Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)

1916-06-01 / nr. 4399

i r 4 J Ț ANUL JONI—NO. 4393 A 4 Mamornița a fost de la începutul PUBLICITATEA CONCEDATI EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. Karageorgevicl 9, EUJI.—T«Wl®« */« ABONAMENTE CU PREMII: Ca an Lei IS.— ț 6 Ioni Lei 9.80 » Inni Let S. -Pmtra ilrtlnMat. prețul e.te Indol* TELEFON 4 LINII No.. 14/10; 34/73; 14/49; 12/40 ȘEASE PADINI J v Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Directori CONST. MIN­E Blatourile statului: Str. Strindt»­ No. 11. — București RETRAGEREA TRUPELOR RUSEȘTI DD HOLD ' Ne lipsesc știrile din nordul Mol­dovei spre a putea veni cu mai î nalte lămuriri asupra incidentului petrecut la granița Prutului, fiind­­­că guvernul a luat măsuri ca toate depeșile să fie reținute la Iași. Sin­gur numai d. I. C. Brătianu preșe­dintele consiliului de miniștri și di­recțiunea generală a Siguranței Statului sunt ținuți în curent cu cele ce se petrec. Din această cau­ză se și explică știrile fanteziste cari circulă în Capitală . Din convorbirile pe care le-am­ avut astăzi ca mai­­ multe persoane din ofici­alitate, incidentul nu pre­zintă gravitatea pe care u­­­nic caută să i-o dea. Faptul ■s’a petrecut astfel : Sîmbătă pe la orele 3 și jumătate din noapte, Di­recțiunea generală a Si­guranței Statului și co­mandamentul de grănice­ri au fost anunțate că tru­pe rusești în număr de a­­proape trei regi compuse din infanterie și cavalerie, au pătruns pe teritoriul rom­ânesc din nordul Mol­dovei, ocupînd regiunea dintre Mamornița și Mol­­vița. __O depeșă din partea șe­fului de vama, anunță mi­nisterul de finanțe că la apariția trupelor rusești, trupele austro-ungare au deschis un foc viu, gloan­țele și obuzele trecînd de­asupra postului vamal și că șeful vămei s'a văzut silit să părăsească postul luînd cu sine registrele. Cum se explică în cercu­rile oficiale această intra­re bruscă a trupelor ruse­­­ști . După unii, aceste trupe neputînd forța linia de tranșee austro-ungară de pe frontul rus, în dosul că­reia sunt baraje de sîrmă străbătute de puternici curenți electrici, trupele ruse au încercat o mișca­re de învăluire străbătînd pe teritoriul nostru și ocu­­­pînd unghiul din nordul Moldovei dintre Noua-Su­liță și Filipăuți, fără ca comandantul acestor tru­pe să-și fi dat seama că a încălcat teritoriul român. Fundele de demarcare a­ frontierei noastre în a­­ceastă regiune nu sunt destul de sigure, fiindcă nu Prutul este linia­ de frontieră, întru­cît grani­ța romînească în unele părți trece peste Prut și granița rusească trece din­coace de Prut, așa nicit dintr’o eroare a coman­dantului trupelor, voind să facă o mișcare strate­gică, a trecut pe teritoriul romînesc. Panica a fost mare în po­pulația romînească, toți locuitorii căutînd să se re­fugieze spre Dorohoi, în­groziți mai ales de viile fo­curi ce s’au tras și de-o parte și de alta. Imediat ce trupele ruse­ști au pătruns pe terito­riul nostru, pichetele de grăniceri au înștiințat au­toritățile superioare și la fața locului a plecat de ge­neral Castriș. Știrea că doi grăniceri romîni ar fi fost împușcați nu se confirmă. Guvernul înștiințat de acest in­cident, a făcut un demers la Petro­ vrad­, luînd în acelaș timp măsuri militare la frontieră. O divizie sub comanda d-lui general Pătrașcu a primit ordin să întărească fron­tiera. Regele care se afla în excursie pe Dunăre a sosit era în Capitală la orele 12, — trenul fiind în întîr­­ziere — însoțit de d. ministru V. An­tones­cu. La gara Mogoșoaia, Suveranul a fost întâmpinat de d. I. C. Brătianu care s’a suit în vagonul regal. In gara de Nord așteptau d-nii miniș­tri V. G. Morțun și AL Constanti­­nescu, iar în gara Cotroceni Su­veranul s’a întreținut citva timp cu miniștrii de față. D-nii miniștri Al. Radovici și Em. Porumbarii lipseau. Astăzi de dimineață un consiliu de miniștri a fost ținut la d. I. C. Brătianu acasă, la care a luat parte și d. M. Ferichide preșe­dintele Camerei. Nimic nu a transpirat a­­supra hotărîrilor luate în acest consiliu. De la minis­terul de război ni s’a co­municat că trupele ruse­ști au început a părăsi te­ritoriul romînesc. N. P. D.4 Un curier special a fost trimes la Govora pentru a aduce la cu­noștința d-lui Costinescu amănun­tele asupra incidentului dela Ma­­momită cum și hotărârea luată de guvern. * ’ In consiliul de miniștri care s’a ținut azi diminea­ță s’a discutat, din nou, a­­supra proporțiunei care trebuie dată incidentului. A predominat propune­rea­ ca imediat ce se v-a pri­mii de la Petrograd asigu­­­rarea cum că nu poate fi vorba de­cît de o mișcare greșită a comandantului trupelor locale, să se con­sidere incidentul închis, bi­n­e înțeles cu condiția ime­diatei retrageri a trupe­lor. Un domn ministru a de­clarat azi, după consiliu, unui diplomat, cum că gu­vernul își explică foarte bine că luptele fiind chiar în cea mai mare apropie­re de hotarul nostru, ba la un punct chiar pe linia h­otarului, asemenea inci­dente devin, în focul lup­tei, inevitabile. Austriacii, fără a­ fi întreprins vre-o ofensivă, au încălcat ade­se­ori, prin patrule, terito­riul nostru, pe uscat și pe apă. Și atunci am protes­tat. Dar firește că și acum am protestat fiindcă nu voim să se interpreteze în străinătate că cineva ar pu­tea înrîuri astfel asupra momentului intervențiu­­nei Romîniei în războiul acesta. De altfel guvernul ro­mân are convingerea că nu printr’o astfel de incursi­une ar crede Rusia că ne va determina la intrarea în acțiune. Ne aflăm dar în fața unui incident dato­rit exclusiv situațiunei ec­ografice locale. In ce privește retrage­rea trupelor rusești, ope­rațiunea a început car în așa condițiuni în­cît aus­triacii să nu poată nici a­­taca nici respinge aceste forțe. Versiunea care s’a dat că contele Czernin a prevenit guvernul nostru încă acum două luni că trupele ru­sești vor încerca o incursiune pe teritoriul nostru este lansată în scop de a provoca o înăsprire de raporturi între noi și Rusia. Austriacii au denunțat mereu, prin foile lor, prin agenții lor, cum că rușii grămădesc trupe la fron­tiera noastră. Pentru ce au grămădit aceste trupe, — se știe acum. Rezultatele ofensivei ruse explică pregătirile denunțate de austriaci acum cîteva luni. 4 . D. Brătianuu a comunicat tuturor legațiimelor din străinătate să în­științeze guvernele respective că guvernul român a cerut explicațiani la Petrograd și imediata retragere a trupelor rusești de pe teritoriul român. 4 Se afirmă, că regele Ferdinand a declarat miniștrilor: —Aprob măsurile d­v. și din a vă asigura că n’am să procedez ca regele Greciei. Ce a înțeles regele prin aceste cuvinte, nu se poate spune precis. Asigurarea poate fi interpretată într'un sens și într’altul, războiului un punct statornic pen­tru spionajul austriac. Guvernul român care a tolerat propaganda și spionajul nemțesc pe întinderea întregei țări, l’a tolerat și la Ma­­mornița unde cîtiva ticăloși din lo­calitate s’aui pus în serviciul spio­nilor austriaci. Cum Mamornița domină întrea­ga regiune pe o întindere de vreo 20 km,, spionii austriaci observau toate mișcările trupelor rusești și indicau austriecilor cu preciziune tirul pentru artilerie. Spionajul acesta a fost tolerat în permanență Hep. 4 Măsurile guvernului IAȘI, 30 Maifi.— Firul special te­lefonic Mărășeești-București a fost închis pentru convorbiri particu­lare. De asemenea au fost suspendate convorbirile telefonice spre jude­țele Iași, Botoșani și Dorobotă. Mai mulți ofițeri superiori cari fac parte din regimentele din Boto­șani și cari se găseau în permisie la Iași, au primit ordinul de a se înapoia la regimentele lor. Trenurile spre Pașcani au fost o­­pate cu numeroși rezerviști, re­­chemate de urgență. Dan. Ue povestește un martor ocular y *- 'tj . ‘ *~ IAȘI, 30 Miln­îi. — D. Nicu Gher­­ghel, fost deputat de Dorohoi, care a fost la Mamornița, în cursul nop­­tei de Sîmbătă spre Duminecă, cînd­­ a avut loc trecerea trupelor rusești pe teritoriul nostru, povestește ur­mătoarele : „Fusesem prevenit pentru astă noapte de primul atac al rușilor împotriva frontului austriac. Am plecat într’acolo unde am găsit între alții pe un ofițer de stat major, și un reprezentant al brigă­­zei noastre de siguranță. Atacul artileriei ruse s’a produs mai din timp și privea întregul front aus­triac, de la Giureni — punct care răspunde satului romînesc Mamor­­nica — în sus pe Mahala și mai de­parte. Cu cît se înopta cu atât spec­tacolul era mai înfiorător. La orele 10 atacul artileriei a în­cetat, începând atacul infanteriei și al cavaleriei descălecate. După aproape o oră și jumătate, pe cînd stăteam pe scaune, în cear­dacul din fața casei unui țăran unde ne adăpostisem, auzeam gloanțele șucrînd la spatele nostru. Nedumeriți am căutat să cerce­tăm de unde provin, dar multă vre­me nu era, rușii înconjurase satul, și gloanțele din mitraliere șu erau necontenit. Toți ne-am culcat la pămînt, și după îndemnul gazdei, ne-am târît în grădină unde se afla o pliviniță mare, șî am stat acolo pînă la orele 3 dimineața, fericiți că avem adă­post. Pe la orele 3 la ivirea zorilor, focurile au încetat. Rușii, numeroși — se spune că erau 2 regimente — au ocupat șan­țurile cari formează linia de fron­tieră, și șanțul despre șoseaua Her­ței și malul Prutului“. D. Gherghel spune că părerea d-sale este că rușii trecînd pe te­ritoriul nostru, vroiau să întoarcă frontul și să cadă în spatele aus­­triacilor înconjurînd satul Giureni. A fost un mare noroc, că fiind noapte, austriacii nu și-au dat sea­ma că atacul vine, de pe teritoriul romînesc, altfel ei ar fi bombardat satul, care de­sigur că era distras. D-sa are convigerea că au fost victime.­ ­4 - Ultimele știri tat o noapte și o zi — apoi com­­­uni­catul apărut asea­ră și prin care se anunță pur și simplu că rușii au e­­vacuat Mabnornița, pune într-o situație comică pe primul-ministru. Dacă aliații ar fi urmă­rit de aproape toate acte­le contrarii regulu­ilor in­ternaționale în favoarea puterilor centrale, făptui­te și tolerate de un guvern care pretinde că respectă în mod strict neutralita­tea, apoi am­ fi fost de la începutul războiului în permanent conflict cu ca­binetele împătritei înțe­leg­eri. Dar aliații ne-au arătat multă bună-voință și au respectat opinia publică a țarei care le-a manifestat, fără întrerupere, încre­dere și simpatii. D. Brătianu a văzut în incidentul de la Momor­nița ceia ce nimeni n’a înțeles : o h­otărîre de a ne scoate din neutralita­te, deci o hotărîre de a ni se i­m­pune din afară momentul insierărei în ac­­­țiune. • Dacă la Pernograf­ s-ar fi urmărit așa ceva apoi nu se alegea acest mo­ment. D. Brătianu a oferit ali­aților ocaziuni mai favo­rabile pentru un act de­ de­m­onstrațiune în­potri­va noastră și anime a­­tunci cînd guvernul d-lui Brătianu s’a supus Ame­nințărilor de­ la Berlin în ajunul ofensivei din Bal­cani sau atunci cînd s’a cerut guvernului să impe­­dice alegerea părintelui Lucaci și Goga. Atunci d. Brătianu nici nu s’a gîmfit să facă vre­ o chestie internațională.A executat ordinele pu­terilor centrale. Un soldat rus, rănit la un picior a fost pansat de d-sa și alții cari se aflau cu d-sa. Dan - Trupele rusești an parașit teritoriul roman -44-Un nou comunicat al guvernului „Viitorul“ apărut aseară într’o e­­diție specială publică următorul co­municat : Faptele au adeverit pă­rerea ce emiteam era. Comandantul trupelor ruse de peste Prut a co­municat că n’avea nici o cunoștință de faptul că un detașament din trupele sale ar fi intrat pe terito­riul român și de îndată ce a fost pus în cunoștință dinspre aceasta, a declarat că s’au fituat toate măsu­rile necesare ca em­asarea să fie îndreptată și să nu se mai poată re­peta. De altfel din ultimele știri primite, putem anun­ța că atît Mamornița cît și împrejurimile au fost evacuate­ de trupele ru­sești. 4 Comunicatul acesta este precum se vede, tot atît de vag ca și acel care a­­nunța încălcarea terito­riului nostru. Precum nu s’a explicat cum au încălcat rușii te­ritoriul nostru, tot așa nu se spune cum l’au evacu­­at. Dacai d. Brătianu a voit să dea incursiune­ rusești, evident datorită unei e­­rorî în toiul luptei, pro­porțiile unei chestiuni in­ternaționale — și cercuri­le oficiale împreună cu regele s-au alarmat și agi- Blocarea Greciei BERLIN. — „Times“ anunță din Atena . ■ Ziarele anunță că bastimentele de războii­ engleze semnalate la Pha­­leron nu permit vapoarelor grecești să intre safi să părăsească porturile Pireu, Syros și Milos. Se crede că blocada a și intrat in vigoare. După ocuparea fortului Rupel de către trupele bulgare, miniștrii Qua­druple­ au comunicat guvernului grec că dacă se permite trupelor bulgaro-germane să înainteze pe te­ritoriul grec, aceasta va avea ur­mări serioase. 4 „Times“ anunță din Salonic: Marți dimineața, la orele 7, au in­trat în vigoare măsurile luate pe mare dealungul coastelor grecești. 4 La Cardiff s’a refuzat la 20 vapoa­­re grecești cărbunii ceruți. Aceste vapoare au fost invitate să părăsea­scă imediat docurile pentru a face loc unor alte vapoare. „Agenția Reuter“ anunță din A­­tena: Deși nu s'a publicat nici un comu­nicat oficial se crede că blocarea Greciei a intrat in vigoare de Mier­curi. * In cercurile armatorilor din Pireu această măsură a avut un efect zdrobitor. In cercurile oficale domnește o activitate febrilă și se țin dese con­sfătuiri. Primul ministru Sculadis e­rn neîntreruptă comunicație cu regele. * " „Daily Telegraph“ anunță din Sa­lonic . Nu se știe cam ce a cerut Qua­­dropia de la Grecia. Se crede însă că Intre altele Quadrupia a cerut și demobilizarea armatei grecești. 4 „Times“ anunță din Atena : Cu toată demobilizarea parțială a Greciei, alații mențin coastele Gre­ciei sub blocadă. Din Haga se anunță : Știrea despre blocarea Greciei a produs satisfacție în Anglia. Se cre­de că astfel Grecia va putea fi con­­strinsă să ia o hotărîre. " Știrea din Atena că Grecia a con­cediat contigentele mai vechi e con­siderată în Anglia ca începutul de­­mobilizărei cerută de aliați. Se crede că e un Început de bunăvoință arăta­­t­ de Grecia și că înainte de a se înspri blocada și vor urma noul tra­tative. Seres și 20.000 au ocupat pozițiuni pe Mia Seres-Caraba,­­ asta pen­tru a o­ lua înaintea trupelor ger­­mano-bulgare. Se desminte­­ știrea că regele Ferdinand al Bulgariei va lua co­manda supremă a armatelor aliate dre opereză în Balcani. D. PASICI AȘTEPTAT LA ROMMIAL ROMA, 29 Mai. — Se așteaptă M Roma sosirea d-lui Pasici, vonlon din Paris. (A­ T. L) ; 4­4 EVENIMENTELE DIN GRECIA SOFIA, 30 Maiü. — Guvernul grec a suspendat ziarul „Kyrix“ al lui Venizel­os, fiindcă primejduește interesele militare ale Greciei. Ziarul „Kambana“ află că din Sa­lonic au pornit 40.000 soldați au înțelegere­ spre Cavalla, 30000 spre arerum­­t­um» 1916 Lordul Kitchener urma să vie la Bucu­rești BUDAPESTA. — .iPester ttoyaf" anunță din Rosendaal: Știri din Havre confirmă că mi­siunea principală a lordului Kitche­ner în călătoria sa spre Petrograd, era să determine Rusia să ia o ho­tărîre definitivă în chestia concep­si­nilor care trebuiau făcute pentru a cîștiga Romîni ®. El trebuia să plece apoi la București. Călătoria lui actuală avea cam acelaș carac­ter ca cea întreprinsă la Atena. De astădată intervenția lordului Kitchener era să fie sprijinită de victorioasa ofensivă rusă. Cînd mi­nistrul de război­ englez a vizitat capitala Greciei, la București și A­­tena nu se mai credea în posibilita­tea unei ofensive rusești. Ultimile evenimente — așa asigură ziarele din Havre — au schimbat părerile cercurilor militare. Ofertele Quadruplech urmau să fie reînoite, în formă îmbunătățită, gu­vernului din București de către lor­dul Kitchener. Transport italian scufundat i ROMA, 28 Mată. — Era seară două submersibile inamice au atacat în Adriatica inferioară convoiul nos­tru compus din 3 steamere trans­par­tind trupe și material și acoperit de o escadră de contra-torpiloare. Submersibilele, deși contra-atacate de urgență, au izbutit totuși să a­­runce torpile dintre cari una a lovit steamend „Principe Umberto" care s-a scufundat în puține minute. Cu toate mijloacele de salvare de care dispunea convoiul și cu tot a­­jutorul grabnic dat de celelalte uni­tăți perderile, cari nu se pot încă preciza ating aproape jumătate din trupele îmbarcate pe zidul steamer (Ștefani). 1

Next