. E. a Bucureș­­tiului. Oscilațiunile puternice au fost de scurtă durată. Direcțiunea institutului meteoro­logic, ne comunică că cutremurul s'a mai simțit în următoarele lo­calități din ț oră: Pitești, Osica Ma­re, Bușteni și Oltenița. Eri dimineață la orele 938 m. timp oficial, s’a simțit La București uin cutremur ondulator de pămînt avînd direcțiunea bine apreciată NW. — SE. S’au simțit 2 zgudui­turi a căror intensitate a fost 4 du­pă scara Rossi-Forel. Cutremurul a fost înregistrat de cele două pen­dule Bosch ale Observatorului. Din telegramele primite a mai fost sim­țit la Vib­id­u­le­ni, Oltenița, Bușteni și Pitești. ara­tară LA PITEȘTI Pi­­­TEȘTI. 13 Ian. — Azi dimineață la orele 935, un puternic cutremur de pămînt, care a durat vreo 15 se­cunde, s’a resimțit în tot orașul. La foarte multe clădiri s’au crăpat zi­durile. Accidente de persoane nu au fost. Populația de la periferie, în­grozită, a eșit în străzi. Ea crede că cutremurul de azi este prevestirea unei mari nenorociri sau a războiu­lui care va trebui să vie cît de cu­rtat. — Cor. SA R.­SARAT B.­SARAT, 13 Ianuarie. — Azi di­mineață, la orele 10 și 20 m. a fost simțit aci un ușor cutremur de pă­mînt care a durat 3 secunde. Scîntei. LA FOCȘANI FOCȘANI, 13 Ianuarie. — La orele 938 dimineața, azi s’a simțit un cu­tremur de pămînt. — Cor LA CĂLĂRAȘI CALARAȘI, 13 Ianuarie. — Azi la orele 9,35 s’a simțit în localitate un ușor cutremur de pămînt de scurtă durată. — Cor. LA CURTEA-DE-ARGEȘ C.-DE-ARGEȘ, 13 Ian. — Un pu­ternic cutremur de pămînt s’a înre­gistrat azi dimineață în localitate la orele 9.40, răcind numeroase stri­căciuni. Din fericire acest cutremur a ți­nut un minut, totuși zidurile la nu­meroase case și citeva biserici, aui crăpat, lucrurile in interior au că­zut de la locul lor, vasele s’au spart coșurile de la case au căzut. Dacă acest cutremur ar fi ținut maximum 5 minute, orașul nostru ar fi suferit serioase stricăciuni. IA CARACAL CARACAL, 13 Ianuarie. — Azi di­mineață la orele 9,41 s’a produs la orașul nostru un ușor cutremur de pămînt. Pagube nu sunt. — Cor. LA R.-VÎLCEA n.-VILCEA, 13 lan. — Azi la orele 10 fără 20 dimineața, un puternic cu­­tremur de pămînt, urmat de un surd zgomot subteran s'a simțit aci. Cutremurul a cauzat pagube însem­nate. Pereții de la numeroase case au­­ fost crăpați și distruși, geamuri spar­­te, acoperișuri dărtmate. Accidente de persoane nu ai­ fost. S'a produs o mare panică. — Mj LA SINAIA SINAIA, 13 Inn.— Astăzi diminea­­ță, pe la orele 9 și 45 m. s’afi simțit aci trei zguduituri de pămînt, la in­tervale de cîteva secunde.— Cor. LA TIRGOVIȘTE TIRGOVIȘTE, 13 lan. — Astăzi, la s’a simțit un cutremur de pămînt ca­­s’a simțit u­n cutrem­ur de pămînt Căt­re a durat vreo 35 secunde.—Rică LA C.-LUNG NUMEROASE STRICĂCIUNI. — O VICTIMA C.-LUNG, 13 Ian. — Azi la orele 8 și 38 minute dimineața, un violent cu­tremur de pămînt a fost simțit In O­­rașul nostru cu ondulații orizontale foarte violente, avînd direcția sud­­est-nord-vest. Cutremurul a durat 41 secunde. Foarte multe clădiri au su­­ferit stricăciuni. Din cauza zguduiturilor, o parte a clădirei Băilor Biorlei Kretzulescu s­a prăbușit. O doamnă, soția d-lui N. Ioanid, pensionar, din cauza spaimei a mu­rit subit. In timpul cutremurului, In tot ora­­șul și in special printre școlarii caii se aflau în clase, panica a fost enor­mă.—Cor. Import-Export Se știe că consorțiul austro-ger­ prin Burdujeni 2 vagoane cu sămînț man stabilise să trimită zilnic cite SO­­ă de trifoi și societăței petrolifere vagoane goale și prin Burdujeni, pen­tru încărcarea cerealelor destinate Austriei. Aceste vagoane, cari se vor trimi­te de acum prin altă stațiune de frontieră, din cauză că liniile din Bu­covina sunt ocupate cu transporturile militare, se vor dirija după încărcare statiunea Brăila, pentru că aci cerea­lele să fie transbordate in șlepurile trimise de germani ..V ° ga" permisiunea pentru un ex­­port de 5 mii tone uleiuri minerale prin stațiunea Predeal. ÎMPORT-EXPORT Situația importului pe ziua tre ori a fost următoarea: au intrat 53 va­­goane goale, 1 încărcat, prin Vîrcio­­rova; 51 vagoane goale și 4 încărca­te prin Cîrneni;­34 vagoane cu măr­furi, 59 cisterne și 39 vagoane goale prin Predeal; 107 vagoane goale prin Palanca și 7 cisterne, 10 vagoane goale prin Burdujeni. A i­eșit din țară: 2 vagoane cu ce­reale și 42 cisterne cu produse pe­troli­fere, prin Vîrciorova; 10 vagoane cu cereale prin Cîineni; * cisterne și 67 cu cereale prin Predeal; 82 vagoane­ cu cereale prin Palanca- CEREALELE DE LA STAȚIUNILE DE FRONTIERA Mline probabil se va trimite de di­recțiunea serviciului comercial o cir­­culară relativă la situațiunea cerea­lelor depozitate la stațiunile de fron­tieră, și cari, din cauză că nu sunt nici exportate și nici ridicate de ex­­portatori, produc dese blocări aces­tor stațiuni. După 3 săptămîni de la emiterea acestor circulări, toate cerealele a­­flate la stațiunile de frontieră, se vor supune la taxele de magazin*] ta­­rifare. CONFERINA DE LA SERVICIUL COMERCIAL De eli a început la direcțiunea ser­viciului comercial, o conferință între dtnil C. Mereuță, subdirector, Mari­­nescu, subdirector la serviciul B., Pa­tin Mihail șeful biroului traficurilor internationale, și un delegat ai căr­­olr ferate bulgare, d. Achargeff. Conferința aceasta se ține pentru stabilirea decontăreț traficului romî­­no-bulgar, pe linia Bazargic-Obori­­ștea. Conferința se va termina probabil mîine. AUTORIZAȚIUNI DE EXPORT Comisiunea de export de la mini­sterul de finanțe a dat următoarele autorizațiuni de export: d-lul A', fi­nd: * Permisiunea de a exporta SOSIREA VAGOANELOR GERMANE Pînă aseară au sosit, prin toate punctele de frontieră, 604 vagoane germane pentru încărcarea cereale­lor cumpărate de austro-germani. S au exportat din aceste vagoane abia 14. îndată ce vor fi încărcate cerealele comercianților, direcțiunea servi­ciului de mișcare va emite ordine de încărcare pentru cerealele bănci­lor populare. A. S. Rușii redeschid canalul Chilia SK­LINA. 13 Ianuarie. — Aflăm pe cale particulară că de cîteva zile rușii lucrează cu febrilitate la des­cindere­a canalului Chilia. Ele, prin explozibile, au fost aruncate în aer, două șlepuri încărcate cu pietre și pe care rușii le scufundaseră un ca­nal la începutul războiului. — At

Next