Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)
1916-06-10 / nr. 4408
> -e I ULTIMELE ȘTIRI DIN toată lumea. O pretinsă declarație a regelui Carol BERLIN.—„Tägliche Rundschau“ publică următoarea contribuție a lui Paul Lindenberg pentru a dovedi că Anglia a ațîțat întotdeauna la războiu. In toamna 1909, scrie Lindenberg, am fost, cu atîtea ori înainte, la Sinaia și m'am bucurat de ospitalitatea castelului Peleș. Din cauza unei răceli, regele nu a luat parte la masa comună. M'a primit însă în seara de 9 Septembrie în odaia sa de lucru, cerind să-i povestesc multe, povestind și el destule din viața sa atît de sbucumată. , Vorbindu-i despre recenta vizită a regelui Eduard al Angliei la Berlin, și venind vorba despre dușmănia Angliei contra Germaniei, regele a declarat: E inexplicabil la un popor atît de inteligent cum e stăpînit de o manie atît de absurdă, încurajată de sus. Politica engleză caută să pescuiască în apă tulbure. Cînd după războiul cu Turcia am avut violentul conflict cu Rusia, cind totul atîrna de un fir de păr, Anglia ne-a trimis vorba să pornim împotriva Rusiei, ea își va trimite flota în Dardanele. Miniștrii mei, mai cu seamă Rosetti care era căsătorit cu o englezoaică, credeau în această promisiune. Anglia avea la noi și un ministru foarte iscusit, un mister Wright. Eu însă n’am avut încredere în acele promsiuni și am și declarat-o pe fată. Acelaș lucru s’ar fi întîmplat la ultimul conflict între Serbia și Austria. Nu Rusia, ci Anglia a sfătuit Serbia să se opună, zicîndu-i: „Nu sunteți singuri“. Eu însă aveam o însemnată influență asupra Serbiei, așa că Laur trimis vorba: „Feriți-vă, deoarece Rusia nu vă va trimite un singur soldat. Știm din cea mai bună sursă că Germania este alături de Austria Veți rămîne singuri, trageți consecințele“. Imediat după convorbirea care durat peste o oră, mi-am notat aceste declarații ale regelui, cari sunt redate cuvînt cu cuvînt. in Ședința consiliului general al cercurilor comerciale Construirea fejuroului. — Dezbaterile asupra nevoilor micilor comercianți.-Chestiunea congresului.—Hotarfriie luate. La sediul Cercului central comercial și industrial de pe str. Isvor No. 14, s’a ținut dri dimineață ședința consiliului general al cercurilor comerciale din întreaga țară. Au participat delegați din următoarele orașe : București, d-nii I. Georgescu-Enăchiță, președintele consiliului, C. Gemxățianu, Mișu Filipescu-Drăgășani, Tancu Marinescu-Jilava, Const. G. Dobrescu, G. Lăzărescu și Mihalcea-Vrinceanu. Craiova: d. P. Florescu. Pitești: d. P. Marinescu. Ploești: Virgiliu M. Bunescu. Sinaia: d. G .Mateescu. Câmpina: d-nii I. N. Stănescu, C. Ionescu și Gh. Gologan. Buzau: d. V. N. Simionescu. Brăila: d-nii Virgil Budescu și S. I. Șzala- Caracal, d. Eftimie Constantinescu, precum și alți membri ai cercurilor din Tg.-Jiu, R.Vîlcea, T.Măgurele, Alexandria, Roșiori-de- Vede, Slatina, Galați, Tecuci, Focșani, Bîrlad, etc. D. I. GEORGESCU-ENACHIȚA, deschide ședința la orele 11, arînd bună-venire delegaților. Arată evenimentele grele prin care trece comerțul romînesc și spune că scopul convocării acestei ședințe a consiliului general al cercurilor comerciale este să se vadă ce e de făcut pentru a se mai ameliora situația micilor comercianți, cari îndură cele mai neînchipuite mizerii sub toate raporturile, înainte de a se constitui biuroul, secretarul cercului central citește procesul-verbal al ultimei ședințe a consiliului general al cercurilor comerciale, cari se aprobă. Biuroul ședinței se constitue astfel: Președinte, d. V. N. Simionescu (Buzău); vice-președinți, d-nii Eftimie Constantinescu (Caracal) și Mateescu (Sinaia); secretari, d-nii Florescu (Craiova) și Budescu (Brăila). D. SIMIONESCU mulțumește pentru cinstea ce i se face și declară ședința deschisă. D. I. N. STANESCU (Cîmpina) spune că e nevoe să se țină congresul anual al cercurilor comerciale și susține că dacă și anul trecut s’ar fi ținut acest congres, revendicările comercianților detailiști s’ar fi bucurat poate de o mai mare atențiune. Propune ca congresul să se țină la București. Vorbește de lipsa de alimente, citind diferite exemple, între cari mai ales lipsa de făină și propune să se ceară ca guvernul să distribuie alimentele, nu numai primăriile. 1D. CERNAȚEANU se opune ținerei congresului. D. EFT. CONSTANTINESCU se declară pentru ținerea congresului în care să se lămurească greutățile îndurate de negustori. D. MATEESCU citează exemple despre modul cum fabricanții și angrosiștii vînd produsele lor micilor comercianți, cari, deși le cumpără cu prețuri majorate, sînt obligați să le vîndă sub cost, spre a se conforma prețurilor maximale, altminteri avînd să sufere tot soiul de pedepse. Constată cu durere crearea a tot soiul de societăți : „Unirea comercianților“, legi și cte altele, societăți cari nu duc decît la dezmnirea comercianților, nu fac decit să servească interesele politice ale unora dintre comercianți excluși din cerc și lovesc în munca titanică de ani a cercurilor. Cere ținerea, congresului. D. MIȘU FILIPESCU-Drăgășanu, spune că în calitatea d-sale de consilier comunal a avut durerea să constate un fel de grevă generală a angrosiștilor, cari lovesc fără milă în micii comercianți, refuzînd să-i aprovizioneze cu alimente de prima necesitate. In legătură cu aceste lovituri directe date micului comerț, angrosiștii întemeiază un soio de „societăți“ spre a-și face interesele personale și pe această cale, dar cu care nu vor putea lovi cercurile comerciale, organizații atît de puternice, asociații cu adevărat romînești și reale apărătoare ale nevoilor micului comerț. Se opune ținerea congresului. D. BRATU (Brăila), spune că e nevoe ca în cerc să lupte alături micii și marii comercianți. Mai spune că e nevoe ca cercurile comerciale să ducă luptă aprigă pe toate căile, prin întruniri locale și generale, abstracție făcînd de congresele obicinuite, întrucît și nevoile micilor comerdanți sînt extraordinare și de o natură cu totul excepțională. Se declară pentru ținerea unei întruniri generale dacă nu se poate convoca dn congres. D. FLORESCU (Craiova) e de părere să se amine congresul pentru anul viitor și se unește cu propunerea d-lui Bratu. D. PETRE MARINESCU (Pitești) nu găsește nici o vină atît cercului central, cit și celor din provincie, cari sunt libere în acțiunea lor potrivit intereselor comerțului. Vorbește de limturhe date micilor comercianți de către guvern, care s’a purtat cu el în chip vitreg amendîndui fără milă, pe cînd unui d. Seceleanu, prins cu o contrabandă ordinară de oi, nu i se face nimic! Pe de altă parte guvernul a dat populația pe mina unor speculanți, cuibăriți la Băncile Populare. D. I. MIHALCEA-VRINCEANU dă lămuriri asupra atitudinei cercului comercial central, arătînd atmosfera ostilă creată micilor comercianți din toate părțile, fără nici un motiv și deci, o macare mare, foarte dreaptă de altfel, i-ar fi expus poate la cine știe ce dezastru, înainte de a se hotărî ținerea congresului, trebuiesc bine studiate chestiunile nou- create micului comerț, așa că nu trebuie să ne pripim. Deocamdată cercurile comerciale la marea manifestație care va fi cu prilejul punerei pietrei fundamentale a Casei Cercului Comercial central, solemnitate care va putea fi precedată de o adunare două, în care să se discute nevoile acestei clase. Propune o eventuală întrunire generală în cursul lunei Septembrie, iar în ce privește chestiunile urgente, e de părere ca consiliul general să aleagă o delegație care să se prezinte cu un memoriu d-lui ministru al comerțului arătînd nevoile comercianților. D. IANCU MARINESCU (Jilava) propune luptă energică pentru curmarea stării grele de astăzi a negustorilor. D. C. G. DOBRESCU cere de asemeni o mișcare puternică, pentru a separa lovitura dată comercianților prin fixarea prețurilor maximale care nu sunt respectate de angrosiști, față de detailiști, aceștia fiind victime pe nedrept. D. E. CONSTANTINESCU propune formarea unei comisiuni permanente a cercurilor comerciale care să stea în legătură cu comisia de control a prețurilor maximale. D. BRATU vorbește în acelaș sens. D. BANESCU (Ploești) mulțumește cercului central pentru convocarea acestui consiliu general, în care s-a făcut lumină deplină asupra speculei ce îndură comercianții. Consiliul general decide apoi ca în cursul lunei August să se convoace un nou consiliu general al cercurilor comerciale, la care să participe ce mai mulți delegați din fiecare oraș. In acest consiliu urmează să se discute punctele programului de chestiunile ce se vor discuta în cursul lunei Septembrie la întrunirea generală ce se va convoca atunci. D. GEORGESCU-ENĂCHIȚĂ răspunde unora din chestiunile discutate în consiliu și asigură că Cercul comercial central Își face întreaga sa datorie față de interesele comercianților. După propunerea d-lui Dobrescu se formează o comisune compusă din: d-nii Bratu și Budescu (Brăila), Eft. Constantinescu (Caracal), Mateescu (Sinaia), Stănescu (Cîmpina), Simionescu (Buzau), I. G. Georgescu-Enăchiță, C. G. Dobrescu, I. Mihalcea- Vrînceanu, Tancu Marinescu-Jilava, C. Cernățeanu și Gh. Lăzărescu (București), Virgil Dănescu (Ploești), Lupulescu (Tg.Jiu) și Ion Spirtaru (Craiova), care să vizieze Cercurile din toată țara spre a se întări legăturile dintre cercuri. D. SIMIONESCU face rezumatul dezbaterilor și ședința se ridică la orele 1 și jumătate. Asitenții s’au reunit apoi la o masă comună la restaurantul „Modern". — Rep. _ telegrame CEREMONIA SELAMUCULUI LA CONSTANTINOPOL CONSTANTINOPOL. — Ceremonia patriotică in comemorarea primului Selamuc făcută de sultanul Mehmed la moscheia Sf. Sofia, după luarea Constantinopolului, a avut loc la 16 Iunie st. n., într’o afluență de lume cu mult mai mare decit în anii precedenți. După rugăciunea de Vineri la moscheia Sf. Sofia, un cortegiu format din tinerimea școlară cu muzica și drapele, asociațiile patriotice, trupele de infanterie și de cavalerie, detașamente de trupe austro-ungare și germane și un grup în costume de ieniceri purtînd sabia lui Fatih, a străbătut străzile frumos pavoazate, pline de lume. In fața moscheei „Fatih“, au fost rostite discursuri patriotice și rugăciuni pentru victoria armatei. Asistența a vizitat apoi cimitirul eroilor căzuți în acest razboiu pentru apărarea Constantinopolului. * CONSTANTINOPOL. — In discursul pronunțat cu ocazia ceremoniei comemorative a luprei Constantinopolului, a fost reamintit eroismul și abnegațiunea apărătorilor Dardanelelor și s-a proclamat hotărîrea otomanilor de a nu permite niciodată ca pragul Constantinopolului să fie călcat de inamic. Directorul muzeului militar Mukhtar-pașa a spus adresîndu-se armatei din Dardanele : Puteți fi siguri că Constantinopolul va rămîne în veci în mîinile noastre. Rușii, tirani sălbatici și sîngeroși nu-și vor isbîndi planurile lor ci vor fi zdrobiți sub loviturile noastre și ale eroicilor noștri aliați. Va veni ziua cînd se va întemeia un mare stat turanic, care este ținta și idealul națiunei turcești și islamice. (Corr. B.) DEZMINȚIREA UNOR NĂSCOCIRI CORFU, 4 Iunie. — De cîtva timp, o parte din presa germană, dar mai ales ziarele germane oficioase răspîndesc niște zvonuri tendențioase al căror scop nu poate scăpa nimănui, pretinzînd că soldații sîrbi ar dezerta și că, în genere, trupele sîrbești nu ar voi să ia parte la viitoarele operațiuni. Judecăm că ar fi de prisos să dezmințim asemenea zvonuri absurde și tendențioase, deoarece în curînd trupele sîrbești, bine echipate și înflăcărate de un moral extraordinar, conștiente că răzbunarea lor e iminentă, vor da germanilor o dezmințire materială. (Biroul presei) CONDOLEANȚE PENTRU MOARTEA LUI KITCHENER CARNAVON, 8 iunie. — Președintele Camerei comunică mesagii de condoleanță pentru moartea Lordului Kitchener, din partea Dumei ruse, a Camerei franceze și a Camerei grecești. Primul ministru comunică că va lansa un manifest, exprimînd sentimentele parlamentului pentru ireparabila pierdere pe care țara a încercat-o prin moartea lordului Kitchener. Lordul Lansdowne în discursul săi din Camera lorzilor, menționează marele servicii aduse de Kitchener armatei engleze. Numele sau va viețui în istorie, ca acel al unui mare soldat care prin influența sa personală a putut transforma modestul nostru corp expediționar, în marea armată actuală, numărînd milioane de oameni, luptînd în războiul pentru libertate. Lordul Derby adauugă: Kitchener pleacă cînd întreaga mașină este în mișcare, necesitînd un inginer îndemmatec. RĂSCOALE IN CHINA VIENA. — Se comunică din Roterdam. Din Kiencia se anunță prin „Daily Mail“, că acolo iau sosit întăriri, cari au plecat imediat spre Peking, ca să înainteze contra provinciilor răsculate. SITUAȚIA LA CONSTANTINOPOL COLTINO, 8 Iunie.— (T. f. firJ. — Agitația populației sporește la Constantinopol din cauza lipsei de alimente și ăurel contra elementului german, căruia se atribui răspundeea dezastroaselor condițiuni actuale din Turcia. Tribuna de Geneve“ publică un comunicat din Cairo care arată că mai mulți ofițeri germani a,.tv uciși de camarazii lor turci, înainte de evacuarea Erzerumului. Părerea că înfrîngerea Turciei este consecință a alianței cu Germania, nu domnește numai un popor, ci este înnodită să și -fi urmat# 3 CAP. VI. — VAMPIRII SATANAS Enorm succes la Eforie. — Sala cea mai răcoroasă lilei «cina EXODUL POPULAȚIEI BURDUJENI, 7 Iunie. — Populația din Suceava și Ițcani, precum și autoritățile de acolo, s'au refugiat azi aci. Scenele ce se văd în gara locală, sunt ndșcoitoare. Intrenări de marfă călătoresc alături de vite, mobilier și alte avuții, proprietarii acestora. Pînă acum au plecat numai două trenuri pentru Palanca, în cari vagoanele de persoane le ocupau funcționarii de stat, iar vagoanele de marfă populația civilă. Peste tot, e numai jale. Oameni cu poziții sociale înalte, îl vezi parcurgînd șoseaua dela Neam pînă la gara Burdujeni pe jos, cu puținul ce au putut lua cu el; starea celor săraci, e de prisos să o mai arătăm. Lihniți de foame și frînd de oboseala drumului parcurs cu bulendrele în spinare, cînd ajung aci sunt mai mult morți decît vii, iar cînd comitetul de ajutorare le împarte ceva din ale mîncărei, ei n’au destule cuvinte de mulțumire. In fața acestor tablouri cele mai tari inimi au cedat. D-nii Cămărășescu și Zdrafcu, precum și d. căpitan Topor, cari au ordine severe ca refugiații să nu aibă contact cu ai noștri, în fața nenorocirei au cedat, permițînd împărțirea de ajutoare. Ba, mai mult, în măsurile de ordine au fost foarte indulgenți față de nenorociții cari în astfel de împrejurări se inghesuesc pentru a pătrunde mai repede pe teritoriul neutral. Se anunță acum că lupte de artilerie și infanterie s'au angajat aproape de frontiera noastră. Hermes Trecerea refugiaților bucovineni prin Pașcani PAȘCANI, 7 Iunie. Prin gara locală au început iar să treacă trenuri cu refugiați, bătrîni, femei și copii, plini de groază și suferindi. Toți sînt muritori de foame. S’a constituit în localitate un comitet de ajutor pentru procurarea de alimente a nenorociților pribegi. Primele ajutoare s-au și împărțit. Comitetul apelează la toți oamenii de bine și la societăți să trimită ajutoare din cari se vor procura alimente nenorociților refugiați. Orice sumă de bani se va trimite pe adresa : Mathias Friedman, Pașcani. — Cor. DIMINEAȚAI ULTIME INFORMATE D. Take Ionescu se întoarce azi de la Sinaia. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a adresat medicilor din țară o circulară prin care se face cunoscut că cu ocazia apropiere! timpului călduros, este foarte posibil ca epidemia de holeră să înceapă a bîntui în țările limitrofe și se impun pentru a le preveni cele mai întinse măsuri pentru descoperirea la timp a primului caz ce ar apare, și pentru a nu-i da timp spre a se întinde se impune serioase măsuri contra ei. Sunt convocați în adunarea specială pentru ziua de Duminică 26 Iunie ora 9 dimineața în localul corporației Tîmplarilor strada Stirbey-Vodă No. 34, toți membrii breslei tîmplarilor majori fără deosebire de naționalitate pentru alegerea a unul meșter patron, meșter conducător și un lucrător cari vor compune comitetul breslei tîmplarilor timp de 4 ani. Numai aria vor putea vota care vor fi în curent cu plata. Dacă la prima adunare nu se vor prezintă majoritatea membrilor se va ține adunarea în Duminica următoare (3 iulie) cu orice număr de membrii. Mai mulți notari din jud. Ilfov nu se plîng că n’au primit încă salariul pe lunile Aprilie și Maina. c. Atragem atenția d-lui prefect de Ilfov, asupra acestui fapt. Duminică, 12 Iunie, se va deschide expoziția de lucru a cursului complimentar profesional, școală atașată provizoriu, la școala primară de fete de rit spaniol „Nisim și Lea Haifon“ din fundătura Negru-Vodă 7. Expoziția va fi deschisă în zilele de 12, 13 și 14 iunie cor., între orele 9—10 a. m. și 3—7 p. m. O veste bună pentru Bucuroșteni Poimîine Sâmbătă se deschide Arena Ligei Naționale Aeriene (fost grădina Colos) cu un program care va face mare sensație. Au fst înaintați un grâuri ae medi sublocotenenți: d. dr. în medicină" Landes Sala Osias, absolventul la Școala primară din cătunul Beșteî, comuna Mînzălești, județul Buzau, va purta pe viitor numele de școala „Regina Elisabeta“. Societatea de „Pediatrie și Protecțiunea primei copilării“ va ține ședință Joi 9 iunie, orele 9 seara cu următorul program: 1) D. profesor dr. N. Thomescu: Un caz de Exostoze multiple: Scleroză laterală amiotrofică și Isterie. 2) D. Profesor dr. N. Thomescu și d. dr. T. Cane: Un caz de sifilis dobîndit la un copil de 10 luni. 3) D. dr. Mihail Boteș: Un caz de oxicefalie. 4) D. dr. Titu Game și d-ra I. Droc: Studiul edemelor după Gastroenterită în prima copilărie. 5) D. dr. Titu Gane și L Buia: Auizia vaginului la o fetiță de 2 săptămîni. cultății de medicină Mircea Dona, studenții în medicină Ionescu C. Constantin, Gioroceanu Al. Nicolae, Săileanu N. Nicolae, Radoslav L Constantin și Popescu Marcus. D. Gheorghe Ciocoiu a fost înaintat la gradul de farmacist sublocotenent stagiar, insumîndu-se la spitalul militar „Regina Elisabeta“. In zilele de 22 și 23 Iunie, ministerul instrucțiunei a hotărit ținerea unui congres la Pitești al directorilor de școli normale. „Cum se scrie o revistă", se reprezintă Vineri 10 și Sîmbătă 11 cor« pentru ultima oară la „Arenele Amicii Orbilor". Abia s’a pus în vînzare biletele și sînt luate cu asalt de la oasele. Agenția teatrală, pasagiul Imobiliara și Arenele Amicii Orbilor. Cuplete noui vor fi spuse de d-nii Petre Exirma și Al. G. Marian, ananume: Fuziunea, Trenul Carmea* Sylva, Eftenirea traiului, etc. etc. Ministerul instrucțiunei publice a hotărît să cheme în învățămîntul urban și învățătoarele cari au depus examenul de înaintare și au fost înaintate pe ziua de 1 Octombrie 1910. Solicitatoarele își vor adresa cererile lor la inspectoarele circumscripțiilor. Luînd act de declarația unui tînăr care ni s’a prezentat ieri am dat curs plîngerei sale din care ar rezulta că la casa Behles se concediază funcționarii concentrați. Primim acum o întimplnnire dinpartea numitei case, căreia în interesul adevărului suntem datori să-i dăm curs. Ni se afirmă — că plîngerea este inexactă, și se poate constata prin anchetă că concentrații mise concediază, ci din potrivă li se plătește leafa. Domnul Max Brohnau a primit cu ultimul tren „Carmen Sylva“ întreg mobilierul pentru casa domnică sale, de la Fabrica de Mobile Valentin Witt, furnizoare a Curții regale bavareze, München și Cöin p/Rhin. Biroul tehnic pentru România și statele balcanice: M. Klotziales, șoseaua Viilor 53, Telefon No. 25/30. Expoziția de lucru manual (croitorie, rufărie și broderie), de pictură și desen a școalei profesionale de fete „Fundațiunea Filip si Rașelm Focșăneanu“ din București va fi deschisă în zilele de 9, 10 și 12 Iunie, cînd se vor ține și examenele A*t fine de an. Comitetul sec. „Fii apărători” ai patriei“ roagă pe toți membri să ia C la consfătuirea ce se va ține seara, 14 Iunie, în localul Berăriei „Lxxx“ din str. Academiei, spre a lua ultimele măsuri cu privire la congresul mobilizaților ce se va ține în Capitală în cursul rxinei Dulie. Comitetul de acțiune al meseriașilor de încălțăminte este rugat a lua parte la consfătuirea ce se va ține astă-seară Joul, ora 8, în sala de jos a „Amiciției“ din Intrarea Zalomit, în vederea întrunirei de Duminică. Romînia participă la conferința orașelor dunărene FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Budapesta : Conferința orașelor dunărene, propusă de orașul Regensburg, și la care va lua parte, după cum se afirmă, și Romînia, se va ține în luna iulie la Budapesta. Premiile de la expoziția „Salonul Oficial“ Juriul salonului oficial întrunit în ședința de la 27 Maiü sub prezidenția d-lui Al. Simionescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei publice, a decernat următoarele premii și distincțiuni : Medalia I-a D-lui Jean Neylies pentru pictură, Medalia II-a : D-lor N. Dărăscu pentru pictură și C. B. Cretzoiu pentru arhitectură. Premiul I de 2000 lei: d-lui D. Stoica pentru pictură. Premiul II de 1000 lei: d-lor C. Petrescu pentru pictură și C. G. Mihăilescu pentru sculptură. Premiul III de 500 lei: d-lor Gr. Negoșanu, Jean Cosmovici, B. Felicianu pentru pictură, Stănescu R. P. Hette, T. Burcă pentru sculptură și d-rei Lucreția Petrovici pentru artă decorativă. andiciare Un denunț grav se primise la parchetul de Ilfov, d. Const. Ionescu din comna Militari și-ar fi bătut copilul în chip atît de sălbatec încît a doua zi — de Sf. Gheorghe — iar fi murit din această pricină, iar copilul ar fi îngropat în cătunul Giulești. Parchetul a ascultat cîțiva martori și din mărturisirile lor reeșind o parte de adevăr din acel denunț, Constantin Ionescu a fost arestat ei’’. Astăzi vor pleca spre a desgropa cadavrul, d.procuror Săulescu și d. dr. Andrei Ionescu, medic legist.’ «■ A fost înaintat parchetului Zamfir Dumitru, autorul crimei din str. Esculap. Tot ieri a fost adus și Teodor Bogdan zis Pristanda, autorul furtului de la școala Adrian. II AIPARUY V 9 Sâptâmind Războiului uri de dimineață au avut o consfătuire la Casa centrală a băncilor populare, între directorii și profesorii școalelor de contabilitate de pe lângă cooperativele sătești, în vederea îndrumării noi ce trebuește a se da acestor școli spre a corespunde nevoilor cooperativelor sătești. La această consfătuire au luat parte directorii și profesorii din Muntenia. Zilele artistea se vor întruni și cei din Moldova. . Este vorba ca guvernul să acorde din nou împrumut de 2 milioane Casei rurale pentru plata cuponului de Iunie. D. I. G. Duca, ministrul instrucțiunei publică, a invitat, pentru Sîmbătă 11 Iunie, orele 6 d. a., pe membrii corpului primari să viziteze muzeul Calenderxu Consiliul de administrație al Corporației Artelor Grafice a hotărît ca alegerea Comitetului Breslei Litografilor să aibă loc Duminică 12 iunie 1916, orele 9 dimineața, în localul Corporațiilor din strada Știrbey-Vodă No. 43. . Toți domnii membri a l acestex bresle cari se bucură de drepturile civile și politice, conform art. 72 din legea meseriilor, sunt convocați în adunare specială, în menționata zi și oră, spre a-și alege comitetul, care trebuie să fie compus din un patron, un maestru conducător și un lucrător. Pentru a putea lua parte la lucrările acestei adunări, membrii breslei trebue să fie la curent cu plata cotizațiilor pentru boală, invaliditate și bătrînețe, conform art. 73 din lege—și să aibă în regulă cărțile de calfă sau brevetele de maestru. Dacă la orele 9 dimineața nu vor fi prezenți jumătate plus unul din numărul membrilor cu dreptul de vot, adunarea se va amina pentru 8 zile, cînd ședința se va ține cu o pătrime din numărul lor. Aseară a avut loc, la restaurantul Enescu, un banchet oferit de profesorii noului gimnaziu „Spiru Ilavet" în onoarea d-lui Ștefan Ioan, deputat, care, ca raportor al bugetului ministerului instrucțiunei, a stăruit pe lângă comisia bugetară și pe Ungă d. ministru Duca, ca să se creeze acest nou gimnaziu cu începerele la 1 Aprilie din cele i divizionare ale liceului Matei Basarab". Banchetul a fost foarte animat și s i afirmat o mare însuflețire și solidaritate între profesori. Rezerviștii din reg. 80 infanterie cari au făcut concentrarea de la 5 Mai la 4 Iunie și au aparținut batalionului al 11-lea, arată în pblic viile lor mulțumiri și recunoștință d-ui maior Dobrișanu care, în timpul perioadei de instrucție s-a deosebit prin bunătate față de trupa de sub comanda d-sale, căreia pe departe i-a cerut maximul de energie iar pe de alta i-a ușurat în toate, erttod chiar pe toți pedepsiții din timpul instrucției, unde se întîmplă dese rarse greșeli fără voință și foarte iartă. Regele și Principesele Elisabetiai și Maria au vizitat ori expoziția de gravuri a societății „Graphica“, deschisă în localul Tinerimei Artistice. Timp de o oră și jum, ei au admirat cele 600 de stampe, cari fac istoricul artei gravurii din sec. XV-lea pînă astăzi. ( ANUL Xill—No. 4408 Vineri 10 Iunie 1916 bucurești Legațiunea austroungară s’a instalat de cîteva zile la Sinaia, unde se află contele Czernin și ceilalți membrii ai legațiune. Regele a semnat decretul prin care „Comitetul Elisabeta Doamna“ din orașul Galați, este autorizat să accepte fondul comercial al farmaciei „Domneasca“, lăsat de defuncta Ecaterina Curtovici, pentru ca din venit să se întreție în spital două sau mai multe paturi. Ministerul de razboi( direcțiunea geniului) -a hotărît ca în ziua de 20 iunie cor., orele 11 a. m. să se dea în întreprindere lcrările de construcție a unui pavilion de administrație la centrul de aviație Pipera- Herăstrău, garnizoana București, în valoare de 48.000 lei aproximativ. Rezerviștii contigentelor 1899-1909 din reg. 46 infanterie, cari au făcut concentrarea la Comana, aduc mulțumiri d-lui căpitan Deliceanu, comandantul companiei I, pentru educația ostășească și îngrijirea părintească ce li s’au dat.