Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)
1919-01-24 / nr. 4593
B332AI O datorie patriotică Să ne pătăm incredipa mona, ca să câștigăm pe a altora A subscrie în împrumutul Unirei, este o datorie patriotică. Dacă împrumutul national a avut, într’o vreme când numerarul era departe de a fi atât de abundent cum este astăzi, succesul știut. — e drept să se aștepte ca împrumutul Unirei să aibă un succes nespus mai mare. La Împrumutul national subscriam pentru a ajuta lupta în vederea realizarea idealului național, la împrumutul Unirei subscriem în vederea consolidăriei, a desăvârșirei idealului realizat, împrumutul Unirei trebuie să servească Patriei mările, întregite, pentru urgenta refacere a celor mai vitale nevoi ale ei. El trebue să ne dea primele posibilități de a se putea bucura cu folos de România Mare-Refacerea mijloacelor de comunicație, baza reactivării întregei vieți economice și deci a reîntrării în starea normală de lucruri, reclamă mijloace mari Tot așa refacerea celorlalte pârghii ale vieței financiare, economice și sociale ale Statului, împrumutul Unrei trebue să furnizeze direct sau indirect aceste mijloace. Direct prin sumele ce va pune la dispoziția Statului. Aceasta i foarte important Dar am spune că aproape mai importantă e calea indirectă, pe care împrumutul Unirei va procura Statului mijloace largi de refacere. Cu cât va fi mai mare succesul împrumutului intern al Anirei, cu atât va fi mai mare reușita Împrumuturilor pe cari Patria va trebui neapărat să se contracteze în străinătate. Ca să te bucuri de încrederea altora, trebue să arăți mai întâi, că tu însuți ai încredere în tine. Cu cât succesul împrumutului intern al Unirei va fi deci mai mare, cu atât mai mare va fi încrederea publicului străin chemat să semneze la împrumuturile ce-i vom cere. Să nu pierdem acest lucru din vedere. Dar împlinirea datoriei patriotice de a semna cât mai mult din economiile noastre la împrumutul Unixei, — este înlesnită prin condițiurile excepțional de avantagioase pe cari le acordă Statul subscriitorilor la acest împrumut. Ca să relevăm numai unele: Dobânda e de cinci la sută, dar în suta nominală. De fapt ea este de cinci la nouăzeci de lei, cât plătește de fapt subscriitorul pentru fiecare litlu de o sută și dacă ai în vedere ;că cu vremea Statul îți înapoiază ■pentru fiecare 90 lei, o sută plină, vezi că dobânda e aproape de șase la sută. Dar atâta nu ajunge. Statul scutește sumele subscrise de orice impozit și în special de impozitul asupra câștigurilor de război. Aceasta s’o ia aminte toți cei pentru cari războiul nu a fost ..un lung prilej pentru durere, ci o excelentă ocazie de înavuțire. In toate țările beligerante s’au pus și se vor pune impozite enorme pe câștigurile de război. Pe alocurea se merge până la Confiscarea complectă a celor cari trec de o jumătate de milion. In tot cazul, toate câștigurile de război vor fi pretutindeni cu drept-Cuvânt greu impuse. La noi, după împrumutul Unirei, impunerea va trebui să fie dintre cele mai grele, fiindcă Statul nostru e în drept să spue celor carii s’au îmbogățit în timpul războiului: — N’am nimic de zis, sau mai scîne, nu vroiu sa zic nimic de bogăția ce ai adunat-o in vreme ce alții sufereau. Nu vroiu să-ți iau nici o paza din tri insa. Dar îți cer an lucru. In schimbul acestei generozități a mele, împrumută-mi mie ce am adunat Sunt recunoscut ca bun planulcJti plătesc dobândă bună și îți asigur scutirea de orice bir a banilor ce mi-i încredințezi. Și nici nu-țî vorbesc măcar de faptul că banii aceștia îl întrebuințez pentru toate acele nevoi cari ne vor duce iarăși la viața normală și cari deci îți vor servi șt ie, ba poate chiar ție mai mult decât celor săraci. Daca insă m veî răspunde apelului meu, vei recunoaște ș te, că voie avea toată dreptatea să fac ce se practică în toată lumea și să-ți iau pe cale de dispozit cât mai mult din banii ce ai refuzat să-mi împrumuți, fără alt temei, decât egoismul tău. Cu aceasta însă nu se termină avantagiile acordate subscriitorilor în împrumutul Unirei. Vote insista în numărul de mâine asupra altora și mai ales asupra unuia care interesează de aproape pe acea parte a țărănimei noastre, care, reușind să adune ceva bani, așteaptă să-și împlinească cu dânșii, dorul cel vechiu și îndreptățit al plugarului ca pământul ce-l muncește să fie proprietatea lui A.B. ~~'@Album simp £!~~ Eroii datoria! In spitalul Colentina a murit răpus de tifos exantematic medicul primar al acestui serviciu, doctorul Castrat Grosovici, după 25 ani de serviciu, încă unul din medicii noștri care cade ca un brav pe câmpul de onoare al jertfei și al altruismului. Micul de statură viola și glumeț. Grozovici era tatăl cel bun al bolnavilor, cari îl așteptau in toate zilele ca dragoste Și bucurie. Copiii și temelie ireșeau in cale siguri că vor obține pe lângă ajutoare și vorbe bune, cari pentru suferinzi sunt cele mai dulci medicamente. Și omul acesta care n’a avut în viata lur decât o singură dragoste: bolnavii, a venit să moară acolo unde a muncit pe patul spitalului sfânt pentru el in toată viața Grozovici, care om din București nu-l cunoaște, care copilaș ní a simțit bunătatea lui părintească In lungile zile de boală ? De azi înainte el va lipsi tuturor, iar numele lui va trăi mereu în acel spital urnde și-a dat sufletul cinstit și bun ca un soldat pe câmpul de luptă. An medic, înseamnă a fi apostol, soldat și părinte, Grozovici a înțeles această menire și până la urmă și-a făcut datoria. Amintirea lui nobilă va îmbărbăta, desigur pe tinerii lui urmași pe calea plină de jertfe ce și-au ales, intrând în rândurile medicilor de spital. Grozovici s’a dus sa se odihnească, dar nu va fi uitat, cum nu suntt uitați d-rîi Botescu, Uscatu, Sanietevici, Maree, Chinei, Bolintineanu și mulți alții, chiti și militari, toți eroii ai sfintei datorii iui altritism midid. STAN BOLOVAN Revendicările Italiei Ministrul de externe al Italiei, care alături de d. Orlando, apără revendicările Italiei în Conferința pentru pace SON NIM * Mărunțișuri Un fruntaș ardelean, care a trecut deunăzipite. Capitală, a avut ** în •trevedere cu un tânăr democrat eșit de curând din fabrica noastră democratică. Cum. inexibTil se lăuda: Cu popularitatea lui, fruntașul ardelean întrebă cu naivitate: Cum de ei ajuns așa de popular ? Democratul nostru luă un aer grav și îi zise: Dacă vrei să domini masele, să cauți să te prezinți așa cum ești... își poate oricine închipui capul modestului ardelean, când a auzit această formulă într'adevăr nouă. Cineva spunea că lacrimile sunt perle. De aceea femeile au o deosebită slăbiciune pentru perle.... mai ales pentru cele false. #■ Director: CONST. IUI.E1B In congresul parii, pag»®» tipăl Sfîncîm fost eva ftsaie te 14 milianțe, plus 3 miliarde valoarea hârtie? moneda pusă tot circulație de Germania. Intr’um discurs rostit la Cameră, d. Briand a spus ca ceea ce s’a încheiat sub ei s’a considerat ca acorduri nu ca tratate, — tratatele nu pot eși decât din congresul păcii și forte ratificarea lor de către parlament * * ISevélMHcirB« RomSn&3 la Congresul P&eei scEisoAiE mm paris Romflnlo in Csîiisi Pitei După știri sosite din Paris, d. F. C. Brătianu a fost întâmpinat în gară, de sosirea sa la Paris, de către d-uli Victor Antonescu, Victor Ionescu și Toma Stelian, esi care s’a pupat. ll illiI iii8 ASQUITH Kaim von. — (lipsește începutul).— încă tot se șoptește despre anihila, m Dacfi e vorba să ne îndepărtăm dela misiunea sa (a păcii) umanizatoare, dela crearea din nou a resurselor noastre secate și dela reanimarea vastelor noastre pieți, imîntățindu-ne și imbunătățindu-ne traiul nostru comun, dacă trebue să ne Îndepărtăm pentru alți 20 de ani de la aceasta, prin continuarea elaborărei de către mecanici și chimiști a materialelor de distrugere, atunci ru_ gem foarte mult să ne întoarcem cât mai repede posibil de la această epocă de ghiață. Mai bine o planetă pe care viața omenească e imposibilă din punct de vedere fizic, decât pe una unde viața a degenerat într-o formă de suicid organizat. Asquith continuă: Dar mai este o considerație, nu mai puțin practică și urgentă. Din cele șase mari puteri numai trei sunt intacte: Germania, Austria, Rusia au ajuns o simplă expresie geografică, așa vor rămâne câtva timp. dar două lucruri sunt clare: 1) Niciodată n’am vrea să ne mai vedem sub domnie autocrată, cu puterea în domeniul internațional de a-și impune propria lor voință pe vaste teritorii ,și asupra multor popoare. 2) Orice tendință de unificare ar mai lucra în aceste țări diminuate, ar trebui ca pentru un timp să rămână cum sunt. Să nu credem că ne găsim în ajunul unei armonii care să dureze mii de ani. Din contra, cu cât mai mare este numărul Statelor, cu atât sunt mai urnite puncte de contact și prin urmare de exoensii posibile. Este o cale, numai una, care să ne facă posibilă înfruntarea noiilor primejdii, este aceea expusă de Aliați la pacea, în moi. Liga Națiunilor. A fost publicat un memoriu cu privire la extensiunea Întrebuințarei femeilor in cursul războiului în marea industrie, afară de acea a munițiunilor, în nota pregătitoare se vorbește despre importantele chestiuni cari se vor ivi după sfârșitul războiului, cu privire la întrebuințarea femeilor“. Meseriile în cari femeile au fost utilizate în cursul războiului sunt unele cari par foarte potrivite pentru munca femeiască la viitor. Lăsând în o parte meseriile cari cer o prea mare sforțare fizică, cum și întrebuințarea de materii toxice, rămâne un câmp larg deschis pentru munca femeilor, ceea ce va fi de o mare valoare pentru creșterea avei rii naționale. EUROPA DE MAINE. — FEMEEA IN INDUSTRIE Delegația aliată care va cerceta revendicările noastre Paris. — Președin Rire Wîfoun, primii miniștri și miniștrii de extenso ai Statelor-TMte, Ange Bia Franței și delegații Japoniei, au ținut o ședistul uni cHinkreaiu foire orele II și 1. Ei au ascultai pe ti Ventasetos, care a expus revendicările teritoriate ale Greciei. Viitoarea ședință se va ține Marți, la o*rele ît. D. Venizelos va tentena expozeul revendicărilor grecești. Delegația ceho-slovacă va fi de asemiesi ascultată, arătând abîștimhtei revendicărilor ceho-slovace. Reprezentanța marilor Puteri a« procedat Luni și la numirea cemisinnei însărcinat» cu examinarea revenstei cârîlor româive. Am fost desemnați tot* partea Franței, ef nii Andre Tardîei* șî Laroche 5 mendrsx Statele ținute cS»r?î* Day și Seymoor ; pentru Avaglis, sir Eyre Cwwe și Super; pentru Stafia, ' d-nii Martine și Venitieri. * In chestia delegației.Independența“ de aseară dă următoarele lămuriri : „ Tratatul nostru cu înțelegerea , este un act de justiție, care rămâne în picioare, roba! consiunei numite nu este acela «Ta revizui acest tratat, dar de a examina clauzele sale, pentru a da congresului datele, înnainte cărora va putea să asigure execuția acestui tratat. Nici o chestiune nuu e hotărîta de Conferință, înainte d’a fi trecută prin filiera acestor comisiuni speciale, aceasta e o procedură indispensabilă pentru soluția tuturor chestiunilor care se pun la conferința din Parte. CÂND SE VA SEMNA TRATATUL PRELIMINAR Paris, — Se crede că tratatul de pace preliminar va fi semnat până în 6 săptămâni. Se spune că aliații vor discuta chestia despăgubirilor Franței cheltbelîîe de război și chestia repararea pagubelor militare. Germania va fi făcută răspunzătoare numai de pagubele cauzate cu intenție, în care se vor socoti și vapoarele scufundate. D. Brătianu expune revendicările noastre Parte. — Se comunică în mod oficid că reprezentanții marilor Puteri s’rai întreținut ©ri la ora 3 în ședință contrare. S’a discutat tratatul încheiat între cehi și polonezi, conform propunerei delegaților Puterilor, relativ la regiunile cehe. După aceasta au fost ascultați delegații României, d-m. Bratia anu 1 Mișu. D. Brătianu a făcut un raport amănunțit asupra pretențiunilor României. Ședința următoare s’a ținut azi Umiî, după amiaza. PLECAREA MINIȘTRILOR ANGLIEI ȘI FRANȚEI DIN BUCUREȘTI Paris. — Ministrul Angliei la București, sir Bariday, își părăsește postul. Ministrul Franței, d. de Saint Adoire e în drum spre Paris. ITALIA RENUNȚA LA DALMAȚIA Berna. — „Corriere deflaiera” anunță că Italia a renunțat pe coasta dalmatină. VIZITA PRINȚULUI ALEXANDRU LA PARIS Paris. — Ziarul „La Liberté“ amntă că prințul Alexandre, moștenitorul tronului sârbesc, intenționează să rămână mai mult timp la Paris. El va lua contact cu generalii aliați de la Conferință și apoi va vizita câmpiile de război ale Franței. In urmă principele Alexandru va pleca în Anglia. CHESTIA COLONIILOR GERMANE Paris. D in dezbaterile comisiunii relativ la viitoarele colonii germane, se remarcă un însemnat progres. Marile Puteri au ajuutâ de acord ca să se discute în ședințele prinare chestia folosirea coloniior. Faptul că Anglia s-a alăturat principiilor lui Wilson a dezarmat opoziția. Italienii și francezi dovedesc mai multă îngăduință. EPIRUL LA CONGRES Lyon. Fostul guvern provizoriu al Eqirului Nordic a trimis un memoriu secretariatului general al conferinței păcii afirmând că lucrează pentru unirea cu Grecia însă că nu intenționează să ia locul delegaților greci în Coreferință. GRUPURILE INTERPARLAMENTARE IN LIGA NAȚIUNILOR Lyon.—Grupurile inter-parlamentre, Suedaa, Danemarca și Norvegia au cerut sa participe la lucrările pentru crearea Ligei Națiunilor. 'NȚELEGEREA CEHO-POLONEZA Fyört — ■CliffîÂrfoța (fin Paris aprobat aconduî care regulează conflictul unic, ceho-slovaci și poloneze in privința teritoriilor miniere Teci»i și Silezia. WILSON IN CAMERA FRANCEZA Lyon. — Paul Deschane va saluta pe președintele Statelor Unite de pe fotoliul preșidențial iar d. Wilson va răspunde de pe tribuna oratorilor. Cei patru președinți vor fi conduși prin sala pașilor pierduți unde onorurile obișnuite vor fi date de un pichet de soldați, făcând parte din garda republicană. Jurnalele scrie cu această ocazie : Este pentru prima oară de la 1847 ca persoane străine de parlament să fie primite și să vorbească din locul rezervat deputaților. «w.iniirwiramii ■Ii.înmt—""" 1 m»ag3CTn»iiny" tal uita și bolceviste respinse în Basarabia și Ardeal COMUNICĂT OFICIAL DIN 22 IANUARIE 1919 1) In Bucovina, situația neschimbată. 2) In nordul Basarabiei, bande bolșevice cari au încercat să treacă Nistru, au fost respinse cu pierderi Un grănicer a fost omorât 3) In Transilvania, bande înarmate de ranguri, trecând linia de demarcatiune, au intrat în satele Țigani și Ortele. S’au luat dispozițiuni pentru alungarea lor. ----------------------------------------------- MINISTERUL FINANȚELOR NU MAI ACORDA NICI UN NOU TERMEN DE STAMPILARE L ® 31 Ianuarie, expiră termenrul acordat pentru ștammpilarea banilor emiși, sub ocupația germană de Banca Generală. Acest termen, s’a dat de ministerul de finanțe, în vederea ștampilărei tuturor biletelor de bani, aflate în «circulație, și mai ale» pentru ștampilarea hârtiilor monede de 5, 2 și 1 leu, cum și a hârtiilor de 50 și 25 de bani. Cu toate acestea, în circulația zis. Mică numărul hârtiilor neștampilate este foarte mare. Hârtiile monedă până la 5 lei, aproape nu sunt ștampliate. Hârtiile de 50 și 25 bani, nu sunt chiar ștampilate de loc, iar valoarea lor pe piață se urcă o valoare de câteva milioane. De ce nu voește nimeni să le ștampileze ? Ștampilarea hârtiilor monedă este una din cele mai importante chestiuni de la ordinea zilei, având în vedere că pe ziua de 1 Februarie — de care ne mai desparte numai câteva zile — hârtiile neștampilate nu vor mai avea nici un curs, iar deținătorii lor, cu și fără intenție, pasibili de pedepse penale și amenzi însemnate. Ziua de 31 Ianuarie, este, după cum se știe, al doilea termen, și după informațiile ce mi s’au dat la ministerul de finanțe, nu va mai acorda nici un alt termen de grație. Acordarea unui nou termen, ar fi iar um prilej, ca din afară de granițe, să ni se aducă din nou prin contrabandă, asemenea stocuri de hârtie monedă, și de asemeni să se comțin uă îngreunarea pieței și deprecierea francului nostru, foarte scăzut, pe piețele streina Relatând cele de mai sus. Îndemnnam publicul să-și ștampileze încă de pe acum banii ce-i au în hârtiile monedă, emise de Banca Generală-Ni s’a spus de foarte mulți, că iși rezervă alimile trei zile, din cursul lunei Ianuarie. Această hotărâre au luat-o atât de multi, încât în ultimile trei zile, vor fi aglomerări așa de mari, că nimeni nu va fi în stare să satisfacă toate cererile acelora ce și-au rezervat ultimile trei zile ale lunei ianuarie. Credem că ne facem o datorie față de toți iubiții noștri cititori, pe care îi prevenim, că ministerul de finanțe nu va prelungi, cu nici o zi, ștampilarea hârtiei monede, întrucât, pentru această măsură a acordat un termen de ^0 de zile, și pe care îl socotește, ca fiind destul de suficient-R. C. D. _ •• navigații valoinice pe Mări Vasele Serviciului Maritim au început să navige în vederea aprovizionărei țării, atât în Marea Neagră, cât și în mările mai depărtate, trădată ca au încetat ostilitațe pe apă și mările au redevenit libere. Riscurile de război pe apă au încetat și flotele aliate îngrijesc de curățirea complectă a mărilor, astfel că și pericolul minelor submarine s'a redus la proporții neînsemnate. Cu toate acestea, circulă neîntrerupt zvonuri destinate a neliniști, lumea care se interesează de ale navigației, și Direcțiunea Serviciului Maritim este în fiecare zi solicitată a răspunde dacă zvonurile de pierderea cutărui vas, sunt întemeiate. Toate aceste zvonuri trebue să fie răspândite de persoane puțin serioase și prevenim publicul să nu le dea nici un cresămănt, deoarece, dacă din nenorocire un sinistru ,vor întâmpla, ceea ce astăzi este foarte puțin probabil. Direcțiunea ar fi prevenită cea dintoliu, și până acum poate să afirme că toate vasele Serviciului au navigat fără cel mai mic accident.