Dimineaţa, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 4521-4551)
1916-10-01 / nr. 4521
% y Atacuri !@spi»^ ps frontul ie — iAOSta6!! • -----------------------S3SK®-----------------------Mapele CiiaFtie p Genera! OOmîMIGAT So. 4® 2B Sepc.4 (12 Oct 1916 7 dimineața FROMTUL OE KOUD |IMQUD ¥ EST- - isttre £ a Imraft și duzini acțiuni de patrule $1 danyuii^râe” . Buzău pini la Brâu trupele naoastre au rescitawa atacuri inamice. in Cetii 1Bmi Csimani ara respins um atac iațamsc. Pe restul fronts.3SMi pina la Dunăre focuri da artileria și iffifanteri<te. FRONTUL HI SUD* — Punire schimb de focuri artileriei in Dobroana situația neschimbați. w# . Pg franțnS írtihvnnma,n 'tó* ää i&ăiAiknem Hu? înfr.&«X.... ■#.&........... ... Povisîsrea urmi răul! $iîh despre Luptele de La Silistra. — Sîrbiî și bulgarii. — Eroismul zombilor. Erî noapte, scrie darul „Ruskaia „Ried“, a sosit primul tren cu răniți de pe frontul româno-bulgar. Au sosit în general 200 de răniți. Răniții grav au fost repartizați prin spitalele din Odesa și la punctul de evacuare n’au rămas decit au cei ușori răniți. In curtea mare a punctului de evacuare se făcuseră grupuri, grupuri de cîte trai patru răniți. S'au aprins limbile. Sanitarii noștri s’au adaogat la răniții orbi și deși «se înțelegi cu greu totuși acolo unde Hamba nu-l ajută recurg și la gesturi. M’apropiat de un mic grup de patru oameni și intru în vorbă. Mi se răspunde la întrebări cu bucurie. Observ că mai toți sunt sub impresii proaspete. ~~ Suntem toți răniți la Silistra. Am părăsit,, punctul R. și pe jos am ajuns în zorii zilei de 25 (August) la Silistra. Localitatea e de șes, dreaptă. Nici nu era vorba de tranșee și de sîrmă ghimpată. Despre inamic ! n’aveam nici o veste, dar îl așeptam! La fiecare clipă. Eram toți bine dispuși, chiar puțin aprinși. Toți doream să dăm ochii cu trădătorii de bulgari. Deodată înaintea noastră se arată o coloană care mergea ca și noi. La o distanță, mare cu greu puteai recunoaște dacă erau romîni sau austriaci. Ofițerii noștri hotărîră să mergem mai departe. Cînd ne apropiarăm mai bine văzurăm că uniformele semănau cu ale rușilor și drapelul ara aproape ca și acel rusesc. — Rușii — trecu în gînd și o vorbă prin toate rîndurile noastre. Dar cind furăm și mai aproape de eî, începură să tragă în noi. Cum s’au arătat mai în urmă, aceștia erau bulgari. Folosindu-se de faptul că aveau aceeași uniformă și același drapel ca și rușii ei au crezut că ne vor atrage în cursă. Lucru acesta ne-a îndîrjit pe toți. Răspîndindu-ne în tiraliori am deschis un foc nebun contra bulgarilor, și apoi am trecut la baionetă. Bulgarii n’au putut rezista și au hat'o la fugă lăsându-se o mulțime de cadavre. Prizonieri m’am luat că prea eram aprinși de luptă. Aceasta a fost prima noastră întâlnire cu bulgarii. Succesul pe carte am avut ne-a dat și mai multă bărbăție. Până la amiazi n’am avut cu noi nici artilerie, nici mitraliere. Aportul de munițiune era greu de făcut , căci noi ne îndepărtasem prea mult, am lucrat mai mult cu baioneta. In timp de o oră, de trei ori i am atacat cu baioneta și în nici un rînd bulgarii nu ne-au rezistat. j I După, amiazi ne-au sosit tunurile și mitralierele. Pe în orele 1 ziua s’a aprins de a binele lupta. De amindouă părțile se auzea bubuitul tunurilor și pocniturile mitralierelor. In contra noastră erau la trei divizii bulgărești, iar in contra romînilor și rușilor erau forțe germano-turcobulgare, erau și austriaci. Lupta de artilerie n’a durat multă vreme. Ne-am repezit din nou la atacul cu baioneta și de data asta bulgarii au luat’o la fugă. Noi însă nu ne-am oprit. Rarii prizonieri cari ne-au erzist — nu știu cum — în minul ne-au spus mai tîrziu că apariția trupelor sârbești a fost pentru bulgari o adevărată relevație. Sîrbii erau așa de aprinși contra bulgarilor încît nu au ertat pe nici unul din eî. Mare imiprasie a făcut bulgarilor și apariția rușilor. Cazacii i-au băgat în răcori. Răniții sîrbî spun un atare episod : — Sub un cazac de ai noștri a fost ucis calul Cazacul a sărit de pe ca ei de necaz a tăiat el singur patru bulgari. — Mi-am răzbunat calul ! —spunea cazacul. Răniții sîrbi vorbesc cu uimire de soldații romîni și n’au cuvinte cu cari să laude rezistența, și energia cu care aceștia luptă. In ultima luptă dela 25 August bulgarii au fost alungați de sirbî la 10 kilometri departe de Silistra. — Bulgarii au să mai vadă cum știm noi să luptăm, termină povestirea rănitul sîrb. La 1015 dacă n’ar fi fost Bulgaria, de mult am fi fost la Budapesta. Mulți am pierit atunci, cu miile ne bateau austtriacii și germanii. Acum a venit vremea să ne facem socotelile. La Salonic se luptă sîrbii noștri aUturi cu francezii și englezii, aci ne luptăm alături cu romînii și cu rușii.Mi trec rănile pe cari le am și iar plec. fii. Victorev Tradus din „Ruscaia Rieci“ dela 1 Sept. 1916. BROTD. britanic PARIS, 27 Septembrie. — Parlamentul englez și-a reluat azi lucrările. Sesiunea de iarnă se va prelungi vină in Decembrie. Parlamentul va i %vea, mai intti de examinat chestiuniea creditelor și aceea relativă la necesitățile recrutărilor. De asemenea se va mai ocupa de măsurile finale pentru a asigura executarea deciziunilor ce s'au fixat la conferința economică, a Aliaților. ,— (Alience „Radio”). Grecia $1 fromânitf Ziarul Matin reproduce următoarele după Hestia (ziar din Atena, venizeiist): „Ne găsiam în ajunul mobilizării bulgare. Guvernul elenic a crezut de datoria sa ei sondeze, prin ministrul Grecia, la București, pe d. Brătianu asupra atitudinei pe care ar fi înțeles s’o observe Romînia, în cazul cînd Bulgaria, mobilizând, ar fi atacat Serbia și Grecia și dacă socotind casus foederis, Romînia, ar fi atact Bulgaria în flanc. Primul ministru, roman a evitat de a da cel mai mic răspuns ministrului Greciei; el a spus simplu că Romînia n’a avut încă timpul de a reflecta asupra unei chestiuni atât de grave. Dar, trei sau patru zile după aceasta, unul din miniștrii Intelegerei s’a prezentat președintelui de consiliu grec de atunci spre a-i transmite plângerile d-lui Bret ianm. Pentru ce i-a cerut informatici de asemenea natură. Într’un moment când, orice răspuns al Romînieî către Grecia, risca de a fi trimis de la Atena, in aceiași zi, la Berlin ! Istorisirea acesata dovedește două lucruri : maî intâi o cunoaștere perfectă, la romînia stămi de lucruri in Grecia și în sfîrșit legătura siringii care exista de acum un an deja între Romînia și guvernele interogerei“. luntari unguri în contra României „Secolo“ de la 13 Septembrie st. n„ primește următoarea telegramă din Londra: Unul din efectele produse în Ungaria de invazia romînă este formarea de miliții voluntare pentru a coopera cu armata, regulată. Această mișcare, zice corespondentul lui „Morning Post“ a fost hotărîtă printre secuii și sașii din Transilvania. Toți oamenii, cari nu sunt sub arme se înrolează cu miile. Sunt printre ei băieți de 15 ani și bătrîni de 60 ani. Proiectul e de a constitui bande armate, cari vor lupta autonom, făcind guerilla prin Carpați. Autoritățile militare favorizează mișcarea și dau instructori pentru nouți recruți. Corespondentul pretinde că 160.000 de oameni vor putea fi adunați astfel. înrolările urmează cu mare activitate. Trupele ungare, cari se luptă pe fronturile rus și italian sunt atît de impresionate, încit cer să fie mutate în Transilvania spre a-și apăra țara. Firește, o transferare generală nu se va putea face, dar comandamentul va rupe de pe frontul italian multe regimente de ssaeli. ^ | ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ e^ labrigatiunea gerginasia ----j-*-----KHR------------— Meni amântuite — Am vorbit acum două zile despre senzaționala descoperire pe care Siguranța poliției Capitalei a făcut-o la legațiunea germana. Iată împrejurările în care s-a făcut această descoperire. După oarecare indicații, Siguranța, avea cunoștința că o legațiune ce găsește o cantitate oarecare de materii explozibile. * 1 1 In ziua de 22 Septembrie prefectul poliției, împreună cu șeful Siguranței șim prezenta consulului american, a fi făcut o descindere la legațiunea germană, unde au găsit pe M. Marcus, gardian și Andrei Maftei , servitor, cari a fi rămas la legație după plecarea misiunei. Prefectul , a întrebat pe Marcus, ce știe despre explozibilele de care este informat că se află ascunse la legație. Ar fi mai bine — i-a spus prefectul— să-mi arăți locul unde se găsesc ascunse, altfel îl vom determina noi. Atît Marcus cît și Maftei, mi au încercat să tăgăduiască cu atît mai mult cu cît au văzut că prefectul știa totul. Au săpat în fundul gradinei între pomul opt și al nouălea și la o adîncime de 50 de centimetri au găgăsit 50 de fitiluri și 50 de cutii de metal cari aveau pe ele mențiunea: Dowart Kavallerie Spreng Patronen Sprengstaff A. G. Garbómul, Hambsburg Schlebusch. te. întrebuințarea după ram zg-am înțeles. Fiecare sticluță ajunge pentru 200 de capete. Dacă se poate să se pună direct in gura vitelor sau în nutreț. Rugăm un :nn ■ răspuns asupra succesului avut in cazul dacă ar mai fi necesar ceva, prezența a lui K. ar fi dorită pentru o zi". Sub vată s’au găsit 6 cîlciuie de lemn, fiecare conținînd cite o eprubeta cu un lichid galben. Din examenul lor s’a constatat că 4 din fiole conțineau microbii morveî, iar celelalte două conțineau microbii antaxului. Cutiile cu explozibil au fost trimise spre analiză laboratorului ,priotehnie armatei, care a dat răspunsul în adresa cu No. 31 din 24 Septembrie: „Rezultatul este că explozibilul este compus din trinoteleum îmbinat cu monotritoleum. Din acest conținut 200 grame sunt suficiente de a distrage tri metru de cale ferată. Cantitatea găsită era suficientă de a arunca în aer un pod sau o clădire mare". * Ancheta a fost făcută la legația americană în prezența consulului. Din declarația lui Marcus rezultă că, în ajunul mobilizare el a primit ordin de la d. Rembaben să le îngroape în grădină. Nu știe însă cum au sosit aceste cutii la legațiune. In același sens a făcut declarație și Mafie!, servitorul. Procesele-verbale au fost semnate de toate persoanele prezente la facerea anchetei. CapscssS «atacS fes cs?® seaffsss Pet &B 5› vad © cris „$3as»x efe?te?mf‘FO^T ® $£ € gîET5 mm O foila cu microbii morvei In cutii se aflau explozibile formate din trinoteleum îmbinat cu mononitroleum. După oarecare insistențe din partea prefectului, Marcus a mai arătat că s’au mai ascuns și alte cutii în altă direcție. Tot în fundul gradinei, sub niște lemne tăiate, într’o groapă s’a găsit o cutie de mărimea unei cutii de țigări de foi, învelită într’o hirtie albă. Cutia era sigilată cu mai multe peceții de ceară. Sigilat de ceară era al consulatului imperial din Brașov. Pe cutie era menționat: ,Prin curier". Foarte secret Excelenței sale colonelului și atașat militar al legației bulgare din București d-lui Simmegieff. Pentru d. Rostoff. București. Sub această învelitoare o altă hîrtie pe care era scris cu creionul roșu , foarte secret. Colonelului și atașatului militar Klamerstein. In interiorul cutiei, deasupra unui strat de vata se afla o tone de hîrtie scrisă la mașină, în nemțește. Iată conținutul: „Aci alăturat sînt 4 flacoane, pentru cai și 4 pentru vite coma Zece ospitării cormale Din inițiativa d-lui primar a.î Capitale! se înființează zece ospătarii comunale în diferite cartiere muncitorești ale orașului. ■ Primele două ospătarii comunale se deschid în ziua de 1 Oct. No. î în calea Griviței No. 232 (școala comunală de fete No. 15) și No. II la Apele minerale (str. Laborator grădina Crisantemelor). In aceste ospătarii se va servi zilnic la orele 12—2 d. a. o masă pentru prețul de trei-zece bani. La familiile cu totul lipsite de mijloace se va da masa gratuit, după anchetă. Comitetul Ospătăriilor Comunale ----------------«oa— «—-.o»,------------..... S0BRANIA BULGARA PARIS, 27 Septembrie. — După « telegrafsi» din Sfitfofe, kitok «ai- I gară se va întruni la sfîrșitul tanei, i Seziunea va fi foarte scurtă. Președintele consiliului va inaugura discursul său i printri o expunere politică, la cursa căreia va vorbi de chestiunea raportărilor c ® există între Bulgaria și Grecia. (Agence Radio). -----------— « ............................. ———. f-/ i ! ‘Sum și íRele Lșcțiuni de citire." „Adevărul“ a publicat era, următoarea informațiune: „Regele a primit Marți, în audiență, La orele 3 p. m,„ pe d. Marghiloman, iar la orele “ pe d. Torc Ienesen. ..E vorba de construirea unui guvern național. In „Dimineața’* de astăzi, aceiași informațiune, a căpătat următorul cuprins: ..Regele a primit Marți, la audiență, la orele 3 p. m., pe d. Marghiloman, iar la orele 3 pe d. Take Ionescu. „Adevărul" se pune sub presă la «rele 2 d. <&■; „Dimineața“,la orele 7 d. a. Ținînd seama de aceste date, suprapuneți știrea din „Dimineața“ peste cea din „Adevărul’’, calculați diferența dintre spațiile albe, și rîndurile tipărite, cu diferența de ele, și veți ajunge la un rezultat pe care nu vați putea întrevedea cu o singură ochire, ori ortați fi dolari în socoteli. Cititorule, învață a citi. F, foarte, «roți de scris in vremurile Acacum.. <is.rr?i cititul a devenit o opers+tune foarte complicata. Află că trebuie, întotdeauna, să citești întii spațiile albe și apoi rîndurile tipărite. Prin aceste spații nil» trebuie să știi să te ■orientezi, ele fiind de multe ori cea mai exactă hartă a situat hmcî. r’antru tN-tmt! bu ■ <■• prindere a cit.toguly.J. ■" y-AÎXwS-orele date: Informațiunea de mai sus, care :« apărut comproniăți ..Adatorul" și pe jumătate in „Dimineața"...», apărut într’o ivne-HT motiorlie La Politique, iar în la Roumanie, n’a apărut de lor. I 3țs Curând după intrarea în război fi a Romînieî, generalul Brussiloff a acordat corespondentului militar al lui Daily Chronicle un interview, in care se exprimă astfel. ..Am simțit o bucurie profundă în ziua în care am aflat că Romtn» a decimat război fransfiich.Grație aceste intervențiuni, flamcul stâng al armatelor mele este acum asigurat contra oricărui eveniment“... E cel mai bun răspuns la articolul lui Hervé pe care „Independenta, nemer, ii” l’a reprodus erî în întregime. *• Litem.98 sositori, are, la fubrica războiului, un mare spațiu alb,«vredim cap următoarele cuvinte „Froot romaim”. Articolul, sau telegrama, a fost complect suprimată, de cenzura franceză. Așadar știrile despre războiul nostru nu, sunt suprimate numai de cenzura romtea, ci și de cea franceză. Cu această îndoită cenzură, secretul războiului nostru devine într’adevăr de nepătruns. # Istoricul vremnurilor actuale va avea să scrie un lung capitol, al cărei titlu va fi „Frontul de nord saft cp de sud?” Ni transmitem de pe acum următorul fragment din declarația făcută de ministrul nostru la Paris, d. Lahovary, în ziua intrării noastre in războiu: „Imir ’adevăr, noi nu aveam să ne așteptăm la nimic de la sud, cel puțin pentru moment. Noi nu avem motiv să atacăm pe bulgari, cărora, în 1913, le-am dat o lecție, poate insuficientă, dar pe care, în tot cazul, im este Joc s’o repetăm în împrejurările actuale”. Luăm acest fragment după le Figaro. Comunicatul oficial spune astăzi că s’a îi dat atacuri, „între Căliman și Buzău“, și „de la Buzău pînăt la Bran”. Găsim, de două ori cuvîntul Buzău, fără să: se spună însă dacă e vorba de soțul sau de orațul cu acest nume. Confuzia e prea gravă ca »’© trecem cu vederea. * Nu este întotdeauna folositor să imiți. In unele țări cînd dai pe mina autorităților chestiunile de gospodărie socială, înseamnă să le organizezzi,— în altele, să le dezorganizezi. CRAMPON •---------- wp » «to» .—