Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)
1919-01-04 / nr. 4573
Sri șl ükzi f/*u íle eveniment »I zalei este .<viziția jrmzelor de sub direcționi Miile. i de cinci ori rafii scumpe, iar cititor, d'atâta vreme tu... de hrana tei preferită, le smulgea din mâna vânzătorilor asaltați. E o furie, o frațesie, un defer ! In sala mașinelor, rotativele își dau iuțeală maximă fără a putea prididi cererilor covârșitoare.Adevărul mai ales, îndrăznețul luptaciu politic, care de atâtea ori a reprezintă earentul opiniei publice și a triumfat cu duruia, e azi ovaționat emul, la întoarcerea ea acasă, iubitul mult dorit, după o lungă și dureroasă absență. Spectacolul acesta e plin de învățăminte și provoacă multe amintiri și reflexiuni Dați-mi vine să vă împărtășesc unele din câte îmi vin în minte. ft Eram la Iași, pe în Decembrie 1916, unde ajunsesem cu sufletul amărât de jalea celui mai îngrozitor spectacol, acela al cumplitului nostru dezastru, de care vă voi spune altădată. Pe cine întâlneam, aratam: •— „Ei , vă place, Domnilor de la Adevărul ? Iacă unde ne-ați adus domneavoastră ! Război ați cerut, război ați avut ! Priviți acum și bucurați-văl“Parcă noi dea.Adevărul organizasem și pregătisem armata, parcă noi întocmisem planul — faimosul plan de bătaie al genialului intim al casei genialului Ionel Brătianu, — parca noi alesesem — momentul și tot noi împărțisem comandamentele armatei._ Cruzimea și nedreptatea acestor imputări le-am înghițit, în cele câteva zile cât am stat la Iași, de la mulți și de la ei mai de sus, chiar de unii din miramăsem ca și ITM"8 di.uv'irx., iabiț* "Ilii AÁstfiJ. ti er-Ai tam ippioddid Bip^TOpAS.ț d*8 luiliid« La pasase ținta chiar și celor altă< fată mai neapropieți- Le pierise năravul d’a’și roți purta nasul pe sus. Ca dracul de tămâie, se fereau de răspundere dminealor, cari, înainte închiseseră gura la toți, în Cameră și în Senat, partizanilor și adversarii»*, amicilor și gazetarilor cu faiaiasa fomula: „Tăceți ! Nu întrebuți;ui» einguri suntem factorii răspunzători, aveți încredere și răbdare fi. După dezastru, răspunderea războiului căzuse, precum vedeți, întreagă asupra noastră, asupra „celor de a Adevărul“. — „Ne-ați silitul — ce scuzau ei — Nu nu vream. Ce bine făceam de nu vă ascultam !“. Așa se căiau în Decembrie 3916,’la Iași cei doi azi vor să monopolizeze pentu ei roadele victoriei și norocul ce ne vine de la Dumnezeu. E de altfel lucru firesc a» cel «parcat la dulceața monopolurilor să tindă a monopoliaa tot ce-i bun, dulce și de fohâ. Cine a înființat monopolurile în țară. Cine s’ambogățit din exploatarea monoplurilor și a industriilor ca și monopolizate prin protecțiunea coțitrată de la Stat ? Cine deține toate monopolurile câte sunt în țară, văzute și nevăzute, legale, sau oculte,fie la institutele de credit, fabrici de zahăr, de hârtie și de tot felul, de la cointeresările la serviciile publice, până la comerțul de import și export, cu faimoasele permisuri de compensații, cu monopolizările de fipt a hârtiei, a zahărului, a graftei, a lemnelor, a tot ce ne trebuie fiecăruia și ni se vinde nouă de prețuri înzecite? Cine se folosesc de facți ce fiecare din noi păgubește? Cine? — Unii și aceiași, Ei și numai ei! Cine sunt ei, îi voi arata în șirul acestor scrisori în toată urâta lor goliciune, eu, sau fără voia Ceasurei, care îi străjueștefi Vorbind de dânșii, — autorii dezastrului ce a fost și a mizeriei ce este, — vă cerertare, dar vesel nu poți fi " Să revenim, mo de unde au plecat, la nivel mare al ziarelor d-n i Vlie, succes veritat și dator! a astui munciși valoros mniHor, — ieri ■fit, bârfit și calm, nat (leisii cari îl urmăreau d ura §m azi reînălțat, bucurat șimândru prin triumful causei cara se jertfise. Dar observat-ați schimbarea „manșetei“ Adevărului? V’a plăcut ca, în loc să fie în mijlocul paginei, ca altă dată, acum numele ziarului să stea în colț? E modă de la Paris. Ea se potrivește situației d’aci din țara, unde minciuna se cultivă mai cu folos, și unde adevărul e mai prigonit și încolțit ea nicăieri aiurea. Doar i-o veni și adevărului rândul să încolțească pe prigonitorii lui! Roata lumei, care aduce azi sus pe cei ieri jos, se învârtește cu o iuțeală americană, de ce nu i-ar veni și Adevărului rândul să ia într’o zi putrea alături cu Dreptatea, Legalitatea, Buna oră nâmală și cu Economia? Dar fiindcă veni vorba de America, o idee. Președintele Statelor Unite , Wilson este poftit prtutindeni și visitează pe rând: Franța, Anglia, Elveția, Italia, Elveția, Belgia; de ce nu’l poftește nimeni să vie pe la noi? Eu Paș pofti grozav, căci sunt sigur că impresia ce i-ar face starea noastră politică, s’ar potrivi minunat cu marea dorință ce am d’a o vedea schimbată. Cei însă cari fac invitațiile nici gând n’au să poftească pe d. Wilson, înțelegeți de ce ? Eu știu. C. Costa-Foru Din cauza lipsei de hârtie suntem siliți să aparem azi mimat în două pagini. CÂMPURI SIMPLE Leacul lui Popescu Mlad intălent aseară eu vechiul și banei amic, dom Popescu, slab bine dispus și zeflemist nevoe mare. ■făzrvitor la vatră Poarta [hri ] zi de te lasă de nărav. Ce nărav, amicule? Că doar uu furam, — Nu, vai de mine! Dar critica, critica monedei s’o mai lași. Ba că aia nu-ți place, ba că cealaltă nu-ți miroase... — Pardon, zic ea... — Ce pardon, s’a trecut vremea criticei. Acu să dai și leacul când găsești morbul. Nu-ți place cum se face. (144 leacul, sau de nu, taci. . — Păi uite ce-l, prea trag toți cu ciorpa cu cenușa pe turta lor. Dom’ Popescu după ce holbase puțin ochii începu a râde. — El bată-te să te bată, nu tutele geam. Vrei să zict că sunt prea mulți speculanți? — Vezi bine. Speculanții san lela mart și dalavia, ne sug de sânge nu altceva. — Aci ai brodit-o, sic și eu. Dar cum să dai de rost? Pe cine să apuci și de unde să-l camei? De-l zidi că-i prea scumpă fasolea ei cică-s prea scumpe pingelele și tot așa panică-s legați toți pe sfoară ca la covrigi. — Aci e buba nene. Toți dar toți cari au ceva de vânzare scumpesc marfa din zi ca zi de nu-l mai dai de rost. — Ei care să fie leacul neică Popăsade? — Leacul? Hm, hm, hm. — să facă comuna depozite de alimente de prima necesitate: mălai, fasotică, sare și Cartofi. Dar depozite mari. — Ei și grozav leaci — Mă rog să avem atât și las! Cine vrea să aibă altele să plătească. Noi deocamdată am zice mersi. — $i s' a tot dus. STAN BOLOVAN & ft De la Curtea Marțială Un luptător naționalist, d. Nicolae Breciiner, din str. Atanase Săvulescu, originar din Blaj, fiind părut de către răuvoitori cum că ar fi lucrat cu nemții, a fost arestat și ținut 5 săptămâni la poliție. Fiind tradus înaintea Curței Marțiale, d-sa nu numai că și-a dovedit nevinovăția, dar mai mult tocă a putut aduce probe că in timpul ocupațiunei a fost arestat de nemți, fiindcă se găsise la d-sa, un număr din „Adevărul“, cu un discurs naționalist ce-l ținuse la Giurgiu, înaintea intrării noastre In război. Curtea Marțială, în unanimitate Va achitat. ■ . ... ■ 1 — —CommiisatonGlas DIN 2 IANUARIE 1919 Nimic important de comunicat-M. C. 0. Mărunțișuri Adevărurile crude ne plac numai artunci când privesc pe alții. ft Ca să urmeze tunetul trăznetului, nu e așa de natural, cum e natural în politică să urmeze onoarea minciunei. Democratism, onoare, morală, ciorapi de mătase, dungă la pantaloni, asanare publică poporanizm, cărare la ceafă, toate sunt produse ale modei. ft MIM si Pfticistul in Ilii Cumva partidelor istorice si nins ai ipisocrației Luna trecută, când au fost la București solii Ardealului, multi din acei cari nu sunt înregimentați în vreun partid politic de aci — erau cam surprinși că reprezentantii Ardealului numai ca d. Brătianu conferează, numai ca miniștrii partidului liberal stau de vorbă, și că la banchete, au toastat prea mult in sănătatea lui Ionel Brătianu. De aici trăgeau concluzia, că acești conducători ai politicei din Ardeal se vor lăsa lesne convinși de actualii guvernamentali și vor fi dispuși să intre in partidul liberal, în diferite consilii de administrație ale băncilor și altor instituții financiare, industriale liberale. Dar aparentele înșeală. Acei cari își închipuiau că fruntașii transilvăneni sunt gata să se înregimenteze în partidul liberal guvernamental — se crede că au uitat că acești fruntași de peste menți sunt dincolo membrii unui partid organizat, cu trecut istoric și de luptă, și că nu au nici un motiv să dezerteze din partidul național român din Ardeal și Ungaria, care are un program larg de sinceră democrație, pentru a se înscrie într’un partid din România, cu po Htiva căruia nu se pot identifica din o mie și una de motive. Trebue să se știe că în Ardeal se ironizează și se disprețuește certurile pătimașe între partidele istorice de aici. Se repugnă politicianismul din România, în nepotismul, favoritismul și întreg sistemul electoral și de corupție. Spre ilustrare, tin să relev aci o precizare a atitudinei ardelenilor față de politica partidelor din România, apărută în ziarul brașovean „Glasul Ardealului“ : — „Privită de la distanță și cu ochi obiectivi, — viața politică din România se prezintă astfel: In politica externă fiecare partid și-a făcut datoria; in marginile posibilitate și a priceperii personale, fiecare bărbat politic de dincolo a servit cu bună credință interesele tării. In politica internă insă, se schimbă socoteala. Aici anumite interese de guvernare stăpânesc oamenii și partidele. Nicăeri in Europa, politicianismul și favoritismu politic h’au copleșit cu mrejile lor viața publică în așa măsură, ca în România. Aci luptele și dușmăniile de partid Se duc până la extrem. In sânul partidului său nici o greșeală, căci un pácal. In schimb adversarului nu i se iartă și nu i se recunoaște nimic. Fiecare șef are o mare armată de favoriți, pe cari, ajungând la guvern, trebue să-i adăpostească. „Chestiunea principală este, dă actualele partide politice sunt ele în stare care -i introducă reforma morală atât de indispensabilă? Nefericitele sisteme de guvernare le-au creat tocmai .partidele politice, șefii și favoriții se spucinesc și se apără reciproc, de multe ori împotriva intereselor țării. ■ JE posibil care, ca aceleași partide, cari au creat corupția, să fie în stare să o și stârpească? Nimeni dintre noi, nu-i așa la naiv, ca să poată crede. Favoritismul politic e ca o piatră de moară, din cauză că actualii guvernanți sunt incapabili a regenera spiritul public de dincolo de Carpați. In noi, cei uc,dincoace, am ajuns la răspântii. Trăim unul din cele mai decisive momente ale istoriei noastre. Soarta ne-a destinat o misiune grea, dar frumoasă. Dacă vom combate politicianismul de dincolo — vom salva viitond întreg neamului românesc, îndată însă ce ne vom alătura la actualele partide de guvernământ — Dumnezeu știe unde vom ajunge. „Transilvăneanul, care ar sprijini pe vreunul din partidele istorice de dincolo, ar săvârși un act de cea mai grozavă trădare de neam. Noia românească are interesul imediat, ca aceste partide sa fie reduse la neputință. Atunci cel de făcut? „Dincolo de Carpați se află un frumos număr de intelectuali, car n’au făcut politică, tocmai pentru că sufletul lor era prea nobil și politica prea murdară. Ei dimpreună cu masele adănci ale poporului, văd în noitora, chemată , regenera neamul românesc. Avem ,dat orința, să le dăm acestor oameni întreg concursul nostru, și să ne arătăm, vrednici de așteptările, ce le-au pus în noi“. Fruntașii Ardealului vor să formeze un mare bloc democratic cu elementele valoroase din România, Bucovina și Basarabia, pentru a da o nouă întocmire României .Mari: LEONARD PAUKEROW Congres* vto: . Galeria bătăliilor „ Această imensă galerie, construită in 1836, sub Louis Philippe, are o lungime de 120 metri (47 metri mai mult decât galeria des Glaces) pe 15 metri lărgime -Ea ocupă locul apartamentelor principilor și cuprinde, incepând de la stânga, un șir de vaste compozitiunt asupra principalelor bătălii de Istoriei Franței. Cea mai frumoasă bucată de artă e Saint Louis , la batailles de Taillebourg, de Eugene Delacroix. Cele din urmă trei tablouri. Jena, Friedland, Wagram, sunt de Horace Vernet. La intrare se află popularul tablou al d-lui Georges Bertrand, Patrie, episod simbolic din războiul de la 1870. Galeria e decorată de treisprezece tăblii de bronz pe care sunt înscrise numele principilor, amiralilor, camerabililor, mareșalilor și generalilor uciși luptând pentru Franța și de optzeci și două busturi reproducând chipurile a o parte din acești eroi. In fundul galeriei, se deschide o sală numită Salla de la 1830, unde mai multe picturi reamintesc Revoluția din 1830, care făcu rege d francezilor pe Louis-Philippe, duce de Orleans, viitorul fondator al muzeului din Versailles. Ne întoarcem apoi până la scara principelor. Dacă vrem să vedem nouile săli de portrete din secolul al VIII-lea din catul de jos, trebuie să ne ’ntoarcem până la scara Reginei, s’o scoborîm și s’o luăm la stânga. Dacă vrem să vedem galeria Imperiului, scoborîm scara principilor și, lăsând deoparte galeria sculpturei numită galeria Busturilor, apucăm de două ori la stânga spre a intra în sălile de pictură din spre parc. Salons de la Versailles unda sm loc des WabsmiS © congresului Piteera ședințe Infrmative — Ce dalegati vor negoția — LYOjjí. — Tot o maținjîîîs asociate MIHSfecĭta castică Gumanici, poate și Rusia, vor fi reprezentate la pn. «a Întrunire formală a cinforinței păci. Sâmbătă, Rusia nu are dale E*ți mai iflgwmBO.ți și miei oratori. cl|piatra e preliminară pra. mr* ».ala* pe Miercuri, din dfe yadfessî sa’.fit. francez își tiblâa sesitatea astăzi. Teale •fîrai.cțiaUiîs, ai ară da cea franceză, își vor ocupa timpul pregătindu-se pentru întrunirea de Jbercur. Președintele Ustiîsan a propus o serie de conferințe informativa ca francezi și britanici. * Sibiu 2 Ianuarie. — Din Paris: Delegații americani au avut o primă ședință sub președinția lui Wilson în care au discutat alianța popoarelor. Striniîta continuă. (Ac. Dacia). *■ Sibiu 2 Ianuarie. — Din Paris, Wilson a avut convorbiri cu diverse »etoi:«XWi politice. El a declarat că se va ține seamă la Congresul de nare în cea mai V»<îmsură pe dreptul de auto-determinare a popoarelor. (Al. Dacia). REDACTAREA COMUNICATELOR OFICIALE Lyon. — S’a hotărit publicarea unmi comunicat pregătit de comitete din care să facă parte toate națiunile. Numai astfel de comunicate vor fi socotite oficiale. Wilson se va pune în legătură cu cei ICO corespondenți americani prin intermediul agenției oficiale de publicitate. Un fapt interesant e dă la întrunirea de ori conversațiunile de peste 2 ore s’au ținut în limba franceză pe care nici Wilson nici Lansing nu o cunosc bine. NUMĂRUL DELEGAȚILOR Sibiu, 2 Ian. — Din Paris: Numărul de**s».tonte congresul de pace s’a stabilit astfel: Franța, Antim, îi*5?a și Japonia, câte 5: Belsia, S*rbie și România câte 4: Grecia Pertambe câte 2. Vor fi admise și ^tronnțiuni alt mononutfor. d?...:mĭns» di» ‘ «rst.monarhie kt&sbr. ;eă: ctho, slovaci și iugo-slavi. lng. Dacw^ Sraimn! La zi a! Regelui către armată ,Monitorul Oficial“ de ori publică următorul ordin de zi: !Pe pragul unui an nou, gândul Meu se îndreaptă cu adâncă dragoste și cu cea mai vie recunoștință către iubita Mea oaste. Țara nu va uita nici o clipă că vitejiei ostașului român se datorește în cea mai mare parte făurirea României de astăzi și de mâine. „Voi toți cari vă aflați în fruntariile vechiului Regat și cd dări ați dus drapelul român în ținuturile liberale, peste cari se vor întinde hotarele nouei Românii întregite, aduceți-vă necontenit aminte că pe steagurile voastre sunt scrise cu viii td o: onoare și patrie, ori unde vă aliați, voi sunteți purtătorii acestor două idei. Cu vie mulțumire M’am putut convinge că nu toate împrejurările v’ați arătat pătrunși de misiunea voastră de a fi apărătorii Țării și ai Tronului și păzitorii ordinei. „După un lung timp de încordare și de privațiuni, dar și de lupte eroice, unde ați cules lauri neperitori și stima și dragostea Regelui vostru, a Patriei și a fraților voștri de arme, anul care începe ne promite tuturora pacea atât de dorită. Vă urez și vouă. Iubiților Mei ostași, un an pașnic și plin de fericire ca să puteți culege în liniște roadele muncei voastre. „Dar până la momentul acesta, așteptat de toți cu atâta dor, cer dela voi toți, ofițeri, subofițeri și soldați, să stați fiecare la postul său, făcându-vă datoria cu sfințenie așa cum vă impune jurământul vostru de ostaș. „Din adânci sufletului vă urez: „La mulți ani , FERDINAND sihistiunea Torontalului PE CE SE BAZEAZA PRETENTIUNILE SÂRBILOR Am relevat ori pe scurt pe ce se bazează pretentiunile sârbilor asupra Torontalului, district din Banatul Temișanei Broșura „Memoire sur Le Banat“ prin care guvernul Serbiei încearcă a face propagandă, — cuprinde evident,— argumentele in sprijinul tezei pe care o cuprins Serbia, îijă de ebraiiunea posesiunei Toronto!«!«!, Sârbii, — de care ne leagă o veche zi constantă prietenie, de la stat la stat, și o deosebită simpatie din popor la popor, cred astăzi sosit momentan ca să obțină de la Marile Puteri, recunoașterea drepturilor lor asupra Torontalicul, drepturi pe care nu ne știm să le spunem fățiș că sunt absolut fără nici bun fond, și cu totul exagerate. Dar, — principiu! audiatur et altera pars, — nu ne împiedică de fd ca pe de o parte, ascultând și discutând modul de a vedea al Serbiei să arătăm, cu fapte, cât de puțin sprijinite pe adevăr sunt aceste revendicări de teritorii de pe malul stâng al Dunărei, unde poporul sârbesc nu s’a manifestat niciodată, căci nu se poate admite ca existența unor colonii resurate să dea drepturi etnice poporului de unde au pornit ele, — asupra unui teritoriu pe care de mii de ani, trăește o populație autohtonă. Sârbii interpretează tntr’im mod cu totul deosebit, situația din Toronta. Ei recunosc că privit întreg. Banatul cuprinde în populația lui, o covârșitoare majoritate a elementului românesc. Pretind însă că in Torontal au mănăstiri și o populație sârbească ce constitue majoritatea. Repetăm că sârbii se bazează pe statistici ungurești și se știe cât de tendențioase in ce privește pe români, sunt ele făcute.. Din convorbirele pe care le-am avut, — motivele puse înainte de Serbia in privința Torontalului, — simt foarte ușor combătute cu constatări istorice definitive, — de către cei cari cunosc în perfecție situația din Banat și în special din Torontal. Nu poate fi măcar pus în discuție drepturile României asupra întregului Banat, drepturi consfințite de altfel și prin recunoașterea indiscutabilă a revendicărilor noastre, de către Puterile Aliate. Chestiunea Torontalicul va oferi dece prilej de mari discuții, căci din disc sittuîiile prealabile, care au avut loc, se constată că sârbii fac din ea, una din principalele lor pretențiuni Rpc Ziarul ..DIMINEAȚA" " Primește abonamente ca: Lei 60 pe an al. Lei 30 pe șease luni. Lei 15 pe trei luni ABONAMENTELE SE PRIMESC la Administrația ziarului Str. Sărindar No. 9—11. Uda sulla Senat. In vederea sporirei și complectării numărului funcționarilor administrațiunei C. F. R., s'a luat dispozițiiunea ca întreg personalul,scos la pensie pe baza suspendării din iulie a legei înamovibilității, să fie reprimit, mutându-se trecerea lor la pensie. Cei trecuți la pensie din alte cause vor fi reprimiți în serviciu numai după cererea lor și după nevoile serviciului. Tuturor pensionarilor trecuți la pensie în anul trecut li se vor plăti un avans asfifșta drepturilor lor pe un:le .Octombrie si Noembrie. Iefcîn atelierele Seinii de lângă Brașov aduse spre reparare 25 secoae căilor fera A* Capitala înfometată CE SPUN GOSPODINELE. — SPECULA INSPAIMINTATOARE. — LIPSA LA CANTAR. — CORESPONDENTA CU D-L IONICA LAPTARUL îngrozitor, spăImântător, nemaipomenit, extraordinar, nemaiauzit, revoltator. In fine întreg și rol de superlative ale vocabularului românesc, au ajuns astăzi insuficient—imi povestea o biată gospodină în luptă cu problema de a-și alimenta pe ai săi — față de cele ce se petrece in Capitala noastră. Cercetând cu doamătmntul găsi un adevăr și eu că ne-ar trebui cuvinte nord, mai tari ca tot ce se găsește în limba noastră pentru a da o palidă ide de cele ce se petrece pretutindeni, în toate părțile, unde foamea se zbate să aline durerile sărmanului trup omenesc. Joacă ar fi turnat prețurile inabordabile, imi spune d-na R. sofia tutui intelectual care de dimineață până seara își stoarce creierii spre a hrăni pe ai săi. „Ca să vă dau o pădă pot să vă spun ce mi sta întâmplat zilele astea la o mare băcănie. Dau să cumpăr o bucată de unt, întreb prețul: 9 lei Câtă cantitate ? 250 grame. Deci 36 lei kgr. Bun, plătesc și acasă, ca orice femee át milă de banal muncit de bărbat, cântăresc la balanța mea untul. Rezultat: 150 gr. Lipsea 100 gr. Nevoia mare mă facem altă zi să caut zahăr la aceiași mare prăvălie care singură se spunea că are. După insistentele depuse de servitoarea trimisă care a trebuit să spună că e pentru mine, d-na R, și să dea și numele stradei și numărul casei unde stau, i se dete un kilogram zahăr plătit 40 lei. Acasă bineînțeles cântăresc. Upsia 200 gr. Revoltată de atâta nerușinare și cu toate că aveam nevoie , trimit înapoi, dar la primele cuvinte ale servitoarei, un domn cumpărător, sări repede cu gura, puse mâna pe pachet zicând: — Ah, ce, s'a supărat Cucoana că lipsește 200 de grame, stai că îl iau eu— Pe când băcanul indignata!) a declarat categoric că nu va mai vinde nimic 'd-nei R_ deoarece dșa prea cântărește toate. Ce să mai adaog d-nă, continuă buna mea menajeră. Să-ți spun că pâinea e de negăsit, că e oribilă, udă cu pământ tn ea, o știi și d-ta, că deși ai cartelă tu regală de două pâini pentru toți al casei nu capeți decât una și asta după ce stai ceasuri întregi până leșini la brutărie. — Dar laptele d-nă, întreb eu, laptele, carnea ? Carnea, a da, ca carnea da petrecut ceva frumos de sărbători, se dăduse ordin cu măcelarii să o vândă cai lei 50. Hi bine, intr’o clipă toată a dispărut. Măcelarii din hală o vănduse la micii angrostști de la periferie ca șapte Ud kgr„ Um in Piață opriseră numed capetele vitelor pe care a fost nevoit să le cumpere publicul. Dar mă întrebați de lapte. Azi el nu e rămas decât un aliment de mare lux și copilașii oamenilor mai nevoiași nu mai gustă de mult nici picătură. Cât despre mine pentru a putea căpăta pentru șefai meu suferind treime să recurg la o întreagă diplomație. Lăptarul care îmi furnizează da 3 lei kilogramul nici nu dă pe la mine că U e un dram dl îl lasă la o prietenă a mea. Din când în când mai uită și sau „a isprăvit", sau „nu a dat vaca destul încât treime să-l scria, să-l rog și nu azatva sâ-i zic Il-le lăptar“ că nu nici văd lapte in viața mea, ci frumos, politicos, Il-le Ionică, te rog să mă ai in vedere, etc." Și apoi mai treime foarte des sd-idau și bacșiș destul de gras; doamne, ce timpuri, am ajuns... încheie biata gospodină promițându-mi noul amănunte pe care le vom reda la rând,deși mai toți cititorii noștri le cunosc , suferă ca toții la fel de groaznica stare de lucruri. FUL. Militarizarea brutăriilor O DORINȚA BUNA CU URMĂRI RELE. — PLÂNGEREA LUCRATORILOR BRUTARI Primăria Capitalei, în dorința de a pune capăt, speculei pe care patronii brutari o făceau cu pâinea și cu făina, au cerut, militarizarea brutăriilor. Intenția primăriei, dacă a fost bună, rezultatele sunt însă dezastruoase pentru populația nevoiașă a Capitalei. De trei zile populația Capitalei face naveta între biroul de cartele, vechii brutari și manutanța armatei, situată tocmai în calea Plevnei. Nu faptul că nu se găsește pâine, o revoltă, populația nevoiașă — dar faptu că e șicanată și trimisă de la o autoritate la alta și obligată la îndeplinirea diferitelor formalități, dacă nu zadarnice, dar pline de formalism. Am făcut ori cercetări pe la diferite centre de distribuire a pâinei. Am constatat o sumă de lipsuri, ba chiar pe acelea de care autoritățile în drept s’au ferit mai mult. Așa, pâinea în loc să fie în depouzitele centrelor la orele 6 dimineața, a fost adusă la orele 9, iar acei ce urmau să ia pâinea, a trebuit să aștepte dela dimineața până la amiază. E dela sine înțeles că e greu lucrătorului, ca și micului funcționar, cari nu pot posta servitori să aștepte ceasuri întregi pentru rația de pâine. Pâinea în sine, făcută numai în câteva brutării, e necoaptă ori nefrământată, plus lipsa de organizare la distribuire. Din cauza tuturor acestor lipsuri populația nevoiașă a mai încercat încă odată o deziluzie, întrucât unii au crezut din militarizarea brutăriilor și cu totul altă folosință practică au putut vedea. Tort în legătură cu militarizarea brutăriilor s-a ivit o nouă mare nemulțumire. Cei nemulțumiți sunt lucrătorii brutari cari văzându-se pe drumuri au venit eri ',!~>coeață încorpore la primăria Ca Lucrătorii brutari au ar în drept că patronii i-ai din lipsă de lucru, și că pe drumuri cu familiile ! Răspunsul pe Lau picitorii brutari a fost «ar fost trimiși la manu tanți primăria fiind cu totul ce privește fabricarea satirea pâinei. Au protestat bieții laci protestul lor a rămas zadinăria, prin conducătorii știrea noastră, caută să a tă vina asupra autoritățiare caută să împlinească re misiune, de a da cetă cureșteni. Pâinea lor ce zilele Va izbuti 10 în caret până acum putem deschis: Nu. Dacă va izbuti vom fi gata să î lăudăm așa după cum li se cuvin . _____ _ C. D. Ifiiin pi wi TRANSPORTURILE CARI SOSESC In momentul de fată, când lipsurile de tot felul sunt tot mai mult simțite, este natural ca toată lumea să se întrebe Ce vom primi pe calea maritimă. Până acum nu se știe precis ce ne vor trimite aliații, se afirmă numai că transporturi însemnate sunt In drum spre Constanța. Se știe că la Salonic se aflau încă dinainte de intrarea noastră în război a, însemnate depozite, destinate României. Stocul acesta de mărfuri era evaluat atunci cam la o mie de vagoane. Din informațiunile ce avem, s’a rechiziționat pentru trebuințele armatei aliate din Orient, numai o parte din aceste depozite, aproximativ 40—50 la sută, așa că cel puțin jumătate din întreaga cantitate, este încă la Salonic și poate fi adusă în țară. Interventiuni au fost făcute în acest sens si de la Mordba s-au dat ordine, ca primele transporturi libere ce vor atinge Salonicul, să încarce aceste mărfuri. Ni s’a spus că o bună parte din materialele aflate la Salonic, formează 'esăturile de bumbac, mașini de tot felul, accesorii de mașini, material de ramvaie, etc. " ! La Constanța și-a făcut apariția primul carc turcesc încărcat cu difeite articole orientale ca: țintedelemn, , âmâi, cognac, măsline, săpun, etc. , înainte de războia, numeroși negustori greci, turci și mai ales armeni, aluceau pe calcuri in porturile noastre, cantități considerabile de articole orintale, a căror lipsă este atât de mult imțită pe piețele noastre. Negustorii aceștia ezită momentanele a’și reîncepe comerțul lor de mul t nainte, de teamă de a nu li se rechisiționa mărturii» la sosirea lor în Contanta. ^ ’ ------------setigBgss*. ----------- - Manutanța și csrîelele Manutanța centrală a armatei tace cunoscut tuturor acelora cari n’au obținut nobite cartele, că s’a dat ordin centrelor respective să libereze pâine chiar ca vechile cartele vizate de circumscripția respectivă. , Pâinea se va libera numai dela ora 12 și named până ce se vor obține nobile cartele. De asemenea s-au luat măsuri ca în cel mult 2—3 zile toată populația să aibă cartelele schimbate, Ioni condițiuni D8 armistițiu Malta, — Consiliul de războiți inten aliat s’a întrunit în ziua de 13 Ianuarie. Cum Germania este departe de ași 0 Îndeplinit unele condițiuni din armistițiu, altele noul vor 0 puse. Se crede că lunga perioadă de Inactivitate a Razei de comerț germane va lua sfârșit și în acest scop anumite porturi germane vor fi ocupate. O altă condițiune va fi impunerea unuui timp limitat pentru încetarea ostilităților între germani și poloni. S’a discutat daca trebui întărită armata din guvernământul Varșoviei prin trimiterea trupelor polone din Franța sau Statele Unite. S-a discutat și chestiunea aprovizionarei Germaniei. , ft Malta. Mareșalul Foch a comunicat consiliului de războiu aliat că până acum Germania a eliberat numai 1960 locomotive, 61.650 vagoane, 1700 aeroplane. Au fost repatriați 458.000 prizonieri. Mai rămân în Germania 28.000. REDESCHIDEREA BURSEI LA ^ BERLIN „ Nauen. — Față de restabilirea ordinei în Berlin, președintele bursei berlneze a hotărât să redeschidă bursa e liircuri 15 ianuarie c Specula cu produsele regiei Se pare că lipsa acestor articole, nu toată bunăvoință organelor în drept, va dăinui încă multă vreme. Dacă poate fi vorba numai de o analiozare a ei, nu se poate spera peurând în dispariția ei. Una din pri sirile agravării acestei crize la Bu_rărești, este și specula unor debianți, care profitând de lipsa acesor articole la țară, vând din cânți. Ații, ca li se pun la dispoziție uor negustori speculanți, care se vând la țară pe prețuri fantastice. Pentru curmarea acestui rău s’au dat dispozițiuni riguroase și se așeaptă efectul lor. Câteva debite au ost închise chiar zilei, acestea. Sarea, care se vinde la negustoriu S fr. și 50 de bani kgr., în urma dispozițiunilor luate se va găsi citând mai în abundență. In ce privește chibriturile se studiază modalitatea de a fi puse înânzare prin centrele de vânzare le pâinei. Se crede că prin acest mijloc reparistia chibriturilor se va face mai iiritabil, înlăturând în bună parte riza lor.