Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)

1916-06-25 / nr. 4423

♦ *\ r / ANUL XIII—No. 4423 C Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Directors CONST. MILLE București Biurourile statului: Str Sarindisi No. 11. TELEFON 4­­/NNI No.­­ 14/10, 34/73. PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUS«’­ AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER­S Comp. Str. Karlgeorgevlei 9, Eta] I.—­Telefon 8/« ABONAMENTE CU PREMII: Cn an J Lei II.­; 6 luni Lei 9.50­3 luni Lei 5. — Pentru străinătate prețul este Îndoit Presa străină și România R­omînia rămîne neutră BERLIN.­­ Corespondentul bu­cureș­tean al lui „Nieuwe Rotter- Adamsche Courant“ anunță că gu­­b­ernul rus a căpătat convingerea că Rominia e hotărîtă, după apro­pierea economică de puterile cen­tralei, să păstreze în orice caz neu­tralitatea pină la sfîrșit. Chestia munți­unilor românești !— ELE CONTINUA A FI OPRITE LA MARSILIA ȘI SALONIC — BERLIN. — Ziarele anunță deja frontiera rusă : ,J La nouile demersuri făcute de­­ guvernul român la Paris și Lon­dra, în chestia eliberărea munițiu­­­nilor românești cumpărate în A­­merica și cam­ din cauza evenimen­telor din Balcani, au fost reținute la Marsilia și la Salonic, guvernul francez a răspuns că nu poate sa­tisface deocamdată cererea Ro­­mâniei, de­oarece scrupulele expri­mate acum cîteva luni mai există și acum. In cercurile politice din Petro­grad se crede că chestia munițiu­­tutlor influențează în bună parte a­­titudinea României. * — IN CAPITALA. — IN ȚARA. — DE 30 DE ANI N’A MAI FOST A­­SEMENEA CĂLDURĂ — Ziua de Miercuri a fost una din zilele cele mai calde din care au fost înregistrate vre­odată în Ro­mânia.­­După datele furnizate de Obser­vatorul astronomic și metereologic­­ din București, temperatura maxi­mă constatată Miercuri a fost de 40,5 gr. d­gr. la umbră, la orele 4 după amiaza . O singură dată în Rominia de cind se fac observațiuni meteoro­logice și astronomice regulate, temperatura a trecut această cifră, în August 1896 cînd s’a înregistrat 40,8 gr. Altă dată în August 1881 a trecut de 40 gr. atingînd 40.1 gr. E de notat că aceste temperaturi au fost în August, lună considerată mai caldă decât Iunie­ ,i . Iată variațiile succesive ale tem­peraturei în ziua d­e Miercuri: •La 8 dimineața, 28.5; la 9, 31.1; la 10, 33.3; la 11, 35.5; la amiază 36 7; la 2, 38.5; la 3, 33.7; la ora 4, 40.5; la 5, 33.2; la 6, 30.8. In noaptea de Miercuri spre Joi, la ora 12, au fost 21.1 gr. și la ora 4 dim. 19 gr. ■Și-La Giurgiu, Turn­u-Măgurele și Tg. Gena, temperatura maximă a atins 41 gr. S’a ridicat la 42 gr. la Roșiorii de Vede, la Calafat și la Craiova. La Alexndria 43 gr. Sunt cele mai ridicate temperaturi înregistrate de 30 ani. Evenimentele din €~ ELIBERAREA A TREI MUNCI­TORI. — O NOUA ARESTARE GALAȚI, 23 Iunie. — Camera de punere sub acuzare s’a pronun­țat astăzi asupra apelului făcut de procurorul tribunalului contra infir­mării mandatelor de arestare a muncitorilor arestați cu prilejul e­­­venimentelor dela 13 Iunie col. I Camera a dispus eliberarea mun­citorilor Nicolae Ionescu, Io­n Nacu și Telemac Mand­atos și menține­rea în arest a lui Iosef Troiciu, Mu­­șetescu, d-na Jeanette Marius-Is­­­trati și Drăgulescu. ■ *■ : Judecătorul de instrucție a emis mandat de arestare contra munci­torului Iancu Anastasiu, acuzat că a instigat cu ocazia manifestației de la 13 Iunie. — I. Y. GINDURI SIMPLE _ Mîncați-vă unul pe altu ■ Răspuns unui visător pacifist Biblia ne spune că Dumnezeu­ dând viațță formei de lut pe care a numit-o om și din a cărei coastă a creiat pri­ma reprezentantă a sexului frumos, i-a binecuvîntat spunând să crească și să se înmulțească pe pământ ca stelele cerului și nisipul mărilor. Ori binecuvîntarea s’a cam împli­nit, pământul e măsurat cu metrul și făptuirile Domnului sporesc în număr, slavă Lui! Bunul creator a uitat însă că înmulținnd-se oamenii vor avea și multe nevoi reale sau tactice, patimi și­ năzuințe, idealuri și pofte. Rezultatul gîndului sau bogat, este războiul cu toate formele lui tragice. Frumosul pămînt nu mai încape de oameni, tunurile și mitralierele seceră în plin, iar di­plomații încurcă în fraze iscusite dorul lor de a obține cu­ mai mult pâ­­mînt, cît mai mult loc pentru cona­ționalii lor. Dar nu e nevoie să ne ridicăm a­tît de sus pentru a privi spectacolul omenirea. E destul să privim în ju­rul nostru pentru a vedea cît de stingheriți sunt oamenii unul de al­tul, cu ce ochi se privesc și cîtă poftă ar avea să se mănânce re­ciproc. Sunt sigur că fiecare din dv. ați avea de povestit cîte o istorioară în care erați cît pe ce să fiți mîncațî de vr’un amic, coleg, sau dușman. Ochișorii omului așa de mici față de restul corpului, sînt dihăniile cele mai nesățioase vrînd să co­­prindă, să înghită, să stăpânească tot ce văd, ba încă și cele ce’și închi­puie că ar putea să existe undeva. Nu ne mai ajunge pămîntul, ne trebue văzduhul, luna, planeta Mar­te și poate și soarele ! Ca o enormă ceată de copii răs­fățați, omenirea cere, caută, luptă pentru tot mai multă fericire și din secol în secol războaele devin tot mai mari, mai crude și mai lungi. Iată pentru ce nu pot crede în pacea e­­ternă și universală, ba cred că ma­rele artist căruia îi zicem Dumne­­zeu, ironic ca oricare mare artist, a adăugat la prima lui binecuvânta­­re și cuvintele: Apoi mâncați-vă li­nul pe altul !... Stan Bolovan Afacerea Edelstein la Iași IAȘI, 23 iunie. — Prin comisie ro­gatorie s’a făcut percheziție la d. H. Edelstein din str. Socola, rudă cu Max Edelstein și s’a găsit acolo suma de 50.000 lei. — Dan ra Natala Pruncii arestată la Brașov Se știe că în fruntea celor cari au colectat bani pentru orfelinatul român dela Sibiu este d-ra Natalia Pruncii, care a desfășurat, în a­­ceastă direcție, o activitate mai presus de orice laudă. Zilele trecute d-ra Prunca a ple­cat la Sibiu, pentru a duce celor in drept, obolul adunat aici. La Brașov i s’a făcut obișnuita per­cheziție, și nu s’a găsit absolut ni­mic compromițător la d-sa. La re­întoarcerea de la Sibiu, s'au­ făcut a­­celeași formalități dificile. La Bra­șov, și d-ra Pruncu a fost lăsată să plece, pentru a se reîntoarce în țară. In apropiere de Predeal însă, trenul a fost oprit și d-ra Pruncu a fost dată jos din tren și reîntoarsă, sub escortă la Brașov, unde a fost arestată. D-ra Pruncu este acuzată că ar fi adus ban­i ziarelor românești de la Sibiu, acuzație idioată, de­oare­ce banii adunați și duși de d-ra Pruncu, au fost depuși în toată re­gula, și cu toate formele, pentru scopul căruia fuseseră adunați. Încă o șicană stupidă, în­potriva căreia guvernul se va grăbi de si­gur să protesteze. O intervenție în favoarea lui Liebknecht BERLIN.­­ „Comunitatea de muncă socialistă­", gruparea parla­mentară a minorităței socialiste, a adresat o cerere Reichstagului ca deputatul dr [UNK] Liebknecht să fie eli­berat din închisoare pe timpul se­­siunei Reic­shtagului, cum prevede art. 31 din. Constituție, îl SEASE Willeimitäia 25 Iunie 1915 Cîteva observări Ați am­ văzut undeva în luime a­­tîția cîini ca pe străzile pline de no­­nori și praf ale Bucureștilor ? La tot pasul dai de cîte un animal lătrător, unul mai mare, altul mai mic, unii atentîn­d la sănătatea ner­vilor iar prin lătratul lor pițigăiat, alții băgînd gr­oază cu glasul lor pu­ternic și răgușit, nu numai în su­fletul copiilor, ci și în acelor adulți. Sînt curți unde vei găsi 3—4 cîini și eventual ,și mai mulți, de toate mărimile, de toate, culorile și de toate­ soiurile. Mai cu seamă în­­ străzi mai îndepărtate de centru. Dacă ai nefericirea să treci pe lîngâ o astfel de casă, bimecuvîntată de Dumnezeu­ cu atîtea dobitoace, tre­bue să ai curaj, și m­ai cu seamă să ai ciomag. Căci în caz contrar ți­e în primejdie, dacă nu viața, a­­poi cu siguranță , fundul pantalo­nilor. Și dacă treci noaptea prin o astfel de stradă, ciomagul nu ajun­ge, trebue să fii înarmat cu revolver sănătos. Cum se poate tolera o libertate atît de nelimitată pentru — cîini ? Ce ați greșit aceste nobile dobitoa­ce, sau ce merit­ați, că libertatea lor nu o îngrădește nici o poruncă și nici un... hoher ? Cu deosebire vara cînd turbă cli­nii cu la­tîta ,înlesnire, e primejdios acest sport a­l bucureștenilor de a umplea curțile cu cîini și apoi a-i lăsa liberi să se plimbe ziua­ noap­­tea, în curte și la stradă, după bu­nul lor pliac. Să nu mai vorbim de noroiul și praful ce ne întâmpină cu a­tîtă a­­mabilitate pe toate străzile veselei noastre Capitale.. Trebue însă să po­menesc de unele aparențe sta­u obi­ceiuri de o culoare prea balcanică și orientală. In toate colțurile ,și pe toate stră­zile cerșetori de ambele sexe. Mai cu seamă femei, țigrance nespălate și neîmbrăcate,­­cu unu sau doi co­pii pe brațe, cari dau asalt de nesu­ferit asupra trecătorilor... De multe ori te urmăresc 10—20 de pași, vî­­rindu-ți copilul sau umărul lor gol tocmai în nas. Și sergenții de stradă cari postea­ză la 30—40 de pași se prefac a nu observa acest spectacol desgustător. Asemenea, nu se mai vede nicăiri în lume ca, covoarele să fie duse la stradă și acolo să le bată de praf. Și să nu credeți iubiți cititori, că acest obiceiu se practică numai la mahalale unde nu vezi un picior de sergent și unde toate sînt îngăduite. Do­amne ferește ! Pe bulevarde (de pildă : b-dul Elisabeta, în apropiere de farmacia Thüringer) am văzut nu odată, ci de o sută de ori, cîte un soldat, sau servitoare bătând la co­voare mari și provocînd astfel nori de praf, așa că trecerea pe acolo îți era imposibilă. Și am­ văzut în acelaș timp pe de sergent de stradă cum stătea nepă­sător în apropiere nemijlocită fără d­a se zică o vorbă. Atrag clar atențiunea celor che­mați asupra acestor împrejurări și obiceiuri cari sunt incompatibile cu ordinea și civilizația ce trebue i să domnească în capitala unei țări la­tine. DR. L. CIATO Noul tup dupăpi la Colonia PARIS, 22 Iunie. — Ni se telegra­­fiază din Rotterdam că noi tulburări s’au produs la Colonia. Poliția a tras asupra mulțime!. Trupa refușind să facă acelaș lucru, s’au produs încăe­­rări între poliție și soldați. Sunt mai mulți răniți de ambele părți. (Agence Radio) Uraganul din Hadova LA BOTOȘANI BOTOȘANI, 23 Iunia. — Eri, după o căldură tropicală de 35 grade la umbră, la 11 noaptea s’a deslănțuit un uragan care a durat 2 ore și care a doborît copaci, a descoperit case, a trîntit firme și a rupt firele tele­grafice. Asemenea în tot cuprinsul județu­lui a bîntuit furtună. — Cor. LA IAȘI IAȘI, 23 Iunie. — In cursul nopței un cumplit uragan s’a deslănțuit a­­supra orașului și județului Iași, des­­rădăcinînd pomi și desvelind acope­rișurile caselor. Toate liniile telefonice și telegrafi­ce au fost întrerupte. In județ uraganul a făcut ravagii cumplite la, semănături și la vii. Niște vagoane au fost pornite, de vîntul puternic, din Cucuteni, insă mulțumită vigilenței unui cantonier, trenul de Pașcani a fost oprit, evi­­tîndu-se astfel o catastrofă, SITUAȚIA RĂZBOIULUI — Ce scrie criticul Morath — NAUEN, 23 Iunie. — Radio.­­ Cunoscutul critic militar Morathi co­mentează situația războiului și arată cum presa inamică recomandă răb­dare. Mai departe criticul stabilește că atacul rusesc pe frontul de est a trecut de cîteva zile punctul culmi­nant și bănuește că contele Tisza a avut dreptate cînd a numit ofensiva rusă „un episod trecător" Morathi citează presa rusă serioasă care nu dă nici un comunicat de izbândă fan­tastică relativ la ofensiva rusă. „Russkija Wyedomosti“ spune tex­tual: „Nu corespunde adevărului că re­tragerea trupelor austro-ungare s’a făcut în dezordine și fără luptă. Aus­­tro-ungarii se luptă cu foarte multă vitejie și regimentele rusești au par­venit numai cu mari greutăți și par­țial să învingă rezistența lor. Ziarul rusesc încheie: „Noi avem un inamic viteaz și se­rios“. Ofensiva fran­ Myrî progrese franceze A doua pozitiune germană ocupata de francezi pe un front de zece kilometri.»Arfi 500 prizonieri PARlIS, 23 îsmie» — La no ird de Sessile, francezii au­­ stat crescut în cursul zi­lei, mișcarea lor ofensivă și au pus stăpânire pe pan­tele de sud de la Beatme­ton. fost nord de Cesaria, la ră­sărit de acest sat, infante­ria franceză a permit un atac împotriva celei de a doua linie germană pe ca­re a cucerit-o în întregi­me. Francezii dezvoltând a­­vantagiște Lor spre răsărit, pe­ un front de doi kilo­metri, de la drumul Ciery- Maricoint până Ea ziu, au atacat salasi­stem care a căzut in miäune tot după o vie luptă ca și ferma la 2c»­nacu. In cursul acestor acțiuni francezii au făcut 300 de soldați prizonieri și 3 ofi­țeri.­­ La sud de Soknme fran­cezii au respins contra-a­­tacurile îndreptate de ger­mani contra local­ităț­ii Bellop și i-au gonit din partea satului Estrées pe care o m<lși ocupau. Un de­tașament ge­rman care se menținea într o moară la nord de această localita­te, a fost constrâns să se predea. Francezii au făcut două sute de prizonieri. Francezii au ocupat dru­mul care leagă Estrées de B­elloy, întreaga a doua poziți­­une germană la sud de Somme e ăculat in mâinile franceză tor p­e un front de aproape zece kilome­tri. « T La nord de Verdun nu s-a semnalat în cu­rsul zi­lei de­cît bombardări in­termitente. Germanii sînt rncunoștiințați asu­pra pierderilor fraceze prin depozi­țiile prizonierilor și prin scrisorile diviziunilor scoase din luptă. O altă dovadă este intrebunțarea pe frontul de luptă a unui număr imens de tru­pe de negri. * 97a Ce anunță germanii BERLIN, 23 Iunie. — Comunicat din 22 Iunie. — Teatrul apusean. De la coasta și pînă la apa Ancre au loc mici lupte de recunoaștere și o activitate mare de artilerie și aruncătoare de mine. Cifra englezilor nerăniți făcuți prizonieri în ultimele zile pe malul drept al apei Ancre cuprinde 48 o­­fițeri, 867 soldați. Pe frontul de ambele maluri ale Sommei se dau iar lupte crâncene de erl, seară. Inamicul n’a izbutit pînă acum nicieri să aibă vreun succes serios. Pe malul sting al Meusei ziua a trecut fără eveni­mente esențiale. Pe malul drept francezii au în­cercat din nou cu mari forțe, dar zadarnic să înainteze contra pozi­țiilor noastre de la nord ves­t de fortul Thiaumont. (W. B.) NAUEN, 23 iunie. — Radio. — Corespondenții de războiu de pe fron­tul de vest accentuiază pierderile ne­obișnuit de mari ale trupelor Qua­druple­ și anume ale englezilor. De­și tocmai această parte a armatei a­­liaților a ajuns în cele mai neînsem­nate succese, totuși în fața frontului unei diviziuni germane zac 2500 de morți englezi. Marile pierderi franceze sunt con­firmate, în mod indirect,­­în timp ce comanda supremă caută să linișteas­că populați­unea prin povestiri fabu­­loase. apărătorul fortului VAUX PARIS, 22 iunie. — Comandantul Reynal, apărătorul fortului Vaux, prizonier la Mayence, scrie că a pri­mit vizita Kronprințului care i-a înmânat o copie la citațiun­ea și feli­citărilor făcute de generalul Jof­fre maiorului Reynal.—(Agence Radio). CORESPONDENT DE RĂZBOIU GERMAN RĂNIT BERLIN. — „Berliner Tegeblatt“ anunță că corespondentul său­ pe frontul apusean, Wilhelm Hegeler, a fost ușor rănit de o șrapnelă- reia asociațiunea e©m©r€l«m!iiorș2 eispor tatorisor de eeresaSe COMUNICAT către comercianți "Asociatiunea Generală a Comer­cianților și Exportatorilor de ce­reale din Rominia, conform hotă­­rîrilor Comisiunei Centrale, aduce la cunoștința domnilor comercianți următoarele : 1) Comercianții de cereale cari au­ fost înscriși cu 30 la sută din grilă lor la Biroul Britanic au dreptul să mai ceară înscrierea restului de 30 la sută la acelaș birou. 2) Comercianți cari avînd satis­făcută obligațiunea consum­ in­tern de 40 la sută nu au participat încă în export de grîu, pot cere în­scrierea la vînzarea către Biroul Britanic cu întreg restul de 60 la sută. 3) Toți­ ceilalți comercianți cari posedă grîu, pentru care n’au dat incă nici o cotă pentru consumul intern, urmează să se prezinte la Asociație pentru a semna atît con­tractul de cotă internă de 40 la sută cît și aceia de 60 la sută pen­tru export către Biroul Britanic. Toate înscrierile se vor face di­rect la Asociație, fie prin scrisori recomandate, acompaniate de ac­tele n­ecesare, fie personal,­ cel mai tirziu pînă inclusiv Joi 30 Iunie a. c. După­ această dată dacă se vor ma găsi comercianți deținători de grine, cari nu s-au conformat obli­gațiunilor de mai sus, aceștia vor fi expuși să li se rechiziționeze în­treaga cantitate de grîu ce se va găsi in posesiunea lor. Situația strategică după colonelul Feyler ROMJA.­­ Apreciatul critic mili­tar, al ziarului „Journal de Genéve“ colonelul Feyler, vorbind de luptele din Bucovina, Galiția și Trentin, ob­servă următoarele: In urma succeselor dobîndite, ru­șii ar putea din motive politice, să-șî întoarcă privirile spre Romînia și să­ zorească intrarea în acțiune a oas­tei române alături de trupele lor victorioase cari stăpinesc Bucovina, cu toate acestea, sunt motive strate­gice cari îndeamnă pe rușii să-și la­se cît mai puține trupe la granițele meridionale așa de îndepărtate și da o importanță militară nu tocmai așa de mare, spre a-și desfășura mane­vra principală pe frontul de sus și Nistrul de sus, împotriva grosului armatelor austro-germane. Vorbind apoi de Kowel, numit de scriitorul elvețian, „sectorul critic“ observă că o victorie pe acest sector n’ar avea o importanță deopotrivă de însemnată pentru cele două oș­tiri beligerante. In adevăr, o retra­gere a rușilor pe acest sector ar rea­­duce trupele Țarului pe linia Staru­­lui, unde, întărindu-e pe noul front de luptă, ar rămîne pînă la sosirea rezervelor lor proaspete și nume­roase, cari le-ar permite să reîncea­­pă ofensiva, sau pînă ce acțiunea a­­ripe­ lor meridionale s’ar restrînge, asupra situației de la nord. Dimpotrivă, o retragere din par­tea austro-­germanilor ar însemna, pentru rușii, un pas hotărît în­spre Lembergul și toate liniile din­apoi a armatelor austro-germane din Ga­liția. Pe lîngă aceasta, austro-ger­­manii ca să preîntîmpine această lovitură, n’ar putea dispune de cît de rezerve, tot mai neîndestulătoare, ca­re ar trebui scoase din celel­alte sectoare ale războiului. Colonelul Feyler se mai ocupă și de situația strategică din Trentin și mai ales de sectorul acum vestit Ar­­siez și Asiago. Dacă austriacilor le rămîne marele avantaj al munițiilor naturale dominante, c­eea ce constitue un avantaj tactic, apoi italienii se folosesc de elementul omenesc supe­rior pentru rezervele lor crescînde, se folosesc, deci, de un avantaj stra­tegic, și Pe lingă această, nu trebue ca să se îngrijească de situația din liniile lor din­apoi, ceea ce constitue un foarte mare avantaj moral, mai ales față de austriac­i, pentru cari această situație e compromisă cu totul. — (A. T. I.). Dinastia Instalat S- O PROPUNERE — Stimate d-le director. Reflectînd asupra articolului de fond din ziarul dr. „Dimineața“ cu o date de 28 c. intitulat „înotul“ și semnat de d. Ciurcu, trăgeam con­cluzia că, autoritățile în drept ar tre­bui să oblige pe toți barcagiii ce fac curse pe Mare sau Dunăre, cu pasa­geri, să aibă un număr de colaci de salvare potrivit cu mărimea bărcei, căci chiar bun înotător să fie cineva, poate să se înece fiind îmbrăcat, slab de constituție, emoție și mai a­­les fiind departe de mal și apoi și valuri furioase. In Constanța de ex. n‘am văzut ca­ vreun barcagiu­ să aibă în barcă vre-­ un colac de salvare. E știut că un colac din cel mari susține două persoane la suprafața apei. Iată deci în nefericitul caz de la Tekir-Ghiol cum un colac ar fi fost salvatorul situației. Cazuri de felul acestuia au fost multe și autoritățile nu s-au gîndit să ia măsuri. Dacă un vapor care are atîta sigu­ranță de stabilitate, etc., e prevăzut cu bărci de salvare, costume și co­laci, de ce nu s-ar impune barcagii­lor să aibă în barcă 3—4 sau mai mulți colaci de salvare ? Primiți, vă rog, d-le director, res­­pectele mele. Un cititor Drăgășani. Remanierea ministerială engleză PARIS, 22 Iunie. — Se tntegra­­fiază din Londra că remanierea mi­nisterială engleză e un fapt împli­nit. Lord Derby e numit sub-secre­­tar de stat la războiu. Fostul sub­secretar Tenant ia portofoliul agri­­culturei, înlocuind pe lordul Sei«­borne. D. Lloyd George la minis­terul războiului.­­Agence

Next