Dimineaţa, iulie 1916 (Anul 13, nr. 4429-4459)

1916-07-01 / nr. 4429

înmormîntarea pictorului Ștefan Luch­ian firi, după amiază, star făcut, la cimitirul Bellu, înmormîntarea ră­mășițelor pământești ale regretatu­lui pictor St. Luchian. Corpul defunctului se afla depus din ajun, în capela cimitirului. Două coroane de flori naturale : una din partea „Tinerimei Artistice“ iar cealaltă din partea „Loc. scriito­rilor Români“, precum și numeroase jerbe de flori din partea amicilor și admiratorilor regretatului pictor, acopereau sicriul. Serviciul religios a fost oficiat de către mai mulți preoți, în prezența unui mare număr de cunoscuți și admiratori al celui dispărut. Se aflau d-ni: I. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, Giurgea, șef de cabinet, Steriade, Vermont, Fritz Stork cu d-na, I. Steurer cu d-na, Ressu, Filip Ma­rin, C.­­Mille, B. Brănișteanu, Streit­­man, Petrescu, B’Arg, Dărăscu, d-ra Ar­bore, Costin Preferes­ju, Strîmbu­­lescu, Comescu, Alexandri,di. L. Dauș, Pascu Finkelstein, Tănăses­­cu, Gusti, Davidescu, Săulescu, Clar­­net, Ștefănescu etc etc. După terminarea serviciului reli­­gios, corpul defunctului a fost dus spre locuința de veci, unde s’a ofi­ciat o scurtă rugăciune. D. STORK, din partea soc. „Tine­rimea Artistică" a ținut o mișcătoa­re cuvîntare prin care a arătat ca­litățile celui dispărut. A arătat că Luchian a fost unul din făuritorii principali ai culturei și conștiinței romînești și care a re­dat pe pînză toate sentimentele fru­moase ale poporului român. D. L. DAUȘ, din partea soc. „Scrii­torilor romîni", a ținut următoarea cuvîntare: întristată adunare. Cuvintele nu vor putea să adaoge nimic „frumosului“ cristalizat în ow­para marelui dispărut. Cuvintele pot cel mult să exprime emoția mo­mentului și să dea o formă durere­ ce ne aduce, cu lacrimi și flori, la coșciugul artistului care este un atît de subtil și de mare cîntăreț al flo­rilor. „Societatea scriitorilor romîni , în­­­ numele căreia vin să aduc un ultim salut lui Lukian și prinos de admi­rație și slavă artistului, „Loc, scrii­torilor romîni“ e și ea adînc îndo­liată. La groapa acestui poet al pe­nelului, literatura plînge și pe un poet al ei. Un coleg, vorbindu-mi de Lukian, mi-a șoptit, cu o dureroasă intona­­ție:— Să spui că a murit și un nul Lukian a fost un om într’adevăr, atît în entuziasmurile tinerețe! lui exuberante, cit și în resemnarea de Crist răstignit, cînd viața — pentru un lung șir de ani — îl țintui și îl dărui durerei. (Jind zicem Lukian, înțelegem su­ferință fără tînguiri, un suflet avîn­­tat în ideal, plutind peste petalele din frăgezimea cărora își însemina singurătatea ca să dăruiască artei noastre tot ce e mai suav și mai o­­menește aproape de pol din minu­­nății­le naturii. Uitatul poet Dabija, plecat și el tragic din lumea celor vii, — dar și el un îndrăgostit al florilor, — a scris în dureroase pagini: Lasă floare! foile să-I crească Las’o să s’alinte, las’o să trăiască... ...Căci și ele ’n urmă grijă or să-ți­­ poarte Și coroane albe ți’or forma la­­ moarte. Căci și ele ’n urmă, de nu le vei fringe Pe mormîntu­lî sacru necurmat voi plînge, Și-or muri bătute de zefiri și rouă Una cîte una, două ette două. Repetînd Versurile acestea, nu ni se deșteaptă oare imaginea florilor adunate ca să ’nconjoare și pîngă pe cîntărețul lor ? Vor răsări­ pe mormîntu­l, s’or legăna scuturin­­­du-și petalele, iar fremătatea lor îi va șopti mai blind decit cuvintele noastre: — Dormi prietene Lukian,—dormi în pace!* In urmă corpul neînsuflețit al re­gretatului pictor a fost coborît în lo­cuința de veci. Ședința de închidere a Senatului italian DISCURSUL D-LUI BOSELLI HisWfiA, 28 Iunie.­­ In ședința de nchidere a Senatului, d. Boselli a pronunțat un discurs elocvent lămu­rind principiile de cari se va călăuzi ea și menirea ce și-a impus'o. Noi — a spus d. Boselli — vom as­culta în­totdeauna de necesitățile politice și istorice, care ne-au cerut, ca o îndeplinire a unei sfinte datorii, conlucrarea noastră la mărirea și în­tărirea țărei. Vom fi pururea credin­cioși originelor noastre naționale. Răspunzînd diferiților oratori, d. Boselli aduce un omagiu Senatului, că reprezintă gîndirea și doctrina I­­tailiei. " Spune că va ține seama de dorin­țele arătate de senatorul Marconi în­ ce privește chestiunea cărbunilor și a navlului. Relativ la reconstruirea marinei comerciale, guvernul va lua­ toate măsurile pentru ca Italia să devie o mare putere maritimă, fără de care nu va putea fi o mare națiune. (Vii aprobări). . x „ . . _ Asupra­­ conferinței de la Paris, con­­firmă că guvernul italian nu va lua nici un angajament pentru după răz­boi și fără învoirea prealabilă a par­lamentului. Cît despre modul cum s’a rezolvat criza, d. Boselli mulțumește diferi­ților­­ oratori pentru primirea bine­voitoare făcută tezei constituționale, după care miniserul național e înte­meiat pe necesitatea înțelegerea tu­turor partidelor și a tuturor tendin­țelor. (Aprobări). Miniștrii fără portofoliu sunt par­lamentari cari își vor uni străduin­țele lor cu acea a cabinetului și re­prezintă o participare tot mai largă și mai activă a parlamentului la ac­țiunea guvernului, participare care singură este admisă de instituțiile constituționale. Guvernul va căuta să tragă foloa­se din participarea la acțiunea lui a tuturor oamenilor competenți ai țarei, guvernul înțelegînd necesita­tea contactului cu țara. Intr’adevăr, războiul nostru fiind Xm războiul popular, guvernul pentru a’l duce la izbîndă, trebue să trăias­că, să se miște și să vibreze odată cu poporul. (Vii și îndelungate apro­bări). Vorbind de cenzură, primul minis­tru spune că ea este îndreptățită, cît timp e cuprinsă în drepturile patriei, care consistă în tot ce e necesar pen­tru’mîntuirea țarei. Trecînd peste a­­ceste margini ar fi să lucrăm într’un mod arbitrar. Nimeni nu se gîndește însă la acest lucru. D. Boselli face apol un apel la re­prezentanții națiunii, ca, atît la Ca­meră cît și la Senat, să dea­ largul er concurs lucrărilor legiuitoare. D. Boselli mai declară că primește ordinea de zi Conti, care prevede ca (pînă la votarea legilor necesare, gu­vernul pe temeiul deplinelor sale puteri să vină în autorul invalizilor și orfanilor din războiu­, și roagă Se­­,­i­latul să voteze ordinea de zi Pelle­­­­rano, aprobînd declarațiile guvernu­lui Ordinea de zi Conti e adoptată prin ridicări în picioare. Ordinea, de­și Pellerano e adoptată prin apel nominal în unanimitate de cei 164 votați. Se mai adoptă apoi pri scrutin se­cret cu 121 voturi contra două, pro­­ectul douăsprezecimilor provizorii pînă la 31 Decembrie. După cuvintele de salutare rostite de președintele Senatului și de pre­ședintele consiliulu­i, Senatul îșî a­­mină „sine die“ dezbaterile făcînd o călduroasă manifestație pentru ar­mată.. marină, rege și Italia. (A. T. I.) Brutalität) germana CAZUL MARELUI RABIN DIN BRUXELLES GENEVA. 29 iunie. — Se cunosc în sfîrșit împrejurările în care ma­rele rabin Bloch din Bruxelles, ac­tualmente la închisoare, a fost con­damnat de către „comandantura" germană la ș­ase luni detențiune. Cu prilejul puștilor evreiești, ma­rele rabin făcîndu-și datoria sa preoțească, a rostit o predică în templul cel mare din Bruxelles. In acea predică, avînd ca subiect ieși­rea din Egipt — a cărei comemo­rare o constituie paștele pentru e­­vrei — marele rabin a făcut o alu­zie destul de transparentă la situa­ția actuală a Belgiei, ajunsă în scla­vie sub germani, ca și evreii sub egipteni , dar după cum Dumnezeu a dezrobit atunc­i pe evrei, pedep­sind pe asupritori, tot astfel va dezrobi și pe belgieni. Aceștia, în zilele triste de acum, trebuie să-și îndrepte deci toate gîndurile către Dumnezeu, care încearcă pe oa­meni, dar nu-i pierde. Intre ascultători se afla însă și un evreu german anume Julius Wert­heimer, care imediat a denunțat guvernatorului von Bissing pe ra­binul subversiv. Chemat în fața autorităților ger­mane și somat să facă o declarație de retractare, marele rabin a răs­puns că, îndeplinindu-și misiunea lui religioasă, el lucrează așa cum îl inspiră credința lui, și nu se re­cunoaște răspunzător de­cît în fa­ța lu­i Dumnezeu. Purtarea patriotică a rabinului Bloch,, care-și ispășește în închi­soare crima de a fi patriot, a făcut mare impresie în opinia publică bel­giană, care-l consideră ca vrednic tovarăș al cardinalului Mercier. Bloch face parte dintr-o familie de rabini alsacieni, rămași cu toții fideli patriei franceze. Un frate al său, tot rabin, a căzut la începutul războiului, pe cîmpul de la Reims, în următoarele îm­prejurări , mergînd în căutarea răniților evrei, cari ar putea avea nevoie de asistenta lui religioasă, a dat de un rănit catolic, care i-a spus că ar dori să sărute crucea înainte de a muri. Rabinul a alergat atunci să caute o cruce și pe cînd se întorcea cu ea, a fost lovit de o ghiulea, rămănînd mort pe loc. GREȘEALA TINEREȚEI înduioșătoare dramă a casei Nor­­disk începe să se reprezinte de azi la cinema Kristol și care de­sigur va atrage pe toți admiratorii de artă, fiind jucată de cei mai talentați artiști danezi în frunte cu EBBA THOMSEN Groaznica nenorocire din Brăila BRAILA, 29 Iunie. — Aseară In strada Călărași s’a întamplat o groaz­nică nenorocire. Un tînăr funcționar al tribunalu­lui secția II, anume Ion Temesen, încercind să se urce într'un vagon de tramvai care era în mers a alunecat căzind sub roatele vagonului-remor­­că, care a trecut peste corpul lui zdrobindu-l. Moartea nefericitei victime a fost instantanee. Roatele tramvaiului au trecut pes­­te pieptul lui Tömesen, mai înainte ca conductorul tramvaiului să-și poată da seama de nenorocirea în­tîmplată.­ Cînd vagoanele au fost oprite, ca­davrul victimei a fost scos de sub roate și dus la morgă. Autoritățile fac cercetări spre a stabili dacă cumva conducătorii va­goanelor au vre­o vină în această nenorocire. — Verno Femeia Nelegiuită D-ra Napierkowka, în filmul Salo­­meia uimește lumea în fiecare sea­ră la Arenele Amicii Orbilor. De altă artistă din lume, ar putea să întrupeze pe cea mai destrăbălau­tă texnee, care pentru a-și satisface patimile, se dedă la cele mai cumpli­te orgii ? dacă nu d-ra Napierkow­­ska care e o neîntrecută dansatoare. Și acest extraordinar de intere­sant film, împreună cu o comedie de mare haz și cu vederi interesante din război, se reprezintă în cea mai vastă grădină, singura răcoroasă din București. Acelaș succes și la Cinema Venus­ P. S.—D-ra Fritzi Frank fiind grav bolnavă „Dansul Salomeii“ pe scenă va fi executat în mod neîntrecut de d-ra Claudia, care a debutat pe prin­cipalele scene din Europa. Găsirea cadavrului lui lacob Țăranu CONS­ l ASTA, 29 Iunie.— Cadavrul cc.g celatitiu.1­1-a.cu'u Jűi u­n n­­our tii« dus și depus la mo^ga cimitirului din­ localitate, unde s'a făcut­ îmbălsăma­rea de către d-nii d.r. Sadoveanu Pilescu și Ap­o­stole­scu. Această operație a reușit foarte bi­ne, deși cadavrul intrase în stare de putrefacție. Corpul neînsuflețit al lui Iacob Țăranu a fost închis într'un coșciug de zinc și cu trenul de noapte, va fi transportat la București, unde va a­­vea loc înmormîntarea. La percheziția cadavrului, făcută de substitutul de procuror care a fost la­ fața locului, s'a găsit suma de 90 lei, o geantă cu diferite chei și ceasul, care se oprise la 7 și 30, ora fatală cînd s'a intim­plat nenorocirea. Sylvian Societatea de grafologie judiciară din grup de experți au luat iniția­tiva constituirii unei societăți de gra­fologie judiciară. Conform statutelor această societate are de scop: 1. De a concura pe cît ii va fi cu putință la progresul științei grafolo­giei și aplicațiunile acesteia exclusiv în materie judiciară. 2. Formarea de experți posedînd cunoștințe pozitive cari să poată pro­cede în mod științific la identificarea grafică sau verificarea scrierilor. Societatea s’a constituit cu urmă­torul comitet: Președinte : prof. dr. Ștefan Mino­­vici; membrii: Vasile Costin, Iași, D. Stoicescu, Petre Ionescu, dr. An­drei Ionescu, N. Episcopescu ; secre­tar : maior I. T. Ulic. Expertizele grafice formînd un ca­pitol important în materie judiciară, nu ne îndoim că această societate va aduce un serviciu real științei și jus­tiției. De o parte ea va fi un centru de cultură pentru toți acei ce doresc de a îmbrățișa cariera de expert gra­fic, iar de alta va servi, la selecțio­narea "unui corp luminat și bine pre­gătit de experți în materie de veri­ficare de scripte. Abonamente de Vili Bătură Ziare­le Adevărul și Dimineața primesc abonamente de viligiatu­­ra ce­ Lei 1­50 pe lună in țară. Căldurile lată însemnările Institutului Me­teorologic pe ziua de Marți. Căldură dogoritoare în toată țara, dar mai ales în Muntenia un­de afară de localitățile de munte, pretutindeni termometrul în cursul zilei a atins sau a întrecut 40 gr. In Moldova și pe litoralul măreț a fost mai puțin cald, temperaturile maxime variind în cea din’ntîi din aceste regiuni între 30 gr. și 38­ gr., iar în cea de a doua între 27 gr. și 30 gr. Cele mai ridicate temperaturi în­registrate au fost: 40 gr. la Calafat și Craiova, 41 gr. la Călărași, Bu­curești, Brănești, Roșiori și Cora­bia, 42 gr. la Ghimpați (Vlașca) și Giurgiu și în fine 43 gr. la Alexan­dria. Noaptea de asemenea foarte cald, afară de Sinaia unde termo­metrul s’a coborît pînă la 13 gr. Temperaturile minime au fost cuprinse între 10 gr. (Fălticeni) și 24 gr. (Corabia). Presiunea atmosferică a mai des­crescut puțin de erî; astăzi de di­mineață ea era în general către 759 r­m. Puțină ploaie cu manifestațiuni electrice a căzut în unele părți din Moldova. La Fălticeni ploaia a fost abundentă dînd 31 mm. de apă. La Bălțătești (Neamț) a căzut grindină de mărimea nucilor cauzînd stri­căciuni. Foametea în Germania — UN MANIFEST SOCIALIST -KARNAVON, 29 iunie. — O tele­gramă din Berna anunță că opoziția socialistă germană a răspândit în Ger­mania un manifest în care se spune că în Leipzig, Bern­, Charotenburg,­­Brunswick, Magdenburg, Coblenz, Gattsbrucht și.Li mai multe alte loca­lități massele s-au răsculat, suferind de lipsă de previziuni. Administrația a răspuns crizei poporului numai cu aspre legi marțiale, cu poliția și cu patrule militare. Manifestul acuză guvernul pentru politica sa imperialistă, care a adus Germania într'un conflict cu națiu­nile, și de a fi urzit războiul mondial cu Austria și cu Turcia falită. La această crimă guvernul a mai adăugat una neluind nici o măsură contra foametei. Poporul s'a săturat cu astfel de vic­torii precum și cu submarinele ger­mane cari voiau să reducă valoarea Angliei in timp ce Anglia voia să ple­deze pentru pace. S-a promis previziuni abundente Turciei pentru înaintarea în Balcani, dar foametea prevalează la Constan­­tinopol și Asia Mică, și Turcia nu poate să-și hrănească armata. Manifestul spune că nu se mai spe­ră în cultivarea câmpului din cauza lipsei de muncitori și de animale. Teritoriile ocupate sunt goale și poporul e muritor de foame în Polo­nia și Serbia. Războiul poate conti­nua încă o jumătate de an și poate chiar un an, și poporul e muritor de foame. Dacă războiul va mai conti­nua încă un an massele vor fi dis­truse. Din Botoșani BOTOȘANI, 29 Iunie. — Gh. Ca­­naf, țigan scripcar din comuna Ro­mînești, a omorit pe nevasta lui Catinca, în vîrstă de 30 ani, cu lovituri de topor. Cauza crimei e gelozia. După crimă, Canaf a dispărut și n’a fost încă prins. — Azi după masă, o ploaie to­rențială a inundat străzile orașului. La periferii apa a intrat în case. In strada Războeni 2 case s’au sur­pat. Sînt pagube însemnate. Cor. Războiul european Succese britanice LONDRA, 25 Iunie. — Săptăm­âna aceasta a fost foarte întunecată pen­tru Puterile centrale. Azit la răsărit cât și la apus germanii cit și aliații și-au pus toată greutatea lor în luptă și germanii au fost bătu­ți ș­i au pier­dut teren. Erî, englezii șî'au reluat ofensiva între Ancre și Somme către Montauban și au spart o rezistență disperată in patru puncte deosebite. Au luat cu asalt o lucrare foarte pu­ternică cunoscută sub numele de re­duta Leipzig la răsărit de Thiepval. Ei sunt acum în mijlocul apărărilor localității Ouillers, unde lupta con­tinuă înverșunată pentru posesiunea satului. Au înaintat linia lor pe o a­­dincime de 500 yds. pe o lungime de aproape 2000 yds. la răsărit de La Boisselle în acelaș timp golind tere­nul și cucerind trei linii de tranșee la nord de Fricourt și ajungînd la Contalmaison pe care l'au finat cît­­va timp. In ultimul loc, am avut în contra noastră garda prusiană­ și am luat 700 de prizonieri. Generalul Haig comandantul șef britanic, a publicat aseară un comunicat plin de spe­ranțe și regele George a dat un ma­nifest către­ trupe, aducindu-le sin­cere felicitări și arătîndu-și mîndria față­ de rezultatele obținute tn lupta recentă. Generalul Foch așteptind în­­dreptarea­ liniei britanice și-a conso­lidat în acest timp pozițiunile repede cîștigate de el la sud de Somm­e, un­de este clar că germanii au făcut sforțările cele mai mari ca să răz­bată. Aceste sforțări au fost respinse cu ușurință și peronne, este așa de­ amenințat, nncit stațiunea de căi fe­rate a fost bombardată și capătul căilor germane a­­ și fost mutat, mai către răsărit.. Trenuri nu mai merg de la­ Peronne la Tergnier. La Ver­dun se dau lupte înverșunate lângă lucrările Thiaumont fără nici o schimbare a liniei. (Ag.­tel. engl.) CUM S’AU DESFĂȘURAT SUC­CESELE ENGLEZE — Valoarea trupelor — LONDRA, 26 Iunie.—Coresponden­tul special al ziarului .,Morning Post“ care se află cu forțele brita­nice în Franța vorbește de succesele îndeplinite dela începerea ofensivei acum 8 zile și spune: „O parte con­siderabilă din noua armată britani­că a trecut printr'o încercare din ce­­iee mai mari, pe care forțele britanice io­r>fi avut de înldurat, ali «emeilîi noștri sînt mai veseli și mai încreză­tori ca ori­cînd. Acelaș corespon­dent vorbește despre m­area locali­tate! Montauban­ca, unul din episoa­­dele cele mai strălucite din înainta­rea noastră. Printre trupele cari au cucerit'o era și corpul de armată din Manchester, compus în mare parte din tineri birocrați și personal al di­feritelor case de comerț, cari mai înainte n’aveau de loc, sau prea­ pu­țină, experiență de luptă serioasă. Acești oameni au înaintat cu o vite­jie de neînvins și au pus cu totul pe fugă producîndu-le pierderi grele cî­­torva din cele mai alese trupe bava­bia instruită a noastră armată „de amatori“ a probat a fi mai mult de­cît­ egalul unora din cei mai buni soldați de profesiune pe care îl are Germania pe cîmpul de luptă. După ce atrage atenția asupra caracteru­lui meritoriu al isprăvei, acelaș co­respondent arată că a fost o înțelege­re complectă și o unire de camara­derie care a­ fost de mult folos ambe­lor părți- Aripa dreaptă britanică nu a pierdut nici­odată contactul cu aripa, stingă franceză și comunitatea cooperației a avut o influență impor­tantă în a aduce către rezultatul de­cisiv la care s’a ajuns. Corespondentul remarcă de ase­menea că nimic nu a fost mai satisfă­cător în noua­ mișcare britanică, ca eficacitatea de care a dat dovadă serviciul aerian și adaugă că nu înca­pe nici o îndoială că englezii și aliații lor francezi au obținut acum din a­­cest pun,ct de vedere o complectă superioritate asupra germanilor. GERMANII CER PACE KAIRI NAIVON, 29 iunie. — Radio. „New­ York World“ publică un ar­ticol în care se spune că germanii cer pace. GENERALUL BAU BOLNAV NAUEN, 29 iunie. — Radio.—Se anunță din Paris . Generalul Pau e grav bolnav într-o localitate bal­neară din Caucaz. El este nevoit să-și întrerupă misiunea în Rusia. AVIOANE GERMANE PE ȚĂR­MUL ENGLEZ BERLIN, 28 Iunie. — Oficial. — Două avioane aparținînd marinei germane au bombardat, în noaptea de 26 iunie, stabilimentele portului precum­ și întăririle de pe țărm, lingă Harwich și Dowres. (Wolfs­­bureau). PIERDERILE AVIAȚIUNEI KARNAVON, 29 Iunie. — Radiul Detaliile referitoare la pierderile ae­­riene engleze în timpul lunei Iunie arată că depozițiile germanilor în ac­­ceastă privință au fost extrem de e­­xagerate. Germanii, n’au admis nici, pe sfert din pierderile lor sigure, din timp ce au dublat înfățișarea pier­­derilor franco-engleze. PORTUGALIA ȘI RĂZBOIUL­ BERNA. — Corespondentul din Lisabona a lui Temps r anunță: In Portugalia e așteptat cu nerăb­dare rezultatul militar și financiar al călătoriei la Londra a ministrului de externe și a celui de finanțe. Se afirmă că parlamentul a dat minis­trului de finanțe Costa depline pu­teri pentru a contracta un împru­mut. Sunt speranțe că Anglia le var sta la dispoziție. Anglia. E de părere că atîta timpi cît nu e nevoie, portughezii să nu-șî verse sîngele. Cercurile politice por­tugheze ar dori însă mult ca să in­tervină și Portugalia în războiu­, pentru că spe­ră că în cazul acesta țara ar avea an­ rol mai mare la tratativele de pace, și dreptele aspi­rații ale­ țărei ar fi cu mai mare si­guranță realizate. Se comentează și hotărîrile confe­rinței din Paris și se crede, că inte­resele Portugaliei vor fi luate în con­siderare. Moartea cumnatului SCaizerului BONN.­­ Prințul Adolf de Schaumburg Lippe, cumnatul îmi­paratului Wilhelm, a murit de o pa­ralizie a inimei. (Wolffbureau). NAUEN, 29 Iunie.—Radio : O tele rofimii data 11 Iulie, a rótt” .re .ro Baltimore a sosit luni primul sub­marin comercial german. Submari­nul e de aproape 2 mii de toane și e încărcat cu materii colorante și cu medicamente. Contrar comunicatului Reuter că vaporul a fost urmărit timp de 4 zile de vapoarele dezrăz­­boiü engleze și franceze, ofițerii sub­marinului n’au văzut în călătoria lor nici vapoare de răzbiou engleze nici franceze. Ziarele germane comentează sosi­rea primului­ submarin în portul ger­man Baltimore arătînd că submari­nul a sosit încărcat cu materii co­lorante pentru industria textilă a­zere ale împăratului german. De a­­mericană și că el aparține societăței Submarine comerciale oceanice germane de la Brema înfiin­țată la 8 (11) 1915 cu un capital de 2 milioane mărci. Al doilea sub­marin comercial Bre­ma a fost terminat. * „Lokaianzeiger” spune că prin so­sirea submarinului, blocada engleză s-a distrus pentru mult timp și ur­marea va fi că englezii nu vor mai avea nici un drept asupra unui va­por neutral care duce mărfuri în Germania sau în­ țări neutre. Statele neutre au dreptul să ceară eventual complectă despăgubire Angliei.­­ Căpitanul Persius arată în „Berli­­­ner Tageblatt“ cele scrise de „Man­­chester guardian“ după bătălia de la Skagerak : „noi cîntam Stoht rule Britania” ei recunosc acum că nu se mai întâmplă așa ceva. Britania stă­­pînitoarea valurilor numai poate în­­piedica submarinele în drumul lor spre rudele din America și să ne dis­trugă vapoarele. Fapt cert este că i s’a trecut felul cum se înțelegea pu­terea noastră navală pînă acum și nu există expresiune relativă la a­­ceasta pe care să n’o fi corectat ta urma războiului. Citiți în pag. VI-a: Examenele particulare. — De la frontiera Bucovinei. — Universi­tare. — Starea semănăturilor. — Mișcarea muncitorească, etc. MMNI 4 ZU prif la tragerea BOILOR PREMII ^ 1916 W1 Acordate gratuit abonaților ziarelor „ACETERUL" și „MIIN­ATA** în valoare de peste Lei 40.000 dineari Lei 20.000 în numerar La tragerea din 3 IULIE a. c. se cîștigă Lei 10.000 la numerar* Lei 10.000 în orologie de valoa­re ------------ Tragerea se face de o comisiune de abonați sub controlul Camerei de Comerț din Capitală _______­ PREȚUL ABONAMENTULUI: 1 an Lei 18. 6 luni l­ei 9.E­i 3 luni Lei 5,

Next