Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)
1916-09-02 / nr. 4492
A A Lupte pe frontul dobrogean Gr fi era inteft. "• in acțiune ' Una este una, ‘ prevederile acelora cas*î erata« de care parte stau în mod inevitabil interesele micilor srt 3f.in iî dezmembra* te, se realisează, umplînidu-ne scfretele ele siguranța șî strălucirea apropiatei victorii definitive. Intervenția stominiei nu puteai să nu aducă după ea pe aceea a Greciei, după cum reluarea ofensivei ruse in Galiția nu putea să nu» determine intrarea noastră. Oricum ar fi episoadele trecătoare ale războiului, cine vede trăsăturile generale ale conflagrației, acela constată zi cu zi realizarea matematică a prevederilor acelora care înțeleg că puterile centrale astăzi nu mai pot învinge, iar miine nu vor mai putea nici rezista. Cabinetul Zamis demisEosr tind spre a face loc unui guvern de concentrare din care va face parte YersizeSas — aceasta înseamnă iminenta intervenție militară a Greciei alături de aliați. Și desigur că regele Constantin va fi în capul armatei sale. Suveranui urmează soarta imanentă a națiunilor lor. Nu există altă posibilitate. Emil D. Fag tere mm nostn Marele Cartier General fii Mpei ÎIGÎ COSU Kii Sll 0 3 toi treimi io Gropii . ---&&-- Co anaisat Ho. If i £ â fe 31 (13) Aug. 1916, ora 7 dim FRONTUL DE NORD ȘI NORDVEST.- Mici htFțineîi pe tot frontul. S’au luat 328 prizonieri. * FRONTUL oI SUD. - Împușcături în tot lungul Dunării. m dobrogea s’a luat confaCT CU INAMCUL PE TOT FRONTUL. ¥ îi acțiuni de patrule și avant garde, uin detașament inamic, care înainta in lungul Dunării a fost contra-atacat și respins. A lăsat in mfinile noastre 8 tunuri germane- DIN ZILELE GLORIE Chvuiste indignate Se zice că tot sacul își găsește peticul și toată domnia vînătoril, se zice și s’a adeverit materl în piața mare unde a fost dat romînilor sa asiste la o scenă hazlie și cu tuc. Niște zarzavagii bulgari oploșiți cine știe cum printre ai noștri, în loc să’și vadă de cepele și ardeii lor, și-au dat drumul gurei împroșcînd cu venin țara și pe blînzii lor tovarăși de muncă, romiul. Și deodată ca niște tigroaice negre au sărit din mulțime cîteva chivuțe înarmate cu lungile lor bidinețe. — Tu vorbești de Remin iară ! Tu bulgar lățos, hămeșit și urît! ? Nici una, nici două, bidinețele au început a lucra pe spinarea bulgarilor da gîndeal că nu mai rămln, nici zdrențele pe ei. Gardistul a intervenit spre fericirea bulgarilor cari desigur socot acum arestul polițeii drept cel mai dulce azil salvator. Iar chivuțele înfierbîntate și indignate s'au risipit voci ferind contra poliției. Nici că se putea afla sub soare adversare mai potrivite pentru neamul bulgăresc decît chivuțele noastre. Vocabularul lor bogat e singurul care se potrivește cu cel bulgăresc. Pentru un popor care de zeci de ani adună bani la noi, mănîncă prin ea noastră apărați de legi, tratați ca prieteni, pentru un popor al cărui singe e numai venin și ură, numai chivuțele noastre au drept să-l scuipe! In arta asta ele sînt neîntrecute, menite pare că de un destin mucalit ca să ne mai facă să rî"dem tocmai acum cind trupele de zarzavagii de altă dată, dau asalturi frontierei noastre. Stan Bolovan f Lista Lista Mo. Ö Marii OFIȚERI: 1) Maiorul Popescu Vasile, reg Vîlcea No. 2. Rănit! OFIȚERI: Locot. Petre Ștefan, reg. 76 infanterie; sublocot. Constantinescu Paul, reg. 79 infanterie. TRUPA : Serg. Radu Gh., reg. 36 inf.; Serg. Olteniceanu Neculai, reg. 36 inf.; Serg. Țugui Sandu, reg. 36 inf.; Caporalul Țugui Radu, reg. 36 inf.; Caporalul Stoian Nicolaie, reg. 36 inf.; Caporalul Dumitru Ion reg. 79 inf.; Caporalul Mihai Alexandru, reg. 1 granieri; Caporalul Nae Ionită, reg. 36 infanterie;soldatul Radu Grigore, din reg. 79 inf.; soldatul Dinu Toader, din reg. 79 inf.; soldatul Auciliac Amet, reg. 74 inf.; soldatul Nucă Neculai, reg. 76 inf.; soldatul Niculai Stâncu, reg. 76 inf.; soldatul Maniuc Belic, din reg. 34 inf.; soldatul Radu Gh., din 2 grăniceri; soldatul Florea Marin, din 76 infant.; Ion Gheorghe, din 40 infant.; Stăiculeasa Horea, din 64 iui.; i sv.nativ Petre Milea, din 76 ini.; soldatul Stanciu Ion, 36 ini.; sold. Olteanu Gheorghe, din 1 grăniceri; soldatul Marca Const. din 1 grăniceri; soldatul Ion Ștefan, 36 ini.; soldatul Modîrcă Constantin, 36 ini.; soldatul Bragoci Nicolaie, din 36 inf.; sold. Dumitru Gheorghe, din reg. 3 artilerie grea; soldatul lor,eseu Stan, din 36 inf.; soldat Dumitru Tudor, 36 inf.; soldatul Corobanu Radu, reg. 36 infant.; soldatul Soare Ioan, reg. infant.; soldat Cojocaru Ion, reg. 36 inf.; soldat Mihai Constantin, reg. 36 inf.; soldatul Vlad Ene, 36 inf.; soldatul Pendu Tudor, 36 inf.; soldatul Biciu Alexandru, 36 inf.; sold. Nedelcu Marin, 36 inf.; soldații Paraschiv Dumitru, Ioniță Dumitru, Dineu Gheorghe, Suciu Gheoghe, Constanta Petre, Pumadei Marin, Dined Tudor, Ion Ion, Chira Iancu, Anton Radu, Dined Tudor, toți din regimentul 36 iii.; Dobre Niculai, Dumitru Gheorghe, soldați reg. 36 iii.; Alexandru Marin, Niță Gheorghe, Frunzeanu Costachei, Marin Gheorghe, Petre Gheorghe, Spoială Petre, Matei Gheorghe, Petre Radu si Radu Nicolaie, soldați din reg. 75 iii.; Zamfir Costache, Druig Gh., Gh. Ina, Vasile Gheorghe, Șerban Stoica, Constantin Stoica și Radu Dumitru soldați din reg. 76 inf.; Cracarea Sandu, Gheorghe Vasilia, Sandu Sandu; soldați din reg . artilerie grea; Voicu Niță, Mosu Ștefăn, Mares Bogdan, Florea Gheorghe, Constantin Pirvu, Pană Alexandru, soldați din reg. 79 inf.; Mihai Ilie, Marin Dumitru, soldați reg 36 inf.; Băncilă Radu, soldat 40 inf.; Marin firculate și Anton Dumitru, soldați din reg. 36 infanterie. Lista Ho. 6 Morți OFIȚERI : cap. Gotcu Vasile, reg. 56 inf., sublocot. Petrovici Ștefan, reg. 13 inf. Răniți r OFIȚERI: maior Petrescu Alexandra, reg. 76 inf.; maiorul Teodorescu loan, reg. 79 inf.; căp- Enciulescu loan, reg. 74 inf.; cap. Maer Titu, reg. 80 inf.; căp- Popescu Gh., reg. 36 inf.; sublocotenenții: Pavlov Nicolae, reg. 36 inf.; Enescu Alex., reg 36 inf.; Crainic Arthur, reg. 80 inf.; Teofanesai G. C-th, reg. 8 vînători; Pardesen loan, reg. 31 infanterie; Berdan Gheorghe, reg. 36 inf; Danu loan, reg. 36 inf.; Alexandrescu Alex, reg. 36 inf.; Tudor Nicolae, reg. 34 inf.; Linde lc, reg 34 inf.; Moldoveanu C-tin, reg. 40 inf; Șerbănescu Gh., reg 40 inf.; Dobrescu Traian, reg. 40 inf.; Dumitru Mircea, reg. 2 grăniceri; Băloșescu C-tin reg. 74 inf.; Petreanu Alexandru, 74 infant; Constantinescu A. loan, reg. 74 inf.; Constantinescu /. loan, reg. 74 inf. Vincie. Emil, reg. 74 inf; Palanca Constantin, reg. 75 inf.; Botescu Mihail, regim. 75 inf; Toporaș Teodor, reg. 75 inf.; Doboș Constantin, reg 64 inf.; Găzdoiu Radu, reg. 79 inf.; Grigoriu Constantin, reg. 79 inf; Corje Ion, reg. 79 inf- pierderilor 0 p Citim în «La Politique“? „Monitorul Oficial” publică zilnic decrete care fac să reiasă prea marele laconism al comunicatelor oficiale ce emană dela marele cartier general. S'ar putea chiar deduce din ele oarseari contraziceri Intre faptele anuntate pe calea „Monitorului" și intre cele care fac obiectul marelui cartier. Astfel „Monitorul" de est publică un decret relativ al numirei d-lui Ion Cămărășescu, prefect de Durostor, in funcția de comisar al „guvernului român pe lîngă generalul Zaioncikovski, comandantul armatei din Dobrogea". Rezultă din acest decret că armata din Dobrogea este pusă sub comanda generalului rus, pe când o notă oficială a marelui cartier general ne anunțase că comanda celei de a 3-a armate fusese încredințată generalului. Averescu, înlocuitorul generalului Aslan. Este aici o contrazicere regretabilă, care dă loc la confuzii. Pe de altă parte, „Monitorul" a publicat mai multe decrete anunțînd că sediul autorităților judiciare și administrative a cltorva mari centre din Cadrilater au fost strămutate in vechia Dobroge sau pe țărmul drept al Dunărei. Ar urma de aici că, pentru motive strategice, de cari n’avem să ne adupăm, am fi părăsit unele localități din Cadrilater. (Urmează un pasagiu șters de censură)Națiunea romînă a dat dovadă de la începutul războiului și tn unele ceasuri grele de o maturiate demnă de toată lauda. De ce marele cartier general o tratează cu atâta. indiferență J Presa daneză ridica, chestia Schleswig»nlat ROMA, 29 Angxist. — Se află din Copenhaga că iredentismul danez s’a trezit. Unele ziare daneze au început o campanie cu privire la soarta Schleswig-ului, provincie răslrită din trupul Danemarcei de către Germania, susținînd că chestia această nu s’a închis, și că va putea fi pusă din nou pe tapet după sfârștul războiului. (A. T. L). JdÜK De iei— de colo) — Ce zici lumea, ce lumea cere, ce lumea observi. — ----------------------------- Lumea zice și guvernul trebuii să afle: Că de ce se dă numai numele ofițerilor căzuți și răniți, iar nu, în acelaș timp, și numele gradaților și al soldaților ? Lumea are drepate, căci și unii și alții laolaltă au căzut pentru aceiași silință cauză, înălțîndu-se în același mîndră strălucire. Căci unii și alții au acelaș drept ca moartea și suferința să fie la fel de iute aduse la cunoștința familiilor și cunoscuților lor. Căci, precum Înaintea vrăjmașului și Înaintea morției la fel le-a fost soarta, la fel să fie sortiți și din partea autorităților militare sau civile cari dispun publicarea numelor în buletinele oficiale. Sîntem cu toții cetățenii unei țări în care domnesc principiile absolut egalitare și din cari privilegiile au fost sever excluse; nu e așa ? , Atunci de ce publicarea numelor ofițerești și amintirea numelor soldățești ? Ziarele sînt căutate nu numai de familiile ofițerilor și de straturile în care aceșta își au prietenii și cunoscuții, ele sînt căutate și citite și în poporul de jos, cel de la orașe și de la sate. E drept ca numele morților și al răniților să se dea deodată, pentru ofițeri ca și pentru soldați. Lumea cere aceasta și noi ne facem datoria să transmitem celor în drept această dreaptă cerere. * * * Alta. ...... Pe cinci la sate nu mai vezi decît femei, bătcrîni și copii, la orașe, te miri cîțî tineri, ajunși în puterea vîrstei, vezi, cărora le-ar sta mai bine tunși și în uniforma militară decit frezați, pomădați și gătiți în hainele lor elegante de scutiți. De s’ar face o recenzie absolut severă și dreaptă, mă prind că ar e și mai bine de două corpuri de armată de soldați perfect valizi, cari ar spori cu atîta numărul combatanților. Ar trebui pentru aceasta o mină de fier. Această mină, de s’ar întinde și prin diferitele birouri ale autoritățiilor militare și prin diferitele servicii, auxiliare, ar opera minuni. Dar cîțî ostași nu sunt cu numele în controalele armatei, iar cu ființa servesc, — slugi umilite — prin casele militarilor plecați pe cîmpul de operațiuni, slugi pe la familiile acestora. Oare aceasta nu e un abuz ? Să nu uităm că armata noastră numără peste zece mii de ofițeri și că mulți din ofițerii superiori au lăsat acasă, servitori în curte, cîte două ordonanțe! Nu vom discuta aci chestia — în sine foarte delicată — a ordonanțelor ofițerești, dar vom afirma cu o convingere deplină că este o cumplită necuviință de a immobiliza mii de soldați în servicii pe cari le-ar putea face, cu plată, atîtea femei sărace, care azi cerșesc ajutor și chiar bărbiat încă în puteri cari n’au de lucru. Poliția, cu ajutorul celor de la „Familia Luptătorilor“ ar putea împlini golurile ce-ar lăsa plecarea la front a acestor ostași transformați în slugi. _ * • 1 Apoi priviți în jurul d-voastră. Cîțî nu vedeți de vă mirați de ce sînt aci și nu acolo! Aici de ipochimeni, purtând uniforme de diferite grade, printre cari cîțîva, după ce ați primit prima de echipare de räzboiu, s’au mai căpătuit, și cu cîte un automobil de rechiziție cu care se furlandisesc, trecînd nerușinați. In sunetul goarnei lor de cauciuc, cu iuțeală vertigioasă, pe lîngă cei cari își au pe ai lor la front. Știți bine că interesele statelor majoare ale armatei reclamă mobilizarea pe loc a celor a căror muncă specială este imposibilă de înlocuit prin alții și cari sînt de o mie de ori mai folositori țarei și armatei, lucrîmd aci, decit la front; știa aceasta și cunosc pe mulți cari îndeplinesc perfect această condițiune, dar pe mai mulți încă cunosc * N. R.— Prezentul articol al d-lui Costa-Foru se află în redacția noastră de cîteva zile și nu a putut fi publicat pînă acum din lipsă de spațiu. El este deci anterior scrisorii adresată nouă, prin Adevărul de erî, și în care declara că se vede nevoit să înceteze colaborarea d-sale din cauza împrejurărilor în cari apar acum ziarele. * * i cari nu o îndeplinise de loc, și cari, măcar pentru obificiul lor, mai bine s-ar ascunde decît mă dea în spectacol lipsa lor de la... datorie pentru împlinirea căreia fii țu mor ! In Franța. Presa își a făcut o datorie din urmărirea tuturor acestora cărora le-a dat dumirea de „em,busques"; la noi, unde fiecare ne cunoaștem de aproape, această dare în vileajul va fi mai ușoară și , — cu concursul măriei scele de fier dorite, — va fi totdeodată și mai eficace. Țara are nevooie de sforțarea ei cea mai mare de concurau tuturor I C. Gl. C este.F«**«i . Imam I—*—«BW" Presa și moartea lui Eafeisles ca „PRISTOL DUPTRE AI NOȘTRI" »La Roumanie“ scrie: Caracteristica , evenimetentelor mari constă in acestia, soarta allege printre cei mai modești, printre cei cari erau mai puțini în evidență, pentru a’I face primi dintre aleși. Astfel, cel dintitîi dintre ziariști care a schimbat condeiul cu sabia, a căzut pe cîmpuri de onoare, este loan Enciulescu, din falanga „Adeverit«! dea rîndul și-a făcut datoria de ziarist și zilele cele mai sfinte ale Romîniei au dovedit că cei cari știu să-șî facă datoria lor în presă, știu să și moară planta. Patria lor. Această onorare recade asupra tuturor celor cari dețin condeiul. Viața lui Ioan Enciulescu a fost ceea ce este viața mai tuturor celor cari se aruncii în Vîrtojul luptelor politice și iodiale. Cultura lui generală a fost dintre cele ce nu dau răgaz temporarii lentelor de acțiune. Născut la Turin,casa, Enciulescu a avut suprema, fericire să moară apăi rînd pămintil unde a văzut lumină. Căzînd cu arma în mină, el n’a murit numai ca soldat și român viteaz în aceste zile istorice; el a murit și ca un soldat al condeiului, aropărind și cu armelle idealurile pti cari le-a servit cu a tit,a dragoste din ceasul cnde a luat condeiul. , Marți 20 August, confrații noștri l’au însoțit la locașul de veci. Toată presa romînească se Închină adinc în fața mormîntullui primului dintre noi care a căzut ponstru .Patria romînă. Ioan Entoulascu, locotenent înr«®. 74 infanterie, redactorul al ziarelor „ Adevărul și Dimineața ronține un nume glorios în presa romînă. Consolare supremă pentru familia sa, cinste supremă pentru noi toți”. Călătoria străinilor aparținând statelor aliate Cu privire la călătoria tn țară a străinilor statelor cu cari nu suntem] în stare de războiă, se comunică următoarele: _ ■ Acești străini nu pot să părăsească idealitatea unde se află fără un bilet de circulație, care se liberează de șeful politiei in orașe și de șeful de post de jandarmi rurali în alti manele rurale, dacă biletul se cere , pentru o singură călătorie. Dacă biletul se cere permanent, el va fi liberat de prefectul județului, , afară de orașele București, Iași, Galati și Craiova, unde biletele vor fi liberate de prefecții de poliții. Se mai atrage atenția acestor supuși străini că el trebuie să se prezinte de două ori pe săptămînă la polițiile comunelor urbane și la posturile de jandarmi din comunele rurale. Cei cari nu se vor conforma acestor dispozitivri, vor fi arestați și trimiși spre a fi judecați în starea de arestare, conform art. 11 din legea asupra controlului străinilor, care prevede închisoarea de la 1—2 ani. Romînilor nu li se cere nici un act, însă totdeauna, în călătorii, trebuie să poseadă acte cu cari să-și stabilească identitatea. Citii! articolele; și telegramele . disi lajliaa ffl a- i