Dimineaţa, februarie 1919 (Anul 16, nr. 4601-4628)
1919-02-01 / nr. 4601
AKUC, im-)««.—NO. 4#gi löiitsia ie mâine Victoria aliaților, prăbușirea Au. «tro. Ungariei, desmembrarea Rusiei «*» asigurat împlinirea idealului no.stau național , unirea tuturor țarilor român«. Aceasta va fi Raaa&nia damAVut, Voi<i încerca să schițe* in câteva ani! ceea c ® v» îi această Români« viitoare »în toate punctele de vedere: social, politic, cultural, economic și financiar. Cuprinsa Intre Tissa si Dunăre, marea Neagră si Nistru. România va avea o populatiune omogenă de peste 14000.000 locuitori. Existența ei va fi asigurată grație conformat-«E mie geografie: noul platoul din Transilvania fiind fortăreață inexpugnabilă. Din punct de vedere social și poltic România de mâine va fi olarii, atîîinament«, demonichcft ’ târg ou* R*.ri»si. nici privird«it, mulțumită aplcărei celor trei bare fundamenta 1* din viitoarea ei organizații"» socialaconomică și politică ; vânzarea pământurilor 1» țărani ; sufragiu] egal, direct f; secret pentru toți și recunoașterea drepturilor civile și politice tuturor cetățenilor fără deosebire de rasa și religie. Astfel se va ajunge la nivelarea păturilor sociale și la instalarea unei democrații conștiente și instonsiliale. Pentru a asigura ridicarea acestei democrații la înălțimea rolului ce treime să joace în destinele țarei, va trebui să i se dea elementul indiaspensabil pentru formarea conștiinței : instrucțiunea. I Datoria noastră va fi a* facem ca angsțâmântul primar să fie cât mai #»ult răspândit. I«r mstricțiunea se_ Eundară și superioară din cari trene sa iasă apostolii însărcinați să formeze sufletul națiunei, va fi așa fel alcătuit ca să nu mai rămână In iei ©nteti urmă de cultură germană er u ungară. Trabuesc stabilite legături strânse în acest scop între instuțiile cultturale dela noi și cele «» există la, aliații noștri. Școlile noastre superioare să aibă căi mai mulți profesori din țării aliate, mai ales Franța, a cărei limbă o vorbim «t Șt pe a noastră. * Din punct de vedere economic flomânța de mâine va vedea bogă* știile sale luând un avut uimitor, atât tipnp resursele ce există cât și prin adăugarea de alte bogății cum sunt hainele de fier și cărbuni din Transilvania. Toate aceste bogății vor trebui exploatați, dar vor trebui două lucruri in acest scop și acestea vor lipsi Fioiraniei la Început, uneltele și capitalurile. Până la războiul mondial, aceste ne veneau din Germania ; un viitor vor trebui să vie exclusiv din țările Antantei. Exploatarea agriculturei .Va cere o sforțare enormă, căci mijioacele ce au slujit înainte de război ,nu mai există , vitele fiind nimicite,va trebu să recurgem la mașini pe țari numai Antanta va putea să ni le procure. Ca un corolar , această colaborare a capitalurilor Amantei , dezvoltarea noastră economică vom adăuga excluderea formală a tuturor societăților și băncilor germane. Ajutorul financiar pe care Antanta va avea de dat României de mai de a fi considerabil.• Negreșit, resursele țarei noastre tiunt astfel încât er i timpul, vor putea fi Îndestulătoare pentru obligații iinie sale. Puütea internă a' României de wstaK» nu se va asemăni intru nimic cu a României de eri. Chemarea I la viața comună a fraților noștri din Transilvania, Banat Bucovina și Insarabia, va face să și schimbe < tot ■ organizația partidelor politice din Româna de eri. Nu unul di« ©]© neputÂflci oferi un cadru fix. deshiíator pentru aspirațiile celor pop veniți la conducerea țârei. Nu trebui pitei că acești frați oprimați timp de secole vin la noi cu toată voința unui suflet constrâns, pentru a lua partea lor în sfârșit la o viață liberă. Ei vor avea o parte mare în mi$area politică a țârei și cu ed va funi refăcută Organizația politică Internă. Cea ce este sigur, e că din această acțiune cotună, va eși cea mai largă democrație, conștientă și sănătoasă. Politica externă a României de mâine va avea două ținte de ajuns: să stabilească și să mențină o unire perfectă de suflet și de aspirațîuni, cu toate Statele nouă ale Europei centrale; cealaltă ca să intăreață relațiile noastre, în toate direcțiile activităței naționale cu popoarele Antantei. * România nouă nu va uita că și datorește existența în doi factori ; sacrificiilor ce și-a impus regatul român pentru a îndeplini sarcina lăsată de strămoși realizarea unirei naționale, — șî sforțărilor generoase ale tuturor democrațiiior mondiale ce s’au unit în jurul principiului "libertatei popoarelor și nimicirei definitive a tuturor oprimărilor. Astfel , căs «eneraUü» uo«lrtl» viitoare pag**, fi crescute în cultul acestor democrații. Unirea ce a existat întotdeauna între poporul român și cel francez a fost din nou cimentată cu sângele vărsat laolaltă pe pământul românesc. România nu va uita niciodată falanga de eroi cari in momentele cele mai dureroase, au venit la noi pentru a organiza armata noastră și a luptalături de ea. Ca și în trecut, România nouă va continua să fie un far înaintat al civilizației franceze la porțile Orientului. Dezvoltarea ei intelectuală și socială se va face conform principiilor nepieritoare stabilite de Franța in 1793 , drepturile omului România conștientă de legăturile de a leagă de leagănul rasei, de orașul etern, își va aminti in totdeauna că a trebuit la aceleași ore eă suporte aceleași legăminte și că s'a liberat prin acelaș gest aproape simultan, sub impulsia aceleiași voințe de a întemeia unitatea ei națională. Acesta amuțiri vor stabili legăturile cele mai tari ce au fost vreodată intre cele două surori latine: Italia și România. Laolaltă cu toate rațiunile oprimate, România nouă va ști întotdeauna să recunoască ceea ca datorette mărci națîrmî britanice. Anglia putea rămâne simplă spectatoare In acest război și. N'a vrut s'o facă. Ea n’a ezitat de a’șî risca existenta ei pentru a cinsti iscălitura ci care asigura neutraltatea Belgiei. Acest exemplu de cult al onnărei va rămâne unul din dogmele umanităței viitoare.* In sfârșit România, ca toate popoarele conștiente de gravitatea momentelor Prin rari a trecut lumea, va păstra o recunoștință eternă gestului a cărui frumusețe n’are seamăn in măreția lui, gest făcut de libera Americă, venită să pună la dispoziția cauzei sfinte a Europei democratice luptând dronira autocrației aurul, munca și pe fiii săi Ca și toate democrațiile din lume, noua democrație română va urma exemplul acelei democrații conștiente, care părea observatorilor superficiali preocupată numai de interese practice și tare in realitate era o mare idealistă care n'a admis ca o mână sacrilege să profaneze Ceea ce el venera în cultul ei ferbintea dreptului și libertăței. România e conștientă de rolul ti i-a fost încredințat prin asigurarea unităței sale naționale; ea trebue să fie o sentinelă vigilentă la mărginile Orientale ale Europei, pentru a asigura pacea, opunând o piedică de neînvins agitațiilor de expansiune primonică spre Orient. Trecutul ei trebue că de garanție pentru felul >cum va ști ea să-și împlinească acest rol, căci un decurs de secole, ea a luptat contra năvălirilor în Europa a barbarilor dela sud. Ea ve ști ne viitor să reziste celor do l acordin munca ei de reorganizare socială și politică. România nouă va urma față de locuitorii săi, de orice religie ar fi marile principii cari mimițt lumea contra «ulderației : principii de drept, de libertate și justiție. Prol. ér. THOMA IONESCIJ (Din „Im Qnestton Rcmmanie"). -ww .ceeiea. irje^^iMMBaaaweawawjiakXguig« Subscrii! h împrumuți?! nstimal a! Onirei tuturor rombîlor wSSSS In ședința obicinuită (Se asează de la clubul liberal d. ministru truca a arătat că In afară de cele remunicate cu privire la chestiunea Banatului nimic nou n’a intervenit tu politica externă. D. Draffu a vorbit în chestiunea alimentării D. Dr. Eráélie Sterian, cere a se lua măsuri împotriva negustorilor improvizați cari scumpesc mărfurile pe piață. D. Rddneica, spune că situația la țară este bună; țăranul așteaptă liniștit să intre în posesia pământului D. V. Brătianu zice că același mulțumitoare situație a constatat-o și în țăranii din Moldova. D. C'aerai Lambru vorbește de ilegalitățile și nedreptățile ce se fac, mai ales de armată. D. ministru Duca • Orice nedreptate ni se va aduce la cunoștință, vom dm a spre măsuri contra ei. Vorbește apoi in memoria lui Ion Procopiu, o victimă a armatei de ocupație. Cere & i se ridica un monument. 25 foiani /smirnă. Director: dOBS ®. MUS Congresul Picel PALATUL DE LA VERSAILLES unde au loc desbaterile congresului. Germania se Înarmează Pregătiri pentru redarea ostiii IS$.Lor.—• Declarațiile senzaționale ale generalului Focis Karparroti. — Corespotesnici francezi și englezi se exprimă astfel despre suidația din Gomunnia. Avem cele mai serioase motive să credem că Germania nu continuă demobilizarea. Ea începe să concentreze trupe și să facă înrolări sub pretexte economice. Autoritățile traficcare socotesc că Germania ara destul material pentru a înarma 3 milioane oameni. Generalul Foch a declarat: Acest popor începe să uite că e învins și că suntem în stare de războia. Germanii au încetinit transportul materialului subiei de fel de pretexte. Noi, aproape am demobilizat. El petextează că trebue să-și asigure armata neadeptând nimic de la Liga Nasturilor. Printre comfnltunile prelungire armstliului de la 17 Februarie trebue să socotim și predarea artileriei germane și reducerea amatei la 25 divizii cu mitralierele necesare poîi îei interne a împerulrii. Ocuparea de către aliați a districtului Kodel, inclusiv Essen. Socialistul independent Haase a comunicat în Berna că se organizează în Germania o armată de 6000 10 voluntari psihrii recucerirea Prusiei poloneze și a Curlandei Tocii cB scurs tritonul Ebert arată că Germania oficială se bazează pe dificiltărîle în care sar găsi aflațiî în cazul unei eventuale reînceperi a ostilităților. Trebue să distrugOHî noul termen al războiului. Hamburger Nachrichen publică părerea principiuri îi curse de Prusia care a declarat că trebui restabilită monarhia și viața economică pe bazele dinaintea războiului. Imperiul să fie CQSidtis de vechea dinastie și sub conducerea Prusei-Sfatului costisitoare ale lucrătorilor și soldaților să fie desființate. Trebui o armată teritorială și navală bina disciplinată. Să se reprime influențele evroești în comerț. Industrie și politică. Numai in aceste condițiuni Germania va redeveni puternică. ^S’SSfSiX^SS^!SWS^!r!S^S!lS^S!Sl fel de fel Cele mai bune idei vin întotdeauna cu întârziere. Gazeta partidului progresist, care patrona odioasa cenzură de la Iași, de pe vremea, când se trata pacea de la București declară azi că se asociază din toată inima la campania Celorlalte ziare împotriva cenzurei. Pe testarea ziarului progresist este tardivă. Ea trebuia să se producă cel puțin cu șase luni în urmă. * Un ziar spune că ar vrea să se ocupe de politică, dar a fost secetă vara, e ger iarna, n'avem locomotive, lumea n’are ce mâncați de aceea renunță. Pentru o renunțare atât de firească desigur că nu era nevoe de atâtea scuze. * f Un nou dicționar. 1 CHim într’uni ziar. Trotzki vrea comuniizm general, adică frepcă și pârloL Se anunță prin gara de Nord că un‘ tren a plecat eri dela București spre Constanta Desigur că cei dela gară vor avea și grija să nu comunice când va ajunge acolo. Direcția aprovizionărei a luat atitudine împotriva noastră și nu mai avem voe să publicăm nimic fără cenzură el. Mai primim următoarea scrisoare: Die Director, „Am văzut că publicați în gazetă niște plângeri ale mahalagiilor care spun proatm că au fost jefuiți de niște indivizi care cutreeră mahalalele în toată voia și fară. Cum toate știrile care se aduc la gazetă sunt mincinoase, neî cari am lucrat direct sub ordinele d-lui Corbescu când era prefect de poliție, o să fim nevoiți să ne ducem cu plângerile la d-lui și să-l rugăm să mi vă mai dea voe să publicați nime până nu no-ți arăta și nouă. Cu toată stima. Mai mulți gardiști de noapte"Î"Se spunea era că un căruțaș bătrân plângându-se la un depozit comunal că-i mor pepii de frig, îi s’a dat un braț de lemne. Vă rog să n’o credți că nici eu n’o cred. MISTER WALS * / ' * Suferiți la împrumutul național al Unirei tuturor românilor. Chibrituri pentru populația Capitala Direcția generală a monopolurilor a luat, tn sfârșit, bună măsură de a da populației chibrituri pe prețul de 15 bani cutia și a oferi astfel de speculatorii cari vând o cutie de chibrituri cu 1—1.50 loi. Chibriturile te vor distribui prin birourile de cartele ți anume o cutie de cap de familie pe săptămână, ceea ce face patru cutii pe lună. Distribuirea chibriturilor se va face cu începere dela 1 Februarie și se va face nurmai pe baza cartelelor de pâine. Dispoziții speciale se vor afișa la birourile de cartele, lie interview ai «S-Soi Take joissseii D. Take Ionescu a acordat ziarului ,îl Secoîo“ un interview în care vorbind de situația noastră economică spune între altele : „Vechia Românie era unul din grânarele Europei, ace t roi" a Hpi de noi Basarabia și BANATUL, astfel că totalul producerii românești va fi cu mult superior necesităților interne“. Vorbind apoi de noul suflu democratic din țară spune: In România nouă se vor afirma marile curente ale« opiniei publice și se vor ivi deci partide noni, compuse Ratam! din oameni cari s-'au năși» și !n partidele vechi, însă a căror partide s'au schindat coiapîncî. Partidul, al cărui șef sin S, va ca exemplul, Ș ’ dacă celelalte 6 v0r urma, atât mai bine. In chestia emâncîpărei evreilor d. Take Ionescu spune : „In cursul exîllun mca am afirmat in repetite rânduri, atât în ziare cât și reprezentanților Istalizilor, c ă pentru mine soluția legală trebue ea fie eurem, ciparea tuturor evreilor niscați în România ș i nesupuși protecțimei vreunui stat străin. Se pare că aceasta s’a făcut sau este Pe punctul de a se face la Rmiântaf, ¥ Is8#rs 1 i!«»nj«rs« w»-, LIB1 iWIMB.ii juil Cosinsly&ea Darv»nr.— Serviciile cernerale și anaeie externe.— Guvernul liberian și comisia de lichidare.— Refacerea comisiuniei. —Direcția generală de aprovisionan Se cunoaște grab« cu care armatele dușmane au ® v«cwat teritoriul ocupat in urma înaintărei eroic« a trupelor aliate României șî » ultimatumului trimis de Comandamentul general al arnostei Ioan Atseneidmareșalishii Mackensen. In ferma acestni evacaum multe din depozitele strânse de foastele armate de ocupați»« a» răcaa» plin« de mărfuri, armneriie, mașini de tot felul, nunițiimi, Imbrăcăminte țu alte efecte militare, pregătit» de tinp timp pentru echipares, hrana și Întreținerea trupelor sale. *. Asemenea au rămas părăsite rmxl ie deposite particulare întreținute pe sub mână de «Arantistrada militară, conduse de civili, *upu»i ai țarilor cu cari România se afla în stare de război ale căror proprietari rechiziționar cu prețuri maxima, alimente, mărfuri și faragii, spre a te vinde mai apoi cu prețuri de speculă populațienei civile românești. Dar afară de mărfurile, alimentele și nutrețul pe care trupele dușmane in fuga lor precipitată le-au losat un teriitorHÎu părăsite Wirt-schaftsstaburie nemțești — diverse servici economice — s’au grăbit să vândă în ultimele zii« cantități »norme de materiale și mărfuri, cu prețuri aproape derizorii, la diferie firme, cu cari uzii avuseseră legături comerciale, în cei din ani de ocupațiune, îndată după reocuparea Capitalei guvernul general Coandă, având în vedere Însemnătatea chestiunei care avea să fie în cea mai mare parte o bogată pradă de război pentru noi a înființat „Serviciul <U> Hibîdarea materialelor rămase lîeln ioastera ax. mare de ocupațiune“, cunoscută marelui public cu dominarea de „Co- Baishmon Darvari“ și al căreia scop era : 1. Să stabilească ©xisterrția tuturor materialelor lăsate sau vândute de dușmani ; S. Să le involtarieze și să le păCeească și 3. Să le repartizeze, pe m&tură ce ar fi recunoscute și clasate ca pradă de răzbboi. Această misiune era foarte anevoioasâ și ortgâlieză, pe lângă că avea să lucreze cât mai repede, pentru că cei indarsistți în cauză ab nu înstrăineze. Sim să dlosească materialele ce aveau sa fie pradă de război. D. general Darvari obține plin © puten și organizat.* serviciile la mod exemplar. Combătuiea se împărțisete: Serviciile centrală, cuprinzensirecțiile: geniu, armament materiale sanitare și farmaceutiie, subsistență, echipamerit, aeronautică, marină și automobile. Pe lângă ele funcționau : adjutantura și personalul, statistica și contenciosul. Aceste aecțiuni aveau a centraliza și a banibiza materialele găsite de către serviciul exterior care cuprindea șase zone: «abîmpărți!* 1« mai multe etape. Serviciul exterior se întindea asupra întregului teritoriu fost ocupat și făcea inventarierile, fiecare zonă în raza ce iac atribuiau. Invertariile, erau înaintate comunei cenușie care le repartiza l ® diferitele ei secțiuni spre centralizare, trfel departe clasare și eventual și distribuire. Astfel acest serviciu de lichidare a început să prindă o linie dreaptă și’n activitatea depusă de conducerea d-lui general Darvari, toate prinseră o logică La venirea guvernului liberal, pentru motive pe cari taxă le-am expune, cenzura ne-ar lăsa un gol in spațiul restrâns al acestei rubrici, d. general Darvari este desărcinat și comisiunea de lichidare ia o nouă fomă-Conaiahmea centrală, dimpreună cu secțiile speciale se desființează și rămâne un ofițer superior însărcinat, sub ordinea direcției a VII intendenții, cu subzistențeie, adjutantura, echipamentul și statistica. Cele șase zone trec la dosar și în locul lor rămân etapele subordonate intendenței din garnizoana locală. Conducerea serviciului aparținea d-lui Intendant general Zaharia, iar orice hotărâre, în ultimul rezort, in ceea ce privește tranșarea diferendelor sau a chestiunilor derivând din lichidare rămân rezervate d-lui ministru Alex. Constantinescu. Servietel e © reface astfel din nou asație conducerei remarcabile a d-l-i sect L-«olOTift! Florescu. Pentru a se evita, dificultăți și re«îlaBMțiuni în ce privește repartizarea Materialelor se institui o comisiune în f anul căreia sunt reprezentate toat* Interesele Statului : C. F. R., P. T. T., Ministerul de lucrări public, mtesterul de agricultură, etc. In ultimul timp a intervenit decretul-lege pentru reorganizarea ministerului de industrie și .comerț esem drejKmcea adminte-lattuiwa și vew partimre* materialelor din depozitele rfimece dela, iar aici că fie rezervata direcțiunei generale a ..provizionarei din zisul minister. V«*m vedea dacă ptotruteniic* Cenzură ne va lăsa sfi vorbim într’un viitor articol despre ana «ratai țâța Direcțivta» aprovizionarei. V. Se......... ... i ~v cAtipma sinplik Oameni de treabă Coana Prosa, onorabila msm emiți din stiavete, avm o vorbă a dumneaei, ori de câte ori era ceva pe pine, am mă prim,e uneori ca vorba: — n-onț curățit ezi la cameră, să-ti lingi deș* telet. Vă picteți inchipul ce deosebită plăcere îmi făceau vorbele cocoa«i neî, nud ales cărui mă uitam la degetele ei, nu tocmai albe. Dar să nu-mi au vorba: Eram deunăzi un tramvai, da. In tramvai voiam să mă urce ítn domn controlor ca Insigna No. 4 cerceta biletele, in așa din urmă e vagonului fără să se turbure de misimea celor cari volan să apuce an loc In picioare. La protestările lor, d. contra, lor furios începu: — Ce-i asta mă rog ? De ce vă tnbsiziți ? furaț din mijloc trebue să ritmând, fiber așa scrie la regulament. Am rămas In extaz in fara acestui om de treabă pare Știe să respecte astfel regulamentele. Au oamenil nevoie de tramvaie pentru r isi agonisi existența ? Direcțiunea nu se ține de obligațiaoiice sale târând Undi in părăsire ? Ce are a face ? Regulamentul trebui respectat când e vorba ca domniaui să tacă contralui, locul dintre bă?El să rămână liber ca să poată circula de controlor ! P’dblicu' insă ram cm e, na ta oscul, tai, așa că direcția încasează bani cu toate wJtesthiLi excelentului ei controlor. Tot așa de îgur că stă chestiunea și ca aprovizionare. /«* se îmbulzește limea, prea cer multe și de toate, scandalîzănd pe toți parnicii de treabă pași acolo ca sa servească publicat. La lemne, pubtinul are o partafe si mai grozavă. Degeaba închid oamenii de treabă porțile, degeaba protestează, publică, strigă că moare de frig bifard! mai răi chiar o șt lac, named și numai in necazul oamenilor de treabă. Sitted și chitind parcă avea coana Frosa idilcă dreptate, dar im cam zicea ea d tgeran a văzut vremea să-i muști degetele de câte ori vezi oameni de treabă, bine hrănit, bine căpătai# cis de toate, tediruáindu-se de nevoii* malîime. Hoți! de păgubași să divină domlof Trebuesc toate măsuri severe contra tot *•« • STAN BOLOVAN ,, Capitala sa curăță — IÎNPAR COPACU. î*OCtrAOB VIRANE SE ÎNMULȚESC — Un fapt care desigur mi e nou, dar care este totuși foarte interessnot, se petrece de câtva timp la» București Dispar toate gardurile vechi, toți copacii de prin tocurile virane. Și cum Întâi dispar Împrejmuirile de lemn, bineînțeles că locurile virane ce înmulțesc. Așa la dosul șoselei Kiseleff, tot câmpul „Boerescu“ a fost în 24 de ore curățat de toți pomii roditori. Injcuîtorii mărginași, exasperați de lipsa de lemne și de gerurile din ultimul timp, au venit cu topoare și ferestrae și sau pus pe lucru, fericiți că puteau obține după o muncă grea de noapte, o sarcină de lemne ca să-și fiarbă mămăliga. Dar cei din fruntea comunei ar trebui să cugete că felul acesta de aprovizionare, prezintă un serios pericol pentru aspectul viitor al orașului acesta mare,unde nu sunt totuși grădini și parcuri întinse, cum sunt în capitalele altor țări civilizate. Dacă lipsa de lemne va continua să dureze și nevoia va crește, la ca mijloc ce vor mai recurge cetățenii pentru ca să nu piară de frig și de foame ? Ce poate face un vardist care trebue să supravegheze câteva străzi? Cum să luptezi cu cetele de oameni exasperați de frig ? N’ași vrea să zic vorbă mare, dar tare mi-e teamă că și copacii de prin alerte șoselei Kiseleff vor începe să dispară urmi câte unul, fiind-că omul nu iu dă morții fără să nu lupte și dacă-l vorba pe luptai, atunci înfruntă pericolii 1 și aduce copacul acasă în spinare. A- H.