Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)
1916-06-25 / nr. 4423
♦ *\ r / ANUL XIII—No. 4423 C Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Directors CONST. MILLE București Biurourile statului: Str Sarindisi No. 11. TELEFON 4/NNI No. 14/10, 34/73. PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUS«’ AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDERS Comp. Str. Karlgeorgevlei 9, Eta] I.—Telefon 8/« ABONAMENTE CU PREMII: Cn an J Lei II.; 6 luni Lei 9.503 luni Lei 5. — Pentru străinătate prețul este Îndoit Presa străină și România Romînia rămîne neutră BERLIN. Corespondentul bucureștean al lui „Nieuwe Rotter- Adamsche Courant“ anunță că gubernul rus a căpătat convingerea că Rominia e hotărîtă, după apropierea economică de puterile centralei, să păstreze în orice caz neutralitatea pină la sfîrșit. Chestia munțiunilor românești !— ELE CONTINUA A FI OPRITE LA MARSILIA ȘI SALONIC — BERLIN. — Ziarele anunță deja frontiera rusă : ,J La nouile demersuri făcute de guvernul român la Paris și Londra, în chestia eliberărea munițiunilor românești cumpărate în America și cam din cauza evenimentelor din Balcani, au fost reținute la Marsilia și la Salonic, guvernul francez a răspuns că nu poate satisface deocamdată cererea României, deoarece scrupulele exprimate acum cîteva luni mai există și acum. In cercurile politice din Petrograd se crede că chestia munițiututlor influențează în bună parte atitudinea României. * — IN CAPITALA. — IN ȚARA. — DE 30 DE ANI N’A MAI FOST ASEMENEA CĂLDURĂ — Ziua de Miercuri a fost una din zilele cele mai calde din care au fost înregistrate vreodată în România.După datele furnizate de Observatorul astronomic și metereologic din București, temperatura maximă constatată Miercuri a fost de 40,5 gr. dgr. la umbră, la orele 4 după amiaza . O singură dată în Rominia de cind se fac observațiuni meteorologice și astronomice regulate, temperatura a trecut această cifră, în August 1896 cînd s’a înregistrat 40,8 gr. Altă dată în August 1881 a trecut de 40 gr. atingînd 40.1 gr. E de notat că aceste temperaturi au fost în August, lună considerată mai caldă decât Iunie ,i . Iată variațiile succesive ale temperaturei în ziua de Miercuri: •La 8 dimineața, 28.5; la 9, 31.1; la 10, 33.3; la 11, 35.5; la amiază 36 7; la 2, 38.5; la 3, 33.7; la ora 4, 40.5; la 5, 33.2; la 6, 30.8. In noaptea de Miercuri spre Joi, la ora 12, au fost 21.1 gr. și la ora 4 dim. 19 gr. ■Și-La Giurgiu, Turnu-Măgurele și Tg. Gena, temperatura maximă a atins 41 gr. S’a ridicat la 42 gr. la Roșiorii de Vede, la Calafat și la Craiova. La Alexndria 43 gr. Sunt cele mai ridicate temperaturi înregistrate de 30 ani. Evenimentele din €~ ELIBERAREA A TREI MUNCITORI. — O NOUA ARESTARE GALAȚI, 23 Iunie. — Camera de punere sub acuzare s’a pronunțat astăzi asupra apelului făcut de procurorul tribunalului contra infirmării mandatelor de arestare a muncitorilor arestați cu prilejul evenimentelor dela 13 Iunie col. I Camera a dispus eliberarea muncitorilor Nicolae Ionescu, Ion Nacu și Telemac Mandatos și menținerea în arest a lui Iosef Troiciu, Mușetescu, d-na Jeanette Marius-Istrati și Drăgulescu. ■ *■ : Judecătorul de instrucție a emis mandat de arestare contra muncitorului Iancu Anastasiu, acuzat că a instigat cu ocazia manifestației de la 13 Iunie. — I. Y. GINDURI SIMPLE _ Mîncați-vă unul pe altu ■ Răspuns unui visător pacifist Biblia ne spune că Dumnezeu dând viațță formei de lut pe care a numit-o om și din a cărei coastă a creiat prima reprezentantă a sexului frumos, i-a binecuvîntat spunând să crească și să se înmulțească pe pământ ca stelele cerului și nisipul mărilor. Ori binecuvîntarea s’a cam împlinit, pământul e măsurat cu metrul și făptuirile Domnului sporesc în număr, slavă Lui! Bunul creator a uitat însă că înmulținnd-se oamenii vor avea și multe nevoi reale sau tactice, patimi și năzuințe, idealuri și pofte. Rezultatul gîndului sau bogat, este războiul cu toate formele lui tragice. Frumosul pămînt nu mai încape de oameni, tunurile și mitralierele seceră în plin, iar diplomații încurcă în fraze iscusite dorul lor de a obține cu mai mult pâmînt, cît mai mult loc pentru conaționalii lor. Dar nu e nevoie să ne ridicăm atît de sus pentru a privi spectacolul omenirea. E destul să privim în jurul nostru pentru a vedea cît de stingheriți sunt oamenii unul de altul, cu ce ochi se privesc și cîtă poftă ar avea să se mănânce reciproc. Sunt sigur că fiecare din dv. ați avea de povestit cîte o istorioară în care erați cît pe ce să fiți mîncațî de vr’un amic, coleg, sau dușman. Ochișorii omului așa de mici față de restul corpului, sînt dihăniile cele mai nesățioase vrînd să coprindă, să înghită, să stăpânească tot ce văd, ba încă și cele ce’și închipuie că ar putea să existe undeva. Nu ne mai ajunge pămîntul, ne trebue văzduhul, luna, planeta Marte și poate și soarele ! Ca o enormă ceată de copii răsfățați, omenirea cere, caută, luptă pentru tot mai multă fericire și din secol în secol războaele devin tot mai mari, mai crude și mai lungi. Iată pentru ce nu pot crede în pacea eternă și universală, ba cred că marele artist căruia îi zicem Dumnezeu, ironic ca oricare mare artist, a adăugat la prima lui binecuvântare și cuvintele: Apoi mâncați-vă linul pe altul !... Stan Bolovan Afacerea Edelstein la Iași IAȘI, 23 iunie. — Prin comisie rogatorie s’a făcut percheziție la d. H. Edelstein din str. Socola, rudă cu Max Edelstein și s’a găsit acolo suma de 50.000 lei. — Dan ra Natala Pruncii arestată la Brașov Se știe că în fruntea celor cari au colectat bani pentru orfelinatul român dela Sibiu este d-ra Natalia Pruncii, care a desfășurat, în această direcție, o activitate mai presus de orice laudă. Zilele trecute d-ra Prunca a plecat la Sibiu, pentru a duce celor in drept, obolul adunat aici. La Brașov i s’a făcut obișnuita percheziție, și nu s’a găsit absolut nimic compromițător la d-sa. La reîntoarcerea de la Sibiu, s'au făcut aceleași formalități dificile. La Brașov, și d-ra Pruncu a fost lăsată să plece, pentru a se reîntoarce în țară. In apropiere de Predeal însă, trenul a fost oprit și d-ra Pruncu a fost dată jos din tren și reîntoarsă, sub escortă la Brașov, unde a fost arestată. D-ra Pruncu este acuzată că ar fi adus bani ziarelor românești de la Sibiu, acuzație idioată, deoarece banii adunați și duși de d-ra Pruncu, au fost depuși în toată regula, și cu toate formele, pentru scopul căruia fuseseră adunați. Încă o șicană stupidă, înpotriva căreia guvernul se va grăbi de sigur să protesteze. O intervenție în favoarea lui Liebknecht BERLIN. „Comunitatea de muncă socialistă", gruparea parlamentară a minorităței socialiste, a adresat o cerere Reichstagului ca deputatul dr [UNK] Liebknecht să fie eliberat din închisoare pe timpul sesiunei Reicshtagului, cum prevede art. 31 din. Constituție, îl SEASE Willeimitäia 25 Iunie 1915 Cîteva observări Ați am văzut undeva în luime atîția cîini ca pe străzile pline de nonori și praf ale Bucureștilor ? La tot pasul dai de cîte un animal lătrător, unul mai mare, altul mai mic, unii atentînd la sănătatea nervilor iar prin lătratul lor pițigăiat, alții băgînd groază cu glasul lor puternic și răgușit, nu numai în sufletul copiilor, ci și în acelor adulți. Sînt curți unde vei găsi 3—4 cîini și eventual ,și mai mulți, de toate mărimile, de toate, culorile și de toate soiurile. Mai cu seamă în străzi mai îndepărtate de centru. Dacă ai nefericirea să treci pe lîngâ o astfel de casă, bimecuvîntată de Dumnezeu cu atîtea dobitoace, trebue să ai curaj, și mai cu seamă să ai ciomag. Căci în caz contrar ție în primejdie, dacă nu viața, apoi cu siguranță , fundul pantalonilor. Și dacă treci noaptea prin o astfel de stradă, ciomagul nu ajunge, trebue să fii înarmat cu revolver sănătos. Cum se poate tolera o libertate atît de nelimitată pentru — cîini ? Ce ați greșit aceste nobile dobitoace, sau ce meritați, că libertatea lor nu o îngrădește nici o poruncă și nici un... hoher ? Cu deosebire vara cînd turbă clinii cu latîta ,înlesnire, e primejdios acest sport al bucureștenilor de a umplea curțile cu cîini și apoi a-i lăsa liberi să se plimbe ziua noaptea, în curte și la stradă, după bunul lor pliac. Să nu mai vorbim de noroiul și praful ce ne întâmpină cu atîtă amabilitate pe toate străzile veselei noastre Capitale.. Trebue însă să pomenesc de unele aparențe stau obiceiuri de o culoare prea balcanică și orientală. In toate colțurile ,și pe toate străzile cerșetori de ambele sexe. Mai cu seamă femei, țigrance nespălate și neîmbrăcate,cu unu sau doi copii pe brațe, cari dau asalt de nesuferit asupra trecătorilor... De multe ori te urmăresc 10—20 de pași, vîrindu-ți copilul sau umărul lor gol tocmai în nas. Și sergenții de stradă cari postează la 30—40 de pași se prefac a nu observa acest spectacol desgustător. Asemenea, nu se mai vede nicăiri în lume ca, covoarele să fie duse la stradă și acolo să le bată de praf. Și să nu credeți iubiți cititori, că acest obiceiu se practică numai la mahalale unde nu vezi un picior de sergent și unde toate sînt îngăduite. Doamne ferește ! Pe bulevarde (de pildă : b-dul Elisabeta, în apropiere de farmacia Thüringer) am văzut nu odată, ci de o sută de ori, cîte un soldat, sau servitoare bătând la covoare mari și provocînd astfel nori de praf, așa că trecerea pe acolo îți era imposibilă. Și am văzut în acelaș timp pe de sergent de stradă cum stătea nepăsător în apropiere nemijlocită fără da se zică o vorbă. Atrag clar atențiunea celor chemați asupra acestor împrejurări și obiceiuri cari sunt incompatibile cu ordinea și civilizația ce trebue i să domnească în capitala unei țări latine. DR. L. CIATO Noul tup dupăpi la Colonia PARIS, 22 Iunie. — Ni se telegrafiază din Rotterdam că noi tulburări s’au produs la Colonia. Poliția a tras asupra mulțime!. Trupa refușind să facă acelaș lucru, s’au produs încăerări între poliție și soldați. Sunt mai mulți răniți de ambele părți. (Agence Radio) Uraganul din Hadova LA BOTOȘANI BOTOȘANI, 23 Iunia. — Eri, după o căldură tropicală de 35 grade la umbră, la 11 noaptea s’a deslănțuit un uragan care a durat 2 ore și care a doborît copaci, a descoperit case, a trîntit firme și a rupt firele telegrafice. Asemenea în tot cuprinsul județului a bîntuit furtună. — Cor. LA IAȘI IAȘI, 23 Iunie. — In cursul nopței un cumplit uragan s’a deslănțuit asupra orașului și județului Iași, desrădăcinînd pomi și desvelind acoperișurile caselor. Toate liniile telefonice și telegrafice au fost întrerupte. In județ uraganul a făcut ravagii cumplite la, semănături și la vii. Niște vagoane au fost pornite, de vîntul puternic, din Cucuteni, insă mulțumită vigilenței unui cantonier, trenul de Pașcani a fost oprit, evitîndu-se astfel o catastrofă, SITUAȚIA RĂZBOIULUI — Ce scrie criticul Morath — NAUEN, 23 Iunie. — Radio. Cunoscutul critic militar Morathi comentează situația războiului și arată cum presa inamică recomandă răbdare. Mai departe criticul stabilește că atacul rusesc pe frontul de est a trecut de cîteva zile punctul culminant și bănuește că contele Tisza a avut dreptate cînd a numit ofensiva rusă „un episod trecător" Morathi citează presa rusă serioasă care nu dă nici un comunicat de izbândă fantastică relativ la ofensiva rusă. „Russkija Wyedomosti“ spune textual: „Nu corespunde adevărului că retragerea trupelor austro-ungare s’a făcut în dezordine și fără luptă. Austro-ungarii se luptă cu foarte multă vitejie și regimentele rusești au parvenit numai cu mari greutăți și parțial să învingă rezistența lor. Ziarul rusesc încheie: „Noi avem un inamic viteaz și serios“. Ofensiva fran Myrî progrese franceze A doua pozitiune germană ocupata de francezi pe un front de zece kilometri.»Arfi 500 prizonieri PARlIS, 23 îsmie» — La no ird de Sessile, francezii au stat crescut în cursul zilei, mișcarea lor ofensivă și au pus stăpânire pe pantele de sud de la Beatmeton. fost nord de Cesaria, la răsărit de acest sat, infanteria franceză a permit un atac împotriva celei de a doua linie germană pe care a cucerit-o în întregime. Francezii dezvoltând avantagiște Lor spre răsărit, pe un front de doi kilometri, de la drumul Ciery- Maricoint până Ea ziu, au atacat salasistem care a căzut in miäune tot după o vie luptă ca și ferma la 2c»nacu. In cursul acestor acțiuni francezii au făcut 300 de soldați prizonieri și 3 ofițeri. La sud de Soknme francezii au respins contra-atacurile îndreptate de germani contra localității Bellop și i-au gonit din partea satului Estrées pe care o m<lși ocupau. Un detașament german care se menținea într o moară la nord de această localitate, a fost constrâns să se predea. Francezii au făcut două sute de prizonieri. Francezii au ocupat drumul care leagă Estrées de Belloy, întreaga a doua pozițiune germană la sud de Somme e ăculat in mâinile franceză tor pe un front de aproape zece kilometri. « T La nord de Verdun nu s-a semnalat în cursul zilei decît bombardări intermitente. Germanii sînt rncunoștiințați asupra pierderilor fraceze prin depozițiile prizonierilor și prin scrisorile diviziunilor scoase din luptă. O altă dovadă este intrebunțarea pe frontul de luptă a unui număr imens de trupe de negri. * 97a Ce anunță germanii BERLIN, 23 Iunie. — Comunicat din 22 Iunie. — Teatrul apusean. De la coasta și pînă la apa Ancre au loc mici lupte de recunoaștere și o activitate mare de artilerie și aruncătoare de mine. Cifra englezilor nerăniți făcuți prizonieri în ultimele zile pe malul drept al apei Ancre cuprinde 48 ofițeri, 867 soldați. Pe frontul de ambele maluri ale Sommei se dau iar lupte crâncene de erl, seară. Inamicul n’a izbutit pînă acum nicieri să aibă vreun succes serios. Pe malul sting al Meusei ziua a trecut fără evenimente esențiale. Pe malul drept francezii au încercat din nou cu mari forțe, dar zadarnic să înainteze contra pozițiilor noastre de la nord vest de fortul Thiaumont. (W. B.) NAUEN, 23 iunie. — Radio. — Corespondenții de războiu de pe frontul de vest accentuiază pierderile neobișnuit de mari ale trupelor Quadruple și anume ale englezilor. Deși tocmai această parte a armatei aliaților a ajuns în cele mai neînsemnate succese, totuși în fața frontului unei diviziuni germane zac 2500 de morți englezi. Marile pierderi franceze sunt confirmate, în mod indirect,în timp ce comanda supremă caută să liniștească populațiunea prin povestiri fabuloase. apărătorul fortului VAUX PARIS, 22 iunie. — Comandantul Reynal, apărătorul fortului Vaux, prizonier la Mayence, scrie că a primit vizita Kronprințului care i-a înmânat o copie la citațiunea și felicitărilor făcute de generalul Joffre maiorului Reynal.—(Agence Radio). CORESPONDENT DE RĂZBOIU GERMAN RĂNIT BERLIN. — „Berliner Tegeblatt“ anunță că corespondentul său pe frontul apusean, Wilhelm Hegeler, a fost ușor rănit de o șrapnelă- reia asociațiunea e©m©r€l«m!iiorș2 eispor tatorisor de eeresaSe COMUNICAT către comercianți "Asociatiunea Generală a Comercianților și Exportatorilor de cereale din Rominia, conform hotărîrilor Comisiunei Centrale, aduce la cunoștința domnilor comercianți următoarele : 1) Comercianții de cereale cari au fost înscriși cu 30 la sută din grilă lor la Biroul Britanic au dreptul să mai ceară înscrierea restului de 30 la sută la acelaș birou. 2) Comercianți cari avînd satisfăcută obligațiunea consum intern de 40 la sută nu au participat încă în export de grîu, pot cere înscrierea la vînzarea către Biroul Britanic cu întreg restul de 60 la sută. 3) Toți ceilalți comercianți cari posedă grîu, pentru care n’au dat incă nici o cotă pentru consumul intern, urmează să se prezinte la Asociație pentru a semna atît contractul de cotă internă de 40 la sută cît și aceia de 60 la sută pentru export către Biroul Britanic. Toate înscrierile se vor face direct la Asociație, fie prin scrisori recomandate, acompaniate de actele necesare, fie personal, cel mai tirziu pînă inclusiv Joi 30 Iunie a. c. După această dată dacă se vor ma găsi comercianți deținători de grine, cari nu s-au conformat obligațiunilor de mai sus, aceștia vor fi expuși să li se rechiziționeze întreaga cantitate de grîu ce se va găsi in posesiunea lor. Situația strategică după colonelul Feyler ROMJA. Apreciatul critic militar, al ziarului „Journal de Genéve“ colonelul Feyler, vorbind de luptele din Bucovina, Galiția și Trentin, observă următoarele: In urma succeselor dobîndite, rușii ar putea din motive politice, să-șî întoarcă privirile spre Romînia și să zorească intrarea în acțiune a oastei române alături de trupele lor victorioase cari stăpinesc Bucovina, cu toate acestea, sunt motive strategice cari îndeamnă pe rușii să-și lase cît mai puține trupe la granițele meridionale așa de îndepărtate și da o importanță militară nu tocmai așa de mare, spre a-și desfășura manevra principală pe frontul de sus și Nistrul de sus, împotriva grosului armatelor austro-germane. Vorbind apoi de Kowel, numit de scriitorul elvețian, „sectorul critic“ observă că o victorie pe acest sector n’ar avea o importanță deopotrivă de însemnată pentru cele două oștiri beligerante. In adevăr, o retragere a rușilor pe acest sector ar readuce trupele Țarului pe linia Starului, unde, întărindu-e pe noul front de luptă, ar rămîne pînă la sosirea rezervelor lor proaspete și numeroase, cari le-ar permite să reînceapă ofensiva, sau pînă ce acțiunea aripe lor meridionale s’ar restrînge, asupra situației de la nord. Dimpotrivă, o retragere din partea austro-germanilor ar însemna, pentru rușii, un pas hotărît înspre Lembergul și toate liniile dinapoi a armatelor austro-germane din Galiția. Pe lîngă aceasta, austro-germanii ca să preîntîmpine această lovitură, n’ar putea dispune de cît de rezerve, tot mai neîndestulătoare, care ar trebui scoase din celelalte sectoare ale războiului. Colonelul Feyler se mai ocupă și de situația strategică din Trentin și mai ales de sectorul acum vestit Arsiez și Asiago. Dacă austriacilor le rămîne marele avantaj al munițiilor naturale dominante, ceea ce constitue un avantaj tactic, apoi italienii se folosesc de elementul omenesc superior pentru rezervele lor crescînde, se folosesc, deci, de un avantaj strategic, și Pe lingă această, nu trebue ca să se îngrijească de situația din liniile lor dinapoi, ceea ce constitue un foarte mare avantaj moral, mai ales față de austriaci, pentru cari această situație e compromisă cu totul. — (A. T. I.). Dinastia Instalat S- O PROPUNERE — Stimate d-le director. Reflectînd asupra articolului de fond din ziarul dr. „Dimineața“ cu o date de 28 c. intitulat „înotul“ și semnat de d. Ciurcu, trăgeam concluzia că, autoritățile în drept ar trebui să oblige pe toți barcagiii ce fac curse pe Mare sau Dunăre, cu pasageri, să aibă un număr de colaci de salvare potrivit cu mărimea bărcei, căci chiar bun înotător să fie cineva, poate să se înece fiind îmbrăcat, slab de constituție, emoție și mai ales fiind departe de mal și apoi și valuri furioase. In Constanța de ex. n‘am văzut ca vreun barcagiu să aibă în barcă vre- un colac de salvare. E știut că un colac din cel mari susține două persoane la suprafața apei. Iată deci în nefericitul caz de la Tekir-Ghiol cum un colac ar fi fost salvatorul situației. Cazuri de felul acestuia au fost multe și autoritățile nu s-au gîndit să ia măsuri. Dacă un vapor care are atîta siguranță de stabilitate, etc., e prevăzut cu bărci de salvare, costume și colaci, de ce nu s-ar impune barcagiilor să aibă în barcă 3—4 sau mai mulți colaci de salvare ? Primiți, vă rog, d-le director, respectele mele. Un cititor Drăgășani. Remanierea ministerială engleză PARIS, 22 Iunie. — Se tntegrafiază din Londra că remanierea ministerială engleză e un fapt împlinit. Lord Derby e numit sub-secretar de stat la războiu. Fostul subsecretar Tenant ia portofoliul agriculturei, înlocuind pe lordul Sei«borne. D. Lloyd George la ministerul războiului.Agence