Dimineaţa, aprilie 1916 (Anul 13, nr. 4340-4367)

1916-04-01 / nr. 4340

UTOLJOn— Ho. 4340 P Zile fără, carne liercuri $! Vineri nu se va vinde carne JBfin­« iul­uuMiwim.iwaei.-a­­p^.■.....v..... —fiec§tizaționarea alimentelor — la înîsiunea centrală de aprovî­­ iare s’a ocupat mult zilele a­­.r.-tea «cu chestiunea laprovizionă­­rii comunelor urbane, cu carne. Principalele orașe din țară au­ apărut direct un oarecare număr (> vite cornute îngrășate cu bor­­pe la­­ velnițe. Comuna Bucu­■­uștî a cumpărat 4000 de vite, co­­na Iași 1000 de vite, etc. ca nti­­îndestulătoare consumațiune î ■ t­p de o­ lună, s’au luat măsuri ca vitele nece­­e pentru consumație să fie rînd­uin­d trimese spre îngrășate la vite . Pentru a economisi cît •>­ai mult posibil stocul de ie existent, s'a­ hotărît vs de două ori pe săptă­­m­înă Marți și Joi să nu fe tăiate vite la abatorii. Deci în zilele de Mier­curi și Vineri nu se va pri­­me în vînzare carne în ‘■ [UNK]le. Această măsură a fost să în aplicare chiar de *­ot în acest scop Miercurea și va­nil Se . ... Ah.. , a.'sî nu are biuicate cu carne de vită. Se mite bucatele de miel șî de pa­­­­ev — dacă se vor găsi Petu­m­a împiedica să nu fie vîn­­■ [UNK]'e vitele dintr-un județ în altul, a decis ca nici una din comune , nu se poată aproviziona cu vite cît din județul din care face par­ Autorizați­e date măcelarilor pentru a cumpăra vite în alte județe vor fi anulate. Se va face insă o excepție pentru aprovizionarea orașului București, care se va face după reguli strict determinate Contrar tuturor zvonurilor false ce au fost răspîndite, va fi dată cea mai mare libertate pentru vînzarea in întreaga țără, a cărnurilor de porc, miei, păsări, ouă, legum­e._ V­a fi permis transportul în1 orașe, fără nici o restrictțiune în vederea con­­sumațiunei interne. Excepție se va face însă pentru localitățile învecinate frontierelor pentru a împedica exportarea prin contrabandă. v­ &­m vederea executărei acestor dis­­pozițiuni, «omisiunea centrală de aprovizionare invită pe top proprie­tarii de velnițe și pe toți proprie­­tarii de vite destinate vînzărei pen­tru consumație : boi și bivoli pînă la S ani, vaci de 10 ani, porci de șase luni, oi și miei de toate vîrstele ; să avizeze direct comisiunea cen­trală de aprovizionare pînă la 10 Aprilie cel mult. Aceste declarații vor trebui să in­dice : numărul capetelor de vite de care dispune : numărul vitelor a­flate la îngrășare în velnițe ; cui aparțin sau Cui au fost vimsute­­ locul unde se află ; cite vite pot fi îngrășate la fiecare velniță, sau cite sunt la pășunat pe islazurile lor­; prețul ce vor cere pentru vitele tri­mese la ingrășare de către comune. Cei cari nu vor trimete declara­tion­ la timpul fixat s­ă vor face de­clarații false, sau vor cere prețuri mai mari de­cât tarifele maximale, vor fi supuși dispoziților legei de rechiziționare și vitele vor fi plăti­te după tariful de rechiziționări. Comisiunea centrală speră totuși mult că proprietarii de vite vor ști să-și priceapă datoria lor și nu o vor sili să recurgă la măsurile de re­presiune cari i-au fost puse la dis­poziție. Din cauza relei voinți a unor anumiți­­ producăto­ri, ca și pentru a face față fără întîrziere trebuințe­lor trupelor precum și populației civile consiliul­­ de miniștri în ședința de­ Miercuri, conform nouți legi de rechiziționări, a i autorizat pe ministerul de război a, să procedeze i­­­mediat, în caz de nevoe la rechiziționarea griu­lui, fainei, vitelor și altor provizii alimentare și o­­biecte necesare, atît pen­tru trupe cit și pentru po­pulația civilă.­­ Aceasă măsură extremă nu va fi aplicată, bine în­țeles, de­cît în caz de tre­buință absolută și de un refuz formal din partea producătorilor de a vinde în bună înțelegere, cu pre­țurile maximale fixate. * "Patronii restaurantelor și lăptă­­riilor-restaurante se vor întruni di­scord la orele 10 în restaurantul Continental pentru a lua cunoștin­ță de măsurile­ luate de prefectul poliției în înțelegere cu­ delegația restauratorilor. Acele masuri vor intra în vigoa­re cu începere de mii­ne % .­ lela Teatru atru! Leon Popescu.­Compania lirică „Grigoriu“. Honda opereta în 3 acte. Muzica de H. Bernhardt foții ispectacol al Companiei k­­­■:& „Grigoriu­“ — „Gonda“ — este :x din cele mai fastuoase montări stagiune­ , decoruri, costume. *t, au purtat pe spectatori din­­ priză în surpriză. Opereta acea­­a luat astfel caracterul unei o­p­ete-feerii, ceea ce de­sigur îi va pura un mare succes ele­c trac­ic. Subiectul e brodat pe logodna are o­ baroană văduvă și un pie­­i disvorțat de prima sa nevastă, •­rechin, la o mare casă de mode­neeiști. Gelozia baroanei față de­­ o soție a logodnicului ei și re­ceptarea dragostei acestuia pen­n­ Gond­a, face ca în cele din ur­ 1 baroana să ia de soț pe­ un v­e­­r al ei, iar Gonda sa reia viața ■ pictorul ei. emnharidt, autorul „Fetiței dulci,­cris o partițiune în care preda­­­mă un mare duet-vals ga car­a­c­­sentimental, care se strecoară reiche și răm­îne și un alt vals­­­el, care iarăși se insinuiază. Ro­­­­ ita-scrisoare a G­ondeî din actul treilea e de efect și întro­duce­­*a unei fericite adaptări a cele-* ii romanțe a lui Martini „Plaisir ,­retiour“, într’o transcripție de Fe­* Motte, a fost mist gustată de moscători. Rolul titular e ținut de d-na Jip­­? "Alpăteanu, care îi împrumută în­­­­sa sa voce și care, a­­ cântat cu­­ osebire frumos duetul și roman- Pianis,muriile sale sunt de mn p­re farmec în acute și­ i-au atras aclamațiunî la scenă deschisă. În rolul baroanei­ văduve d-na Ma­­­odi a repurtat­ un franc succes , jocul său însuflețit și­ prestanța " iudinilor. Leonard e pictorul divorțat și lo­ht din nou *—■ și în situațiunile a­cestea 11 prindi. Duetul și romanța lui­ Martini au fost cîntate de d-sa cu o simțire și pricepere cari i-au fost răsplătite prin aplauze unanime. Maximilian a ridicat, ca în­tot­deauna, o figură episodică în pri­mul plan, grație talentului său de caracterizare. E vorba de un băr­bier țigan, care cumulează profesia de părinte „adoptiv“ în schimbul unei taxe fixe. Supetu­l său cu Gonda e de un comic care a amuzat mult. D. Bătcănescu foarte simpatic în verișorul baroanei-Corpul de­ balet s’a prezentat în­­ celle trei divertismente așa fel în­cît ne întrebăm dacă n’ar trebui încer­cată montarea unui mic balet, în așteptarea unuia care să ocupe o seară­ întreagă. Bogăția, variația și frumusețea costumelor, precum și cele trei decoruri somptuoase, fac onoare gustului și sacrificiilor direc­ți­unei. Maestrul Frank­ a animat ansam­blul sub forma sa baghetă. De la galerie mită1 exportul produselor lor spre a satisface nevoile lor reciproce, s’au­ făcut rezerve în ceea ce privește materialul de război ș­. Acest acord lămurește i­ă autorizația de export e independentă de orice fel de com­pensație specială. Cele două guver­ne au luat angajamentul de a per­mite într-un mod reciproc și egal în principiu^ tranzitul mărfurilor din alte țări. Prin acea­stă înțelegere, cele două guverne au de gînd să resta­bilească cît va fi cu putință relați­­unnile economice între Germania și Romînia, relațiuni cari au­ suferit în urma războiului, șî de a le înlesni într-un mod conform cu interesele lor reciproce. (Wolfsbureau). Acordul economic dintre România și Ger­manie BERZ.IX, 29 Martie. — știrea aui București după care o convenție ar fi fost iscălită între guvernele ro­mân și german în scop de a înlesni transacțiunile comerciale între cele două țări, e absolut adevărată. Această convenție a fost iscălită în ziua de 7 Apr­i­lie st. n. col., la Berlin, de către secretarul de stat la ministerul de externe și minis­trul Romîniei. Prin această înțelegere, cele două guverne s’au­ obligat să per­ SEASE PAGINI nstaatia la Verdun PARIS, 29 Martie.­­ Germanii au fost siliți să renunțe în ultimele timpuri la ofensiva generală pe fron­tul .Sin fața Verdunului din cauza pierderilor prea mari pe cari le-au su­ferit, pierderi mari se urcă la două treimi din efectivele lor. Ofensiva generală a fost înlocuită prin atacuri localizate pricinuind pierderi serioase, de­oarece germanii nu avantează trupele lor la asalt de­cît în formațiuni dense de patru oa­meni de front, constituind­ astfel ținte compacte și perfecte pentru­ ar­tileria noastră. După fiecare nouă încercare de a străbate frontul nostru, germanii trebie să se oprească pentru a-și re­lua sufletul și a reînoi trupele dis­truse. Frontul francez rămîne invio­labil și nu mai este îndoială astăzi că marea năvălire pe care o proiec­tase germanii este imposibilă. Cer­cările militare sînt convinse că ata­cul Verdunului, care se prelungește zadarnic în lupte zilnice de mică importanță, este o operație pierdută. Dușmanii noștri afectează să con­sidere ocuparea satului Malancourt și luarea parțială a lui Haucourt (16 kilometri de Verdun) ca niște succese decisive. Aceste două locali­tăți sunt situate în fundul unei ce­­tăți dominată de focul artileriei noastre. Ambele sate formează pe frontul nostru o eșitură fără nici o mportanță strategică, pe care am p­­ărăsit-o pentru a nu suferi pierderi­­ utile și numai după ce am cauzat dversarului pierderi grele. Mica În­aintare a germanilor în acest punct nu va avea nici un efect util Com­­­pțiunea franceză asupra războiu­lui de usură, așa cum a înțeles-o foarte bine „Berliner Tageblatt“, consistă în a menaja rezervele di­n oameni și de material. Războiul pe care-l susține astăzi Franța e o lup­tă de neamuri și nici de cum un război­ de cucerire pămîntească. Chiar în cazul cînd germanii ar reuși să pătrundă în editura pe care o formează linia noastră Malancourt și Bethincourt, totuși ei n’ar fi încă pe punctul de a aborda adevăratele lucrări defensive ale Verdunului, a­­dică linia a­tot­puternică a fortifi­cațiilor naturale. Aceasta e situația la Verdun după cincizeci de zile de o luptă înăsprită unde Germania a trebuit să avinteze pe cei mai tineri soldați. (Agence Radio). I Prețuri maxime pentru prod­usele petrolifere De­oarece fabricanții și­ societăți­le­­ de petrol nu au voit să consimtă la o reducere a prețului derivatelor pentru consumul intern — reducere propusă de guvern în vedere că societățile realizează beneficii con­siderabile la export — ministrul in­dustriei, d. Al. Rado­vici, a stabilit prețuri maximale pentru toate de­rivatele petrolului: benzină, uleiuri minerale, reziduri, motorină,­­ ga­zod, parafină, postete, etc. Aceste prețuri , vor fi date publi­cității Sîmbătă, împreună­­ cu alte prețuri maxime fixate pentru arti­cole de primă necesitate netrecute pînă acu­mi pe lista publicată de noi și intrată în vigoare la 28 Martie. jI- ■ I­I*' Eliberarea sindicului bursei din Galați GALAȚI, 30 Martie. —Afacerea pri­vitoare­ j>e sindicul oficial al Bursei a produs mare senzație și oraș. D. Gheorgh­e Pascu a fost lăsat liber de către judecătorul de instucție d­îndu­i-se un nou­ termen­­ de înfățișare, cînd urmează să aibă, loc și con­fruntări. Prin rechizitorul sau d. pri­mpro­­curor la­mandi, a deschis acțiune pu­blică contra d-lui ■ Pascu, pentru tăie huire la bancruta frauduloasă « Chestiunea noului contracii de 100 mii vagoane Hotărîrile Comisiunei de export Contractul de 50 mii vagoane cu cereale, vîndute conforb­ului au­­stro-germano-ungar fiind aproape efectuat. Comisiunea centrală de export a ținut era o ședință plena­ră, în vederea repartizărei cereale­lor ce­ se vor exporta pentru cel de al doilea contract de 100 mii va­goane. Ședința a fost prezidată de ă. ministru Al. Constantinescu și au luat­ parte d-tu­i G. Caracostea, di­rectorul comisiunei, J C. Găgiulescu sub-director, Manissalian, preșe­dintele asociațiunea comercianților de cereale, cum și­ toți ceilalți mem­bri ai comisiunei centrale pentru vînzarea și­ exportul cerealelor. * ■ In această ședință președintele A­­sociației comercianților cerealiști, a prezentat tablourile de toate înscrie­rile comercianților, cu cerealele cari urmează să fie trecute în contrac­tul celor 100 mii vagoane. După aceste tablouri comercianții din­ țară s’au înscris cu următoarele cantități pentru acest contract: 13.150 vagoane secară, 20.898 vagoa­ne cu orz, 28.462 vagoane cu porumb vechi­, 10.067 vagoane porumb nou­ și cu 70 vagoane mazăre. * După discuți unile urmate, comi­siunea centrală a hotărît în ședința de orî, că din totalul cantităților înscrise de orz, se va exporta, pen­tru contractul de 100 vagoane, o treime. Cantitățile înscrise de mazăre și secară, vor fi exportate în întregi­­­me. In privința stocu­rii­ de porumb, care va fi admis la export, pentru noul contract, s’a stabilit ca Vineri la orele 11 a. m. să se țină o nouă ședință prezid­ată de d. ministru Al. Constantinescu. * O altă chestiune interesantă, dis­cutată în ședința de eră a Comisiu­­nei centrale de export, a fost a­­cea a griului refuzat de biroul bri­tanic. Arendașii care se găsesc în acea­stă situațiune, — adică acei cărora li s’a refuzat griul de Biroul brita­nic, și ale căror contracte de aren­dare expiră în 1916, li se vor elibe­­­ra autorizațiile de export pentru griul refuzat, — după ce, bine­în­țeles, Comisiiunea de export va fi anchetat fie­care cas în parte. Ceilalți, al căror grid a fost refu­zat de englezi, și care nu sînt aren­dași, vor trebui să aștepte rîndul pentru export, după ce se vor în­tocmi tablourile necesare. Griul acestora va fi exportat pen­tru acehrș). consorțiu, cumpărător al celor 100..vagoane. A. Sandu Dela Asociația Medicilor necesitatea îndreptării si­tuației MEDICILOR DE RE­ZERVA Asociația generală ia medicilor a ținut aseară ședință sub președinția d.lui dr.­ H. Bottescu. După cei do dl H. Bottescu dă citire interpelării tăcute Corpurilor Legiu­itoare cu privire la înaintarea medi­cilor de rezervă, se ia din nou­ în dis­cuție chestia medicilor militari. D. dr. PITULESCU, cere ca să se omogenizeze situația medicilor mili­tari fie la activi siau de rezervă, stabi­­lindu-se numai trei clase de medici. Erarhia cu grade multe este vătă­mătoare serviciului. D­ 30 susține in ce privește capaci­tatea militară, că medicul activ și­­ cel de rezervă sunt egali. D. dr. BOTEZ, arată nedreptatea ce s“ia făcut acelor miedici care un număr mare de ani au făcu­t servi­ciul cai­­ combatant! și — cu ocazia mobilizării din 1913 — au fost tre­cuți în­­ cadrele sanitare. Intr'adevăr, toți aceștia, după 15—17 ani de ofi­­țerie, au fost lăsati cu gradul de sub tc­o­tenent, sau­ cel mult l­ocotenent. D. dr. I. JIANU cere ca­ înaintarea­ în grad a medicilor să se facă luîn­­ du-se în considerație totalitatea a­­nilor servit! ca ofițer, ca­ și cum ar fi fost înaintați la timp. De pildă, dacă an­ medic, după ,15 ani de ofițerie se găsește azi sublo­cotenent și, dacă e capabil, să fie înaintat prin salt căpitan. 1­. dr. TEODORU­ arată că ele­mentele cele mai bune și cele cu mai multă experiență trebue să serveas­­cn formațiile sanitare din­na­inte. Or, tocmai aci, pier­derile medicilor sînt mai mari. Cum majoritatea dintre medici sînt nedreptățiți în grad, familiile vor rămîne cu pen­siuni derizorii. D. dr. SAIDAC arată că dificul­tăți bugetare se opun la justele ce­reri ale medicilor. D. dr. BÄTESCU încheie,­­subli­­niind dezinteresul cu care este tra­tat corpul medical tocmai de către aceia cari vor avea nevoe d­e el. GroMuillM Tribunalele Militare PROCESE DE SPIONAJ Eri, Mercuri, 30 col., s’a judecat de consiliul de război sub președin­ția d-lui colonel Mladiani, interesan­tul proces de spionaj al elevului de administrație Curpen Const, și­­ capo­ralului Christu N. de la­ comanda­mentul 3 teritorial. Faptul constă în­ aceea, că ambii primind din mina­ căpitanului Mi­­hăilescu­ un p­li­c sigilat alb cu h­îrtii secrete, iai destinație au ajuns ace­leași hârtii într’un plic de hîrtie galbeni. S’a­ crezut că, pentru a se cunoaște­­ cuprinsul hârtiilor, preveniții au rupt plicul, a­u copiat sau fotografiat conținutul și apoi au pus hârtiile în­­tr'un plic galben. In urm­a pledoariei apărărea, con­siliul făcîmdu-și­­ convingerea că nu e vorba­ de spionaj, ci de o simplă neexecutare de ordin, a schimbat calificarea faptului din „spionaj“, în „infracțiuni la regulamentele disci­plinare“ și i-a­ condamnat nu­mai la 30 zile închisoare. Pentru elevul Curpen a pledat fratele säu d. Curpen, iar pentru­ ca­­­poralul Christu d. advocat căpitan Popescu, Tudo­r. * Tot elî a fost judecat sergentul Sebastian Chinesen din batalionul 3 pionieri, care a­ fost surprins pe­­ cînd dădea niște explicațiuni unul­ parti­cular, cu privire la tranșeele­­ ce se executau la hotarul județului Ar­geș. Consiliul a condamnat pe Chines­en la 5 ani închisoare- Tribunalele civile Escrocul. Ștefan Berbecel, care în­șelase uin mare număr de săteni din comuna Bol­intimi și altele,, luîn­­du-le bani, — fie pentru a-i scăpa de armată, fie pentru a stărui la ministerul de război ca să li­­ s­e dea furniturii, — a fost judecat și­­ con­damnat era de tribunalul corecțio­­nal s. 4 la doi ani închisoare . Vasile Popescul, fost chelner la restaurantul Andrei Dumitrescu, a fost arestat și dat judecăț­ei în ziua de 3 Ianuarie, fiindcă a tras cîteva fo­curi d­e revolver asupra lui Ște­fan Dumitrescu, în circiuma lui Nae Dră­gănoi din șos. Basarab. Fiind­că pe urmă s’­a­ dovedit că revolverul cu care acu­zatul­­ împușcase pe adver­sar, îl fura­se de la unul din clienții restaurantului, el fu pus și sub in­­cumspațiunea de furt. Procesul lu­i Popescu s’a­ judecat erî­ d­e tribunalul Ilfov s. 4, întru cît este pasilor. In urmț­a pledoariei d-lor Tineri 1 Aprilie 1918 Radu Rosetti și Trifu, tribunalul l’a achitat, de crim­ă, gă­sindu-i că era: în legitimă acum­­ 1 *%o. o privește L v betűi de furt, tribunalul și-a decli­nat competința d­e a-1 judeca și l’a­ trimes pe Vasile Popescu la­ jude­­cătoria de ocol. * Curtea de­ casație I. II a admis recursul făcut de moașa Aneta Pro­­firiu din Focșani contra de­ciziunii Curții cu jurați prin care fusese condamnată la un an închisoare pen­tru provocare de avort. Decizia a fost casată și afacerea trimeasă la jurații­­ din R.­Sărat pen­tru motivul —­ desvo­ltat de d. avo­cat Const. Săvescu, — că întrebările puse de președinte juraților cum și­ verdictul, nu au fost citite în șe­dință publică, ci se menținuse și în­ acel moment ședința secretă declam­rată cu ocazia­ dezbaterilor. * ' / Recursul făcut de d. Vasile P. Pri­pa la Contenciosul Administrativ contrar refuzului ilegal a­l ministeru­lui de industrie de a-i aco­rda per­misul d­e explorare a zăcămintelor de cărbuni din jud. Bacău,­­ a fost amîn­at pentru ziua­­ de 25 Mai. o senzațională afacere de spionaj la Moreni MOHENI, 30 Martie. — in urma unor denunțuri, autoritățile locale au­ descoperit astăzi­ un caz de o ex­tremă gravitate. In magazia unui inginer, de ori­gină germană, persoană bine cu­­ născută, s’au­ găsit îngropate în pă­­mînt 17 planuri al Marelui Stat- Major român cuprinzind diferite re­giuni, între care: Predealul, Buște­nii, Breaza, Bratocea și altele. Autoritățile superioare au fost a­­vizate. Inginerul german care la orele 2 după amiază plecase din localita­te, a fost pus imediat în urmărire. Primăria locală, a primit știrea că el a fost arestat în gara Băicoiu. Publicul, vădit indignat de aceas­tă senzațională descoperire, s-a a­­dunat în fața primăriei, unde a fost adus încă un complice care, îm­preună cu denunțătorii, au fost tri­miși chiar astă-seară la Ploești unde se va face ancheta. Se crede că ne aflăm în fața u­­nui îndrăzneț caz de spion­agiu­ și că vor mai fi de înregistrat unele des­coperiri senzaționale în legătură cu aceasta N. P.-Buzău

Next