Dimineaţa, septembrie 1916 (Anul 13, nr. 4492-4520)

1916-09-02 / nr. 4492

A A Lupte pe frontul dobrogean Gr fi era inteft. "• in acțiune ' Una este una, ‘ prevede­rile acelora cas*î erata« de care parte stau în mod inevitabil interesele mi­cilor srt­ 3f.in­ iî dezmembra* te, se realisează, umplîn­­idu-ne scfretele ele sigu­ranța șî strălucirea apro­piatei victorii definitive. Intervenția stominiei nu puteai să nu aducă du­pă ea pe aceea a Greciei, după cum reluarea ofen­sivei ruse in Galiția nu putea să nu» determine in­trarea noastră. Ori­cum­ ar fi episoade­le trecătoare ale războ­iului, cine vede trăsături­le generale ale confla­grației, acela constată zi cu zi realizarea matema­tică a prevederilor acelo­ra care înțeleg că puteri­le centrale astăzi nu mai pot învinge, iar mi­ine nu vor mai putea nici rezista. Cabinetul Za­­mis demi­­sEosr tind spre a face loc u­­nui guvern de concentra­re din care va face parte YersizeSas — aceasta în­seamnă iminenta inter­venție militară a Greciei alături de aliați. Și de­si­gur că regele Constantin va fi în capul armatei sa­le. Suveranui urmează soar­ta imanentă a națiunilor lor. Nu există altă posibili­­tate. Emil D. Fag tere mm nostn Marele Cartier General fii Mpei ÎIGÎ COSU Kii Sl­l 0 3 toi treimi io Gropii . ---&&--­ Co anaisat Ho. If i £ â fe 31 (13) Aug. 1916, ora 7 dim FRONTUL DE NORD ȘI NORD­­VEST.- Mici htFțineîi pe tot frontul. S’au luat 328 prizonieri. * FRONTUL oI SUD. - Împușcă­turi în tot lungul Dunării. m dobrogea s’a luat con­­faCT CU INAMCUL PE TOT FRON­­TUL. ¥ îi acțiuni de patrule și avant garde, uin detașament inamic, ca­re înainta in lungul Dunării a fost contra-atacat și respins. A lăsat in mfinile noastre 8 tunuri ger­mane- DIN ZILE­LE GLORIE Ch­vuiste indignate Se zice că tot sacul își găsește pe­ticul și toată domnia vînătoril, se zice și s’a adeverit mat­erl în piața mare unde a fost dat romînilor sa asiste la o scenă hazlie și cu tu­c. Niște zarzavagii bulgari oploșiți ci­ne știe cum printre ai noștri, în loc să’și vadă de cepele și ardeii lor, și-au­ dat drumul gurei împroșcînd cu venin țara și pe blînzii lor tova­răși de muncă, romiul. Și deodată ca niște tigroaice negre au sărit din mulțime cîteva chivuțe înarmate cu lungile lor bidinețe. — Tu vorbești de Remin ia­ră ! Tu bulgar lățos, hămeșit și urît! ? Nici una, nici două, bidinețele au început a lucra pe spinarea bulga­rilor da gîndeal că nu mai rămln, nici zdrențele pe ei. Gardistul a in­tervenit spre fericirea bulgarilor cari de­sigur socot acum arestul po­­lițeii drept cel mai dulce azil salva­tor. Iar chivuțele înfierbîntate și in­dignate s'au risipit voci ferind con­tra poliției. Nici că se putea afla sub soare adversare mai potrivite pen­tru neamul bulgăresc decît chivu­țele noastre. Vocabularul lor bogat e singurul care se potrivește cu cel bulgăresc. Pentru un popor care de zeci de ani adună bani la noi, mă­­nîncă prin ea noastră apărați de legi, tratați ca prieteni, pentru un popor al cărui singe e numai venin și ură, numai chivuțele noastre au drept să-l scuipe! In arta asta ele sînt ne­­întrecute, menite pare că de un des­tin mucalit ca să ne mai facă să rî­"­dem tocmai acum cind trupele de zarzavagii de altă dată, dau asalturi frontierei noastre. Stan Bolovan f Lista Lista Mo. Ö Marii OFIȚERI: 1) Maiorul Popescu Vasile, reg Vîlcea No. 2. Rănit! OFIȚERI: Locot. Petre Ștefan, reg. 76 infanterie; sub­locot. Con­­stantinescu Paul, reg. 79 infanterie. TRUPA : Serg. Radu Gh., reg. 36 inf.; Serg. Olteniceanu Neculai, reg. 36 inf.; Serg. Țugui Sandu, reg. 36 inf.; Caporalul Țugui Radu, reg. 36 inf.; Caporalul Stoian Nico­­laie, reg. 36 inf.; Caporalul Dumi­tru Ion reg. 79 inf.; Caporalul Mi­­hai Alexandru, reg. 1 granieri; Ca­poralul Nae Ionită, reg. 36 infante­rie;­soldatul Radu Grigore, din reg. 79 inf.; soldatul Dinu Toader, din reg. 79 inf.; soldatul Auciliac A­­met, reg. 74 inf.; soldatul Nucă Ne­culai, reg. 76 inf.; soldatul Niculai Stâncu­, reg. 76 inf.; soldatul Maniuc Belic, din reg. 34 inf.; soldatul Ra­du Gh., din 2 grăniceri; soldatul Florea Marin, din 76 infant.; Ion Gheorghe­­, din 40 infant.; Stăicu­­leasa Horea,­ din 64 iui.; i sv.nativ Petre Milea, din 76 ini.; soldatul Stanciu Ion, 36 ini.; sold. Olteanu Gheorghe, din 1 grăniceri; soldatul Marca Const. din 1 grăniceri; sol­datul Ion Ștefan, 36 ini.; soldatul Modîrcă Constantin, 36 ini.; soldatul Bragoci Nicolaie, din 36 inf.; sold. Dumitru Gheorghe, din reg. 3 arti­lerie grea; soldatul lor,eseu Stan, din 36 inf.; soldat Dumitru Tudor, 36 inf.; soldatul Corobanu Radu, reg. 36 infant.; soldatul Soare Ioan, reg. infant.; soldat Cojocaru Ion, reg. 36 inf.; soldat Mihai Constan­tin, reg. 36 inf.; soldatul Vlad Ene, 36 inf.; soldatul Pendu­ Tudor, 36 inf.; soldatul Biciu Alexandru, 36 inf.; sold. Nedelcu Marin, 36 inf.; soldații Paraschiv Dumitru, Ioniță Dumitru, Dineu Gheorghe, Suciu Gheoghe, Constanta Petre, Puma­dei Marin, Dined Tudor, Ion Ion, Chira Iancu, Anton Radu, Dined Tudor, toți din regimentul 36 iii.; Dobre Niculai, Dumitru Gheorghe, soldați reg. 36 iii.; Alexandru Ma­rin, Niță Gheorghe, Frunzeanu Co­­s­tachei, Marin Gheorghe, Petre Gheorghe, Spoială Petre, Matei Gheorghe, Petre Radu si Radu Ni­colaie, soldați din reg. 75 iii.; Zam­­fir Cost­ac­he, Druig Gh., Gh. Ina, Vasile Gheorghe, Șerban Stoica, Constantin Stoica și Radu Dumitru soldați din reg. 76 inf.; Cracarea Sandu, Gheorghe Vasilia, Sandu­­ Sandu; soldați din reg . artilerie grea; Voicu Niță, Mosu Ștefăn, Ma­res Bogdan, Florea Gheorghe, Con­stantin Pirvu, Pană Alexandru, sol­dați din reg. 79 inf.; Mihai Ilie, Ma­rin Dumitru, soldați reg­ 36 inf.; Băncilă Radu, soldat 40 inf.; Marin firculate și Anton Dumitru, soldați din reg. 36 infanterie. Lista Ho. 6 Morți OFIȚERI : cap. Gotcu Vasile, reg. 56 inf., sub­locot. Petrovici Ștefan, reg. 13 inf. Răniți r OFIȚERI: maior Petrescu Alex­andra, reg. 76 inf.; maiorul Teodo­­rescu loan, reg. 79 inf.; căp- Enciu­­lescu loan, reg. 74 inf.; cap. Maer Titu, reg. 80 inf.; căp- Popescu Gh., reg. 36 inf.; sublocotenenții: Pavlov Nicolae, reg. 36 inf.; Enescu Alex., reg­ 36 inf.; Crainic Arthur, reg. 80 inf.; Teofanesai G. C-t­h, reg. 8 vî­­nători; Pardesen loan, reg. 31 in­fanterie; Berdan Gheorghe, reg. 36 inf; Danu­ loan, reg. 36 inf.; Alexan­­drescu Alex­, reg. 36 inf.; Tudor Nicolae, reg. 34 inf.; Linde lc, reg 34 inf.; Moldoveanu C-tin, reg. 40 inf; Șerbănescu Gh., reg­ 40 inf.; Dobrescu Traian, reg. 40 inf.; Du­mitru Mircea, reg. 2 grăniceri; Bă­­loșescu C-tin reg. 74 inf.; Petreanu Alexandru, 74 infant­; Constantine­­scu A. loan, reg. 74 inf.; Constan­­tinescu /. loan, reg. 74 inf.­ Vincie. Emil, reg. 74 inf­; Palanca Constan­tin, reg. 75 inf.; Botescu Mihail, re­gim. 75 inf; Topor­aș Teodor, reg. 75 inf.; Doboș Constantin, reg­ 64 inf.; Găzdoiu Radu, reg. 79 inf.; Gri­­goriu Constantin, reg. 79 inf; Cor­je Ion, reg. 79 inf- pie­rderilor 0 p Citim în «La Politique“? „Monitorul Oficial” publică zilnic decrete care fac să reiasă prea ma­rele laconism al comunicatelor ofi­ciale ce emană dela marele cartier general. S'ar putea chiar deduce din ele oarseari contraziceri Intre faptele a­­nuntate pe calea „Monitorului" și intre cele care fac obiectul marelui cartier. Astfel „Monitorul"­ de est publică un decret relativ al numirei d-lui Ion Cămărășescu, prefect de Durostor, in funcția de comisar al „guvernului român pe lîngă generalul Zaionci­­kovski, comandantul armatei din Dobrogea­". Rezultă din acest decret că armata din Dobrogea este pusă sub coman­da generalului rus, pe când o notă oficială a marelui cartier general ne anunțase că comanda celei de a 3-a armate fusese încredințată ge­neralului. Averescu, înlocuitorul ge­neralului Aslan. Este aici o contrazicere regretabi­lă, care dă loc la confuzii. Pe de altă parte, „Monitorul" a publicat mai multe decrete anunțînd că sediul autorităților judiciare și administrative a cltorva mari centre din Cadrilater au fost strămutate in vechia Dobroge sau pe țărmul drept al Dunărei. Ar urma de aici că, pentru motive strategice, de cari n’avem să ne a­­d­upăm, am fi părăsit unele localități din Cadrilater. (Urmează un pasagiu șters de censură)­Națiunea romînă a dat dovadă de la începutul războiului și tn unele ceasuri grele de o maturiate demnă de toată lauda. De ce marele cartier general o tra­tează cu atâta. indiferență J Presa daneză ridica, chestia Schleswig»­­nlat ROMA, 29 Angxist. — Se află din Copenhaga că iredentismul danez s’a trezit. Unele ziare daneze au înce­put o campanie cu privire la soarta Schleswig-ului, provincie răslrită din trupul Danemarcei de către Germa­nia, susținînd că chestia această nu s’a închis, și că va putea fi pusă din nou pe tapet după sfârștul războiu­lui. (A. T. L). JdÜK De iei— de colo) — Ce zici lumea, ce lumea cere, ce lumea observi. — -----------------------------­ Lumea zice și guvernul trebuii să afle: Că de ce se dă numai numele ofi­țerilor căzuți și răniți, iar nu, în a­­celaș timp, și numele gradaților și al soldaților ? Lumea are drepate, căci și unii și alții laolaltă au căzut pentru a­­ceiași silință cauză, înălțîndu-se în același mîndră strălucire. Căci unii și alții au acelaș drept ca moartea și suferința să fie la fel de iute aduse la cunoștința familii­lor și cunoscuților lor. Căci, precum Înaintea vrăjmașu­lui și Înaintea morției la fel le-a fost soarta, la fel să fie sortiți și din par­tea autorităților militare sau civile cari dispun publicarea numelor în buletinele oficiale. Sîntem cu toții cetățenii unei țări în care domnesc principiile absolut egalitare și din cari privilegiile au fost sever excluse; nu e așa ? , Atunci de ce publicarea numelor ofițerești și amintirea numelor sol­dățești ? Ziarele sînt căutate nu numai de familiile ofițerilor și de straturile în care aceșta își au prietenii și cunos­cuții, ele sînt căutate și citite și în poporul de jos, cel de la orașe și de la sate. E drept ca numele morților și al răniților să se dea deodată, pentru ofițeri ca și pentru soldați. Lumea cere aceasta și noi ne fa­cem datoria să transmitem celor în drept această dreaptă cerere. * * * Alta. ...... Pe cinci la sate nu mai vezi decît femei, bătcrîni și copii, la orașe, te miri cîțî tineri, ajunși în puterea vîrstei, vezi, cărora le-ar sta mai bine tunși și în uniforma militară decit frezați, pomădați și gătiți în hainele lor elegante de scutiți. De s’ar face o recenzie absolut se­veră și dreaptă, mă prind că ar e și mai bine de două corpuri de armată de soldați perfect valizi, cari ar spori cu atîta numărul combatanților. Ar trebui pentru aceasta o mină de fier. Această mină, de s’ar întinde și prin diferitele birouri ale autorități­­ilor militare și prin diferitele servicii, auxiliare, ar opera minuni. Dar cîțî ostași nu sunt cu numele în controalele armatei, iar cu ființa servesc, — slugi umilite — prin ca­sele militarilor plecați pe cîmpul de operațiuni, slugi pe la familiile aces­tora. Oare aceasta nu e un abuz ? Să nu uităm că armata noastră numără peste zece mii de ofițeri și că mulți din ofițerii superiori au lăsat acasă, servitori în curte, cîte două ordonanțe! Nu vom­ discuta aci chestia — în sine foarte delicată — a ordonanțe­lor ofițerești, dar vom­ afirma cu o convingere deplină că este o cum­plită necuviință de a imm­obi­liza mii de soldați în servicii pe cari le-ar putea face, cu plată, atîtea femei sărace, care azi cerșesc ajutor și chiar bărbiat î­ncă în puteri cari n’au de lucru. Poliția, cu ajutorul celor de la „Fa­milia Luptătorilor“ ar putea împli­ni golurile ce-ar lăsa plecarea la front a acestor ostași transformați în slugi. _ * • 1 Apoi priviți în jurul d-voastră. Cîțî nu vedeți de vă mirați de ce sînt aci și nu acolo! Aici de ipochimeni, purtând uni­forme de diferite grade, printre cari cîțîva, după ce ați primit prima de echipare de räzboiu, s’au mai căpă­tuit, și cu cîte un automobil de re­­chiziție cu care se furlandisesc, tre­­cînd nerușinați. In sunetul goarnei lor de cauciuc, cu iuțeală vertigi­­oasă, pe lîngă cei cari își au pe ai lor la front. Știți bine că interesele statelor majoare ale armatei reclamă mobi­lizarea pe loc a celor a căror mun­că specială este imposibilă de înlo­cuit prin alții și cari sînt de o mie de ori mai folositori țarei și arma­tei, lucrîmd aci, decit la front; știa aceasta și cunosc pe mulți cari în­deplinesc perfect această condițiu­­ne, dar pe mai mulți încă cunosc *­ N. R.— Prezentul articol al d-lui Costa-Foru se află în redacția noas­tră de cîteva zile și nu a putut fi pub­licat pînă acum din lipsă de spațiu. El este deci anterior scrisorii a­­dresată nouă, prin Adevărul de erî, și în care declara că se vede nevoit să înceteze colaborarea d-sale din cauza împrejurărilor în cari apar acum ziarele. * * i cari nu o îndeplinise de loc, și cari, măcar pentru obificiul lor, mai bine s-ar ascunde decît m­ă dea în specta­col lipsa lor de la... datorie pentru împlinirea căreia fii țu­ mor ! In Franța. Presa își­ a făcut o dato­rie din urmărirea­­ tuturor acestora cărora le-a dat d­­­um­irea de „em,­­busques"; la noi, unde fiecare ne cunoaștem de aproape, această dare în vileajul va fi mai ușoară și , — cu concursul măriei scele de fier dorite, — va fi totdeodată și mai eficace. Țara are nevooie de sforțarea ei cea mai mare d­e­ concurau tuturor I C. Gl. C este.F«**«i . I­mam I—*—«BW" Presa ș­i moartea lui Ea­feisles ca „PRISTOL DUPTRE AI NOȘTRI" »La Rouman­ie“ scrie: Caracteristica , evenimetentelor mari constă in acestia, soarta allege prin­tre cei mai modești, printre cei cari erau mai puțini în evidență, pentru a’I face primi dintre aleși. Astfel, cel dintitîi dintre ziariști ca­re a schimbat condeiul cu sabia, a căzut pe cîmpuri de onoare, este loan Enciulescu, din­ falanga „Adeveri­t«! dea rîndu­l­­ și-a făcut datoria de ziarist și zilele­­ cele mai sfinte ale Romîniei au dovedit că cei cari știu să-șî facă datoria lor în presă, știu să și moară planta. Patria lor. Această onorare­­ recade asupra tu­turor celor cari dețin condeiul. Viața lui Ioan Enciulescu a fost ceea ce este v­iața mai tuturor celor cari se aruncii în Vîrtojul luptelor politice și i­o­dial­e. Cultura lui gene­rală a fost di­­ntre cele ce nu dau ră­gaz temporarii lentelor de acțiune. Născut la T­u­rin,casa, Enciulescu a avut suprema, fericire să moară apăi rînd pămint­il unde a văzut lumină. Căzînd cu­ arma în mină, el n’a­ murit numai­ ca soldat și român vi­teaz în acest­e zile istorice; el a mu­­­rit și ca un­ soldat al condeiului, ar­­opărind și cu armelle idealurile pti cari le-a servit cu a ti­t,a dragoste din ceasul cnd­e a luat condeiul. , Marți 20 August, confrații noștri l’au însoțit la locașul de veci.­­ Toată presa romînească se Închi­nă adinc î­n fața mormîntullui pri­mului dintre noi care a căzut pons­tru .Patria romînă. Ioan Entoulascu, locotenent în­r«®.­­ 74 infanterie, redactorul al ziarelor „ Adevărul și Dimineața ronține un nume glorios în presa romînă. Consolare supremă pentru familia sa, cinste supremă pentru noi toți”. Călătoria străinilor­ aparținând statelor­­ aliate Cu privire la călătoria tn țară a străinilor statelor cu cari nu suntem­] în stare de războiă, se comunică­ următoarele: _ ■ Acești străini nu pot să părăsea­­­­scă idealitatea unde se află fără un­ bilet de circulație, care se liberează de șeful politiei in orașe și de șe­­­ful de post de jandarmi rurali în alt­i manele rurale, dacă biletul se cere , pentru o singură călătorie. Dacă biletul se cere permanent, el­ va fi liberat de prefectul județului, , afară de orașele București, Iași, Ga­­­lati și Craiova, unde biletele vor­ fi liberate de prefecții de poliții. Se mai atrage atenția acestor su­­puși străini că el trebuie să se pre­zinte de două ori pe săptămînă la polițiile comunelor urbane și la po­sturile de jandarmi din comunele rurale. Cei cari nu se vor conforma acestor dispozitivri, vor fi arestați și trimiși spre a fi judecați în stare­a de arestare, conform art. 11 din le­­­­gea asupra controlului străinilor, care prevede închisoarea de la 1—2 ani. Romînilor nu li se cere nici un­­ act, însă totdeauna, în călătorii, tre­­­­buie să poseadă acte cu cari să-și stabilească identitatea. Citii! articolele; și telegramele . disi lajliaa ffl­ a- i

Next