Dimineaţa, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 4521-4551)

1916-10-01 / nr. 4521

% y Atacuri !@spi»^ ps frontul ie — iAOSta6­!! • -----------------------S3SK®-----------------------­Mapele CiiaFtie p Genera! OOmîMIGAT So. 4® 2B Sepc.4 (12 Oct­ 1916 7 dimineața FROMTUL OE K­OUD |I­MQUD ¥ EST- - isttre £ a­ Im­raft și duzini acțiuni de patrule $1 da­nyuii^râe” . Buzău pini la Brâu trupele naoastre au res­citawa atacuri inamice. in Cetii 1Bmi Csimani­ ara respins um atac iațamsc. Pe restul fronts.3SMi pina la Dunăre focuri da ar­tileria și iffifanteri<te. FRONTUL HI SUD* — Punire schimb de fo­curi artileriei in Dobroana situația neschimbați. w# . Pg franțnS írtihvnnma,n 'tó* ää i&ăiAiknem Hu? înfr.&«X­­.... ■#.&........... ... Povisîsrea urmi răul! $iîh despre Luptele de La Silistra. — Sîrbiî și bulgarii. — Eroismul zomb­ilor. Erî noapte, scrie darul „Rus­­kaia „Ried“, a sosit primul tren cu răniți de pe frontul rom­âno-bul­­gar. Au sosit în general 200 de ră­niți. Răniții grav au fost repartizați prin spitalele din Odesa și la punc­tul de evacuare n’au rămas decit a­­u cei ușori răniți. In curtea mare a punctului de e­­vacuare se făcuseră grupuri, gru­puri de cîte trai patru răniți. S'au aprins limbile. Sanitarii noștri s’au­­ adaogat la răniții o­rbi și deși «se în­țelegi cu greu totuși acolo unde Ham­­ba nu-l ajută recurg și la gesturi. M’apropiat de un mic grup de pa­tru oameni și intru în vorbă. Mi se răspunde la întrebări cu bucurie. Observ că mai toți sunt sub impre­sii proaspete. ~~ Suntem toți răniți la Silistra. Am părăsit,, punctul R. și pe jos am ajuns în zorii zilei de 25 (August) la Silistra. Localitatea e de șes, dreap­tă. Nici nu era vorba de tranșee și de sîrm­ă ghimpată. Despre inamic ! n’aveam nici o veste, dar îl așeptam! La fiecare clipă. Eram toți bine dis­puși, chiar puțin aprinși. Toți do­ream să dăm ochii cu trădătorii de bulgari. De­odată înaintea noastră se ara­tă o coloană care mergea ca și noi. La o distanță, mare­­ cu greu puteai recunoaște dacă erau romîni sau aus­triaci. Ofițerii noștri hotărîră să­­ mergem mai departe. Cînd ne apro­­piarăm mai bine văzurăm că unifor­mele semănau cu ale rușilor și dra­pelul ara aproape ca și acel rusesc. — Ruși­i — trecu în gînd și o vorbă prin toate rîndurile noastre. Dar cind furăm și mai aproape de eî, începură să tragă în noi. Cum s’au arătat mai în­ urmă, aceștia erau­­ bulgari. Folosindu-se de faptul că­­ aveau aceeași uniformă și același­­ drapel ca și rușii ei au crezut că ne vor atrage în cursă. Lucru acesta ne-a îndîrjit pe toți. Răspîndindu-ne în tiraliori am deschis un foc nebun contra bulga­rilor, și apoi am trecut la baionetă. Bulgarii n’au putut rezista și au h­at'o la fugă lăsând­u-­se o mulțime de cadavre. Prizonieri m­’am luat că prea eram aprinși de lu­ptă. Aceasta a fost prima noastră în­tâlnire cu bulgarii. Succesul pe carte­­ am avut ne-a dat și mai multă­­ bărbăție. Până la amiazi n’am avut cu noi nici artilerie, nici mitraliere. Apor­tul de munițiune era greu de făcut , căci noi ne îndepărtasem prea­­ mult, am lucrat mai mult cu ba­­­­ioneta. In timp de o oră, de trei ori i am atacat cu baioneta și în nici un­­ rînd bulgarii nu ne-au rezistat. j I După, amiazi ne-au sosit tunurile și mitralierele. Pe în orele 1 ziua s’a aprins de a binele lupta. De amin­­două părțile se auzea bubuitul tu­nurilor și pocniturile mitralierelor. In contra noastră erau la trei divizii bulgărești, iar in contra romînilor și ruși­lor erau forțe germano-turco­­bulgare, erau și austriaci. Lupta de artilerie n’a durat multă vreme. Ne-am repezit din nou la atacul cu baioneta și de data asta bulgarii au lu­at’o la­ fugă. Noi însă nu ne-am o­­prit. Rarii prizonieri cari ne-au er­­­­zi­st — nu știu cum — în minul ne-au spus mai tîrziu că apariția trupelor sârbești a fost pentru bulgari o ade­vărată relevație. Sîrbii erau așa de aprinși contra bulgarilor încît­ nu au ertat­ pe nici unul din eî. Mare im­­ip­rasie a făcut bulgarilor și apariția rușilor. Cazacii i-au băgat în răcori. Răniții sîrbî spun un atare episod : — Sub un cazac de ai noștri a fost ucis calul Cazacul a sărit de pe ca­ ei de necaz a tăiat el singur patru bulgari. — Mi-am­ răzbunat calul ! —spu­nea cazacul. Răniții sîrbi vorbesc cu uimire de soldații romîni și n’au cuvinte cu cari să­ laude rezistența, și energia cu care aceștia luptă. In ultima luptă dela­ 25 August bulgarii au fost­ alungați de sirbî la 10 kilometri departe de Silistra. — Bulgarii au să mai vadă cum știm noi să luptăm, termină poves­tirea rănitul sîrb. La­ 1015 dacă n’ar fi fost Bulgaria, de mult am fi fost la Budapesta. Mulți am pierit atunci, cu miile ne bateau austtriacii și­ germanii. Acum a venit vremea să ne facem socotelile. La Salonic se luptă sîrbii noștri aUturi cu fran­cezii și englezii, aci ne luptăm ală­turi cu romînii și cu rușii.­­Mi trec rănile pe cari le am și iar plec. fii. Victorev Tradus din „Ruscaia Rieci“ dela 1 Sept. 1916. BROTD. britanic PARIS, 27 Septembrie. — Parla­­mentul englez și-a­ reluat azi lucrări­­­­le. Sesiunea de iarnă se va prelungi­­ vină in Decem­­brie. Parlamentul va i %vea, mai intti de examinat chestiu­­n­ie­a creditelor și aceea relativă la­­ necesitățile recrutărilor. De aseme­­­­nea se va mai ocupa de măsurile f­inale pentru a asigura executarea deciziunilo­r ce s'au fixat la confe­­r­ința economică, a Aliaților. ,— (A­l­ience „Radio”). Grecia $1 fromânitf Ziaru­l Matin reproduce urmă­toarele după Hestia (ziar din Ate­na, venizeiist): „Ne găsiam în ajunul mobilizării bulgare. Guvernul elenic a crezut de datoria sa ei sondeze, prin minis­trul Grecia, la București, pe d. Bră­­tianu asupra atitudinei pe care ar fi înțeles s’o observe Romînia, în ca­zul cînd Bulgaria, mobilizând, ar fi atacat Serbia și Grecia și dacă soco­tind casus foederis, Romînia, ar fi a­­tact Bulgaria în flanc. Primul ministru, roman a evitat de a da cel mai mic răspuns minis­trului Greciei; el a spus simplu că Romînia n’a avut încă timpul de a reflecta asupra unei chestiuni atât de grave. Dar, trei sau patru zile după aceasta, unul din miniștrii In­tel­egerei s’a prezentat președintelui de consiliu grec de atunci spre a-i transmite plângerile d-lui Bre­t i­anm. Pentru­ ce i-a cerut informatici­ de asemenea natură. Într’un moment când, orice răspuns al Romînieî că­tre Grecia, risca de a fi trimis de la Atena, in aceiași zi, la Berlin ! Istorisirea acesata dovedește două lucruri : maî intâi o cunoaștere per­fectă, la romîni­­a stămi de lucruri in Grecia și în sfîrșit legătura sirin­gii care exista de acum un an deja între Romînia și guvernele intero­­gerei“. ­­luntari unguri în contra României „Secolo“ de la 13 Septembrie st. n„ primește următoarea telegramă din Londra: Unul din efectele produse în Un­garia de invazia romînă este forma­rea de miliții voluntare pentru a coopera cu­­ armata, regulată. Această mișcare, zice coresponden­tul lui „Morning Post“ a fost hotă­­rîtă printre secuii și sașii din Tran­silvania. Toți oamenii, cari nu sunt sub arme se înrolează cu miile. Sunt printre ei băieți de 15 ani și bătrîni de 60 ani. Proiectul e de a constitui bande armate, cari vor lupta autonom, fă­­cind guerilla prin Carpați. Autorită­țile militare favorizează mișcarea și dau instructori pentru nouți recruți. Corespondentul pretinde că­ 160.000 de oameni vor putea fi adunați ast­fel. înrolările urmează cu mare ac­tivitate. Trupele­ ungare, cari se luptă pe fronturile rus și italian sunt atît de impresionate, în­cit cer să fie mu­tate în Transilvania spre a-și apăra­ țara. Firește, o transferare generală nu se va­ putea face, dar comanda­mentul va rupe de pe frontul italian multe regimente de ssaeli. ^ | ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ e^ la­brigatiunea gergin­asia ----j-*-----KHR------------­— Meni amântuite — Am vorbit acum două zile despre senzaționala descoperire pe care Siguranța poliției Capitalei a fă­­cut-o la legațiunea germana. Iată împrejurările în care s-a fă­cut această descoperire. După oarecare indicații, Siguran­ța, avea cunoștința că­­ o legațiune ce găsește o cantitate oarecare de materii ex­plozibile. *­­ 1 1 In ziua de 22 Septembrie prefec­tul poliției, împreună cu șeful Si­guranței șim prezenta consulului american, a fi făcut o descindere la legațiunea germană, unde au­ găsit pe M. Marcus, gardian și­ Andrei Maftei , servitor, cari a fi rămas la legație după plecarea misiunei. Prefectul , a întrebat pe Marcus, ce știe despre explozibilele de ca­re este informat că se află ascunse la legație. Ar fi mai bine — i-a spus prefec­tul— să-mi arăți locul u­nde se gă­sesc ascunse, altfel îl vom deter­mina noi. Atît Marcus cît și­ Maftei, mi au încercat să tăgăduiască cu atît mai mult cu cît­ au­ văzut că prefectul­ știa totul. Au săpat în fundul gradinei în­tre pom­ul opt și al nouălea și la o adîncime de 50 de centimetri au­ g­ă­­găsit 50 de fitiluri și 50 de cutii de metal cari aveau pe ele mențiunea: Dowart Kavallerie Spreng Patronen Sprengstaff A. G. Garbómul, Hamb­sburg Schlebusch. te. întrebuințarea după ram zg-am­ înțeles. Fiecare sticluță ajunge pen­tru­ 200 de capete. Dacă se poate să se pună direct in gura vitelor sau în nutreț. Rugăm un :nn ■ răs­puns asupra succesului avut in ca­zul dacă ar mai fi necesar ceva, prezența a­ lui K. ar fi dorită pentru o zi". Sub vată s’au găsit 6 cîlciuie de­­ lemn, fiecare conținînd cite o epru­­beta cu un lichid galben. Din examenul lor s’a constatat că 4 din fiole conțineau microbii mor­­veî, iar celelalte două conțineau mi­crobii antaxului. Cutiile cu explozibil au fost tri­mise spre analiză laboratorului ,pr­­ioteh­nie­ armatei, care a dat răs­punsul în adresa cu No. 31 di­n 24 Septembrie: „Rezultatul este că explozibilul este compus din trinoteleum îmbinat cu monotritoleum. Din acest conți­nut 200 grame sunt suficiente de a dis­trage tri metru de cale ferată. Can­titatea găsită era suficientă de a a­­runca în aer un pod sau o clădire mare". * Ancheta a fost făcută la legația americană în prezența consulului. Din declarația lui Marcus rezultă că, în ajunul mobilizare­ el a primit ordin de la d. Rembaben să le în­groape în grădină. Nu știe însă cum au­ sosit aceste cutii la legațiune. In același sens a făcut declarație și Mafie!, servitorul. Procesele-verbale au­ fost semna­te de toate persoanele prezente la facerea anchetei. CapscssS «atacS fes cs?® se­affsss Pet &B 5› vad © cris „$3as»x efe?te?mf‘­­FO^T ® $£ € gîET5 mm O f­oila cu microbii morvei In cutii se aflau explozibile for­mate din trinoteleum îmbinat cu mononitroleum­. După oarecare insistențe din par­tea prefectului, Marcus a mai ară­tat că s’au mai ascuns și alte cutii în altă direcție. Tot în fundul gradinei, sub niște lemne tăiate, într’o groapă s’a gă­sit o cutie de mărimea unei cutii de țigări de foi, învelită într’o hirtie albă. Cutia era sigilată cu mai mul­te peceții de ceară. Sigilat de ceară era al consulatu­lui imperial din Brașov. Pe cutie era menționat: ,Prin curier". Foarte secret Excelenței sale colonelului și atașat militar al legației bulgare din București d-lui Simmegieff. Pentru d. Rost­off. Bu­curești. Sub această învelitoare o altă hîrtie pe care era scris cu creionul­ roșu , foarte secret. Colonelului și atașatului militar Klamerstein. In interiorul cutiei­, deasupra unui strat de vata se afla o tone de hîrtie scrisă la­­ mașină, în nemțește. Iată conținutul: „Aci alăturat sînt 4 flacoane, pentru cai și 4 pentru vite coma­ Zece ospi­tării cormale Din inițiativa d-lui primar a.î Ca­pitale! se înființează zece ospătarii comunale în diferite cartiere mun­ci­torești ale orașului. ■ Primele două ospătarii comunale se deschid în ziua de 1 Oct.­ No. î în calea Griviței No. 232 (școala com­­un­ală de fete No. 15) și No. II la Apele minerale (str. Laborator grădina Crisantemelor). In aceste ospătarii se va servi zilnic la orele 12—2 d. a. o masă pentru prețul de trei-zece bani. La familiile cu totul lipsite de mijloace se va da masa gratuit, după an­chetă. Comitetul Ospătăriilor Comunale ----------------«oa— «—-.o»,------------..... S0BRANIA BULGARA PARIS, 27 Septembrie. — După « telegrafsi» din Sfitfofe, kitok «ai- I gară se va întruni la sfîrșitul tanei, i Seziunea va fi foarte scurtă. Preșe­­dintele consiliului va inaugura dis­cursul său i printri o expunere politică, la cursa­ căreia va vorbi de chestiu­­nea raportărilor c ® există între Bul­garia și Grecia. (Agence Radio). -----------— « ............................. ———. f-/ i ! ‘Sum și íRele Lș­c­ți­un­i de citire." „Adevărul“ a publicat era, urmă­toarea informațiune:­­ „Regele a primit Marți, în audien­ță, La­ orele 3 p. m,„ pe d. Marghilo­­man, iar la orele “ pe d. Torc Iene­sen. ..E vorba de construirea unui gu­vern național. In „Dimineața’* de astăzi, aceiași informa­țiune, a căpătat următorul cuprins: ..Regele a primit Marți, la audien­ță, la orele 3 p. m­., pe d. Marghilo­man, iar la orele 3 pe d. Tak­e Ione­­scu. „Adevărul" se pune sub presă la «­­rele 2 d. <&■; „Dimineața“,­­la orele 7 d. a. Ținînd seama de aceste date, supra­­puneți știrea din­ „Dimineața“ peste cea din „Adevărul’’, calculați dife­rența dintre spațiile albe, și rîndu­rile tipărite, cu diferența de ele, și veți ajunge la un rezultat pe care nu vați putea întrevedea cu o singură ochire, ori ort­ați fi do­lari în soco­teli. Cititorule,­ învață a citi. F, foarte, «roți de scris in vremurile Ac­acum.. <is.r­r?i cititul a devenit o opers+tune foarte complicata. Află că trebuie, întotdeauna, să citești întii spațiile albe și apoi rîndurile tipărite. Prin aceste spații nil» trebuie să știi să te ■orientezi, ele fiind de multe ori cea mai exactă hartă a situat hmcî. r’antru tN-tmt! bu ■ <■• prindere a cit.­toguly.J. ■" y-AÎXwS-o­rele date: Informați­unea de mai sus, care :« apărut comproniă­ț­i ..Adato­rul" și pe jumătate in „Dimineața"...», apărut într’o iv­ne-HT m­otiorlie La Politique, iar în la Roumanie, n’a apărut de lor. I 3țs Curând după intrarea în război fi a Romînieî, generalul Brussiloff a a­­cord­at corespondentului milita­r al lui Daily Chronicle un interview, in care se exprimă astfel. ..Am simțit o bucurie profundă în ziua în care am aflat că Romtn» a decimat război fr­ansfiich.­­Grație aceste­­ in­tervențiuni, flamcu­l stâng al armatelor mele este acum asigurat contra oricărui eveniment“... E cel mai bun răspuns la articolul lui Hervé pe care „Independenta, ne­m­­er, ii” l’a reprodus erî în întregime. *• Li­tem.98 sosit­ori, are, la fubrica războiului, un­ mare spațiu alb,«vred­im cap următoarele cuvinte „Froot rom­­aim”. Articolul, sau­ telegrama, a fost complect suprimată, de cen­zura franceză. Așa­dar știrile despre războiul no­stru nu, sunt suprimate numai de cenzura romtea, ci și de cea­ fran­ceză. Cu această îndoită cenzură, secre­tul războiului nostru devine­ într’a­­devăr de nepătruns. # Istoricul vremnurilor actuale va a­vea să scrie un lung capitol, al că­rei titlu va fi „Frontul de nord saft cp­ de sud?” Ni transmitem de pe acum urmă­torul fragment din declarația făcu­tă de­ ministrul nostru la Paris, d. Lahovary, în ziua intrării noastre in războiu­: „Imi­r ’adevăr, noi nu aveam să ne așteptăm la nimic de la sud, cel pu­țin pentru moment. Noi nu avem m­otiv să atacăm pe bulgari, cărora, în 1913, le-am dat o lecție, poate in­suficientă, dar pe care, în tot cazul, im este Joc s’o repetăm în împreju­rările actuale”. Luăm acest fragment după le Fi­garo. Comunicatul oficial spune astăzi că s’a îi dat atacuri, „între Căliman și Buzău­“, și „de la Buzău­ pînăt la Bran”. Găsim, de două ori cuvîntul Bu­zău, fără să: se spună însă dacă e vorba de s­­oțul sau­ de orațul cu a­­cest nume. Confuzia e prea gravă ca »’© tre­cem cu vederea. * Nu este întotdeauna folositor să imiți. In unele țări cîn­d dai pe mina au­­torităților chestiunile de gospodărie socială, înseamnă să le organizezzi,— în altele, să le dezorganizezi. CRAMPON •---------- wp » «to» .—

Next