Dimineaţa, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 4160-4189)

1916-01-14 / nr. 4172

ii i ANUL XI-Ro. 4172 C Ce se petrece­a frontiera bucovineană jaful contrabandelor de aur. — Arestări nume­roase.—Șicanele austriace.—Poliția austriacă in trenul românesc.­Luptele de lngă Cernăuți saptamtni lipsește carnea cu desăvîr-S’a vorbit de contrabanda de aur, descoperită în Bucovina. Vom reda pe larg cum s’a descoperit aceasta și măsurile ne­mai­­pomenite ce le-au luat autoritățile austriace. Denunțîndu-se de către un austriac că mai mulți comercianți din Ițcani și Suceava (Bucovina) ar transporta monede de aur prin contrabandă în Burdujeni — fapt aspru pedepsit a­­cum acolo — cei denunțați au­ fost arestați. Din cercetările făcute la Vienna, s’a constatat că s’a trimis nu­mai în Ițcani și Suceava trei mili­oane aur koroane, plus cîteva mili­oane monede străine tot în aur Au fost arestați milionarul Simon Tropp și comercianții Rainer și Dan­­ din Suceava. Au urmat apoi t­­estă­rile fruntașului Ițcanilor, primarul Samuel Hellmann, Iany Heltm­ann, Goldberg, Dische, Fri­edhandler și Pe­­letz, din Ițcani și S. Landau (originar dela noi și domiciliat acolo), cărora după indicațiile băncilor li s’a trimis aurul. Toți au fost trimiși sub escortă la Rădăuți unde urmează să se explice înaintea tribunalului marțial. In urma acestor descoperiri, auto­ritățile au devenit furioase și colo­nelul, Fischer a venit în persoană la frontieră să cercetezi. Acum fiecare, care intră sau iese­­ din Bucoviina este perchiziționat pî­­­nă la piele tn vama Ițcani, unde s-au construit special două cabine, pentru bărbați și femei. Printre funcționarii detașați la a­­ceasta sînt și cîteva brute ungurești,­­aduse intenționat și-și Închipuie ori­einic modul scandalos cum Înțeleg „să-și facă datoria“ asupra romînii­lor, pe cari afacerile le aduc acolo. Brutalitatea lor a speriat lumea de la noi și comercianții romîni cărora le putrezește cerealele dincolo, nu mai trec frontiera deși toți au pașa­poarte în regulă. Totul e percheziționat chiar și co­piii din­ familiile funcționarilor noștri vamali, cu cari ceî de dincolo sînt în contact tot timpul. Este scandaloasă toleranța autori­tăților noastre, față de șicanele ve­cinilor, căci pe cînd nici unul de ai noștri nu trece dincolo, Burdujenii e zilnic inundat de austriac!__comer­cianți și funcționari — cari nesupă­­rați vin și cumpără alimente și lu­­cruri prohibite dela noi, pe cari le trec dincolo clandestin și aceasta­­ Ziua mare. Aceasta, a făcut că la noi elim­entele s’au scumpit enorm și cum am văzut la Burdujeni de două Dacă dela Mamormița se văd lupte­le crîncene, apoi la Burdujeni se simt. Zilnic sunt aduși cu trenul nu­meroși soldați răniți în luptele de lân­gă Cernăuți — căci nu sunt decir U kilometri de locul unde se desfășoară. Spitalele din Suceava sunt pline pre­cum și celelalte orașe. Austriacii sin­guri nu contestă vitejia rușilor și du­pă atmosfera ce se simte la forntie­­ră, se vede o slăbiciune a austriaci­lor. Rușii au cucerit chiar cîteva Ro­­maniei, să formeze o comisie pentru nîțiuni cari i-a costat jertfe mari. Au­ controlul comerțului peste mări, ca O+UlOen­ cmw/v­o­l­i­v. î­4 Z­v.­. — striacii, spre a liniști populația fac paradă de „succese“ trim­ițînd că după ce rușii vor fi izgoniți se vor forma, trenuri de plăcere pentru popu­lația Bucovinei, gratuit, spre a se ve­dea mormanele cadavrelor rusești. Austriacii aduc mereu trupe noi ști rușii la fel. E de prisos să mai vor­bim de lipsa alimentelor și scumpe­­tea lor în Bucovina. — De la frontieră­­. . . 1 șire și mulți aduc ac­um­ alimente din Botoșani. Dar austriacii cum vom vedea aü și poliție la noi la trenuri. Nume­roși agenți călătoresc în trenuri dela și la frontieră și fac poliția cari îi interesează. Iată um caz din o mie. Un comerciant român călătorind din Burdujeni spre P.­Neamț — venind de dincolo — se întîlnește cu­ un alt comerciant cunoscut căruia disperat îi povestește mai multt la șoapte, greutățile ce se îndură cu vînzarea cerealelor ce le are dincolo exporta­te, se arată cum prețul vînzăril­e de­­rizoriu, aurul pentru taxa de export e scump, iar plata austriacilor, fi­ind în boroane cari schimbate în bani romînești scad mult, aindi faci bilan­țul te vezi la deficit. La aceasta se mai adaogă, dificultățile austriacilor la importul cerealelor, la încărcarea și la plată. După cîteva zile comerci­antul reve­nind la Ițcani, unde urma să mai re­guleze cu vînzarea unui rest de ce­reale, a fost imediat arestat și cîteva zile supus unui rechizitoriu aspru de către comandantul pieței (Rittmei­ster). Toată cercetarea se referea la convorbirea din tren și numai după u­nele intervenții­, bietul comerciali fu eliberat și i se anulă viza de la Ko­lomeia (se știe că fără această viză pe pașaport, rorfienii nu pot trece frontiera tn Bucovina, o viză care se obține foarte greu). Comerciantul a scăpat ușor și nu mai poate trece dincolo, deși i­și putrezesc cerealele. Sforțările Quadruple) contra Germaniei — UN IMPORTANT INTERVIEW AL LUI LLOYD GEORGE — LONDRA, 12.— D. Lloyd George a declarat intr'un interview că Anglia se pregătește să apese cu toată greu­tatea ei in război­. Germania o va simți în curind. Anglia are acum una dintre cele mai mari armate din lu­me, care în curând va fi una dintre cele mai bine echipate, dar aceasta nu este totul. O nouă Anglie industri­ală se pregătește. Din cauza războiului am cumpărat pentru sutimi de milioane mașini unelte cari vor avea o enormă influ­ența asupa industriilor noastre la sfârșitul războiului și noi creștem deja o enormă armată de muncitori industriali cari vor fi cu toții de tre­buință mai târziu spre a repara pusti­irile războiului. De aceea țara, depar­te de a fi sărăcită, va fi mai bogată in tot ce alcătuește bogățiile reale. D. Lloyd George, a adăugat că s'a Împotrivit în­totdeauna de a se regu­la certurile internaționale prin forța armelor, dar intrarea Angliei în răz­boia a fost singurul mijloc în contra hidoasei amenințări germane pentru pace și civilizațiune. Aliații sînt pe cale printr'o puternică sforțare să sa­pe un mormînt pentru minciuna pri­mejdioasă că dreptul este forța. Ei nu vor înceta sforțările de cit cînd vor fi săpat un mormînt larg și adine și vor fi sigu­rî de neputința de reînviere. D. Lloyd George a încheiat decla­­rlnd că aliații sînt uniți tot atft de tare acum ca și la începutul războiu­lui și n'au nici cea mai mică îndoială de victorie.— (Renter). A apărut c­aMamina Războiului Pentru spitalul romînesc la Paris Se știe că Cercul Analelor din Bu­curești, de sub prezidenția ilustrei poete Elena Văcărescu, a luat nobi­la inițiativă a inființarei la Paris a unui spital romînesc pentru răniții francezi. Donațiunile pentru acest nobil scop au început să curgă m­ mtinile ilus­trei poete. Am mai subscris următoarele persoane: D. S. Rosenthal tel 1000.— D. Aristide Blank 5000.— Total general lei 33.000.— Cu prilejul acesta, anunțăm că balul dat pentru complectarea su­mei necesare înființării acestui spi­tal, va avea loc negreșit Vineri seara 15 ianuarie, în saloanele hotelului Boulevard, sala Athénée-Palace unde trebuia să aibă loc neputind con­ține toată lumea elegantă care vine să ia parte la acest bal. — Ful. O telegramă, a d-lui Ionel Brăilanu BRĂILA, 12 ianuarie, — D. Ionel Brătianu a răspuns d-lui C. Alessiu, șeful liberalilor de aci, la telegrama de felicitări ce i-a adresat­ o Si nu­mele partidului din Brăila cu ocazia zilei sale onomastice, cu următoa­rele : „In mijlocul grelelor și marilor îm­prejurări, mai mult decit oricînd mă mișcă adine simțimîntele ce bine­voiți a manifesta. Nu mă îndoesc că uniti prin dragostea noastră de țară, vom putea să ne îndeplinim datoriile ce ne incumbă. (si) Ion, I. C. Brătianu“ PREMIILE ZIARELOR ADEVERII si DIMINEAȚA D. Ion Arghiriade, din gara Slides, căruia i­ s’a remis premiul al 2-lea de lei 3000 în numerar eșit la tragerea din 3 Ianuarie a. c., a adresat administrației ziarelor noastre următoarea scrisoare: 9 Ianuarie 1918 Domnului administrator al ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ Printre fericiții cîștigători ai di­feritelor premii ce acordați abona­ților ziarelor Adevărul și Diminea­ța prenumărîndu-se și subsemna­tul cu premiul de loi 3.000, vă aduc viile mele mulțumiri, atît pentru fericita idee ce ați avut instituind aceste premii, cît și pentru modul curant cum distribuiți premiile ciș­­tigate. Cu această ocaziune, vă mai rog, să bine-voiți, a fi interpretul meu pe Ungă onor, comisiunea care a efectuat tragerea din 3 Ianuarie a. c. iar dvs- vă rog a primi încredin­țarea distinsei mele stime. I. ARGHIRIADE Gara Sihlea înăsprirea blocadei engleze — Ce spun german­i — NAUEN, 11 ianuarie. — Intenția englezilor de a aplica un mai sever blocul contra Germaniei, de a trata porturile olandeze ca pe cele germa­ne, n’a speriat prea mult și se comen­tează fără­­ surescitare. Cercurile comerciale olandeze de­clară că libertatea comerțului olan­dez și pină acum era restrînsă la ex­trem de măsurile și șicanele englezi­lor, in­cît lucrurile nu pot ajunge la mai rău­. Englezii bat apa în piuă cu blocujul lor, și vor suferi in relațiu­­nile lor cu țările neutrale. Ziarele o­landeze relevează că statistica en­gleză asupra importului olandez e falsă, pentru că relațiunile comercia­le ale Olandei s’au schimbat cu totul in urma războiului. Olanda lua in­­ timp de pace din Rusia și­ Romînia cereale, primea mai înainte multe mărf­uri din Germania, pe cari acum în cea mai mare parte le caută In America. Din cauza mobilizărei, con­­sumația in Olanda e mai mare. Olan­da are trebuință de mari cantități de piele­­­ pentru armata sa. * BERLIN, 11 Ianuarie. — După in­formațiile din Amsterdam ale lui „Vossische Zeitung“ guvernul en­glez a decis, pentru a face mai efec­tivă rigoarea blocadei contra Ger­astfel să aducă sub sfera de influen­ță a Angliei comerciul mondial. De aci înainte ar urma ca toate măr­furile să fie trimise in țările neutre in contul Angliei. Anglia ar avea două avantagi î:­nutil, că ar reduce importul in țările neutre, de cari ar exista chdruiala că vînd o parte a mărfurilor statelor dușmane, al doilea ar fi un avantagiu economic, adică întreg comerțul mondial ar trece prin mîinile englezilor. Ger­manii ar fi nevoiți să împartă cu Anglia și veniturile de războiu. Ast­fel Anglia ar ajunge, după declara­ția ministrului Runciman, mai a­­proape de junta supremă: cucerirea comerciului mondial. ...................... n­—M —■—1—1——■——»• Presa germană despre Romînia FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ publică un articol în for­mă de scrisoare pe care pretinde că un bărbat politic român a trimi­­s-o unui prieten al Sß« din Germa­nia. Scrisoare doe arrticol declară că s-a produs o profundă schimbare în opinia publică romînă în favoarea Germaniei. Adaugă însă că nu poa­te fi încă vorba că Romînia să intre mîine în război­ împotriva Rusiei­ Atitudinea foarte rezervată a lui Brătianu arată că el și-a luat o­­bligațiuni serioase față de puterile intelegerei, obligațiuni cari îl silesc să aibe o atitudine favorabilă inte­reselor rusești. Mai trebue conti­nuată lupta (germanofilă), dar vic­toria e sigură. „Frankfurter Zeitung" declară în introducerea ce face acestei scri­sori că e netăgăduit că situația din Romînia s’a schimbat în favoarea Germaniei, dar loc pentru speranțe prea mare tot nu e. ­________________ _ ____________________________________ __ _ ? __________________id M -1^, A Ji A., K Mici farmacii în localurile publice D. George Corbescu, prefectul poliției Capitalei, a primit din par­tea d-lui doctor Rămureanu urmă­toarea propunere : In mai multe localuri publice din Capitală, au fost mai multe cazuri în cari medicii cari au intervenit, s’au văzut in imposibilitate de a da un ajutor medical din pricina lipsei de instrumente, de vată, și aju­torul medical trebuind să fie dat i­­mediat, bolnavii au avut de suferit în toate cazurile. Iată de ce s’a propus d-lui pre­fect al Capitalei să se înființeze în fiecare local public, berărie, teatru, etc., cîte o mică farmacie, care ,să fie controlată zilnic de organele po­lițienești. Acele farmacii vor con­ține seringi, vată, ace, cafeina, etc. Ce­ a declarat H­oxi&îznia Greciei SOFIA, 12 IANUARIE.—LA SOFIA SE STIE CA ROMÂNIA E IN CON­TACT CU GRECIA. ROMINIA A DECLARAT GRECIEI CA, IN URMA NESUCCESULUI UL­TIMEI OFENSIVE RUSEȘTI, RO­MINIA VA CONTINUA SA OBSER­VE NEUTRALITATEA. — Tan. metro 0 afacere senzațională la Craiova CRAIOVA, la Ianuarie.­­ Briga­da de siguranță din localitate, face cercetări asupra unei îndrăznețe es­crocherii comisă de un tânăr de bu­nă familie din localitate, ajutat de un artist stagiar al Teatrului Națio­nal din localitate și alți dintr'un principal port dunărean, în dauna mai multor comercianți din acel port. Cercetările se țin in cel mai strict secret pentru ca și ceilalți copărtași la aceasta excrocherie să poată fi a­­restați. Principalii autori au­ fost ares­tați. — Cor. Moartea profesorului universi­tar I. Rallet IAȘI, 12 ianuarie. — Astă-noapte a Încetat din viață lancu Rallet, cu­noscutul profesor universitar și pro­rector. Defunctul moare în vîrstă de 70 ani. Cu lancu Rallet dispare una din figurile cele mai frumoase ale Ia­șului și unul din cel din urmă juni­miști. La universitate, la primărie și la Creditul Urban, s-a arborat drape­lul negru. — Dan. In chestia exportului d­e mate D. inspector comercial G. Iorga a cercetat societatea „Germano-Rom­î­­nă“ pentru valorificarea matelor și pe principal­ii fabricanți de mezeluri din București, pentru a vedea dacă producțiunea de mate este sau nu superioară necesităților consumului intern. Din aceste cercetări rezultă că producțiunea matelor de oaie este inferioară cerințelor consumului in­tern și cum aceste mate sînt între­buințate pentru fabricarea crenvur­­știlor — articol de mare consumație pentru publicul cu mijloace restrîn­­se s’au luat măsurile cuvenite ca acest soclu de mare să nu poată eși din țară. In aceiași­­ categorie vor intra și mațele de porc. SITUAȚIA în BALI ITALIA SI CHESTIA ALBANEZA ROMA, II Ianuarie. — Oficiosul „Giornale d'Italia“ publică urmă­toarele : unele ziare din străinătate au afirmat că Italia s'ar gândi să-și retragă trupele din Albania. Această știre este cu totul din do­meniul închipuirei. Putem asigura că consiliul de mi­niștri, care s'a întrunit Vinerea tre­cută (1121) la Rom­a, ocupându-se cu chestia Albaniei, a constatat că Ita­lia, după ce și-a îndeplinit cea din­ții parte din sarcina sa, va inspira propria sa acțiune de cerințele ge­nerale ale puterilor aliate, ținând seamă de situația politică interna­țională și de pactele pe cari din ea și le-a impus sie însăși. — (A. T. I.). * In această privință „Tribuna" e informată că consiliul de miniștri a discutat pe larg chestia cu Albania. Problema albaneză — adaugă „Tribuna" — cu toate că prezintă o însemnătate deosebită pentru Italia întru­cît se leagă de interesele vitale ale poporului italian în Andrialica,­ nu poate să nu atragă atenția Pute­rilor aliate. Acțiunea italiană n'ar putea deci să nu fie integrală de aceea a Pute­rilor Quad­rv­plic el. Consiliul de miniștri s'a ocupat totdeodată cu declarațiile pe cari le vor face în discursurile lor, d. Sa­­landra la Turin și d. Barzilai la Mi­lan, asupra politicei guvernului — politică concordă și sprijinită de în­crederea națiunii întregi.—A. T. I.). MASURILE DE APARARE ALE ALIAȚILOR NAUEN, 11 Ianuarie. — Știri din Constantinopol arată că trupele an­­glo-franceze nu numai că au distrus marele pod de cale ferată de pe Struma, ci au aruncat în aer toate podurile și viaductele dintre Struma și lacul Doiran. STAREA DE ASEDIU IN GRECIA BERLIN. II Ianuarie­ — Se tele­­grafiază din Atena . E foarte prea­labil, că la Athena va fi proclama­tă starea de asediu. Regele Cons­tantin a declarat corespondentului lui „Ruskoie Slovo“ : „ Dacă guvernul îmi va propune proclamarea stărei de asediu, de­si­gur voiu accepta propunerea. Nu voesc sa supunm libertatea convin­gerilor în scris și­ graiu, dar nu pot permite, ca ziare grecești să aibă păreri cu cari îmi jignesc sentimen­tele. Nu pot tolera ca ziare grece­ști să ceară puterilor streine să violeze drepturile suverane ale Greciei. Starea de asediu e îndrep­tată numai contra acestor abuzuri. NEMULȚUMIRILE TURCILOR POLDHU, 11 Ianuarie. — Le Temps primește de la corespondentul său­ din Atena știrea că la Constantinopol majoritatea ofițerilor turci. Nemulțu­miți de apăsarea Germaniei, ar dori încheerea unei păci separate cu Qua­­dropia. TRUPELE­­ ITALIENE LA AL­BANIA ROMA, 11 Ian.— Din Valona se anunță: Trupele italiene sînt întîm­­pînate in toată Albania cu cele mai calde manifestații de simpatie din partea populației băștinașe, pentru ajutorarea cărora, dat fiind mizeria cumplită care domnește, comanda­mentul militar a luat toate măsurile. Vorbind de pregătirile militare ale acestor trupe „Giorniale d'Italia“ scrie: Cine nu cunoaște Albania cu apele ei repezi, ca Voința, Scumbi și Seme­­ni și cu lipsa ei desăvirșită de orice cale de comunicație modernă, nu’și poate da acum seama de opera să­­vîrșită de soldații italieni. Aceste ape care întrerup pămîn­­tul albanez mai la fiecare 50 de k­m. alcătuiau pînă astăzi cea mai mare primejdie pentru o armată de ocu­pație. Poduri peste aceste ape—cari în timpul iernii sînt de două ori ații de mari, mi erau. Comunicațiile erau aproape întrerupte. Astăzi trupele italiene au făcut să dispară toate aceste semne de bar­barie. Peste întinderea Ouville, italienii au aruncat de la un capăt la celalt poduri cari să reziste la cele mai grele transporturi. Peste vastele mlăștini s'au con­struit acuma zeci și zeci de k­ilo­­metri de drumuri și apoi un lung și solid pod peste tot acest teren nesi­gur. Ocupația militară Italiană în Al­bania progresează metodic și cu si­guranță. La Valona au sosit de curând o di­vizie de infanterie și cîteva baterii de artilerie. (A. T. I.) n. rm /In ACȚIUNEA DIPLOMATICA A QUADRUPLEI ROMA, 11 Ianuarie.—Ziarul „L’Or­­dine“ ale cărui legături cu cercurile guvernamentale s­ut cunoscute, dis­­cutând chestiunea Salonicului și in general a Balcanilor, publică la loc de frunte următoarele: E bine de remarcat că vederile ita­liene au fost întotdeauna recunoscu­te de concertul Quadruple­ ca fiind limpezi și practice. Intr’adevăr dacă s’ar citi documen­tele diplomatice redate de Sidney Sonnino de citeva liuni încoace asu­pra treburilor balcanice, ar trebui să se recunoască că ele au o valoare pro­fetică. Totul a fost prevăzut de gu­vernul nostru ale cărui sfaturi n’au fost, din nefericire însă urmate. Acest lucru o dovedește și afirma­ția recentă a ministrului francez Gu­­esde, care intr’o scrisoare, adresată d-lui Labriola, spune că dacă ar tre­bui să se fie un consiliu al miniștrilor de externe ai Quadruplet Sonnino ar fi acela care ar trebui să aibă in mod logic președinția, atît de limpede , a­ arătat gîndirea lui în cele șase luni de colaborare cu diferitele cancela­­riate. Azi directivele Italiei au o mare greutate și o mare înrîurire cu atît mai mult cu cit ele găsesc o deplină aprobare în directivele franceze. (A. T. L) Joi 14 ianuarie 1910 SCHIMB DE TELEGRAME INTRE REGELE BULGARIEI ȘI FRANZ JOSEPH VIENA, în Ian.— Cu ocaziunea nu­mirii regelui Bulgariei ca feldmare­­șal austro-ungar, un schimb de tele­grame a avut loc. Regele Ferdinand a telegrafiat împăratului Francisc Iosef: Generalul de cavalerie, contele Lo­­nyay, căpitan în gardă, mi-a remis grațiosul autograf prin care M. V. a binevoit a­ mi conferi demnitatea is­torică de feldmareșal austro-ungar. Direct mișcat de această nouă probă nici­de­cum meritată de grația impe­rială și peste măsură de fericit de cu­vintele de recunoaștere a activității mele ca șef militar aliat, rog pe B. V. să agreeze expresiunea desăvîrși­­rei mele gratitudini. Aceleași simți­­minte cari acum 35 de ani au Însu­flețit pe tînărul, atunci locotenent, pentru M. V. inspiră azi încă inima mea devotată cu fidelitate filială că­tre persoana sacră a M. V. Inima mea bate acum cu atît mai tare cu cît prea înaltul meu șef militar de a­­tuncî și augustul aliat de acum, a binevoit a conferi umilei mele per­soane suprema demnitate militară a armatei sale glorioase și plină de tradițion! glorioase. FERDINAND, feldmareșal regal și imperial răs­ împăratul Francisc Josef a pris: „Cuvintele extrem de călduroase ce M. V. a avut bunătatea de a’mi adresa cu prilejul numirii ca feldma­­reșal al armatei mele, m’afi mișcat adine. Mă felicit că W. V. a primit cu atît de mare bucurie acest semn al credincioasei mele amiciții și al sincerei admirațiuni pentru supre­mul șef aliat al glorioasei armate bulgare și mulțumesc M. V. in modul cel mai cordial pentru asigurarea devotamentului afectuos păstrat din tinerețea sa pentru mine și pentru armata mea, care va fi mîndră de a număra persoana venerată a B. V. printre feldmareșalii săi și de a o ști și prin aceasta încă și mai strîns le­­gată cu ea.— Francisc Iosef. (K. B.) BULGARII DUC ARTILERIE GREA PE FRONTUL MACEDO­NEAN LONDRA. 11 Ianuarie­ — Se a­­nu­nță din Atena că Bulgarii trans­portă artilerie grea de la Varna pe frontul Macedonean. (Ag. Tel. Engl). SUBMARINE GERMANE LA* XANTI LONDRA, 11 Ianuarie. — Corespon­dentul din Atena al ziarului „Daily Mail“ anunță că trei submarine ger­­mane au fost aduse la Xanti proba­bil pentru a fi întrebuințate apoi în golful de la Porto Lagos. (A. T. E.) DEPUTAȚII LIREI LA ROMA ROMA, 12 Ian. — La Roma au so­sit 60 de deputați sîrbi, cari vor ră­­mâne câteva zile în capitala Italiei (A. T. L)

Next