Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)

1919-01-04 / nr. 4573

Sri șl ükzi f/*u íle eveniment »I zalei este .<v­i­­­­ziț­ia jrmzelor de sub direc­ți­o­ni Miile. i de cinci ori rafii scumpe, i­ar cititor, d'atâta vreme tu... de hrana tei preferită, le smulgea din mâna vânzători­lor asaltați. E o furie, o frațesie, un de­fer ! In sala mașin­elor, rotati­vele își dau iuțeală maximă fă­ră a putea prididi cererilor co­vârșitoare.Adevărul mai ales, îndrăzne­țul luptaciu politic, care de atâ­tea ori a reprezintă­ ea­ren­tul o­­piniei publice și a triumfat cu duruia, e azi ovaționat emu­l, la întoarcerea ea acasă, iubitul mult dorit, după o lungă și du­reroasă ab­sență. Spectacolul acesta e plin de învățăminte și provoacă multe amintiri și re­flexi­uni Dați-mi vine să vă împărtășesc unele din câte îmi vin în minte. ft Eram la Iași, pe în Decembrie­­ 1916, unde ajunsesem cu sufletul amărât de jalea celui mai îngro­zitor spectacol, acela al cumpli­tului nostru dezastru, de care vă voi spune altădată. Pe cine întâlneam, aratam: •— „Ei , vă place, Domnilor de la Adevărul ? Iacă unde­ ne-ați adus domnea­voastră ! Război ați cerut, război ați­ avut ! Priviți acum și bucurați-văl­“­Parcă noi de­­a.Adevărul orga­nizasem și pregătisem armata, parcă noi întocmisem planul — faimosul plan de bătaie al ge­nialului intim al casei genialului Ionel Brătianu, — parca noi a­­lesesem — momentul și tot noi împărțisem comandamentele ar­matei­­._ Cruzimea și nedreptatea aces­tor imputări le-am înghițit, în cele câteva zile cât am stat la Iași, de la mulți și de la­­ ei mai de sus, chiar de­­ unii din mi­ramăsem­ ca și ITM"8 d­i.uv'­irx., iabiț* "Ilii AÁstfiJ. ti er-Ai tam ippioddid Bip^TOpAS.ț d*8 luiliid« La pasase ținta chiar și celor al­tă< fată mai neapropieți- Le pierise năravul d’a’și roți pur­ta nasul pe sus. Ca dracul de tămâie, se fereau de răspundere dminealor, cari, înainte închiseseră gura la toți, în Cameră și în Senat, partiza­­nilor și adversarii»*, amicilor și gazetarilor cu fai­aiasa fo­mula: „Tăceți ! Nu întrebuți;­ui» ein­­guri suntem factorii răspunză­tori, aveți încredere și răb­­­dare fi. După dezastru, răspunderea răzb­oiului căzuse, precum ve­deți, întreagă asupra noastră, asupra „celor de a Adevărul“. — „Ne-ați silit­u­l — ce scuzau ei­ — Nu nu vream. Ce bine făceam de nu vă ascul­tam !“. Așa se căiau în Decembrie 3­916,’la Iași cei d­oi azi vor să monopolizeze pentu ei roadele victoriei și norocul ce ne vine de la Dumnezeu. E de altfel lucru firesc a» cel «parcat la dulceața monopoluri­lor să tindă a monopoliaa tot ce-i bun, dulce și de fohâ. Cine a înființat monopolurile în țară. Cine s’a­m­bogățit din exploatarea monoplurilor și a in­­dustrii­lor ca și monopolizate prin protecțiunea coțitrată de la Stat ? Cine deține toate monopoluri­le câte sunt în țară, văzu­te și ne­văzute, legale, sau oculte,­­fie la institutele de credit, fabrici de zahăr, de hârtie și de tot felul, de la cointeresările la serviciile publice, până la comerțul de im­port și export, cu faimoasele permisuri de compensații, cu monopolizările de fi­pt a hârtiei, a zahărului, a graft­ei, a lemne­lor, a tot ce ne trebuie fiecăruia și ni se vinde nouă de prețuri în­zecite? Cine se folosesc de facți ce fiecare din noi păgubește? Cine? — Unii și aceiași­, Ei și nu­mai ei! Cine sunt ei, îi voi arata în șirul acestor scrisori în toată u­­râta lor goliciune, eu, sau fără voia Ceasurei, care îi străjuește­­fi Vorbind de dânșii, — autorii dezastrului ce a fost și a mize­riei ce este, — vă cer­ertare, dar vesel nu poți fi " Să revenim, mo de unde au plecat, la ni­vel mare al ziarelor d-n i V­lie, succes veritat și dator­! a a­­stui munci­și valoros m­niHor, —­ ieri ■fit, bârfit și calm, nat (le­is­ii cari îl urmăreau d­­ ura §m azi reînălțat, bucurat și­mândru­ prin triumful causei cara se jertfise. Dar observat-ați schimbarea „manșetei“ Adevărului? V’a plăcut ca, în loc să fie în mijlo­cul pagi­nei, ca altă dată, acum numele ziarului să stea în colț? E modă de la Paris. Ea se po­trivește situației d’aci din țara, unde minciuna se cultivă mai cu folos, și unde adevărul e mai prigonit și încolțit ea nicăieri a­­iurea. Doar i-o veni și adevărului rândul să încolțească pe prigo­nitorii lui! Roata lumei, care aduce azi sus pe cei ieri jos, se învârtește cu o iuțeală americană, de ce nu i-ar veni și Adevărului rândul să ia într’o zi putrea alături cu Dreptatea, Legalitatea, Buna o­­ră nâmală și cu Economia? Dar fiindcă veni vorba de A­­merica, o idee. Președintele Sta­­telor­ Unite , Wilson este poftit prtutindeni și visitează pe rând: Franța, Anglia, Elveția, Italia, Elveția, Belgia; de ce nu’l pof­tește nimeni să vie pe la noi? Eu Paș pofti grozav, căci sunt sigur că impresia ce i-ar face starea noastră politică, s’ar po­trivi minunat cu marea dorință ce am d’a o vedea schimbată. Cei însă cari fac invitațiile nici gând n’au să poftească pe d. Wilson, înțelegeți de ce ? Eu știu. C. Costa-Foru Din cauza lipsei de hârtie suntem siliți să aparem azi mimat în două pagini. CÂMPURI SIMPLE Leacul lui Popescu Ml­ad­ intălent aseară eu vechiul și banei amic, dom­ Popescu, slab bine dispus și zeflemist ne­­voe mare. ■făzr­vi­tor la vatră Poarta [hri ] zi de te lasă de nărav. Ce nărav, amicule? Că doar uu furam, — Nu, vai de mine! Dar critica, cri­­tica mon­edei s’o mai lași. Ba că aia nu-ți place, ba că cealaltă nu-ți miroa­se... — Pardon, zic ea... — Ce pardon, s’a trecut vremea cri­ticei. Acu să dai și leacul când găsești morbul. Nu-ți place cum se face. (144 leacul, sau de nu, taci. . — Păi uite ce-l, prea trag toți cu ciorpa cu cenușa pe turta lor. Dom’ Popescu după ce holbase pu­țin ochii începu a râde. — El bată-te să te bată, nu tutele geam. Vrei să zict că sunt prea mulți speculanți? — Vezi bine. Speculanții san­­ lela mart și dala­via, ne sug de sânge nu altceva. — Aci ai brodit-o, sic și eu. Dar cum să­ dai de rost? Pe cine să apuci și de unde să-l camei? De-l zidi că-i prea scumpă fasolea ei cică-s prea scumpe pingelele și tot așa panică-s legați toți pe sfoară ca la covrigi. — Aci e buba nene. Toți dar toți cari au ceva de vânzare scumpesc marfa din zi ca zi de nu-l mai dai de rost. — Ei care să fie leacul neică Popă­­sade? — Leacul? Hm, hm, hm. — să facă comuna depozite de alimente de pri­ma necesitate: mălai, fasotică, sare și Cartofi. Dar depozite mari. — Ei și­ grozav leaci — Mă rog să avem atât și las! Cine vrea să aibă altele să plătească. Noi deocamdată am zice mersi. — $i s' a tot dus. STAN BOLOVAN & ft De la Curtea Marțială Un luptător naționalist, d. Nicolae B­reciiner, din str. Atanase Săvules­­cu, originar din Blaj, fiind părut de către răuvoitori cum că ar fi lucrat cu nemții, a fost arestat și ținut 5 săptămâni la poliție. Fiind tradus înaintea Curței Marțiale, d-sa nu nu­mai că și-a dovedit nevinovăția, dar mai mult tocă a putut aduce probe că in timpul ocupațiunei a fost ares­­tat de nemți, fiindcă se găsise la d-sa, un număr din „Adevărul“, cu un discurs naționalist ce-l ținuse la Giurgiu, înaintea intrării noastre In război. Curtea Marțială, în unanimitate Va achitat. ■ . ... ■ 1 — —­Commiisaton­Glas DIN 2 IANUARIE 1919 Nimic important de comunicat-M. C. 0. Mărunțișuri Adevărurile crude ne plac numai ar­tunci când privesc pe alții. ft Ca să urmeze tunetul trăznetului, nu e așa de natural,­ cum e natural în politică să urmeze onoarea min­­ciunei. Democratism, onoare, morală, cio­rapi de mătase, dungă la pantaloni, asanare publică poporanizm­, cărare la ceafă, toate sunt produse ale modei. ft MIM si Pfticistu­l in Ilii Cumva partidelor istorice si nins ai ipisocraț­iei Luna trecută, când au fost la Bucu­rești solii Ardealului, multi din acei cari nu sunt înregimentați în vreun par­tid politic de aci — erau cam surprinși că reprezentantii Ardealului numai ca d. Brătianu conferează, numai ca mi­niștrii partidului liberal stau de vorbă, și că la banchete, au toastat prea mult in sănătatea lui Ionel Brătianu. De aici trăgeau concluzia, că acești conducători ai politicei din Ardeal se vor lăsa lesne convinși de actualii gu­vernamentali și vor fi dispuși să intre in partidul liberal, în diferite consilii de administrație ale băncilor și altor in­stituții financiare, industriale liberale. Dar aparentele înșeală. Acei cari își închipuiau că fruntașii transilvăneni sunt gata să se înregimenteze în parti­dul liberal guvernamental — se crede că au uitat că acești fruntași de peste menți sunt dincolo membrii unui partid organizat, cu trecut istoric și de luptă, și că nu au nici un motiv să dezerteze din partidul național român din Ardeal și Ungaria, care are un program larg de sinceră democrație, pentru a se în­scrie într’un partid din România, cu po Htiva căruia nu se pot identifica din o mie și una de motive. Trebue să se știe că în Ardeal se iro­nizează și se disprețuește certurile pă­timașe între partidele istorice de aici. Se repugnă politicianismu­l din Româ­nia, în nepotismul, favoritismul și în­treg sistemul electoral și de corupție. Spre ilustrare, tin să relev aci o pre­cizare a atitudinei ardelenilor față de politica partidelor din România, apăru­tă în ziarul brașovean „Glasul Ardea­lului“ : — „Privită de la distanță și cu ochi o­­biectivi, — viața politică din România se prezintă astfel: In politica externă fiecare partid și-a făcut datoria; in marginile posibilitate­ și a priceperii personale, fiecare bărbat politic de dincolo a servit cu bună credință in­teresele tării. In politica internă insă, se schimbă socoteala. Aici anumite interese de gu­­vernare stăpânesc oamenii și partide­le. Nicăeri in Europa, politicianismul și favoritism­u politic h’au copleșit cu mrejile lor viața publică în așa măsu­ră, ca în România. Aci luptele și duș­măniile de partid Se duc până la ex­trem. In sânul partidului său nici o greșeală, căci un pácal. In schimb ad­versarului nu i se iartă și nu i se re­cunoaște nimic. Fiecare șef are o ma­re armată de favoriți, pe cari, ajun­gând la guvern, trebue să-i adăpos­tească. „Chestiunea principală este, dă ac­tualele partide politice sunt ele în sta­re care -i introducă reforma morală atât de indispensabilă? Nefericitele sisteme de guvernare le-au creat toc­mai .partidele politice, șefii și favori­ții se spu­­cinesc și se apără reciproc, de multe ori împotriva intereselor țării. ■ JE posibil care, ca aceleași partide, cari au creat corupția, să fie în stare să o și stârpească? Nimeni dintre noi, nu-i a­șa la naiv, ca să poată crede. Favoritismul politic e ca o piatră de moară, din cauză că actualii guver­nanți sunt incapabili a regenera spiri­tul public de dincolo de Carpați. In noi, cei u­c,dincoace, am ajuns la răs­pântii. Trăim unul din cele mai decisi­ve momente ale istoriei noastre. Soar­ta ne-a destinat o misiune grea, dar frumoasă. Dacă vom combate politi­cianismul de dincolo — vom salva vii­­tond întreg neamului românesc, înda­tă însă ce ne vom alătura la actualele partide de guvernământ — Dumne­zeu știe unde vom ajunge. „Transilvăneanul, care ar sprijini pe vreunul din partidele istorice de din­colo, ar s­ăvârși un act de cea mai grozavă trădare de neam. No­ia româ­nească are­ interesul imediat, ca aceste partide sa fie reduse la neputință. Atunci ce­l de făcut? „Dincolo de Carpați se află un fru­mos număr de intelectuali, car n’au făcut politică, tocmai pentru că sufle­tul lor era prea nobil și politica prea murdară. Ei dimpreună cu masele a­­dănci ale poporului, văd în noi­tor­­a, chemată , regenera neamul românesc. Avem ,d­at or­ința, să le dăm acestor oameni întreg concursul nostru, și să ne arătăm, vrednici de așteptările, ce le-au pus în noi“. Fruntașii Ardealului vor să formeze un mare bloc democratic cu elemen­tele valoroase din România, Bucovina și Basarabia, pentru a da o nouă în­tocmire României .Mari: LEONARD PAUKEROW Congres* vto: . Galeria bătăliilor „ Această imensă galerie, construită in 1836, sub Louis Philippe, are o lun­gime de 120 metri (47 metri mai mult decât galeria des Glaces) pe 15 me­tri lărgime -Ea ocupă locul aparta­mentelor principilor și cuprinde, in­cepând de la stânga, un șir de vaste compozitiunt­ asupra principalelor bă­tălii de Istoriei Franței. Cea mai fru­moasă bucată de artă e Saint Louis , la batailles de Taillebourg, de Eugene Delacroix. Cele din urmă trei tablouri. Jena, Friedland, Wagram, sunt de Ho­race Vernet. La intrare se află popu­larul tablou al d-lui Georges Ber­trand, Patrie, episod simbolic din răz­boiul de la 1870. Galeria e decorată de treisprezece tăblii de bronz pe care sunt înscrise numele principilor, amiralilor, camerabililor, mareșalilor și generalilor uciși luptând pentru Franța și de optzeci și două busturi reproducând chipurile a o parte din a­cești eroi. In fundul galeriei, se deschide o sa­lă numită Salla de la 1830, unde mai multe picturi reamintesc Revoluția din 1830, care făcu rege d francezilor pe Louis-Philippe, duce de Orleans, vii­torul fondator al muzeului din Versail­les. Ne întoarcem apoi până la­­ scara principelo­r. Dacă vrem să vedem nouile săli de portrete din secolul al VIII-lea din catul de jos, trebuie să ne ’ntoarcem până la scara Reginei, s’o scoborîm și s’o luăm la stânga. Dacă vrem să vedem galeria Impe­riului, scoborîm scara principilor și, lăsând deoparte galeria sculpturei nu­mită galeria Busturilor, apucăm de două ori la stânga spre a intra în să­lile de pictură din spre parc. Salons­ de la Versailles unda sm loc des Wab­smiS © congresului Piteera ședințe Infrmative — Ce dalegati vor negoția — LYOjjí. — To­­t o maținjîîîs asociate M­IHSfecĭta castică Gumanici, poate și Rusia, vor fi reprezentate la pn. «a Întrunire formală a c­inforinței păci. Sâmbătă, Rusia nu are dale­ E*ți mai iflgwmBO.ți și miei oratori. cl|piatra e preliminară pra. m­r* ».ala* pe Miercuri, din dfe yadfessî sa’.fit. francez își tiblâa sesitatea astăzi. Teale •fîrai.cțiaUiîs, ai ară da cea franceză­, își vor ocupa timpul pre­­gătindu-se pentru întrunirea de Jbercur. Președintele Ustiîsan a propus o serie de conferințe informativa ca francezi și britanici. * Sibiu 2 Ianuarie. — Din Paris: Delegații americani au avut o primă ședință sub președinția lui Wilson în care au discutat alianța popoarelor. Striniîta continuă. (Ac. Dacia). *■ Sibiu 2 Ianuarie. — Din Paris, Wilson a avut convorbiri cu diverse »etoi:«XWi politice. El a declarat că se va ține seamă la Congresul de nare în cea mai V­»<î­m­­sură pe dreptul de auto-determinare a popoarelor. (Al. Dacia). REDACTAREA COMUNICATE­LOR OFICIALE Lyon. — S’a hotărit publicarea unmi comunicat pregătit de comitete din care să facă parte toate națiunile. Nu­mai astfel de comunicate vor fi soco­tite­­ oficiale. Wilson se va pune în le­gătură cu cei ICO corespondenți ame­ricani prin intermediul agenției oficiale de publicitate. Un fapt interesant e dă la întrunirea de­ ori conversațiunile de peste 2 ore s’au ținut în limba franceză pe care nici Wilson nici Lansing nu o cunosc bine. NUMĂRUL DELEGAȚILOR Sibiu, 2 Ian. — Din Paris: Numărul de**s».ton­te congresul de pace s’a stabilit astfel: Franța, Antim­, îi*5?a și Japonia, câte 5: Belsia, S*rbie și România câte 4: Grecia Pertamb­e câte 2. Vor fi admise și ^tronnțiuni alt mononutfor. d?...:m­ĭns» di» ‘ «rst.mo­narhie kt&sbr. ;eă: ctho, slovaci și iugo-slavi. lng. Dacw^ Sraim­n! La zi a! Regelui către armată ,­Monitorul Oficial“ de ori publică următorul ordin de zi: !Pe pragul unui an nou, gândul Meu se îndreaptă cu adâncă dra­goste și cu cea mai vie recunoștin­ță către iubita Mea oaste. Țara nu va uita nici o clipă că vitejiei osta­șului român se datorește în cea mai mare parte făurirea României de as­tăzi și de mâine. „Voi toți cari vă aflați în frunta­riile vechiului Regat și cd dări ați dus drapelul român în ținuturile li­berale, peste cari se vor întinde hotarele nouei Românii întregite, a­­duceți-vă necontenit aminte că pe steagurile voastre sunt scrise cu­ vi­ii td o: onoare și patrie, ori unde vă aliați, voi sunteți purtătorii a­­cestor două idei. Cu vie mulțumire M’am putut convinge că nu toate împrejurările v’ați arătat pătrunși de misiunea voastră de a fi apără­torii Țării și ai Tronului și păzito­rii ordinei. „După un lung timp de încordare și de privațiuni, dar și de lupte e­­roice, unde ați cules lauri neperi­­tori și stima și dragostea Regelui vostru, a Patriei și a fraților voștri de arme, anul care începe ne pro­mite tuturora pacea atât de dorită. Vă urez și vouă. Iubiților Mei os­­tași, un an pașnic și plin de fericire ca să puteți culege în liniște roade­le muncei voastre. „Dar până la momentul acesta, așteptat de toți cu atâta dor, cer dela voi toți, ofițeri, subofițeri și soldați, să stați fiecare la postul său, făcându-vă datoria cu sfințe­nie așa cum vă impune jurământul vostru de ostaș. „Din adânci sufletului vă urez: „La mulți ani , FERDINAND sihistiunea Torontalului PE CE SE BAZEAZA PRETENTIU­­NILE SÂRBILOR Am relevat ori pe scurt pe ce se bazează pretentiunile sârbilor asupra Toron­talului, district din Banatul Te­­mișanei Broșura „Memoire sur Le Banat“ prin care guvernul Serbiei încearcă a face propagandă, — cuprinde evident,— argumentele in sprijinul tezei pe care o cuprin­s Serbia, î­ijă de ebraiiunea po­­sesiune­­i Toronto!«!«!, Sârbii, — de care ne leagă o veche zi constantă prietenie, de la stat la stat, și o deosebită simpatie din popor la popor, cred astăzi sosit momentan ca să obțină de la Marile Puteri, recu­noașterea drepturilor lor asupra To­rontalicul, drepturi pe care nu ne știm să le spunem fățiș că sunt absolut fără nici bun fond, și cu totul exagerate. Dar, — principiu! audiatur et altera pars, — nu ne împiedică de fd ca pe de o parte, ascultând și discutând mo­­dul de a vedea al Serbiei să arătăm, cu fapte, cât de puțin sprijinite pe a­­devăr sunt aceste revendicări de teri­torii de pe malul stâng al Dunărei,­­ unde poporul sârbesc nu s’a manifes­tat nici­odată, căci nu se poate ad­mite ca existența unor colonii resu­rate să dea drepturi etnice poporului de unde au pornit ele, — asupra unui te­ritoriu pe care de mii de ani, tră­­ește o populație autohtonă. Sârbii interpretează tntr’im mod cu totul deosebit, situația din Toronta. Ei recunosc că privit întreg. Banatul cu­prinde în populația lui, o covârșitoare majoritate a elementului românesc. Pre­tind însă că in Toron­tal au mănăstiri și o populație sârbească ce constitue majoritatea. Repetăm că sârbii se ba­zează pe statistici ungurești și se știe cât de tendențioase in ce privește pe români, sunt ele făcute.. Din convorbirele pe care le-am avut, — motivele puse înainte de Serbia in privința Toron­talului, — simt foarte ușor combătute cu constatări istorice definitive, — de către cei cari cunosc în perfecție situația din Banat și în spe­cial din Toron­tal. Nu poate fi măcar pus în discuție drepturile României asupra întregului Banat, drepturi consfințite de altfel și prin recunoașterea indiscutabilă a re­vendicărilor noastre, de către Puterile Aliate. Chestiunea Torontalicul va oferi dece prilej de mari discuții,­­ căci din dis­­c sittuîiile prealabile, care au avut loc, se constată că sârbii fac din ea, una din principalele lor pretențiuni Rpc Ziarul ..DIMINEAȚA" " Primește abonamente ca: Lei 60 pe an al. Lei 30 pe șease luni. Lei 15 pe trei luni ABONAMENTELE SE PRIMESC la Administrația ziarului Str. Sărindar No. 9—11. Uda sulla Senat. In vederea sporirei și complectării numărului funcționarilor adminis­­trațiunei C. F. R., s'a luat dispozițiiu­nea ca întreg personalul,­­scos la pen­sie pe baza suspendării din iulie a legei înamovibilității, să fie reprimit, mutându-se trecerea lor la pensie. Cei trecuți la pensie din alte cau­se vor fi reprimiți în serviciu numai­­ după cererea lor și după nevoile ser­viciului. Tuturor pensionarilor trecuți la pensie în anul trec­ut li­ se vor plăti un a­vans asfifșta­ drepturilor lor pe un:le .Octombrie si Noembrie. I­­efc­î­n atelierele Seinii de lângă Brașov aduse spre reparare 25 seco­­a­e căilor fera A*­ Capitala înfometată CE SPUN GOSPODINELE. — SPECU­LA INSPAIMINTATOARE. — LIPSA LA CANTAR. — CORESPONDENTA CU D-L IONICA LAPTARUL îngrozitor, spăImântător, nemaipo­­menit, extraordinar, nemaiauzit, revol­­tator. In fine întreg și rol de superlati­ve ale vocabularului românesc, au a­­juns astăzi insuficient—imi povestea o biată gospodină în luptă cu problema de a-și alimenta pe ai săi — față de cele ce se petrece in Capitala noastră. Cercetând cu doamătmntul găsi un adevăr și eu că ne-ar trebui cuvinte nord, mai tari ca tot ce se găsește în limba noastră pentru a da o palidă ide de cele ce se petrece pretutindeni, în toate părțile, unde foamea se zba­te să aline durerile sărmanului trup omenesc. Joacă ar fi turnat prețurile inabordabile, imi spune d-na R. sofia tutui intelectual care de dimineață până seara își stoarce creierii spre a hrăni pe ai săi. „Ca să vă dau o pădă pot să vă spun ce mi sta întâmplat zilele astea la o mare băcănie. Dau să cumpăr o bucată de unt, întreb prețul: 9 lei Câtă cantitate ? 250 grame. Deci 36 lei kgr. Bun, plă­tesc și acasă, ca orice femee át milă de banal muncit de bărbat, cântăresc la balanța mea untul. Rezultat: 150 gr. Lipsea 100 gr. Nevoia mare mă face­m­ altă zi să caut zahăr la aceiași mare prăvălie care singură se spunea că are. După insistentele depuse de servitoarea tri­misă care a trebuit să spună că e pen­tru mine, d-na R, și să dea și numele stradei și numărul casei unde stau, i se dete un kilogram zahăr plătit 40 lei. Acasă bineînțeles cântăresc. Upsia 200 gr. Revoltată de atâta nerușinare și cu toate că aveam nevoie , trimit înapoi, dar la primele cuvinte ale servitoarei, un domn cumpărător, sări repede cu gura, puse mâna pe pachet zicând: — Ah, ce, s'a supărat Cucoana că lipsește 200 de grame, stai că îl iau eu— Pe când­­ băcanul indignata!) a de­­clarat categoric că nu va mai vinde nimic 'd-nei R_ de­oarece dșa prea cântărește toate. Ce să mai adaog d-nă, continuă bu­na mea menajeră. Să-ți spun că pâinea e de negăsit, că e oribilă, udă cu pământ tn ea, o știi și d-ta, că deși ai cartelă tu regală de două pâini pentru toți al casei nu capeți decât una și asta după ce stai ceasuri întregi până leșini la brutărie. — Dar laptele d-nă, întreb eu, lap­tele, carnea ? Carnea, a­ da, ca carnea da pe­trecut ceva frumos de sărbători, se dăduse ordin cu măcelarii să o vândă ca­i lei 50. Hi bine, intr’o clipă toată a dispărut. Măcelarii din hală o vănduse la micii angrostști de la periferie ca șapte Ud kgr„ Um in Piață opriseră numed capetele vitelor pe care a fost nevoit să le cumpere publicul. Dar mă întrebați de lapte. Azi el nu e rămas decât un aliment de mare lux și copilașii oamenilor mai nevoiași nu mai gustă de mult nici picătură. Cât despre mine pentru a putea că­păta pentru șefai meu­ suferind treime să recurg la o întreagă diplomație. Lăptarul care îmi furnizează da 3 lei kilogramul nici nu dă pe la mine că U e un dram­ dl îl lasă la o prie­tenă a mea. Din când în când mai uită și sau „a isprăvit", sau „nu a dat vaca destul încât treime să-l scria, să-l rog și nu azatva sâ-i zic Il-le lăptar“ că nu nici văd lapte in viața mea, ci frumos, politicos, Il-le Ionică, te rog să mă ai in vedere, etc." Și apoi mai treime foarte des sd-i­dau și bacșiș destul de gras; doamne, ce timpuri, am ajuns... încheie biata gospodină promițându-mi noul amă­nunte pe care le vom reda la rând,deși mai toți cititorii noștri le cunosc , suferă ca toții la fel de groaznica stare de lucruri. FUL. Militarizarea­ brutăriilor O DORINȚA BUNA CU URMĂRI RELE. — PLÂNGEREA LUCRATO­RILOR BRUTARI Primăria Capitalei, în dorința d­e a pune capăt, speculei pe care pa­tronii brutari o făceau cu pâinea și cu făina, au cerut, militarizarea bru­­tăriilor. Intenția primăriei, dacă a fost bună, rezultatele sunt însă de­zastruoase pentru populația nevoia­­­șă a Capitalei. De trei zile populația Capitalei fa­ce naveta între biroul de cartele, vechii brutari și manutanța arma­tei, situată tocmai în calea Plevnei. Nu faptul că nu se găsește pâine, o revoltă, populația nevoiașă — dar faptu că e șicanată și trimisă de la o autoritate la alta și obligată la îndeplinirea diferitelor formalități, dacă nu zadarnice, dar pline de for­­m­alism. Am făcut ori cercetări pe la di­­ferite centre de distribuire a pâinei. Am constatat o sumă de lipsuri, ba chiar pe acelea de care autoritățile în drept s’au ferit mai mult. Așa, pâinea în loc să fie în depou­zit­ele centrelor la orele 6 dimineața, a fost adusă la orele 9, iar acei ce urmau să ia pâinea­, a trebuit să aștepte dela­­ dimineața până la a­­miază. E dela sine înțeles că e greu lu­cr­ătorului, ca și micului funcționar, cari nu pot posta servitori să aș­­tepte ceasuri întregi pentru rația de pâine. Pâinea în sine, făcută numai în câteva brutării, e necoaptă ori nefrământată, plus lipsa de organi­zare la distribuire. Din cauza tuturor acestor lipsuri populația nevoiașă a mai încercat încă odată o deziluzie, întrucât unii au crezut din militarizarea brută­riilor și cu totul altă folosință prac­tică au putut vedea. Tort în legătură cu militarizarea brutăriilor s-a ivit o nouă mare ne­mulțumire. Cei nemulțumiți sunt lucrătorii brutari cari văzându-se­­ pe drumuri au venit eri ',!~­>coeață în­corpore la primăria Ca Lucrătorii brutari au ar în drept că patronii i-ai din lipsă de lucru, și că pe drumuri cu familiile ! Răspunsul pe Lau pici­torii brutari a fost «a­r fost trimiși la manu tan­ți primăria fiind cu totul­­ ce privește fabricarea sati­rea pâinei. Au protestat bieții laci protestul lor a rămas zad­inăria­, prin conducătorii știrea noastră, caută să a tă vina asupra autorităț­iare caută să împlinească re misiune, de a da cetă cureșteni. Pâinea lor ce­ zilele Va izbuti 1­0 în caret până acum putem deschis: Nu. Dacă va izbuti vom fi gata să­ î lăudăm așa după cum li se cu­vin . _____ _ C. D. Ifiiin pi wi TRANSPORTURILE CARI SOSESC In momentul de fată, când lipsurile de tot felul sunt tot mai mult simțite, este natural ca toată lumea să se în­trebe Ce vom primi pe calea maritimă. Până acum nu se știe precis ce ne vor trimite aliații, se afirmă numai că transporturi însemnate sunt In drum spre Constanța. Se știe că la Salonic se aflau încă dinainte de intr­area noastră în război a, însemnate depozite, destinate Români­ei. Stocul acesta de mărfuri era eva­luat atunci cam la o mie de vagoane. Din informațiunile ce avem, s’a rechi­ziționat pentru trebuințele armatei ali­ate din Orient, numai o parte din a­­ceste depozite, aproximativ 40—50 la sută, așa că cel puțin jumătate din în­treaga cantitate, este încă la Salonic și poate fi adusă în țară. Interventiuni au fost făcute în acest sens si de la Mor­dba s-au dat ordine, ca primele trans­porturi libere ce vor atinge Salonicul, să încarce aceste mărfuri. Ni s’a spus că o bună parte din ma­terialele aflate la Salonic,­­ formează 'esăturile de bumbac, mașini de tot fe­­lul, accesorii de mașini, material de­­ ram­vaie, etc. " ! La Constanța și-a făcut apariția primul carc turcesc încărcat cu dife­­­­ite articole orientale ca: țintedelemn, , âmâi, cognac, măsline, săpun, etc. , înainte de războia, numeroși negus­­t­ori greci, turci și mai ales armeni, a­­­­luceau pe calcuri in porturile noastre, c­­antități considerabile de articole ori­­­­­ntale, a căror lipsă este atât de mult imțită pe piețele­ noastre. Negustorii aceștia ezită momentan­e­le a’și reîncepe comerțul lor de mul t nainte, de teamă de a nu li se rechisi­­ț­iona măr­turii» la sosirea lor în Con­tanta. ^ ’ ------------setigBgss*. ----------- - Manutanța și csrîelele Manutanța centrală a armatei tace cunoscut tuturor acelora cari n’au obținut nob­ite cartele, că s’a dat ordin centrelor respective să li­­bereze pâine chiar ca vechile car­tele vizate de circumscripția res­pectivă. , Pâinea se va libera numai dela ora 12 și named până ce se vor ob­ține nob­ile cartele. De asemenea s-au luat măsuri ca în cel mult 2—3 zile toată populația să aibă cartelele schimbate, Ioni condițiu­ni D8 armistițiu Malta, — Consiliul de războiți inten aliat s’a întrunit în ziua de 13 Ianua­rie. Cum Germania este departe de ași 0 Îndeplinit unele condițiuni din armi­stițiu, altele noul vor 0 puse. Se crede că lunga perioadă de Inactivitate a Ra­zei de comerț germane va lua sfârșit și în acest scop anumite porturi ger­­­mane vor fi ocupate. O altă condițiune va fi impunerea unuui timp limitat pen­tru încetarea ostilităților între ger­mani și poloni. S’a discutat daca trebui întărită armata din guvernământul Var­șoviei prin trimiterea trupelor polone din Franța sau Statele­ Unite. S-a discutat și chestiunea aprovizio­narei Germaniei. , ft Malta.­­ Mareșalul Foch a comuni­cat consiliului de războiu aliat că până acum Germania a eliberat numai 1960 locomotive, 61.650 vagoane, 1700 ae­roplane. Au fost repatriați 458.000 pri­zonieri. Mai rămân în Germania 28.000. REDESCHIDEREA BURSEI LA ^ BERLIN „ Nauen. — Față de restabilirea ordin­­ei în Berlin, președintele bursei ber­­l­neze a hotărât să redeschidă bursa e liircuri 15 ianuarie c Specula cu produsele regiei Se pare că lipsa acestor articole, nu toată bunăvoință organelor în drept, va dăinui încă multă vreme. Dacă poate fi vorba numai de o a­­naliozare a ei, nu se poate spera pe­­urând în dispariția ei. Una din pri­ sirile agravării acestei crize la Bu_­rărești, este și specula unor debi­­anți, care profitând de lipsa ac­es­­or articole la țară, vând din cânți. Ații, ca li se pun la dispoziție­ u­­­or negustori speculanți, care se vând la țară pe prețuri fantastice. Pentru curmarea acestui rău s’au dat dispozițiuni riguroase și se aș­­eaptă efectul lor. Câteva­­ debite au ost închise chiar zilei, acestea. Sarea, care se vinde la negustori­u S fr. și 50 de bani kgr., în urma dispozițiunilor luate se va găsi cit­­ând mai în abundență. In ce privește chibriturile se stud­iază modalitatea de a fi puse în­ânzare prin centrele de vânzare le pâinei. Se crede că prin acest­ mijloc re­­paristia chibriturilor se va face­ mai iiritabil, înlăturând în bună parte riza lor.

Next