Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)

1916-06-10 / nr. 4408

> -e I ULTIMELE ȘTIRI DIN toată lumea. O pretinsă declarație a regelui Carol BERLIN.—„Tägliche Rundschau“ publică următoarea contribuție a lui Paul Lindenberg pentru a dovedi că Anglia a ațîțat în­totdeauna la răz­boiu­. In toamna 1909, scrie Lindenberg, am fost, cu atîtea ori înainte, la Si­naia și m'am bucurat de ospitalita­tea castelului Peleș. Din cauza unei răceli, regele nu a luat parte la masa comună. M'a primit însă în seara de 9 Septembrie în odaia sa de lucru, cerind să-i povestesc multe, poves­tind și el destule din viața sa atît de sbucu­mată. , Vorbindu-i despre recenta vizită a regelui Eduard al Angliei la Ber­lin, și venind vorba despre dușmă­nia Angliei contra Germaniei, re­gele a declarat: E inexplicabil la un popor atît de inteligent cum e stăpînit de o ma­nie atît de absurdă, încurajată de sus. Politica engleză caută să pes­cuiască în apă tulbure. Cînd după războiul cu Turcia am avut violen­tul conflict cu Rusia, cind totul a­tîrna de un fir de păr, Anglia ne-a trimis vorba să pornim împotriva Rusiei, ea își va trimite flota în Dardanele. Miniștrii mei, mai cu seamă Rosetti care era căsătorit cu o englezoaică, credeau în aceas­tă promisiune. Anglia avea la noi și un ministru foarte iscusit, un mis­ter Wright. Eu însă n’am avut în­credere în acele promsiuni și am și declarat-o pe fată. Acelaș lucru s’ar fi întîmplat la ultimul conflict între Serbia și Austria. Nu Rusia, ci An­­glia a sfătuit Serbia să se opună, zicîndu-i: „Nu sunteți singuri“. Eu însă aveam o însemnată influență asupra Serbiei, așa că Laur trimis vorba: „Feriți-vă, deoarece Rusia nu vă va trimite un singur soldat. Știm din cea mai bună sursă că Germania este alături de Austria Veți rămîne singuri, trageți con­secințele“. Imediat după convorbirea care durat peste o oră, m­i-am­ notat a­­ceste declarații ale regelui, cari sunt redate cuvînt cu cuvînt. i­n Ședința consiliului general al cercurilor comerciale Construirea fejuroului. — Dezbaterile asupra nevoilor micilor comercianți.-Chestiunea congresului.—Hotarfriie luate. La sediul Cercului central comer­cial și industrial de pe str. Isvor No. 14, s’a ținut dri dimineață ședința consiliului general al cercurilor co­merciale din întreaga țară.­­ Au participat delegați din urmă­toarele orașe : București, d-nii I. Georgescu-Enă­chiță, președintele consiliului, C. Gem­xățianu, Mișu Filipescu-Drăgă­­șani, Tancu Marinescu-Jilava, Const. G. Dobrescu, G. Lăzărescu și Mihal­­cea-Vrinceanu. Craiova: d. P. Flore­scu. Pitești: d. P. Marinescu. Ploești: Virgiliu M. Bunescu. Sinaia: d. G­ .Mateescu. Câmpina: d-nii I. N. Stă­nescu, C. Ionescu și Gh. Gologan. Buzau: d. V. N. Simionescu. Brăila: d-nii Virgil Budescu și S. I. Șzala- Caracal, d. Eftimie Constan­­tinescu, precum și alți membri ai cercurilor din Tg.-Jiu, R.­Vîlcea, T.­­Măgurele, Alexandria, Roșiori-de- Vede, Slatina, Galați, Tecuci, Foc­șani, Bîrlad, etc. D. I. GEORGESCU-ENACHIȚA, deschide ședința la orele 11, arînd bună-venire delegaților. Arată evenimentele grele prin care trece comerțul romînesc și spu­ne că scopul convocării acestei șe­dințe a consiliului general al cercu­rilor comerciale este să se vadă ce e de făcut pentru a se mai ameliora situația micilor comercianți, cari în­dură cele mai neînchipuite mi­zerii sub toate raporturile, înainte de a se constitui biuroul, secretarul cercului central citește­­ procesul-verbal al ultimei ședințe a consiliului general al cercurilor co­merciale, cari se aprobă.­­ Biuroul ședinței se constitue ast­­­fel: Președinte, d. V. N. Simione­­­scu (Buzău); vice-președinți, d-nii Eftimie Constantinescu (Caracal) și Mateescu (Sinaia); secretari, d-nii Florescu (Craiova) și Budescu (Bră­ila). D. SIMIONESCU mulțumește pen­tru cinstea ce i se face și declară șe­dința deschisă. D. I. N. STANESCU (Cîmpina) spune că e nevoe să se țină congre­sul anual al cercurilor comerciale și susține că dacă și anul trecut s’ar fi ținut acest congres, revendicările comercianților detailiști s’ar fi bu­curat poate de o mai mare aten­țiune. Propune ca congresul să se țină la București. Vorbește de lipsa de alimente, ci­tind diferite exemple, între cari mai ales lipsa de făină și propune să se ceară ca guvernul să distribuie ali­mentele, nu num­ai primăriile. 1D. CERNAȚEANU se opune ține­­rei congresului. D. EFT. CONSTANTINESCU se declară pentru ținerea congresului în care să se lămurească greutățile îndurate de negustori. D. MATEESCU citează exemple despre modul cum fabricanții și an­grosiștii vînd produsele lor micilor comercianți, cari, deși le cumpără cu prețuri majorate, sînt obligați să le vîndă sub cost, spre a se conforma prețurilor maximale, altminteri a­­vînd să sufere tot soiul de pedepse. Constată cu durere crearea a tot soiul de societăți : „Unirea comer­cianților“, legi și c­te altele, societăți cari nu duc decît la dezmnirea co­mercianților, nu fac decit să ser­vească interesele politice ale unora dintre comercianți excluși din cerc și lovesc în munca titanică de ani a cercurilor. Cere ținerea, congresului. D. MIȘU FILIPESCU-Drăgășanu, spune că în calitatea d-sale de consi­lier comunal a avut durerea să con­state un fel de grevă generală a an­grosiștilor, cari lovesc fără milă în micii comercianți, refuzînd să-i a­­pro­vizioneze cu alimente de pri­ma necesitate. In legătură cu a­­ceste lovituri directe date micului comerț, angrosiștii întemeiază un soio de „societăți“ spre a-și face in­teresele personale și pe această cale, dar cu care nu vor putea lovi cercu­rile comerciale, organizații atît de puternice, asociații cu adevărat ro­­mînești și reale apărătoare ale ne­voilor micului comerț. Se opune ținerea congresului. D. BRATU (Brăila), spune că e ne­voe ca în cerc să lupte alături micii și marii comercianți. Mai spune că e nevoe ca cercurile comerciale să ducă luptă aprigă pe toate căile, prin întruniri locale și generale, ab­stracție făcînd de congresele obici­nuite, întrucît și nevoile micilor co­merdanți sînt extra­ordinare și de o natură cu totul excepțională. Se declară pentru ținerea unei în­truniri generale dacă nu se poate convoca d­n congres. D. FLORESCU (Craiova) e de pă­rere să se amine congresul pentru a­­nul viitor și se unește cu propunerea d-lui Bratu. D. PETRE MARINESCU (Pitești) nu găsește nici o vină atît cercului central, cit și celor din provincie, cari sunt libere în acțiunea lor potri­vit intereselor comerțului. Vorbește de limturhe date micilor comercianți de către guvern, care s’a purtat cu el în chip vitreg amendîn­­dui fără milă, pe cînd­ unui d. Sece­­leanu, prins cu o contrabandă ordi­nară de oi, nu i se face nimic! Pe de altă parte guvernul a dat popula­ția­ pe mina unor speculanți, cuibă­riți la Băncile Populare. D. I. MIHALCEA-VRINCEANU dă lămuriri asupra atitudinei cercului comercial central, arătînd atmosfera ostilă creată micilor comercianți din toate părțile, fără nici un motiv și deci, o m­acare mare, foarte dreaptă de altfel, i-ar fi expus poate la cine știe ce dezastru, înainte de a se hotărî ținerea congresului, trebuiesc bine studiate chestiunile nou- create micului co­merț, așa că nu trebuie să ne pri­pim. Deocamdată cercurile comer­ciale la marea manifestație care va fi cu prilejul punerei pietrei funda­mentale a Casei Cercului Comercial central, solemnitate care va putea fi precedată de o adunare două, în care să se discute nevoile acestei clase. Propune o eventuală întrunire generală în cursul lunei Septem­brie, iar în ce privește chestiunile urgente, e de părere ca consiliul ge­neral să aleagă o delegație care să se prezinte cu un memoriu d-lui mi­nistru al comerțului arătînd nevoile comercianților. D. IANCU MARINESCU (Jilava) propune luptă energică pentru curma­rea stării grele de astăzi a negusto­rilor. D. C. G. DOBRESCU cere de ase­meni o mișcare puternică, pentru a se­para lovitura dată comercianților prin fixarea prețurilor maximale ca­re nu sunt respectate de angrosiști, față de detailiști, aceștia fiind vic­time pe nedrept. D. E. CONSTANTINESCU propu­ne formarea unei comisiuni perma­nente a cercurilor comerciale care să stea în legătură cu­­ comisia de control a prețurilor maximale. D. BRATU vorbește în acelaș sens. D. BANESCU (Ploești) mulțumește cercului central pentru convocarea acestui­­ consiliu general, în care s-a făcut lumină deplină asupra specu­lei ce îndură­­ comercianții. Consiliul general decide apoi ca în cursul lunei August să se convoace un nou consiliu general al cercurilor comerciale, la care să participe ce­ mai mulți delegați din fiecare oraș. In acest consiliu urmează să se dis­cute punctele programului de ches­tiunile ce se vor discuta în cursul lu­nei Septembrie la întrunirea genera­lă ce se va convoca atunci. D. GEORGESCU-ENĂCHIȚĂ răs­punde unora din chestiunile discuta­te în consiliu și asigură că Cercul comercial central Își face întreaga sa datorie față de interesele comer­cianților. După propunerea d-lui Dobrescu se formează o comisune compusă din: d-nii Bratu și Budescu (Brăila), Eft. Constantinescu (Caracal), Mateescu (Sinaia), Stănescu (Cîmpina), Simio­nescu (Buzau), I. G. Georgescu-Enă­­chiță, C. G. Dobrescu, I. Mihalcea- Vrînceanu, Tancu Marinescu-Jilava, C. Cernățea­nu și Gh. Lăzărescu (Bu­curești), Virgil Dănescu (Ploești), Lupulescu (Tg.­Jiu) și Ion Spirtaru (Craiova), care să vizieze Cercurile din toată țara spre a se întări legă­turile dintre cercuri. D. SIMIONESCU face rezumatul dezbaterilor și ședința se ridică la o­­rele 1 și jumătate. Asitenții s’au reunit apoi la o ma­să comună la restaurantul „Mo­dern". — Rep. _ telegrame CEREMONIA SELAMUCULUI LA CONSTANTINOPOL CON­ST­ANT­INOPOL. — Ceremo­nia patriotică in comemorarea pri­mului Selamu­c făcută de sultanul Mehmed la moschei­a Sf. Sofia, du­pă luarea Constantinopolului, a a­­vut loc la 16 Iunie st. n., într’o a­­fluență de lume­­ cu mult mai mare de­cit în anii precedenți. După ru­găciunea de Vineri la moscheia Sf. Sofia, un cortegiu format din tine­rimea școlară cu muzica și drapele, asociațiile patriotice, trupele de in­fanterie și de cavalerie, detașamen­te de trupe austro-ungare și germa­ne și un grup în costume de ieniceri purtînd sabia lui Fatih, a străbătut străzile frumos pavoazate, pline de lume. In fața moscheei „Fatih“, au fost rostite discursuri patriotice și rugăciuni pentru victoria armatei. Asistența a vizitat­­ apoi cimitirul eroilor căzuți în acest razboiu pen­tru apărarea Constantinopolului. * CONSTANTINOPOL. — In discur­sul pronunțat cu ocazia ceremoniei comemorative a luprei Constantino­polului, a fost reamintit eroismul și abnegațiunea apărătorilor Dardane­­lelor și s-a proclamat hotărîrea oto­manilor de a nu permite nici­odată ca pragul Constantinopolului să fie călcat de inamic. Directorul muzeului militar Mukh­­tar-pașa a spus adresîndu-se arma­tei din Dar­danele : Puteți fi siguri că Constantinopolul va rămîne în veci în mîinile noastre. Rușii, tirani sălbatici și sîngeroși nu-și vor isbîndi planurile lor ci vor fi zdrobiți sub loviturile noastre și­ ale eroicilor noștri aliați. Va veni ziua cînd se va întemeia un mare­ stat turanic, care­ este ținta și idea­lul națiunei turcești și islamice.­­ (Corr. B.) DEZMINȚIREA UNOR NĂSCO­CIRI CORFU, 4 Iunie. — De cîtva timp, o parte din presa germană, dar mai ales ziarele germane oficioase răs­­pîndesc niște zvonuri tendențioase al căror scop nu poate scăpa ni­mănui, pretinzînd că soldații sîrbi ar­ dezerta și că, în genere, trupele sîrbești nu ar voi să ia parte la vii­toarele operațiuni. Judecăm că ar fi de prisos să dez­­mințim asemenea zvonuri absurde și tendențioase, de­o­ar­e­ce în curînd trupele sîrbești, bine echipate și în­flăcărate de un moral extraordinar, conștiente că răzbunarea lor e imi­nentă, vor da germanilor o dezmin­țire materială. (Biroul presei) CONDOLEANȚE PENTRU MOARTEA LUI KITCHENER CARNAVON, 8 iunie. — Președin­tele Camerei comunică mesagii de­­ condoleanță pentru moartea Lordu­lui Kitchener, din partea Dumei ru­se, a Camerei franceze și a Came­rei grecești. Primul ministru co­­m­unică că va lansa un manifest, ex­­primînd sentimentele parlamentului pentru ireparabila pierdere pe care țara a încercat-o prin moartea lor­dului Kitchener. Lordul Lan­sdowne în discursul să­i din Camera lorzilor, menționea­ză marele servicii aduse de Kitche­ner armatei engleze. Numele sau va viețui în istorie, ca acel al unui ma­re soldat care prin influența sa per­sonală a putut transforma modestul nostru cor­p expediționar, în marea armată actuală, numărînd milioane de oameni, luptînd în războiul pen­tru libertate. Lordul Derby adauugă: Kitchener pleacă cînd întreaga mași­nă este în mișcare, necesitînd un in­giner îndemmatec. RĂSCOALE IN CHINA VIENA. — Se comunică din Roter­­dam. Din Kiencia se anunță prin „Daily Mail“, că acolo iau sosit întăriri, cari au­ plecat imediat spre Peking, ca să înainteze contra provinciilor răscu­late. SITUAȚIA LA CONSTANTINO­POL COLT­IN­O, 8 Iunie.— (T. f. firJ. — Agitația populației sporește la Con­­stantinopol din cauza lipsei de ali­mente și ă­urel contra elementului german, căruia se atribui răspunde­­ea dezastroaselor condițiuni actuale din Turcia. Tribuna de Geneve“ publică un comunicat din Cairo care arată că mai mulți ofițeri germani a,.tv uciși de camarazii lor turci, înainte de evacuarea Erzerumului. Părerea că înfrîngerea Turciei este consecință a alianței cu Germania, nu domnește numai un popor, ci este înnodită s­ă și -fi urmat# 3 CAP. VI. — VAMPIRII S­A­T­A­N­A­S Enorm succes la Eforie. — Sala cea mai răcoroasă lilei «cina EXODUL POPULAȚIEI BURDUJENI, 7 Iunie. — Popula­ția din Suceava și Ițcani, precum și autoritățile de acolo, s'au refugiat azi aci. Scenele ce se văd în gara lo­cală, sunt ndșcoitoare. In­trenări de marfă călătoresc alături de vite, mobilier și alte avuții, proprietarii acestora. Pînă acum au plecat numai două trenuri pentru Palanca, în cari va­goanele de persoane le ocupau func­ționarii de stat, iar vagoanele de marfă populația civilă. Peste tot, e numai jale. Oameni cu poziții sociale înalte, îl vezi par­­curgînd șoseaua dela N­eam pînă la gara Burdujeni pe jos, cu puținul ce au putut lua cu el; starea celor să­raci, e de prisos să o mai arătăm. Lihniți de foame și frînd­ de oboseala drumului parcurs cu bulendrele în spinare, cînd ajung aci sunt mai mult morți decît vii, iar cînd comi­tetul de ajutorare le împarte ceva din ale mîncărei, ei n’au destule cu­vinte de mulțumire. In fața acestor tablouri cele mai tari inimi au cedat. D-nii Cămărășescu și Zdrafcu, pre­cum și d. căpitan Topor, cari au or­dine severe ca refugiații să nu aibă contact cu ai noștri, în fața­ nenoroci­­rei au cedat, permițînd împărțirea de ajutoare. Ba, mai mult, în măsurile de ordine au fost foarte indulgenți față de nenorociții cari în astfel de împrejurări se inghesuesc pentru a pătrunde mai repede pe teritoriul neutral. Se anunță acum că lupte de arti­lerie și infanterie s'au angajat a­­proape de frontiera noastră. Hermes Trecerea refugiaților bucovine­ni prin Pașcani PAȘCANI, 7 Iunie.­­ Prin gara locală au început iar să treacă tre­nuri cu refugiați, bătrîni, femei și copii, plini de groază și­­ suferindi. Toți sînt muritori de foame. S’a constituit în localitate un­­ co­mitet de ajutor pentru procurarea de alimente a nenorociților pribegi. Primele ajutoare s-au și împărțit. Comitetul apelează la toți oamenii de bine și la societăți să trimită a­­jutoare din cari se vor procura ali­mente nenorociților refugiați. Orice sumă de bani se va trimite pe adre­sa : Mathias Friedman, Pașcani. — Cor. DIMINEAȚAI ULTIME INFORMATE D. Take Ionescu se întoarce azi de­ la Sinaia.­­ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a adresat medicilor din țară o circulară prin care se face cunos­cut că cu ocazia apropiere! timpului călduros, este foarte posibil ca epi­demia de holeră să înceapă a bîntui în țările limitrofe și se impun pen­tru a le preveni cele mai întinse mă­suri pentru descoperirea la timp a primului caz ce ar apare, și pentru a nu-i d­a­ timp spre a se întinde se impune serioase măsuri contra ei. Sunt convocați în adunarea spe­cială pentru ziua de Duminică 26 Iu­nie ora 9 dimineața în localul corpo­rației Tîmplarilor strada Stirbey-V­o­­dă No. 34, toți membrii breslei tîm­plarilor majori fără deosebire de na­ționalitate p­entru alegerea a unul meșter patron, meșter conducător și un lucrător cari vor compune comi­tetul breslei tîmplarilor timp de 4 ani. Numai ar­ia vor putea vota care vor fi în curent cu plata. Dacă la prima adunare nu se vor prezintă majoritatea membrilor se va ține adunarea în Duminica ur­mătoare (3 iulie) cu­ orice număr de membrii. Mai mulți notari din jud. Ilfov nu se plîng că n’au primit încă salariul pe lunile Aprilie și Main­a. c. Atragem atenția d-lui prefect de Ilfov, asupra acestui fapt. Duminică, 12 Iunie, se va deschide expoziția de lucru a cursului com­­plimentar­ profesiona­l, școală atașată provizoriu, la școala primară de fete de rit spaniol „Nisim și Lea Haifon“ din fundătura Negru-Vodă 7. Expo­ziția va fi deschisă în zilele de 12, 13 și 14 iunie cor., între orele 9—10 a. m. și 3—7 p. m. O veste bună pentru Buc­uroșteni­ Poimîine Sâmbătă se deschide A­­rena Ligei Naționale Aeriene (fost grădina Colos) cu un program care va face mare sensație. Au fst înaintați un gr­âu­ri ae medi sublocotenenți: d. dr. în medicină" Landes Sala Osias, absolventul la­ Școala primară din cătunul Beșteî, comuna Mînzălești, județul Buzau, va purta pe viitor numele de școala „Regina Elisabeta“. Societatea de „Pediatrie și Protec­­țiunea primei copilării“ va ține șe­dință Joi 9 iunie, orele 9 seara cu următorul program: 1) D. profesor dr. N. Thomescu: Un caz de Exostoze multiple: Scleroză laterală amiotrofică și Isterie. 2) D. Profesor dr. N. Thomescu și d. dr. T. Cane: Un caz de sifilis do­­bîndit la un copil de 10 luni. 3) D. dr. Mihail Boteș: Un caz de oxicefalie. 4) D. dr. Titu Game și d-ra I. Droc: Studiul edemelor după Gastroente­­rită în prima copilărie. 5) D. dr. Titu Gane și L Buia: Aui­­zia vaginului la o fetiță de 2 săptă­­mîni. cultății de medicină Mircea Dona, studenții în medicină Ionescu C. Constantin, Gioroceanu Al. Nicolae, Săileanu N. Nicolae, Radoslav L Constantin și Popescu Marcus. D. Gheorghe Ciocoiu a fost înaintat la gradul de farmacist sublocote­nent stagiar, insumîndu-se la spita­lul militar „Regina Elisabeta“. In zilele de 22 și 23 Iunie, minis­terul instrucțiunei a hotărit ținerea unui congres la Pitești al directori­­lor de școli normale. „Cum se scrie o revistă", se re­pre­zint­ă Vineri 10 și Sîmbătă 11 cor« pentru ultima oară la „Arenele Ami­cii Orbilor". Abia s’a pus în vînzare biletele și sînt luate cu asalt de la oasele. A­­genția teatrală, pasagiul Imobiliara și Arenele Amicii Orbilor. Cuplete noui vor fi spuse de d-nii Petre Exirma și Al. G. Marian, ana­­nume: Fuziunea, Trenul Carmea* Sylva, Eftenirea traiului, etc. etc. Ministerul instrucțiunei publice a hotărît să cheme în învățămîntul ur­ban și învățătoarele cari au depus examenul de înaintare și au fost îna­intate pe ziua de 1 Octombrie 1910. Solicitatoarele își vor adresa­­ cere­rile lor la inspectoarele circumscrip­țiilor. Lu­înd act de declarația unui tî­­năr care ni s’a prezentat ieri am dat curs plîng­e­rei sale din care ar re­zulta­­ că la casa­ Behles se concedia­ză funcționarii concentrați. Primim acum o întimplnnire din­­partea numitei case, căreia în inte­resul adevărului suntem datori să-i dăm curs. Ni se afirmă — că plînge­­rea este inexactă, și se poate consta­ta prin anchetă că concentrații mi­se concediază, ci din potrivă li se plătește leafa. Domnul Max Brohnau­ a primit cu ultimul tren „Carmen Sylva“ întreg mobilierul pentru casa dom­­nică­ sale, de la Fabrica de Mobile Valentin Witt, furnizoare a Curții regale bavareze, München și Cöin p/Rhin. Biroul teh­nic pentru Ro­mânia și statele balcanice: M. Klo­t­ziales, șoseaua Viilor 53, Telefon No. 25/30. Expoziția de lucru manual (croi­­t­orie, rufărie și broderie), de pictură­ și desen a școalei profesionale de fete „Fundațiunea Filip si Rașelm Focșăneanu“ din București va fi des­chisă în zilele de 9, 10 și 12 Iunie, cînd se vor ține și examenele A*t fine de an. Comitetul sec. „Fii apără­tori” ai patriei“ roagă pe toți membri să ia C la consfătuirea ce se va ține seara, 14 Iunie, în localul Be­­răriei „Lxxx“ din str. Academiei, spre a lua ultimele măsuri cu privire la congresul mobilizaților ce se va ți­ne în Capitală în cursul rxinei Dulie. Comitetul de acțiune al meseria­șilor de încălțăminte este rugat a lua parte la consfătuirea ce se va ține astă-seară Joul, ora 8, în sala de jos a „Amiciției“ din Intrarea Za­­lomit, în vederea întrunirei de Du­minică. Romînia participă la conferința orașelor dunărene FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Budapesta : Conferința orașelor dunărene, propusă de orașul Regensburg, și la care va lua parte, după cum se afirmă, și Romînia, se va ține în luna iulie la Budapesta. Premiile de la expoziția „Salonul Oficial“ Juriul salonului oficial întrunit în ședința de la 27 Maiü sub prezidenția d-lui Al. Simionescu, secretarul ge­neral al ministerului instrucțiunei publice, a decernat următoarele pre­mii și distincțiuni : Medalia I-a­ D-lui Jean Neylies pentru pictură, Medalia II-a : D-lor N. Dărăscu pentru pictură și C. B. Cretzoiu pen­tru arhitectură. Premiul I de 2000 lei: d-lui D. Stoica pentru pictură. Premiul II de 1000 lei: d-lor C. Petrescu pentru pictură și C. G. Mihăilescu pentr­u sculptură. Premiul III de 500 lei: d-lor Gr. Negoșanu, Jean Cosmovici, B. Feli­­cianu pentru pictur­ă, Stănescu R. P. Hette, T. Burcă pentru sculptură și d-rei Lucreția Petrovici pentru artă decorativă. andiciare Un denunț grav se primise la par­­­chetul de Ilfov, d. Const. Ionescu din com­­na Militari și-ar fi bătut copi­lul în­­ chip atît de sălbatec în­cît a doua zi —­ de Sf. Gheorghe — iar fi murit din această pricină, iar copi­lul­­ ar fi îngropat în cătunul Giu­lești. Parchetul a ascultat cîțiva martori și din mărturisirile lor reeșind o parte de adevăr din acel denunț, Constantin Ionescu a fost arestat ei’’. Astăzi vor pleca spre a desgropa cadavrul, d.­­procuror Săulescu și d. dr. Andrei Ionescu, medic legist.’ «■ A fost înaintat par­chetului Zamfir Dumitru, autorul crimei din str. Es­­culap.­­ Tot ieri a fost adus și Teodor Bogdan zis Pristanda, autorul furtu­lui de la școala Adrian. II AIPARUY V 9 Sâptâmind Războiului uri de dimineață au avut o consfă­tuire la Casa centrală a băncilor po­pulare, între directorii și profesorii școalelor de contabilitate de pe lân­gă cooperativele sătești, în vederea îndrumării noi ce trebuește a se da acestor școli spre a corespunde ne­voilor cooperativelor sătești. La această consfătuire au luat par­te directorii și profesorii din Munte­­nia. Zilele artistea se vor întruni și cei din Moldova. . Este vorba ca guvernul să acorde din nou împrumut de 2 milioane Ca­sei rurale pentru plata cuponului de Iunie. D. I. G. Duca, ministrul instruc­țiunei publică, a invitat, pentru Sîm­­bătă 11 Iunie, orele 6 d. a., pe mem­brii corpului primari să viziteze muzeul Calenderxu Consiliul de administrație al Cor­porației Artelor Grafice a hotărît ca alegerea Comitetului Breslei Litogra­filor să aibă loc Duminică 12 iunie 1916, orele 9 dimineața, în localul Corporațiilor din strada Știrbey-Vo­­dă No. 43. . Toți domnii membri a­ l acestex bresle cari se bucură de drepturile civile­­ și politice, conform art. 72 din legea meseriilor, sunt convocați în adunare specială, în menționata zi și oră, spre a-și alege comitetul, care trebuie să fie compus din un patron, un maestru conducător și un lucră­tor. Pentru a putea lua parte la lucră­­rile acestei adunări, membrii breslei tr­ebue să fie l­a curent cu plata coti­zațiilor pentru boală, invaliditate și bătrînețe,­­ conform art. 73 din le­ge—și să aibă în regulă cărțile de calfă sau brevetele de maestru. Dacă la orele 9 dimineața nu vor fi prezenți jumătate plus unul din numărul membrilor cu dreptul de vot, adunarea se va amina pentru 8­­ zile, cînd ședința se va ține cu­­ o pă­trime din numărul lor. Aseară a avut loc, la restaurantul Enescu, un banchet oferit de profe­sorii noului gimnaziu „Spiru Ila­vet" în onoarea d-lui Ștefan Ioan, deputat, care, ca raportor al bugetu­lui­ ministerului instrucțiunei, a stă­ruit pe lângă comisia bugetară și pe Ungă d. ministru Duca, ca să se cree­ze acest nou gimnaziu cu înce­pere­­le la 1 Aprilie din cele i divi­zionare ale liceului Matei Basarab". Banchetul a fost foarte animat și s­­ i afirmat o mare însuflețire și solidaritate între profesori. Rezerviștii din reg. 80 infanterie cari au făcut concentrarea de la 5 Mai la 4 Iunie și au aparținut bata­lionului al 11-lea, arată în p­­blic viile lor mulțumiri și recunoștință d-ui maior Dobrișanu care, în timpul pe­rioadei de instrucție s-a deosebit prin bunătate față de trupa de sub comanda d-sale, căreia pe departe i-a­ cerut maximul de ener­gie iar pe de alta i-a ușurat în toate, erttod chiar pe toți pedepsiții din timpul instrucției, unde se întîmplă dese rar­se greșeli fără voință și foarte iartă. Regele și Principesele Elisabetiai și Maria au vizitat ori expoziția de gravuri a societății „Graphica“, des­chisă în localul Tinerimei Artistice. Timp de o oră și jum, ei au admi­rat­­ cele 600 de­­ stampe, cari fac isto­ricul artei gravurii din sec. XV-lea pînă astăzi. ( ANUL Xill—No. 4408 Viner­i 10 Iunie 1916 bucurești Legațiune­a austrounga­ră s’a in­stalat de cîteva zile la Sinaia, unde se află­­ contele Czernin și ceilalți membrii ai legați­une. Regele a semnat decretul prin care „Comitetul Elisabeta Doamna“ din­­ orașul Galați, este autorizat să accepte fondul comercial al farma­ciei „Domneasca“, lăsat de defuncta Ecaterina Curtovici, pentru ca din venit să se întreție în spital două sau mai multe paturi. Ministerul de razboi( direcțiunea geniului) -a hotărît ca în ziua­­ de 20 iunie cor., orele 11 a. m. să se dea în întreprindere l­­crăr­ile de con­strucție a unui pavilion de admini­­str­ație la centrul de aviație Pipera- Herăstrău, garnizoana București, în valoare­­ de 48.000 lei aproximativ. Rezerviștii contigentelor 1899-1909 din reg. 46 infanterie, cari au făcut concentrarea la Comana, aduc mul­țumiri d-lui căpitan Deliceanu, co­mandantul companiei I, pentru edu­cația ostășească și îngrijirea părin­tească ce li s’au dat.

Next