Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)

1916-06-10 / nr. 4408

> •4T imxm—izo 4408 c șsase emmi CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER : Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon 8/« Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST MIN­E Ili voturile b­arului: Str Sprindor Mo. 11. — BucurețA ABONAMENTE CO­FREU: Om­amn Lei is.­1 6 Iani Lei ». 3 Iani Lei O. — resti* utriUatiste prețal este Îndoi­t N v *v • TELEFON 4 UNII No.*1410; »4/73; 14/9<>; 12/ PUBLICITATEA ÎNTRUNIRILE și maxim­e stația de aseară Asfcar'& k cMul conservator și la acela ai conservatorilor demo­­crați au avut loc două întruniri, la cari s’a vorbit despre pregătirea noastră față de apropiata ofensivă generală a aliaților și față de suc­cesele strălucite ale aripatelor ru­sești, cari au ajuns pînă aproape de Carrpați. .Au luat parte un mare număr de fruntași ai celor două cluburi. D. N. Flipescu, care se află la Călimănești, și d. Take Ionescu, a­­flîmdu-se la Sinaia, și­­ au­ putut lua parte la aceste întruniri. D-nii Filipescu și Take Ionescu au trecut peste tot și și-au dat mina sinceri și cinstiți pentru că în gân­dul lor nu intră decît o idee: Romî­­nia Mare! Noi aici, care sîntem grînarul Eu­ropei, să nu avem făină, fiindcă în fiecare zi ni se ia mîncarea ca s’o trimită peste graniță pentru a se hrăni inamicii noștri. Avem datoria, să spunem că pen­tru această țară nu este scăpare de­cit izgonind cu pietre dela guvern această clică. O VOCE: Neamțu este de vină. D. AUREL ELIESCU: Se spune că Take Ionescu, N. Filipescu și Brăttia­­nu sunt învoiți. Convingeți lumea că ați avut încredere în Brătianu dar azi nu­ mai pot fi înșelați. Spuneți lumea că acei cari întrețin războiul în contra intereselor noastre cât e gu­vernul de la putere. Treime stă se știe că noi nu avem tron de drept divin și nici nu am Acela care­ dintîî slujbaș al intereselor neamului. Nu facem nici un act de räsvrotire, dar viito­rul țăreț și al neamului nu-l putem lăsa a fi compromis. Vom merge din casă în casă și vom face totul pentru­ deșteptarea conștiinței cetățenești. Le dăm voe să-și facă averi, dar nu permitem să lase țara muritoare de foame și in­teresele țărei și ale neamului să fie compromise de o ceată de gheșefturi. Au obigația ,să-și facă datoria sau vai de ei și, aceste cuvinte vă rog să le săpați în sufletul d-voastră. D- N. XENOPOL. — Noi totdeauna am avut încredere în victoria alia­ților, nu fiindcă au forțe mai nume­roase dar au forța morală cu care luptă pentru drept și libertate. Și fiindcă de izbînda lor depinde reven­dicările noastre naționale, trebue să ne bucure izbînzile lor. O singură durere avem, că nu ne găsim împre­ună pe aceleași cîmpurî. De aceea am vrea ca victoria să nu se deci­dă la Verdun ci la Alba-Iulia. Ar fi o nenorocire ca aspirațiunile noastre să se facă cu un minim de sforțare și maximum de cîștig. Eu­­ cred că zăngănitul aurului na copleșit toată energia și vigoarea din neam. Vom face toate jertfele ca să de­cidem guvernul să meargă cu noi, și dacă nici siliți nu vor merge, vor veni alții să le ia locul. D. D­ TOR SE­VERE­AN­U ridică șe­dința spunînd că datoria tuturor ■­­­­re­inilor este că lupte pentru în­­ăp­J­­irea idealului național. .întrunirea s’a terminat la orele 10 seara nu a colaborat d­e ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine!) Vinovată de această crimă, ea în­cerca zadarnic s’o arunce altora. Au susținut o vreme că „Forța e dreptul“ și azi încearcă să ne mo­mească, pe greci, pe noi și pe cele­lalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem concepe nimic de­cît prin noțiunea de dreptate. Și ea,să răspundem de partea cui e dreptatea, trebue să spu­nem aci că cel care a dezlănțuit răz­boiul , acela nu poate avea dreptate. (Aplauze furtunoase). Și sinistrul de adevăr și de drep­tate (aplauze, ovații, voci: „Trăiască Franța’)). Ca și întro ceartă sîngeroasă din­tre doi, nu putem fi decît de partea celui provocat. Germania nu are forță­ morală. Forța morală e de partea cealaltă și acolo trebue să fim și noi. (Aplauze frenetice). Dar pe noi ne duce lingă Franța, Italia, Portugalia, față de orice popor latin, sufletul nostru, (aplauze). Gîndim la fel ca popoarele latine. Instinctul­ nostru ne-a păstrat limba și cugetarea noastră. Și înțelegem și ne înțeleg. Și cînd această năpustire a Ger­maniei s’ia făcut contra Franței și Belgiei, am înțeles că disprețul și­ ura Berlinului contra Parisului e invidia, invidia ce nu îl ajunge, in­vidia că nu-î întrece­­ aplauze furtu­­laoas? ’. ■­. . Din aceste legături instinctive tre­bue să ne arate că luceafărul latin e în pericol (aplauze). Și am ispus’o d-lui Marghiloman, de la început, că prefer să fiu zdrobit, dar lingă Fran­ța. (Aplauze, ovațiuni). Dreptul și instinctul nostru nați­onal, ne arată prin urmare că tre­bue să luptăm lîngă Quadruplă (a­­pliauze frenetice). Dar și un motiv practic ne face să fim alături de Quadruplă. (Aplauze). Ni se spune că Turcia și apoi Aus­tria­ vor fi­ împărțite. De 44 de ori s’au ridicat romînii din Ungaria, ca să păstreze limba și neamul. Retrăiți vemurile de mai înainte. Cereți ca visul nostru să se împli­nească odată (aplauze furtunoase). Azi Ardealul e gol de feciori, vă­duvit de floarea lui. Ardealul care se vaită și cere scăparea lui... Am citit scrisorile văduvelor cari ne întrebau „cînd veniți“? Rommiî puși în primele rînduri. Ce scapă de la dușman e împușcat în spate de unguri. , Trebue să fim alături de Quadru­­p în înțelegere, pentru mărirea Ro­m­inei, pentru salvarea neamului. (Aplauze furtunoase și prelungite). Iată ce ne face să iubim întii pe Franța, pe Italia, pe Anglia, impe­riul Rusiei. (Aplauze prelungite). Contele Tisza a provocat războiul. Nota către Serbia de el a fost re­dactată. El s’a înțeles­­ n Germania și războiul a început în numele cul­turei germane. VOCT : Jos! Nu cultura­­ germană este. Dar ci­vilizația, iată ce nu e în Germania: civilizația. V -Sufletul nemțesc nu s’a schimbat­ de loc. Un țăran al nostru e mai civilizat­­ decît cel mai cult german. Cînd­ germanul cult spune că For­ța ere­iaz­ă dreptul, — concluzia a­­ceasta e sălbatică. E mai civilizat săteanul nostru ca acel savant ger­man Oswalt, care spunea că împă­ratul Germaniei întruchipează deli­ciile geniului omenesc”! (Ilaritate). Nu putem fi de partea acestora. Nu putem fi decît lîngă statele în­țelegere­ și izbînzile lor să ne bu­cure și să ne îmbărbăteze. Nu pericolul slav ne amenință pe noi. Alți oameni,, ceva mai deștepți ca principele Sterberg, vor ști ei să rezolve chestia Dardanelelor și a Constantinopolului. Pe noi ne amenință altceva: frica și­ nehotărîrea. Să ne bucurăm de izbînzile impă­­tritei înțelegeri. Să strigăm: Trăia­scă armatele victorioase ale Țarului. (Aplauze furtunoase). D. MIHAIL DEȘLIU mulțumește asistenței care a răspuns în așa­­ de mare număr la această deosebită sărbătorire. Voind să plece spre Liga Culturală, un cordon de trupe oprește grupul manifestanților în dreptul Pasagiu­­lui Român. Mulțimea întonînd cîntece erfice se reîntoarce în piața Teatrului. ÎNTRUNIREA UN OM cons­ermist-neBQerat­ orî seară, membrii partidului con­servator-democrat au fost convocați la sediul clubului. Un mare număr de membri au­ luat parte la această întrunire. D. BR. SEVEREANU, care prezi­dează întrunirea, spune că scopul a­­cestei întruniri este să se vorbească de evenimentele în curs și să se săr­bătorească luarea Cernăuților, care pe cit se pare este în avant­agiul Ro­­miniei. D. COLACESCU luînd cel dinții c­uvîntul spune că ne-am adunat să sărbătorim căderea Cernăuților și să exprimăm dorința că de data a­­­ceasta nu va mai trece în stăpînirea Austriei, ci în a noastră. Nu cunosc neam, zice d. Cosăce­­scu, a cărui soartă să fi fost mai ne­norocită, ca neamul romînesc. După robie, atu­nci c­­înd răsare Și pentru el soarele libertăței, a­­ fost supus la o nouă și crudă încercare. Peste munți, românii sunt siliți a-și vărsa sîngele pentru alții și sunt sa­crificați cu brutalitate, cu cruzime, numai să dispară rasa aceasta urîtă ungurilor, și să rămînă casa lor pu­stie, iar ogoarele tot la străini. Și pe cînd ei se războesc și pier, a­­casă femeile lor sapă la tranșee, iar fruntașii și bătrlnii satelor sînt tîrîțî db­ lovituri și aruncați in tem­nițe. Aici în țară, indiferența unora, venalitatea altora și traficul. Noi am înlesnit turcilor să-șî procure mu­niții, și nemților grîne, ca să poată riposta contra neamurilor ce luptă pentru dreptate și libertate. Am făcut guvernului prea mare credit. I-am dat timp să pregătească acțiunea, iar el a profitat să îmbogă­țească partizanii săi. Nu mai are încrederea noastră, n’are încrederea nici a partidului liberal. Este guver­nul unei clici care caută să acapare­ze toate resursele de viață ale țărei. N’are nici încrederea țărei, nici priceperea situației grele de azi. Cerem schimbarea lui, cerem gu­vern național, care să întrunească simpatia și încrederea țărei întregi, cerem guvern de oameni capabili și cinstiți cari să poată inspira încre­derea puterilor din afară. Știm că liberalii vor striga că Vrem puterea. Da, vrem puterea pen­tru toți, nu pentru un partid și sun­tem­ fericiți să spunem că cele­­ două partide conservatoare fuzionate azi sînt singurele cari au­ pornit pe față lupta pentru idealul național. Uni­rea lor s’a făcut pe această mare și nobilă ideie pentru care vom lupta Fără preget pînă la realizarea unirea tuturor romînilor. D. SIPSOMO spune că vine din concentrare dela Tg.­Ocna și dorința tuturor soldaților este să intrăm cît mai repede în acțiune spre a în­deplini idealul național. Din neferi­cire avem azi la cîrmă un guvern de oameni de afaceri. Norocul țărei este că azi avem doi oameni, pe d-nii Take Ionescu și N. Filipescu, cari și-au­ dat mina, înfrățind două par­tide în nădejdea îndeplinirea năzuin­țelor noastre. Avem azi datoria să începem o­­ puternică acțiune pentru dărîmarea guvernului. In acest sens partidele fuzionate au făcut o întrunire Du­minica trecută. Acum dar este mo­mentul să ducem lupta ca acești doi oameni să vie la putere spre a pu­tea să ne urmăm calea, pentru iz­bânda idealului național. D. AUREL ELIESCU. — Ne-am a­­dunat astă seară, fiindcă ne-am o­­bișnuit să nu mai­­ credem în nimic. ■Noi romînii avem o lozincă: „Voește și vei putea“. Este timpul să vrem, după aproape doi ani de zile. Șefii­­ noștri au socotit ca la momentul só­dei ca toți romînii să fie uniți. A ve­­­­nit împrejurarea cînd cei dela gu­vern sa omoare entuziasmul romi­naiul, ca să ne­­ dea­ marfa peste gra­niță. -----------------------------------------------------------—___ iflim­iifrea deli isii csRsersat sr­­——------------­ La orele 8 și jumătate, clubul tixit de lume. Sosirea fruntașilor e salutată cu aplauze. D. MIHAIL DEȘLIU se urcă la tribună În aplauzele frenetice ale asistenței. D-sa roagă pe cei prezenți să scu­ze pe d. N. Filipescu, care a plecat la Călimănești. In lipsa d-lui Mill. Cantacuzino, mi-a revenit mie onoarea să prezidez această frumoasă întrunire (aplauze frenetice). Ați fost, chemați aci ca să sărbă­torim căderea, Cernăuților, și vă vom chema ori de cîte ori o victorie a Quadruplet va fi obținută, cacî considerăm aceste victorii, în inte­resul Romîniei. (Aclamărî). Partidul conservator, de la începu­­tul războiului, a avut o Singură po­litică, aceea de a merge cu Quadru­­pla înțelegere, căci numai astfel R­o­­mînia își va putea îndeplini idea­lul ei național. (Aplauze). Nu am șovăit niciodată în politi­ca noastră. De doi ani de zile toate manifestațiunile noastre, toate întru­nirile noastre, nu au avut alt scop. Să se știe că nu vom dezarma pînă ce nu vom reuși în politica noastră. (Aplauze). Și acum mă adresez d-lui Brătia­nu și îi cer să-și facă datoria către țară. Dacă nu va voi, atunci îl vom sili noi. In istoria popoarelor, fiecare po­por are este un moment. Am fost destul de fericiți să vedem acest mo­ment venit pentru Romînia. Ar fi o crimă, dacă nu am mări această țară așa în­cît să devie un stat mare, ca să putem avea și noi cuvîn­­tul nostru în concertul european. (Aplauze frenetice). Dacă aruncăm o privire în isto­ria Romîniei, vedem în trecutul ei generațiuni întregi, unele mai îna­intate, în care oamenii conducători au făcut jertfe și cu prețul sîngelui lor, pentru a salva Romînia. Alții după dînșii au pus tot patriotismul lor, toată inteligența lor și au fău­­rit Romînia Modernă. Cită admirațiune nu avem noi pen­tru ei și cite amintiri nu ne-au lăsat ei ? Ei bine, d-lor, dacă noi nu vom face nimic pentru Romînia, genera­­țiunile viitoare, în loc de admirați­­une, ne vor arunca blestemele lor. (Aplauze). Am însă credința că vom reuși. Am încredere în vitalitatea poporu­lui român. Am încredere în vitejia armatei și am speranța că în cu­­rînd vă vom chema sa sărbătoriți marea zi a Romîniei mobilizate. (A­­­plauze furtunoasei D. Deșliu fiind întrerupt cu în­trebarea: CSm­L.se va face fuziunea cluburilor, a răspuns: „Fuziunea este făcută. Există o perfectă înțelegere între d-nii Meu Filipescu și Take Ionescu. Săptămî­­na viitoare se vor contopi ambele cluburi. (Aplauze furtunoase). DISCURSUL D-LUI BARBU DE­­LAVRANCITA Marele Delavrancea e primit, la tri­bună cu ovații nesfîrșite. D-sa spune: De aproape doi ani lumea trece prin cea mai mare vijejie și prin cele mai extraordinare jertfe de vieți omenești. Contra imperiilor centrale s’au u­­nit atîtea state. Numai noi stăm tih­nit­, noi și Spania. (Aplauze). Nu noi am provocat acest conflict. Nu noi­ am dus la moarte femei, co­pii și bătrîni. Nu noi am dorit mă­celul. L’au dorit Germania și Aus­tria. Germania s'a preparat pe ascuns în toți anii, în acest scop, făcînd tot­deauna pe sincera apărătoare a pă­­cei. Cunoașteți cum a declarat Germa­nia războiul. A așteptat vacanța, ple­carea, prezidentului Franței spre Pe­trograd. ■ Și atunci, a găsit prilejul atentatului de la Sarajevo. (Aplauze frenetice). In plină vacanță, Austria inspirată desigur de Germania, a trimis acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care un popor demn­ea sîrbii (aplau­ze frumoase). Voci: (Trăiască Ser­bia). Germanii au raspîndit la noi mii de broșuri, în cari dadeau viața răz­boiului pe alții. Se tipar­au broșuri­le acelea în Berlin, și nu știu dacă nu a colaborat la ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine). Vinovată de această crimă, ea în­cearcă zadarnic să o arunce altora. Au susținut o vreme că Forța e dreptul și tari încearcă să ne mo­mească, pe greci, pe noi și celelalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem con­cepe nimic decît prin noțiunea de dreptate. Și ca să răspundem de par­tea cui e dreptatea, trebue să spu­nem’ aci că cel care a dezlănțuit răz­boiul acela nu poate avea dreptate (aplauze furtunoase). In plină vacanță, Austria inspi­rată de­sigur de Germania, a trimis acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care Un popor demn­ea sîrbiî, (a­­plauze furtunoase). Vbci: (Trăiască Serbia). Germanii au răspândit la noi mii de broșuri, în cari dădeau vina răz­boiului pe alții. Se tipareau broșu­rile acelea la Berlin si nu știu­ dacă Manifestația Membrii celor doua cluburi­, după terminarea întrunirilor, s’au Intünit în sirad­ă și au format un impozant cortegiu, în care au mai luat parte­­ și un­­ mare număr de cetățeni. • După ce au manifestat în fața ce­lor două cluburi, mulțimea a intrat în­­ str. Regală­­ cu intențitatea de a se duce la statuia lui Miihai Vitea să:. La restaurantul Andrei Dumî­­tresen, la o masă din grădină,, Se aflau mi­nistrul Germaniei cu con­tele Czornin, ministrul Austriei și cu­­ personalul superior al celor două legații. Manifestanții aflând aceas­ta, dud au trecut prin fața restau­rantului, au strigat: „Jos nemții !“ „trăiască aliații“ . Reprezentanții puterilor centra­le s’au retras întro cabină din res­taurant, unde au rămas pînă ce au trecut manifestanții. Din str. Regulai, manifestanții, s-au­ îndreptat pe str. Academiei spre irigațiunea rusă, unde au a­­juns înainte dea poliția, care prin­sese de veste, să trimeată jan­darmi. Grupul manifestanților, au intrat în curtea legației și au strigat „Tră­iască aliații!“, „Trăiască armatele victorioase!“. De­ la legațiu­nea rusă, manifes­tanții s'au dus la statuia M Mibai Viteaz In fața ziarului „­Minerva“ a avut loc o manifestațîe ostilă. S’a strigat „Jos nemții“, „Jos vinduții nemților“, „Jos m trădătorii“! La statuia luî Mihai Viteazu, mul­­țimea a cântat „Deșteaptă-te >ro­­m­îne“, „La Arme“ șii în urmă s’au­ împrăștiat în liniște. .­­­­• Și cu prilejul întrunirilor de a­­steară, poliția luase întinse măsuri de ordine. A fost concentrat întreg aparatul ipolițienesc. In jurul lega­țiilor și la locuința d-lui Alex. Mar­ghiloman au fost postate trupe. Comisiunnea de Import ^ —­ ■ gy .­­ Spirt denaturat pentru consumul intern. Medicamente cumpărate în Germania In ultima ședință plenară a Comi­­siunii de Import, s’a discutat chesti­unea lipsei spirtului denaturat pe­­ piața internă. S’a hotărît facerea une­i anchete grabnice și serioase, spre a se ve­dea ce cantități se vindeau anual de către fabrici pentru consumațiunea internă și apoi pe baza acestor date să fie obligate fabricile de­­ spirt să furnizeze consumului intern, cota­­parte ce i se va fixa în raport cu puterea de producție. Ca sancțiune s-a hotărît ca nu vor fi admise la export acele fabrici cari nu vor contribui la îndestularea con­sumului intern cu cantitățile stabili­te și cu prețurile indicate de Co­­misiune. * Tot în acea ședință Cimnisiu­­ea a luat cunoștința de raport al dele­gațior care au­ fost trimiși în Ger­mania spre a cumpăra medicamente și droguri. S-a luat notă că delegațiunea a cumpărat medicamente pentru su­ma de 1.300.000 lei și că ele vor fi expediate în curînd. De asemenea Comisiunea a fost pusă în amostîfică de rezultatul ac­­tivității di­legațiunii, trimisă în Ger­mania, pe lângă biroul român din Berlin, și care a cumpărat diferite materiale necesare comerțului și Industriei românești. Mărfurile cumpărate reprezintă o valoare de cîteva zeci de milioane — dar <din păcate cea mai mare parte din cumpărături — sînt fera­­rii. — b. y mm ib­rame 1918 Ofensiva mă .NODI POZIȚII OCUPATE. — E­­PISODII GLORIOASE1 PETROGRAD, 7 Iunie. — In maire multe sectoare de pe frontul ar­matelor comandate de generalul Brussilov, dușmanul a dat niște contra-atacuri violente. După informațiunile complimen­tare privitoare la­ luptele datat, tor regiunea la nord de satul Gadomki, pe Styr, la vest de satul Kolkînos, trupele noastre au capturat, în ziua de 17 luni © st. n., 96 ofițeri și 3137 soldați prizonieri, capturind 17 mi­traliere. : f Am respins, prin focul nostru, o ofensivă vrăjmașă sprijinita de e­­lemente germane aduse lingă satul Voroncin, la nord-est de Kisidin t» 7 verste spre nord de drumul mare care duce dela Lutzk la Vlatomir- Woly­nsk. * t (După informațiunile din u­lim­a oră, trupele noastre dînd an cor­­tra-atac în regiunea sau­da a Roșu* viei, la sud-est de Loîcaei, au res­pins forțele dușmane, capturând 16 ofițeri și 1200 soldați, cu 8 mitra­liere. Se semnalează, in cursul acestei acțiuni decizive, manevrele foarte dibace făcute de unul din batalioa­nele noastre de tiratori care a ata­cat pe dușman nu numai pe flanc, dar și de-a lungul frontului. Acest batalion, care face parte dintr’unul dîn cele mai glorioase regimente de tîratori, nu numai a pus pe fugă pe dușmani, dar î-a rrinat cele trei tunuri cari fuseseră pierdute, după cum s-a anunțat in comunicatul no­stru de erî; acest batalion a mai făcut 300 de prizonieri și a capturat do­uă metraiere. * In regiunea gărei de la Okhotai­­kova, la est de Sarny, aim capturat un aeroplan german împreună cu aviatorul și observatorul, cari fu­seseră siliți să aterizeze î­­n regiunea Vavoronki $i Wisini­­vici, la nord de Bechocz, pe Stry­­m, dușmanul opune o rezistență înverșunată. La aripa noastră din extrema stingă, dușmanul se retrage în de­zordine, urmărit întrm mod ener­­gic de trupele noastre. Am ocupat, satele Zadova și Storojneț-Hlibo­­ka, pe linia rîul Siret. > Pe frontul rîului Drvineț, am bom­bardat într’un mod intensiv m­ai multe pozițiuni dușmane. Unul din rapoartele noastre com­pliment­are semnalează o acțiune re­marcabilă dîn partea artileriei noas­tre călare. In urma luptei din 10 Iu­nie st. n., cînd dușmanul a fost alun­gat din poziți­unile sale organizate de lângă orașul Okna, la sud-est de la­ Sescik, a început pentru vrăjmaș o retragere foarte grăbită în direcția orășelului Zastavna. Infanteria noa­stră plină de avînt, fără a se odih­ni, urmărea pe austriac­, fugărindu-i oprind­u-i de a se agăța în pozițiunl­­­e intermediare prealabil pregătite. In aceste condițiuni, unul din regi­ment­ele noastre înainta spre Zastav­­na, avind la înălțimea liniilor sale o baterie călare dintr-o divizie de artilerie. Comandantul acestei divizii călare văzînd grupările dezordonate ale in­fanteriei dușmane care treceau în fugă orășelul Zastavna pe cînd o ba­terie dușmană fugea in grabă pe șo­sea, fiind convins că această bate­rie dușmană și cavalerie care se gă­sea în apropiere erau să-î scape cu siguranță, se hotărî să arunce tru­pele sale in urmărirea lor. Fără a pierde o cîipă 60 de călăreți ruși a­­vînd in capul lor mai mulți ofițeri și comandantul bateriei noastre, co­lomeiul Schirinskin, au năvălit la orășelul Zastavna, unde colonelul a lansat 40 de călăreți în urmărirea infanteriei dușmane care fugea. Căpitanul Nassonoff, ca ceilalți călăreți, au urmărit bateria dușma­nă care fugea cu cea mai mare re­pezeală. *Și Prima serie de călăreți după ce au trecut prin sabie mulți fugari, a capturat 150 infanteriști austriaci, pe cînd seria a doua cu căpitanul Nassenoff, ajungea bateria dușma­nă. Artileriști austriac­ în fuga lor se apărau­ cu puști și cu revolvere; numai după ce comandantul bate­riei vrăjmașe fusese ucis, avind girul tăiat cu o lovitură de sabie, și după ea caii primului tun afi test, ucis bateria inamică s’a preda*

Next