Dimineaţa, ianuarie 1919 (Anul 16, nr. 4573-4600)

1919-01-24 / nr. 4593

B332AI O datorie patriotică Să ne­­ pătăm incredipa mona, ca să câștigăm pe a altora A subscrie în împrumutul Unirei, este o datorie patriotică. Dacă îm­prumutul national a avut, într’o vreme când numerarul era departe de a fi atât de abundent cum este astăzi, succesul știut. — e drept să se aștepte ca împrumutul Unirei să­­ aibă un succes nespus mai mare. La Împrumutul national subscriam pentru a ajuta lupta în vederea realizarea idealului național, la îm­prumutul Unirei subscriem în vede­rea consolidăriei, a desăvârșirei i­­dealului realizat, împrumutul Unirei trebuie să servească Patriei mările, întregite, pentru urgenta refacere a celor mai vitale nevoi ale ei. El trebue să ne dea primele posibilități de a se putea bucura cu folos de Româ­nia Mare-Refacerea mijloacelor de comu­nicație, baza reactivării întregei vieți economice și deci a reîntrării în starea normală de lucruri, recla­mă mijloace mari Tot așa reface­rea celorlalte pârghii ale vieței fi­nanciare, economice și sociale ale Statului, împrumutul Unrei trebue să fur­nizeze direct sau indirect aceste mijloace. Direct prin sumele ce va pune la dispoziția Statului. Aceasta­ i foarte important Dar am spune că aproa­pe mai importantă e calea indirec­tă, pe care împrumutul Unirei va procura Statului mijloace largi de refacere. Cu cât va fi mai mare succesul împrumutului intern al Anirei, cu atât va fi mai mare reu­șita Împrumuturilor pe cari Patria va trebui neapărat să se contrac­teze în străinătate. Ca să te bucuri de încrederea altora, trebue să a­­răți mai întâi, că tu însuți ai încre­dere în tine. Cu cât succesul împru­mutului intern al Unirei va fi deci mai mare, cu atât mai mare va fi încrederea publicului străin chemat să semneze la împrumuturile ce-i vom cere. Să nu pierdem acest lucru din vedere. Dar împlinirea datoriei patriotice de a semna cât mai mult din eco­nomiile noastre la împrumutul Uni­xei, — este înlesnită prin condițiu­­­rile excepțional de avantagioase pe cari le acordă Statul subscriitorilor la acest împrumut. Ca să relevăm numai unele: Dobânda e de cinci la sută, dar în suta nominală. De fapt ea este de cinci la nouăzeci de lei, cât plătește de fapt subscriitorul pentru fiecare litlu de o sută și dacă ai în vedere ;că cu vremea Statul îți înapoiază ■pentru fiecare 90 lei, o sută plină, vezi că dobânda e aproape de ș­ase la sută. Dar atâta nu ajunge. Statul scu­tește sumele subscrise de orice im­pozit și în special de impozitul a­­supra câștigurilor de război. Acea­sta s’o ia aminte toți cei pentru cari războiul nu a fost ..un lung prilej pentru durere, ci o excelentă oca­zie de înavuțire. In toate țările be­ligerante s’au pus și se vor­ pune impozite enorme pe câștigurile de război. Pe alocurea se merge până la Confiscarea complectă a celor cari­­ trec de o jumătate de milion. In tot cazul, toate câștigurile de răz­­b­­oi vor fi pretutindeni cu drept-Cu­vânt greu impuse. La noi, după îm­prumutul Unirei, impunerea va tre­bui să fie dintre cele mai grele, fi­indcă Statul nostru e în drept să spue celor carii s’au îmbogățit în timpul războiului: — N’am nimic de zis, sau mai scîne, nu vroiu sa zic nimic de bogă­ția ce ai adunat-o in vreme ce alții sufereau. Nu vroiu să-ți iau nici o paza din tri insa. Dar îți cer an lucru. In schimbul acestei generozități a mele, împrumută-mi mie ce am adu­nat Sunt recunoscut ca bun plan­­ulcJti plătesc dobândă bună și îți asigur scutirea de orice bir a bani­lor ce mi-i încredințezi. Și nici nu-țî vorbesc măcar de faptul că banii aceștia îl întrebuințez pentru toate acele nevoi cari ne vor duce iarăși la viața normală și cari deci îți vor servi șt­­ ie, ba poate chiar ție mai mult decât celor săraci. Daca insă m veî răspunde apelului meu, vei recunoaște ș­ te, că voie avea toată dreptatea să fac ce se practică în toată lumea și să-ți iau pe cale de dis­pozit cât mai mult din banii ce ai refuzat să-mi împrumuți, fără alt temei, decât egoismul tău. Cu aceasta însă nu se termină a­­vantagiile acordate subscriitorilor în împrumutul Unirei. Vote insista în numărul de mâine asupra altora și mai ales asupra unuia care intere­sează de aproape pe acea parte a țărănimei noastre, care, reușind să adune ceva bani, așteaptă să-și îm­plinească cu dânșii, dorul cel vechiu și îndreptățit al plugarului ca pă­mântul ce-l muncește să fie pro­prietatea lui A.B. ~~'@Album simp £!~~ Eroii datoria! In spitalul Colentina a murit răpus de tifos exantematic medicul primar al a­­cestui serviciu, doctorul Ca­strat Gro­­sovici, după 25 ani de serviciu, încă unul din medicii noștri care cade ca un­­ brav pe câmpul de onoare al jertfei și al altruismului. Micul de statură viola și glumeț. Grozovici era tatăl cel bun al bolnavilor, cari îl așteptau in toate zi­lele ca dragoste Și bucurie. Copiii și temelie ir­eșeau in cale siguri că vor obține pe lângă ajutoare și vorbe bune, cari pentru suferinzi sunt­ cele mai dulci medicamente. Și­ omul acesta care n’a avut în viata lur decât o singură dragoste: bolnavii, a venit să moară acolo unde a muncit pe patul spitalului sfânt pentru el in toată viața Grozovici, care om din București nu-l cunoaște, care copilaș ní a simțit bună­tatea lui părintească In lungile zile de boală ? De azi înainte el va lipsi tutu­ror, iar numele lui va trăi mereu în acel spital urnde și-a dat sufletul cins­tit și bun ca un soldat pe câmpul de luptă. A­n medic, înseamnă a fi apos­tol, soldat și părinte, Grozovici a înțeles această menire și până la urmă și-a făcut datoria. Amintirea lui nobilă va îmbărbăta, de­sigur pe tinerii lui urmași pe calea plină de jertfe ce și-au ales, intrând în rân­durile medicilor de spital. Grozovici s’a dus sa se odihnească, dar nu va fi uitat, cum nu suntt uitați d-rîi Botescu, Uscatu, Sanietevici, Maree­, Chinei, Bo­­lintineanu și mulți alții, chiti și militari, toți eroii ai sfintei datori­i i­ui altritism midid. STAN BOLOVAN Revendicările Italiei Ministrul de externe al Italiei, care alături de d. Orlando, apără reven­dicările Italiei în Conferința pen­tru pace SON NIM­ * Mărunțișuri Un fruntaș ardelean, care a trecut deunăzi­pite. Capitală, a avut ** în­ •trevedere cu un tânăr democrat eșit de curând din­­ fabrica noastră de­mocratică. Cum. inexibTil se lăuda: Cu populari­­ta­tea lui, fruntașul ardelean întrebă cu naivitate: Cum de ei ajuns așa de popular ? Democratul nostru luă un aer grav și îi zise: Dacă vrei să domini ma­sele, să cauți să te prezinți așa cum ești... își poate oricine închipui capul modestului ardelean, când a auzit această formulă într'adevăr nouă. Cineva spunea că lacrimile s­unt perle. De aceea femeile au o deose­bită slăbiciune pentru perle.... mai ales pentru cele false. #■ Director: CONST. IUI.E1B In congresul parii, pag»®» tipăl Sfîncî­m fost eva­ ftsaie te 14 m­i­­lianțe, plus 3 miliarde valoarea hârtie? moneda pusă tot circulație de Germania. Intr’um discurs rostit la Cameră, d. Briand a spus ca ceea ce s’a încheiat sub ei s’a considerat ca acorduri nu ca tratate, — tratatele nu pot eși decât din congresul păcii și­­ forte ratificarea lor de către par­lament * * ISevélMHcirB« RomSn&3 la Congresul P&eei scEisoAiE mm paris Romflnlo in Csîiisi Pitei După știri sosite din Paris, d. F. C. Brătianu a fost întâmpinat în gară, de sosirea sa la Paris, de către d-uli Victor Antonescu, Victor Ionescu și Tom­a Stelian, esi care s’a pupat. ll ill­i­­I iii8 ASQUITH Kaim von. — (lipsește începutul).— încă tot se șoptește despre anihila, m Dacfi e vorba să ne îndepărtăm dela misiunea sa (a păcii) umaniza­­toare, dela crearea din nou a resur­selor noastre secate și dela reanima­­rea vastelor noastre pieți, imîntă­­țindu-ne și imbunătățindu-ne traiul nostru comun, dacă trebue să ne În­depărtăm pentru alți 20 de ani de la aceasta, prin continuarea elaborărei de către mecanici și chimiști a ma­terialelor de distrugere­, atunci ru_ gem­ foarte mult să ne întoarcem cât mai repede posibil de la această epocă de ghiață. Mai bine o planetă pe care viața omenească e imposibi­lă din punct de vedere fizic, decât pe una unde viața a degenerat în­­tr-o formă de suicid organizat. As­quith continuă: Dar mai este o con­siderație, nu mai puțin practică și urgentă. Din cele șase mari puteri numai trei sunt intacte: Germania, Austria, Rusia au ajuns o simplă ex­presie geografică, așa vor rămâne câtva timp.­ dar două lucruri sunt clare: 1) Nici­odată n’am vrea să ne mai vedem sub domnie autocrată, cu puterea în domeniul internațional de a-și impune propria lor voință pe vaste teritorii ,și asupra multor po­poare. 2) Orice tendință de unifica­re ar mai lucra în aceste țări dimi­nuate, ar trebui ca pentru un timp să rămână cum sunt. Să nu credem că ne găsim în ajunul unei armonii care să dureze mii de ani. Din contra, cu cât mai mare este numărul Statelor, cu atât sunt mai urnite puncte de contact și prin­ urmare de exoensii posibile. Este­ o cale, numai una, care să ne facă posibilă înfruntarea noiilor primejdii, este aceea expusă de A­­liați la pacea, în moi. Liga Națiuni­lor. A fost publicat un memoriu cu privire la extensiunea Întrebuința­­rei femeilor in cursul războiului în marea industrie, afară de acea a munițiunilor, în nota pregătitoare se­­ vorbește despre importantele chestiuni cari se vor ivi după sfârși­tul războiului, cu privire la întrebu­ințarea femeilor“. Meseriile în cari femeile au fost utilizate în cursul războiului sunt unele cari par foarte potrivite pentru munca femeiască la viitor. Lăsând în o parte meseriile cari cer o prea mare sforțare fizică, cum și întrebuința­rea de materii toxice, ră­mâne un câmp larg deschis pentru munca femeilor, ceea­ ce va fi de o mare valoare pentru creșterea avei rii naționale. EUROPA DE MAINE. — FEMEEA IN INDUSTRIE Delegația aliată care va cerceta re­vendicări­le noastre Paris. — Președin Rir­e Wîfoun, primii miniștri și miniștrii de ex­tenso ai Statelor-­TMte, Ange Bia Franței și delegații­­ Japoniei, au ți­nut o ședistu­l uni cHinkreaiu foire orele II și 1. Ei au ascultai pe ti Ventasetos, care a expus revendică­­rile teritoriate ale Greciei. Viitoa­rea ședință se va ține Marți, la­ o*­rele ît. D. Venizelos va tente­na expozeul revendicărilor grecești. Delegația ceho-slovacă va fi de a­­semiesi ascultată, arătând abîștim­­­htei revendicărilor ceho-slovace. Rep­rezentanța marilor Puteri a« procedat Luni și la numirea cemisinnei însărcinat» cu­ examina­rea revenstei cârîlor româ­ive. Am fost desemnați tot* partea Franței, ef­ nii An­dre Tardîei* șî Laroche 5 m­endrsx Statele­ ținute cS»r?î* Day și Seymoor ; pentru Avaglis, sir Eyre Cwwe și­­ Super; pentru Stafia, ' d-nii Martine și Venitieri. * In chestia delegației­­.Independen­ța“ de aseară dă următoarele lă­muriri : „ Tratatul nostru cu înțelegerea , este un act de justiție, care rămâ­ne în picioare, roba! con­siunei nu­mite nu este ac­ela «Ta revizui acest tratat, dar de­ a examina clauzele sale, pentru a da congresului datele, în­nainte cărora va putea să asigu­re execuția acestui tratat. Nici o chestiune nuu e hotărîta de Conferință, înainte d’a fi trecută prin filiera acestor comisiuni spe­ciale, aceasta e o procedură indis­pensabilă pentru soluția tuturor chestiunilor care se pun la confe­rința din Parte. CÂND SE VA SEMNA TRATA­­TUL PRELIMINAR Paris, — Se crede că tratatul de pace preliminar va fi semnat până în 6 săptămâni. Se spune că aliații vor discuta chestia despăgubirilor Franței cheltbelîîe de război și chestia repararea pagubelor militare. Germania va fi făcută răspunzătoa­re numai de pagubele cauzate cu intenție, în care se vor socoti și va­poarele scufundate. D. Brătianu­­ expune revendicările noastre Parte. — Se comunică în mod o­­ficid că reprezentanții marilor Pu­teri s’rai întreținut ©ri la ora 3 în ședință contrare. S’a discutat tratatul încheiat între cehi și polonezi, conform propune­rei delegaților Puterilor, relativ la regiunile cehe. După aceasta au fost ascultați delegații României, d-m. Bratia an­u 1 Mișu. D. Brătianu a făcut un ra­port amănunțit asupra pretențiunilor României. Ședința următoare s’a ținu­t azi Umiî, după amiaza. PLECAREA MINIȘTRILOR AN­GLIEI ȘI FRANȚEI DIN BUCU­REȘTI Paris. — Ministrul Angliei la Bu­curești, sir Bariday, își părăsește postul. Ministrul Franței, d. de Saint Ad­oire e în drum spre Paris. ITALIA RENUNȚA LA DALMAȚIA Berna. — „Corriere defla­iera” anunță că Italia a renunțat pe coas­ta dalmatină. VIZITA PRINȚULUI ALEXANDRU LA PARIS Paris. — Ziarul „La Liberté“ a­­mn­tă că prințul Alexandre, moște­nitorul tronul­ui sârbesc, intențio­nează să rămână mai mult timp la Paris. El va lua contact cu generalii a­­liați de la Conferință și apoi va vi­zita câmpiile de război ale Fran­ței. In urmă principele Alexandru va pleca în Anglia. CHESTIA COLONIILOR GER­MANE Paris. D in dezbaterile com­isiu­­nii relativ la viitoarele colonii ger­mane, se remarcă un însemnat pro­gres. Marile Puteri au ajuutâ de a­­cord ca să se discute în ședințele prinare chestia folosirea coloniior. Faptul că Anglia s-a alăturat prin­cipiilor lui Wilson a dezarmat opo­ziția. Italienii și francezi dovedesc mai multă îngăduință. EPIRUL LA CONGRES Lyon.­­ Fostul guvern provizoriu al Eqirului Nordic a trimis un memoriu secretariatului general al conferinței păcii afirmând că lucrează pentru uni­rea cu Grecia însă că nu intenționează să ia locul delegaților greci în Core­ferință. GRUPURILE INTERPARLAMEN­TARE IN LIGA NAȚIUNILOR Lyon.—Grupurile inter-parlamen­­tre, Sued­aa, Danemarca și Norvegia au­ cerut sa participe la lucrările pentru crearea Ligei Națiunilor. 'NȚELEGERE­A CEHO-POLONEZA F­yört — ■CliffîÂrfoța (fin­ Paris a­­probat aconduî care regulează con­­flictul unic, ceho-slovaci și poloneze in privința teritoriilor miniere Te­­ci»i și Silezia. WILSON IN CAMERA FRANCEZA Lyon. — Paul Deschane­ va saluta­­ pe președintele Statelor­ Unite de pe fotoliul pre­șidențial iar d. Wilson va răspunde de pe tribuna oratorilor. Cei patru președinți vor fi conduși prin sala pașilor pierduți unde onorurile o­­bișnuite vor fi date de un pichet de soldați, făcând parte din garda repu­blicană. Jurnalele scrie cu această o­­cazie : Este pentru prima oară de la 1847 ca persoane străine de parlament să fie primite și să vorbească din lo­cul rezervat deputaților. «w.iniirwiramii ■Ii.înmt—""" 1 m»ag3CTn­»iiny" ­tal uita și bolceviste respinse în Basarabia și Ardeal COMUNICĂT OFICIAL DIN 22 IANUARIE 1919 1) In Bucovina, situația neschim­bată. 2) In nordul Basarabiei, bande bolșevice cari au încercat să treacă Nistru­, au fost respinse cu pierderi Un grănicer a fost omorât 3) In Transilvania, bande înar­mate de ranguri, trecând linia de de­marcatiune, au intrat în satele Ți­gani și Ortele. S’au luat dispoziți­uni pentru alungarea lor. -----------------------------------------------­ MINISTERUL FINANȚELOR NU­ MAI ACORDA NICI UN NOU TER­MEN DE STAMP­ILARE L ® 31 Ianuarie, expiră termenrul acordat pentru ștammpilarea banilor emiși, sub ocupația germană de Banca Generală. Acest termen, s’a dat de ministerul de finanțe, în ve­derea ștampilărei tuturor biletelor de bani, aflate în «circulație, și mai ale» pentru ștampilarea hârtiilor monede de 5, 2 și 1 leu, cum și a­ hârtiilor de 50 și 25 de bani. Cu toate acestea, în circulația zis. Mică numărul hârtiilor neștampilate este foarte mare. Hârtiile monedă până la 5 lei, aproape nu sunt ștam­­pliate. Hârtiile de 50 și 25 bani, nu sunt chiar ștampilate de loc, iar va­loarea lor pe piață se urcă o valoa­re de câteva milioane. De ce nu voește nimeni să le ștam­pileze ? Ștam­pil­area hârtiilor monedă este u­na din cele mai importante ches­tiuni de la ordinea zilei, având în ve­dere că pe ziua de 1 Februarie — de care ne mai desparte numai câteva zile­ — hârtiile neștampilate nu vor mai avea nici un curs, iar dețină­torii lor, cu și fără intenție, pasibili de pedepse penale și amenzi însem­nate. Ziua de 31 Ianuarie, este, după cum se știe, al doilea termen, și du­pă informațiile ce mi s’au dat la mi­nisterul de finanțe, nu va mai acor­da nici un alt termen de grație. Acordarea unui nou termen, ar fi iar um­ prilej, ca din afară de grani­țe, să ni se aducă din nou prin con­trabandă, asemenea stocuri de hâr­tie monedă, și de asemeni să se com­­țin uă îngreuna­rea pieței și depre­cierea francului nostru, foarte scă­zut, pe piețele streina Relatând cele de mai sus. Îndemn­nam publicul să-și ștampileze încă de pe acum banii ce-i au în hârtiile monedă, emise de Banca Generală-Ni s’a spus de foarte mulți, că iși rezervă alimile trei zile, din cursul lunei Ianuarie. Această hotărâre au luat-o atât de multi, în­cât în ulti­­mile trei zile, vor fi aglomerări așa de mari, că nimeni nu va fi în stare să satisfacă toate cererile acelora ce și-au rezervat ultim­ile trei zile ale lunei ianuarie. Credem că ne facem o datorie față de toți iubiții noștri cititori, pe care îi prevenim, că ministerul de finan­țe nu va prelungi, cu nici o zi, ștam­­pilarea hârtiei monede, întrucât, pentru această măsură a acordat un termen de ^0 de zile, și pe care îl socotește, ca fiind destul de suficient-R. C. D. _ •• navigații valoinice pe Mări Vasele Serviciului Maritim au în­ceput să navige în vederea aprovizio­­nărei țării, atât în Marea Neagră, cât și în mările mai depărtate, tră­dată ca au încetat ostilitaț­e pe apă și mările au redevenit libere. Riscu­rile de război pe apă au încetat și flotele aliate îngrijesc de curățirea complectă a mărilor, astfel că și pe­ricolul minelor submarine s'a redus la proporții neînsemnate. Cu toate acestea, circulă neîntre­rupt zvonuri destinate a neliniști, lumea care se interesează de ale na­vigației, și Direcțiunea Serviciului Maritim este în fiecare zi solicitată a răspunde dacă zvonurile de pierde­rea cutărui vas, sunt întemeiate. Toate aceste zvonuri trebue să­­ fie răspândite de persoane puțin se­rioase și prevenim publicul să nu le dea nici un cresămănt, deoarece, da­că din nenorocire un sinistru ,vor întâmpla, ceea ce astăzi este foarte puțin probabil. Direcțiunea ar fi pre­venită cea dintoliu, și­ până acum poa­te să afirme că toate vasele Serviciu­lui au navigat fără cel mai mic ac­cident.

Next