Dimineaţa, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 4160-4189)
1916-01-14 / nr. 4172
ii i ANUL XI-Ro. 4172 C Ce se petrecea frontiera bucovineană jaful contrabandelor de aur. — Arestări numeroase.—Șicanele austriace.—Poliția austriacă in trenul românesc.Luptele de lngă Cernăuți saptamtni lipsește carnea cu desăvîr-S’a vorbit de contrabanda de aur, descoperită în Bucovina. Vom reda pe larg cum s’a descoperit aceasta și măsurile nemaipomenite ce le-au luat autoritățile austriace. Denunțîndu-se de către un austriac că mai mulți comercianți din Ițcani și Suceava (Bucovina) ar transporta monede de aur prin contrabandă în Burdujeni — fapt aspru pedepsit acum acolo — cei denunțați au fost arestați. Din cercetările făcute la Vienna, s’a constatat că s’a trimis numai în Ițcani și Suceava trei milioane aur koroane, plus cîteva milioane monede străine tot în aur Au fost arestați milionarul Simon Tropp și comercianții Rainer și Dan din Suceava. Au urmat apoi testările fruntașului Ițcanilor, primarul Samuel Hellmann, Iany Heltmann, Goldberg, Dische, Friedhandler și Peletz, din Ițcani și S. Landau (originar dela noi și domiciliat acolo), cărora după indicațiile băncilor li s’a trimis aurul. Toți au fost trimiși sub escortă la Rădăuți unde urmează să se explice înaintea tribunalului marțial. In urma acestor descoperiri, autoritățile au devenit furioase și colonelul, Fischer a venit în persoană la frontieră să cercetezi. Acum fiecare, care intră sau iese din Bucoviina este perchiziționat pînă la piele tn vama Ițcani, unde s-au construit special două cabine, pentru bărbați și femei. Printre funcționarii detașați la aceasta sînt și cîteva brute ungurești,aduse intenționat și-și Închipuie orieinic modul scandalos cum Înțeleg „să-și facă datoria“ asupra romîniilor, pe cari afacerile le aduc acolo. Brutalitatea lor a speriat lumea de la noi și comercianții romîni cărora le putrezește cerealele dincolo, nu mai trec frontiera deși toți au pașapoarte în regulă. Totul e percheziționat chiar și copiii din familiile funcționarilor noștri vamali, cu cari ceî de dincolo sînt în contact tot timpul. Este scandaloasă toleranța autorităților noastre, față de șicanele vecinilor, căci pe cînd nici unul de ai noștri nu trece dincolo, Burdujenii e zilnic inundat de austriac!__comercianți și funcționari — cari nesupărați vin și cumpără alimente și lucruri prohibite dela noi, pe cari le trec dincolo clandestin și aceasta Ziua mare. Aceasta, a făcut că la noi elimentele s’au scumpit enorm și cum am văzut la Burdujeni de două Dacă dela Mamormița se văd luptele crîncene, apoi la Burdujeni se simt. Zilnic sunt aduși cu trenul numeroși soldați răniți în luptele de lângă Cernăuți — căci nu sunt decir U kilometri de locul unde se desfășoară. Spitalele din Suceava sunt pline precum și celelalte orașe. Austriacii singuri nu contestă vitejia rușilor și după atmosfera ce se simte la forntieră, se vede o slăbiciune a austriacilor. Rușii au cucerit chiar cîteva Romaniei, să formeze o comisie pentru nîțiuni cari i-a costat jertfe mari. Au controlul comerțului peste mări, ca O+UlOen cmw/voliv. î4 Zv.. — striacii, spre a liniști populația fac paradă de „succese“ trimițînd că după ce rușii vor fi izgoniți se vor forma, trenuri de plăcere pentru populația Bucovinei, gratuit, spre a se vedea mormanele cadavrelor rusești. Austriacii aduc mereu trupe noi ști rușii la fel. E de prisos să mai vorbim de lipsa alimentelor și scumpetea lor în Bucovina. — De la frontieră. . . 1 șire și mulți aduc acum alimente din Botoșani. Dar austriacii cum vom vedea aü și poliție la noi la trenuri. Numeroși agenți călătoresc în trenuri dela și la frontieră și fac poliția cari îi interesează. Iată um caz din o mie. Un comerciant român călătorind din Burdujeni spre P.Neamț — venind de dincolo — se întîlnește cu un alt comerciant cunoscut căruia disperat îi povestește mai multt la șoapte, greutățile ce se îndură cu vînzarea cerealelor ce le are dincolo exportate, se arată cum prețul vînzările derizoriu, aurul pentru taxa de export e scump, iar plata austriacilor, fiind în boroane cari schimbate în bani romînești scad mult, aindi faci bilanțul te vezi la deficit. La aceasta se mai adaogă, dificultățile austriacilor la importul cerealelor, la încărcarea și la plată. După cîteva zile comerciantul revenind la Ițcani, unde urma să mai reguleze cu vînzarea unui rest de cereale, a fost imediat arestat și cîteva zile supus unui rechizitoriu aspru de către comandantul pieței (Rittmeister). Toată cercetarea se referea la convorbirea din tren și numai după unele intervenții, bietul comerciali fu eliberat și i se anulă viza de la Kolomeia (se știe că fără această viză pe pașaport, rorfienii nu pot trece frontiera tn Bucovina, o viză care se obține foarte greu). Comerciantul a scăpat ușor și nu mai poate trece dincolo, deși iși putrezesc cerealele. Sforțările Quadruple) contra Germaniei — UN IMPORTANT INTERVIEW AL LUI LLOYD GEORGE — LONDRA, 12.— D. Lloyd George a declarat intr'un interview că Anglia se pregătește să apese cu toată greutatea ei in război. Germania o va simți în curind. Anglia are acum una dintre cele mai mari armate din lume, care în curând va fi una dintre cele mai bine echipate, dar aceasta nu este totul. O nouă Anglie industrială se pregătește. Din cauza războiului am cumpărat pentru sutimi de milioane mașini unelte cari vor avea o enormă influența asupa industriilor noastre la sfârșitul războiului și noi creștem deja o enormă armată de muncitori industriali cari vor fi cu toții de trebuință mai târziu spre a repara pustiirile războiului. De aceea țara, departe de a fi sărăcită, va fi mai bogată in tot ce alcătuește bogățiile reale. D. Lloyd George, a adăugat că s'a Împotrivit întotdeauna de a se regula certurile internaționale prin forța armelor, dar intrarea Angliei în războia a fost singurul mijloc în contra hidoasei amenințări germane pentru pace și civilizațiune. Aliații sînt pe cale printr'o puternică sforțare să sape un mormînt pentru minciuna primejdioasă că dreptul este forța. Ei nu vor înceta sforțările de cit cînd vor fi săpat un mormînt larg și adine și vor fi sigurî de neputința de reînviere. D. Lloyd George a încheiat declarlnd că aliații sînt uniți tot atft de tare acum ca și la începutul războiului și n'au nici cea mai mică îndoială de victorie.— (Renter). A apărut caMamina Războiului Pentru spitalul romînesc la Paris Se știe că Cercul Analelor din București, de sub prezidenția ilustrei poete Elena Văcărescu, a luat nobila inițiativă a inființarei la Paris a unui spital romînesc pentru răniții francezi. Donațiunile pentru acest nobil scop au început să curgă m mtinile ilustrei poete. Am mai subscris următoarele persoane: D. S. Rosenthal tel 1000.— D. Aristide Blank 5000.— Total general lei 33.000.— Cu prilejul acesta, anunțăm că balul dat pentru complectarea sumei necesare înființării acestui spital, va avea loc negreșit Vineri seara 15 ianuarie, în saloanele hotelului Boulevard, sala Athénée-Palace unde trebuia să aibă loc neputind conține toată lumea elegantă care vine să ia parte la acest bal. — Ful. O telegramă, a d-lui Ionel Brăilanu BRĂILA, 12 ianuarie, — D. Ionel Brătianu a răspuns d-lui C. Alessiu, șeful liberalilor de aci, la telegrama de felicitări ce i-a adresat o Si numele partidului din Brăila cu ocazia zilei sale onomastice, cu următoarele : „In mijlocul grelelor și marilor împrejurări, mai mult decit oricînd mă mișcă adine simțimîntele ce binevoiți a manifesta. Nu mă îndoesc că uniti prin dragostea noastră de țară, vom putea să ne îndeplinim datoriile ce ne incumbă. (si) Ion, I. C. Brătianu“ PREMIILE ZIARELOR ADEVERII si DIMINEAȚA D. Ion Arghiriade, din gara Slides, căruia i s’a remis premiul al 2-lea de lei 3000 în numerar eșit la tragerea din 3 Ianuarie a. c., a adresat administrației ziarelor noastre următoarea scrisoare: 9 Ianuarie 1918 Domnului administrator al ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ Printre fericiții cîștigători ai diferitelor premii ce acordați abonaților ziarelor Adevărul și Dimineața prenumărîndu-se și subsemnatul cu premiul de loi 3.000, vă aduc viile mele mulțumiri, atît pentru fericita idee ce ați avut instituind aceste premii, cît și pentru modul curant cum distribuiți premiile ciștigate. Cu această ocaziune, vă mai rog, să bine-voiți, a fi interpretul meu pe Ungă onor, comisiunea care a efectuat tragerea din 3 Ianuarie a. c. iar dvs- vă rog a primi încredințarea distinsei mele stime. I. ARGHIRIADE Gara Sihlea înăsprirea blocadei engleze — Ce spun germani — NAUEN, 11 ianuarie. — Intenția englezilor de a aplica un mai sever blocul contra Germaniei, de a trata porturile olandeze ca pe cele germane, n’a speriat prea mult și se comentează fără surescitare. Cercurile comerciale olandeze declară că libertatea comerțului olandez și pină acum era restrînsă la extrem de măsurile și șicanele englezilor, incît lucrurile nu pot ajunge la mai rău. Englezii bat apa în piuă cu blocujul lor, și vor suferi in relațiunile lor cu țările neutrale. Ziarele olandeze relevează că statistica engleză asupra importului olandez e falsă, pentru că relațiunile comerciale ale Olandei s’au schimbat cu totul in urma războiului. Olanda lua in timp de pace din Rusia și Romînia cereale, primea mai înainte multe mărfuri din Germania, pe cari acum în cea mai mare parte le caută In America. Din cauza mobilizărei, consumația in Olanda e mai mare. Olanda are trebuință de mari cantități de piele pentru armata sa. * BERLIN, 11 Ianuarie. — După informațiile din Amsterdam ale lui „Vossische Zeitung“ guvernul englez a decis, pentru a face mai efectivă rigoarea blocadei contra Gerastfel să aducă sub sfera de influență a Angliei comerciul mondial. De aci înainte ar urma ca toate mărfurile să fie trimise in țările neutre in contul Angliei. Anglia ar avea două avantagi î:nutil, că ar reduce importul in țările neutre, de cari ar exista chdruiala că vînd o parte a mărfurilor statelor dușmane, al doilea ar fi un avantagiu economic, adică întreg comerțul mondial ar trece prin mîinile englezilor. Germanii ar fi nevoiți să împartă cu Anglia și veniturile de războiu. Astfel Anglia ar ajunge, după declarația ministrului Runciman, mai aproape de junta supremă: cucerirea comerciului mondial. ...................... n—M —■—1—1——■——»• Presa germană despre Romînia FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ publică un articol în formă de scrisoare pe care pretinde că un bărbat politic român a trimis-o unui prieten al Sß« din Germania. Scrisoare doe arrticol declară că s-a produs o profundă schimbare în opinia publică romînă în favoarea Germaniei. Adaugă însă că nu poate fi încă vorba că Romînia să intre mîine în război împotriva Rusiei Atitudinea foarte rezervată a lui Brătianu arată că el și-a luat obligațiuni serioase față de puterile intelegerei, obligațiuni cari îl silesc să aibe o atitudine favorabilă intereselor rusești. Mai trebue continuată lupta (germanofilă), dar victoria e sigură. „Frankfurter Zeitung" declară în introducerea ce face acestei scrisori că e netăgăduit că situația din Romînia s’a schimbat în favoarea Germaniei, dar loc pentru speranțe prea mare tot nu e. ________________ _ ____________________________________ __ _ ? __________________id M -1^, A Ji A., K Mici farmacii în localurile publice D. George Corbescu, prefectul poliției Capitalei, a primit din partea d-lui doctor Rămureanu următoarea propunere : In mai multe localuri publice din Capitală, au fost mai multe cazuri în cari medicii cari au intervenit, s’au văzut in imposibilitate de a da un ajutor medical din pricina lipsei de instrumente, de vată, și ajutorul medical trebuind să fie dat imediat, bolnavii au avut de suferit în toate cazurile. Iată de ce s’a propus d-lui prefect al Capitalei să se înființeze în fiecare local public, berărie, teatru, etc., cîte o mică farmacie, care ,să fie controlată zilnic de organele polițienești. Acele farmacii vor conține seringi, vată, ace, cafeina, etc. Ce a declarat Hoxi&îznia Greciei SOFIA, 12 IANUARIE.—LA SOFIA SE STIE CA ROMÂNIA E IN CONTACT CU GRECIA. ROMINIA A DECLARAT GRECIEI CA, IN URMA NESUCCESULUI ULTIMEI OFENSIVE RUSEȘTI, ROMINIA VA CONTINUA SA OBSERVE NEUTRALITATEA. — Tan. metro 0 afacere senzațională la Craiova CRAIOVA, la Ianuarie. Brigada de siguranță din localitate, face cercetări asupra unei îndrăznețe escrocherii comisă de un tânăr de bună familie din localitate, ajutat de un artist stagiar al Teatrului Național din localitate și alți dintr'un principal port dunărean, în dauna mai multor comercianți din acel port. Cercetările se țin in cel mai strict secret pentru ca și ceilalți copărtași la aceasta excrocherie să poată fi arestați. Principalii autori au fost arestați. — Cor. Moartea profesorului universitar I. Rallet IAȘI, 12 ianuarie. — Astă-noapte a Încetat din viață lancu Rallet, cunoscutul profesor universitar și prorector. Defunctul moare în vîrstă de 70 ani. Cu lancu Rallet dispare una din figurile cele mai frumoase ale Iașului și unul din cel din urmă junimiști. La universitate, la primărie și la Creditul Urban, s-a arborat drapelul negru. — Dan. In chestia exportului de mate D. inspector comercial G. Iorga a cercetat societatea „Germano-Romînă“ pentru valorificarea matelor și pe principalii fabricanți de mezeluri din București, pentru a vedea dacă producțiunea de mate este sau nu superioară necesităților consumului intern. Din aceste cercetări rezultă că producțiunea matelor de oaie este inferioară cerințelor consumului intern și cum aceste mate sînt întrebuințate pentru fabricarea crenvurștilor — articol de mare consumație pentru publicul cu mijloace restrînse s’au luat măsurile cuvenite ca acest soclu de mare să nu poată eși din țară. In aceiași categorie vor intra și mațele de porc. SITUAȚIA în BALI ITALIA SI CHESTIA ALBANEZA ROMA, II Ianuarie. — Oficiosul „Giornale d'Italia“ publică următoarele : unele ziare din străinătate au afirmat că Italia s'ar gândi să-și retragă trupele din Albania. Această știre este cu totul din domeniul închipuirei. Putem asigura că consiliul de miniștri, care s'a întrunit Vinerea trecută (1121) la Roma, ocupându-se cu chestia Albaniei, a constatat că Italia, după ce și-a îndeplinit cea dinții parte din sarcina sa, va inspira propria sa acțiune de cerințele generale ale puterilor aliate, ținând seamă de situația politică internațională și de pactele pe cari din ea și le-a impus sie însăși. — (A. T. I.). * In această privință „Tribuna" e informată că consiliul de miniștri a discutat pe larg chestia cu Albania. Problema albaneză — adaugă „Tribuna" — cu toate că prezintă o însemnătate deosebită pentru Italia întrucît se leagă de interesele vitale ale poporului italian în Andrialica, nu poate să nu atragă atenția Puterilor aliate. Acțiunea italiană n'ar putea deci să nu fie integrală de aceea a Puterilor Quadrvplic el. Consiliul de miniștri s'a ocupat totdeodată cu declarațiile pe cari le vor face în discursurile lor, d. Salandra la Turin și d. Barzilai la Milan, asupra politicei guvernului — politică concordă și sprijinită de încrederea națiunii întregi.—A. T. I.). MASURILE DE APARARE ALE ALIAȚILOR NAUEN, 11 Ianuarie. — Știri din Constantinopol arată că trupele anglo-franceze nu numai că au distrus marele pod de cale ferată de pe Struma, ci au aruncat în aer toate podurile și viaductele dintre Struma și lacul Doiran. STAREA DE ASEDIU IN GRECIA BERLIN. II Ianuarie — Se telegrafiază din Atena . E foarte prealabil, că la Athena va fi proclamată starea de asediu. Regele Constantin a declarat corespondentului lui „Ruskoie Slovo“ : „ Dacă guvernul îmi va propune proclamarea stărei de asediu, desigur voiu accepta propunerea. Nu voesc sa supunm libertatea convingerilor în scris și graiu, dar nu pot permite, ca ziare grecești să aibă păreri cu cari îmi jignesc sentimentele. Nu pot tolera ca ziare grecești să ceară puterilor streine să violeze drepturile suverane ale Greciei. Starea de asediu e îndreptată numai contra acestor abuzuri. NEMULȚUMIRILE TURCILOR POLDHU, 11 Ianuarie. — Le Temps primește de la corespondentul său din Atena știrea că la Constantinopol majoritatea ofițerilor turci. Nemulțumiți de apăsarea Germaniei, ar dori încheerea unei păci separate cu Quadropia. TRUPELE ITALIENE LA ALBANIA ROMA, 11 Ian.— Din Valona se anunță: Trupele italiene sînt întîmpînate in toată Albania cu cele mai calde manifestații de simpatie din partea populației băștinașe, pentru ajutorarea cărora, dat fiind mizeria cumplită care domnește, comandamentul militar a luat toate măsurile. Vorbind de pregătirile militare ale acestor trupe „Giorniale d'Italia“ scrie: Cine nu cunoaște Albania cu apele ei repezi, ca Voința, Scumbi și Semeni și cu lipsa ei desăvirșită de orice cale de comunicație modernă, nu’și poate da acum seama de opera săvîrșită de soldații italieni. Aceste ape care întrerup pămîntul albanez mai la fiecare 50 de km. alcătuiau pînă astăzi cea mai mare primejdie pentru o armată de ocupație. Poduri peste aceste ape—cari în timpul iernii sînt de două ori ații de mari, mi erau. Comunicațiile erau aproape întrerupte. Astăzi trupele italiene au făcut să dispară toate aceste semne de barbarie. Peste întinderea Ouville, italienii au aruncat de la un capăt la celalt poduri cari să reziste la cele mai grele transporturi. Peste vastele mlăștini s'au construit acuma zeci și zeci de kilometri de drumuri și apoi un lung și solid pod peste tot acest teren nesigur. Ocupația militară Italiană în Albania progresează metodic și cu siguranță. La Valona au sosit de curând o divizie de infanterie și cîteva baterii de artilerie. (A. T. I.) n. rm /In ACȚIUNEA DIPLOMATICA A QUADRUPLEI ROMA, 11 Ianuarie.—Ziarul „L’Ordine“ ale cărui legături cu cercurile guvernamentale sut cunoscute, discutând chestiunea Salonicului și in general a Balcanilor, publică la loc de frunte următoarele: E bine de remarcat că vederile italiene au fost întotdeauna recunoscute de concertul Quadruple ca fiind limpezi și practice. Intr’adevăr dacă s’ar citi documentele diplomatice redate de Sidney Sonnino de citeva liuni încoace asupra treburilor balcanice, ar trebui să se recunoască că ele au o valoare profetică. Totul a fost prevăzut de guvernul nostru ale cărui sfaturi n’au fost, din nefericire însă urmate. Acest lucru o dovedește și afirmația recentă a ministrului francez Guesde, care intr’o scrisoare, adresată d-lui Labriola, spune că dacă ar trebui să se fie un consiliu al miniștrilor de externe ai Quadruplet Sonnino ar fi acela care ar trebui să aibă in mod logic președinția, atît de limpede , a arătat gîndirea lui în cele șase luni de colaborare cu diferitele cancelariate. Azi directivele Italiei au o mare greutate și o mare înrîurire cu atît mai mult cu cit ele găsesc o deplină aprobare în directivele franceze. (A. T. L) Joi 14 ianuarie 1910 SCHIMB DE TELEGRAME INTRE REGELE BULGARIEI ȘI FRANZ JOSEPH VIENA, în Ian.— Cu ocaziunea numirii regelui Bulgariei ca feldmareșal austro-ungar, un schimb de telegrame a avut loc. Regele Ferdinand a telegrafiat împăratului Francisc Iosef: Generalul de cavalerie, contele Lonyay, căpitan în gardă, mi-a remis grațiosul autograf prin care M. V. a binevoit a mi conferi demnitatea istorică de feldmareșal austro-ungar. Direct mișcat de această nouă probă nicidecum meritată de grația imperială și peste măsură de fericit de cuvintele de recunoaștere a activității mele ca șef militar aliat, rog pe B. V. să agreeze expresiunea desăvîrșirei mele gratitudini. Aceleași simțiminte cari acum 35 de ani au Însuflețit pe tînărul, atunci locotenent, pentru M. V. inspiră azi încă inima mea devotată cu fidelitate filială către persoana sacră a M. V. Inima mea bate acum cu atît mai tare cu cît prea înaltul meu șef militar de atuncî și augustul aliat de acum, a binevoit a conferi umilei mele persoane suprema demnitate militară a armatei sale glorioase și plină de tradițion! glorioase. FERDINAND, feldmareșal regal și imperial răs împăratul Francisc Josef a pris: „Cuvintele extrem de călduroase ce M. V. a avut bunătatea de a’mi adresa cu prilejul numirii ca feldmareșal al armatei mele, m’afi mișcat adine. Mă felicit că W. V. a primit cu atît de mare bucurie acest semn al credincioasei mele amiciții și al sincerei admirațiuni pentru supremul șef aliat al glorioasei armate bulgare și mulțumesc M. V. in modul cel mai cordial pentru asigurarea devotamentului afectuos păstrat din tinerețea sa pentru mine și pentru armata mea, care va fi mîndră de a număra persoana venerată a B. V. printre feldmareșalii săi și de a o ști și prin aceasta încă și mai strîns legată cu ea.— Francisc Iosef. (K. B.) BULGARII DUC ARTILERIE GREA PE FRONTUL MACEDONEAN LONDRA. 11 Ianuarie — Se anunță din Atena că Bulgarii transportă artilerie grea de la Varna pe frontul Macedonean. (Ag. Tel. Engl). SUBMARINE GERMANE LA* XANTI LONDRA, 11 Ianuarie. — Corespondentul din Atena al ziarului „Daily Mail“ anunță că trei submarine germane au fost aduse la Xanti probabil pentru a fi întrebuințate apoi în golful de la Porto Lagos. (A. T. E.) DEPUTAȚII LIREI LA ROMA ROMA, 12 Ian. — La Roma au sosit 60 de deputați sîrbi, cari vor rămâne câteva zile în capitala Italiei (A. T. L)