Dimineaţa, martie 1919 (Anul 16, nr. 4629-4659)
1919-03-01 / nr. 4629
anul 36#säea__w@. mm Alt govern î Ne treime alt guvern! Acesta a fost ales de MS Regele, carele a îi crezut că e bine ca la masa verde. România să compară cu acelaș guvern cu care aliații au tratat intrarea noastră în războiu. Era o idee, din acest punct de vedere oarecum motivată. Era însă o idee discutabilă, pe care n’a avut cine s’o discute presa neputând, iar parlament nefiind. Acest guvern își îndeplinește șii își săvârșește acum menirea. In cur rând, granițele României noui vori îi fixate. . 1 . Cum ? — Vom vedea. " I ■ In orice caz după această aspra S Vă bună sau rea, cum va fi, guvern inul va fi schimbat, căci alegerile fiede mai de seamă, primele alegeri ale României noui, ieșite din sufragiul universal, nu trebuesc nici pregătite, nici făcute sub un guvern prezidat și compus din merjieri pregătitori și făcători de afageri«'‘ i _ VJ,'Ne trebue acum un ‘ guvern' nebănuit și nebănuubil. I Nu guvern militar, ca să nu cadă răspunderile asupri capului statului,' carele, fiind prin Constituție ; șeful suprem al armatei, ar fi deci și șeful acelui guvern; deci escîuși generalii! ! Nu guvern de partid, nici combinat din partide, căci țara consideră că a suferit de ajuns din cauza veseliilor partide și năzuește să fie în Viitor altfel guvernată decât a fost in trecut. . Țara vrea guvern de oameni noi, curați, neîntinați în politică și * Nelămuriți c’ar servi altora de paravan. Să i se dea un guvern adevărat național, ales din elementele cele mai de seamă ale neamului. Sunt oameni de seamă destui în neamul nostru, cari n’au făcut niciodată politică. Să se aleagă dintre ei cei mai energici ca săsi desfășure energia în singura direcție ce trebue: nepartinire și libertate, egale pentru toți atât în pregătirea luptei, cât și în decurgerea ei. Acel guvern, fiind fără partid, dar tare de stima și aprobarea furiei, n’ar avea decât un interes: acela de a-și împlini în cinste cinstita lui misiune. , Astfel va bine merita deja Patricid și regele care nu’l va da. Altfel ar fi rău ! ! S’apropie Martie, luna cea mai primejdioasa în politică. , In Martie s’au întâmplat toate sfăpturnăriile violente. Nu se mai în Țir: se știu. In Martie, când se desghieră pământul, când natura se primenește ,și mugurește, e firesc ca și omul , să se desghețe și să-și simtă în când sângele mai viu, mai iute. _ Atunci răsar, năzuinți de mai multă bărbăție.■ Să ne ferim de Martie și de sângeroasele isprăvi ce astă lună aduce. Í Nu fără chibzuială și rostă fost rea consacrată de cei vechi lui Martie, zeul războiului. Să binevoiască M. S. Regele, carlele a adus acest guvern în capul brebilor, să-i dea drumul înainte de a ideie lui Markler Să ne dea un guvern național cutțel mai mult de prin Ardeal, Banat, Bucovina și Basarabia, iar cât mai puțin dintre ai noștri, cari, mai toți, suntem măcar stropiți de noroiul vechilor partide. S’avem în fine un guvern absolut cinstit, sub care, fără stare de asediu, fără censură, ci absolut 11iberi să mergem, în plină încredere, să alegem pe cei mai vrednici d’a lfi Constituanții României Unite. C. G- Costa-Fortí * i Expoziția de pictură a artistului Aurelian Un tânăr și talentat elev în ultimul an al școalei noastre de Bele-Arte, muncind fără preget cu râvnă și dragoste pentru frumos, ne-a adus un grup de 27 bucăți din care majoritatea sunt lucrate cu mult temperament artistic. In opera pictorului Aurelian expusă în salonul directorului ziarelor noastre, peisajele după natură au o notă aparte. Coloritul lor, denotă originalitatea unui penel care într’o zi, după ce tânărul pictor își va termina studiile ce-și propune a face în străinătate, va însemna ceva în Artă. . Remarc melancolia tonurilor ce se degajează din unele tablouri. Un nud frumos, drapat într-o stofă roșie e de asemeni nespus de interesant, și arată că artistul cunoaște proporțiile. Bucățile expuse de d. Aurelian Vor atrage desigur atențiunea unui ocrotitor al tinerelor talente în formațiune, mai cu seamă că prețul lor e nespus de modest și va servi pentru plecarea pictorului în străinătate. Ele se pot vedea la ziarul nostru, în salonul directorial, la orele 10-12 a. m. și 3—5 p. m. Chestia intervenției In Rusia DISCUȚIUNILE IN PRESA FRANCEZA Citim în :,Le Temps“ din 6 Martie: Starea de anarhie în care se găsește Rusia, datorită instigațiilor bolșevice, continuă să pasioneze cercurile politice din Europa și de aiurea. Relativ la pericolul pe care.l prezintă ehicsul ras, d. Lloyd George a declarat zilele trecute : , Lumea este într’o stare de perturbare și îngrijorare și nu ași dori să prevestesc ce se va întâmpla peste un an sau del.“ Neliniștea pe care d. Lloyd George o trădează prin aceste cuvinte este legitimă, dacă considerăm după cum am spus, starea de lucruri din Rusia. O presă interesată, somează în fiecare zi guvernul francez, să înceteze lupta contra bolșevicilor și să nu mai susție pe rușii ce luptă contra bolșevicilor, pe această cale ajungându-se la pacificarea Rusiei. S’ar părea pentru unii, că această cerere a îndreptățită, dacă n’ar fi un deobș de cunoscut, că bolșevicii prin acțiunea lor tind a răspândi germenul anarhiei în tot occidentul, creind printre altele și o platformă certurilor militare din Germania, care profitând de extinderea lui în imperiu, caută combătându-i să reintroneze militarismul. De aceea e de absolută și urgentă necesitate, intervenția aliaților in Rusia, de a cărei pacificare, depinde liniștea popoarelor. Photo bși I UN ARTICOL DIN „LE TEMPS” Corespondentul din București al ziarului „Le Temps“ comunică următoarele : ,.Datorită sforțărilor administrației românești, dezordinea descrește în Dobrogea, încetul cu încetul. Sarcina e destul de grea, dacă ne gândim la ravagiile războiului și la amestecul de rase, în acest colț de pământ, cuprins între Dunăre și Mare. Harta etnică a Dobrogei este poate cea mai pestriță din lume. In afară de români, care formează elementul dominant, compact mai cu deosebire in lungul Dunării, se găsesc acolo grupări de bulgari, turci, tătari, ruși, armeni, greci, risipiți în modul cel mai neregulat. Cea mai mare grupare de bulgari nu se întâlnește la granița Bulgariei, ci în regiunea deltei, lângă Babadag. Cât privește pe turci și tătari, ei sunt numeroși mai cu seamă în regiunea Dobrogei cedată României în 1913, adică între Silistra și Varna. Toate aceste populații au văzut trecând în mai multe rânduri, în timpul ultimului războiu, armatele de invaziune în drum spre nord. Ele sunt încă sub povara nenorocirilor rezultate ale invaziilor. Bande bulgărești străbat țara. Numai o disciplină răbdătoare și fermă va parveni să restabilească prosperitatea pe care Dobrogea a cunoscut-o de la 1878, de când a încetat de a fi turcească, pentru a deveni românească. Dar mozaicul etnic al Dobrogei, ar merita să fie mai bine cunoscut de cei ce cred că pot transa la întâmplare, prin compromisuri, delicatele chestiuni puse de frontierele balcanice. Trebue să avem curajul de a spune , aplicat în mod absolut, dreptul popoarelor de a dispune de ele înșile, nu va găsi în aceste regiuni decât haosul. Fie că e vorba de Dobrogea, de Bulgaria riverană a Dunării locuită de români, sau invers, de valea sârbească a Timocului, exclusiv locuită de români, sau de Banatul Timișoarei unde se găsesc pe pământ curat românesc puternice grupuri sârbe, se va vedea îndată, că în interesul chiar al populațiilor, trebuește să se dea prevalare necesităților politice, înaintea celor etnografice. Regula ce trebuește de urmat este de altfel foarte simplă: să se determine care este elementul etnic dominant și să i se subordoneze din punct de vedere politic, grupările de rasă sau naționalitate, împrăștiate de o parte și de alta a Dunării. Aplicată la Dobogea, această regulă duce la o concluzie, care nu e contestată de nimeni: căci fiecare vede că interesul acestui mozaic de rase, e de a fi sub o „administrație românească comună. Ceea ce interesează Dobrogea, trebue să intereseze la fel în ceea ce privește Banatul Temișoarei o înțeleaptă politică dunăreană. El ar trebui fără îndoială destinat întreg României. Cazul contrariu, va trebui de asemenea să ridice, orice pretenție românească asupra văei sârbești a Timocului. In această materie, n’ar trebui să existe două greutăți și două măsuri. Dacă bunul simț încetează de a fi la temelia unui punct, se poate paria că nebunia etnografică, va cuprinde în curând întreg Balcanul, de la Dunăre până în Macedonia. 25 ban’ll numărul: Director: CONST. MILLE 1 Cursele de alimentare B-na IMARTESCU Alulafine APELUL REGINEI ROMÂNIEI Intr’o convorbire acordată d-lui Roger Valdelle, redactor la „Excelsior“, Regina României a făcut următoarele importante declarații: „Ceea ce ași vrea înainte de toate, e de a face apel la bunăvoința tuturor, pentru a salva România din mizerie. Germanii au distrus totul și noi nu putem trăi atât timp cât transporturile noastre nu vor fi restabilite. Știu cât pot conta pe Franța —cu toate că acum ea își are de aranjat treburile ei—ca și pe Anglia și America; dar fiecare zi adaugă noui suferințe poporului meu. Ajutați-mă. Sunt la noi bogății mari: sare, petrol, lemne. Trebuește organizat acest capital inactiv. Atitudinea socialiștilor în chestia atitudinea socialiștilor față de partidele noastre, ziarul Socialismul publică următorul comunicat: Unii oameni politici și unele ziare încearcă să răstălmăcească atât vizita tovarășilor ardeleni, Flueraș și Jumsnca, cât și declarațiunea Partidului cu privire la unirea națională. Se interpretează aceste manifestări ale Partidului ca o schimbare a tacticei sale, în senza „reinvitărei la mijloacele sedițioase“, „revenire la căile legale", adaptarea „socialismului național (?)” etc. Nu e vina noastră dacă toți acești domni — forțați de mersul triumfal de pretutindeni al Socialismului — încep, cel de bună credință, abea acum să ne cunoască, iar cel de rea credință cari m-au cunoscut dela început întocmai cum suntem și astăzi, să-și caute scuze— prin noi. Partidul socialist ca și mișcarea sindicală nu și-a schimbat mijloacele de activitate în sensul colportat de c cei interesați, pentru sisnplul cuvânt că n-a avut ce să-și schimbe. Partidul și Sindicatele muncitorești, în trecut ca și astăzi, n-au preconizat decât acele mijloace care, având caracterul de clasă și de massă sunt în concordanță cu conștiința politică a maselor și cu forța organizată a clasei muncitoare. Socialismul modern nu mai este utopic: el este științific și realist — condițîunî fără de care el nu va putea reorganza, mâine, societatea omenească. Astfel fiind mijloacele noastre de luptă sunt prin excelența publice și legale — căci numai pe aceste căi se poate face educația politică a masselor și se poate desăvârși organizarea lor în interesul general. Dar, din nenorocire, legalismul statului capitalist este foarte relativ, și căile legale ne-au fost închise de atâtea ori — și multe au fost cazurile — de câte ori interesul mărginit al minoritaților burgheze cari ne guvernează au cerut-o. Legi anticonstituționale, măsuri antilegale s’au creeat în pripă cari să ne răpească mijloacele noastre legale. Acei cari au eșit din legi au fost în asemenea cazuri guvernele — și față de mișcarea muncitorească ilegalitatea guvernelor noastre — mai cu seamă cel liberal — a devenit sistem de guvernământ. Care e rezultatul acestei ilegalități guvernamentale? Aici a intervenit călușul cenzurei. .Sufecriți la împrumutul național al Unirei tuturor românilor. t Rapoartele asupra revendicărilor noastre• ’ .•*■**- terminate > ° ^ Lyon. Săptămâna aceasta pare a fi coecisivă. Orlando a sus și Marți la Paris, iar Wilson e așteptat pentru ziua de 3 Martie. ‘ Comisiunile însărcinate cu revendiccările României, Greciei, Belgiei, Celtc-Slovaciei, au terminat la jjsoartele lor, pe baza cărora, se va ajunge, repede, la o înțelegere. Germania se prăbușește Lypsa. Pacea va speri aflî semnată repede, cât timp va fi «a «jaswersi german spre a o semna 5 acessta este »plrcîa cereririlos ©faciale. Guvernul german devine pe fiecare zi mai slab, iar dacă se va tergiversa mereu, se va rs reduce o prăbușire în Germania. Tărăgănirea se datorește francezilor, cari cred cu drept cuvânt, că o pace ușoară ar însemnă victoria germană ------------—1 --------- Un banchet al Românilor din Paris în onoarea misiunei americane Colonia română din Paris, a oferit Marți 4 Martie st. n. un banchet în onoarea delegtațiunei americane la Conferința păcii. Banchetul a fost prezidat de d. Take Ionescu. Au participat în afară de delegațiunea americană, un mare număr de notabilități, dintre românii reforíiați la Paris. Delegații americani au ridicat toasturi călduroase cărora le-a răspuns din partea românilor d-nii Take Ionescu, Nicolae Timlescu, părintele Vasie Lucaci și d-ru Lupu. , ț 0. Gen. Vaitoianu delegat pentru Conferința păcii In consiliul de miniștri care s’a titrat aseară la Cotroceni s’au discutat chestiuni importante cu privire la conferința de pace. D. general Văitoianu a fost numit delegat tehnic al României șî va pleca la Paris. In legătură cu aceasta, Biroul Presei din ministerul de interne comunică următoarele: D. general Văitoianul având Revoc de 15 zile concediu și străinătate, interimatul ministerului de războiu a fost dat d-lui ministru Mihail Pherecyde, Comisiunea economică română din Paris Se știe că, încă înainte de încetarea ostilităților dintre aliați și puterile centrale, s-au alcătuit la Paris, Londra și Washington câte o comisiune economică, cu scopul de a cumpăra mărfuri pentru statul român și în acelaș timp de a înlesni particularilor importul de mărfuri în România. Cum aceste comisiuni până acum au avut o activitate aproape independentă, fiind în legătură directă numai cu preșidenția consiliului de miniștri, iar ministerul de Comerț și Industriei era lipsit de orice relații cu privire la transacțiile încheiate de aceste comisiuni, s’a hotărât să se intervină, la Comisiunea Economică din Paris, pentru ca aceasta în cel mai scurt timp să raporteze ministerului de comerț de întreaga sa activitate de până acum. S’a intervenit deocamdată numai la Comisiunea Economică din Paris întrucât corespondența cu aceasta e mai lesnicioasă, rămânând ca prin intermediul acesteia ministerul să ia contact și cu celelalte comisiuni din Londra și Washington. Prin adresa trimisă comisiunii economice din Paris, ministerul cere să i se comunice cantitatea, rolul și valoarea mărfurilor cumpărate de comisiune precum și ale acelora cumpărate de particulari prin intermediul comisiunei sau pentru care comisiunea a intervenit a li se acorda tonaj. La acordarea permisului de import, comisiunea va avea în vedere dacă comerciantul are o prealabilă autorizație de import de la ministerul de comerț. Comisiunea mai este îndatorată să raporteze săptămânal de mărfurile cumpărate și să-și organizeze serviciile cu personalul necesar, iar la nevoe să facă cunoscut ministerului spre a i se trimite personalul trebuincios. In urma acestor dispozițiuni pe care le redăm în esență, ministerul speră să obțină efectele ce s’au avut în vedere la înființarea acestor comisiuni economice — TJi. Flota germană ■ va fi împărțită între aliați " Lyon. " Atitudinea Angliei cu privire la scufundarea Vaselor de război germane s’a preconizat de la întoarcerea lui Uouă George la Paris. Englezii sunt dispuși să permită Franței și Italiei a lua o parte din aceste vase, scutind în modul acesta Statele Unite de asi executa marile lor program naval, proectat, care tindea să împiedice orice natiune de la predominația navală. Procesul socialiștilor CINE SUNT ACUZAȚII. — CE U !I SE IMPUTA Citim în Socialismul. Procesul nostru s'a fixat definitiv pentru Luni 4 Martie cor. Iată numele și acuzațiile ce se aduc tovarășilor noștri. Agenți provocatori la crimă contra siguranței statului: agenți provocatori la rebeliune, complot și crimă contra siguranței statului și ofensă regală: Gh. Cristescu, Ilie Marcovici, Al. Constantinescu, Gh. Teodorescu, Th. Iordăchescu și Ion Sion. Cum se vede afară de primul întreg comitetul executiv al partidului. Prin urmare crimele se impută partidului. Pedepsele pentru aceste crime: moartea, recluziune 5—10 ani, închisoare 6 luni—2 ani, amendă 2—10.000 loi. Crimă contra sig. statului: agenți provocatori la rebeliune și ofensă regală : G. Boere, GH. Vasilescu, M. Bălineanu, F. Fabian, I. C. Frimu și C. Popovici. Pedepsele ca și la categoria I. Agenți provocatori la crimă contra siguranței Statului, și rebeliune Sternberg, Ungar, C. Mănescu, St. Vasilescu, Al. Dunăreanu. Pedepse idem. i Complot și crimă contra siguranței Statului : Isac Brănișteanu. Pedepse: moartea. Agenți prov. la rebeliune și turburări: D. Gănescu, Șt. Andreescu, Leonard Isac, Al. Oprescu, Calciu Petre, N. Pavelescu. Pedepse: recluziune—10 ani. Complot și crimă contra siguranței Statului : M. Cohn, N. N. Verneșteanu, P. Popescu, Er. Rukriegel zis Sever Dimitriu, N. Bogdan, J. Conitz. Pedepse: moartea, recluziune. Rebeliune și tulburări: Ferd. Petre, C. Benone, Nae Dumitirescu, Miron Enache, Tarara Ion, Sădducu C-tin, Catz Iancu, Tanase Constantinescu, Haim Cohn, D. S. Ion, Sami Steinberg, Hie Dutică, Mih. Popescu, Mih. Beihert, Maria C. Moscu, Carolina Turkovska, Ion Dudosan, Ion D tru, Mih. Cristescu, Mill. D trescu, V. Nicolescu L. Lichtblau. Pedepse, recluziune și închisoare. In total sunt 52 acuzați. După modul cum sunt categorisiți inculpații se vede seriozitatea acuzațiilor : procesul nu se face pentru fapte — după cum justiția chiar cea burgheză, cere — ci pentru păreri, pentru idee. Neexistând fapte, o justiție care n’ar fi fost de clasă, ar fi clasat afacerea, dar liberalii socot că vor nimici partidul socialist. N’au izbutit prin cele dintâi — nu vor izbuti nici pe ultimul mijloc chiar dacă vor fi condamnați toți tovarășii acuzați, la moarte. Moartea și închisoarea pentru socialism sunt în ochii moștii cele mai mari onoruri ce ni se acordă societatea burgheză. ,' , rî tVSSS "•«» Campania ggigară seta lunii inițiî venit la Nidapesta Interview eu ü Dr. loan Erdeli* reprezentantei consiliului dirigent din Ardeal — Dela eos*espo îiderat îal nostru - Budapesta. Febr. — De câtva timp, presa maghiară nu-l mai slăbește pe Dr. loan Erdeli, ministrul plenipotențiar român la Budapesta, ca atacurile ei. Așa ziarul „Az Est" în numărul sâu din 12 Februarie își încheia un articol astfel: „Dr. Erdely va avea un sfârșit foarte rău, iar ziarul republicanilor unguri „Uj Szo" a spus că Dr. Erdeli trebue arestat imediat și băgat în pușcărie grea. Cea mai nouă învinuire ce-i sta adus din partea unei gazete maghiare („Sorai Ujsag") e că d. Dr. Ioan Erdeli fiind cetățean ungur, advocat ungar, membru al camerei advocatilor din Budapesta, nu poate reprezenta deci interesele unui stat dușman, — adică ale României. Punctul acesta de vedere al numitei gazete din Budapesta a fost găsit foarte just de cercurile oficiale maghiare, și astfel în ziua următoare s'a putut citi în toate gazetele din Capitala Ungariei o scrisoare deschisă, adresată de ministrul de interne ungar Dr. Vincentiu Nagy către ministrul plenipotențiar român la Budapesta Dr. Ioan Erdeli, în care îl face atent că conform art. 30 din legile constituției ungare din 1879, care prevede ca acel cetățean ungar, care fără prealabila autorizațiune a autorităților competente, face servicii unui stat străin — își va pierde cetățenia ungară — în consecință d. Dr. Erdes să părăstescă în curs de S zile serviciul în favoarea statului român, în caz contrar îi se va aplica măsura prevăzută în ort. de mai sus. Scrisoarea aceasta deschisă a ministrului de interne ungar a provocat senzație și vădită satisfacțiune în toate cercurile maghiare. După apariția acestei scrisori m’am văzut ca reprezentantul Consiliului dirigent ardelenesc, d. dr. Ioan Erdély, și J am întrebat ce spune despre această scrisoare. Ministrul plenipotențiar român, era în plină activitate în saloanele ambasadei române de la hotelul Jägerhorn, înconjurat de secretarii d-sale și de câțiva ofițeri din armata română. Iată lămuririle ce mi le-a dat: — Pe lânsă că sunt representartul consiliului dirigenti din Ardeal, care are azi linierea autonomă, am fost numit de regele României atașat militar la comandamentul suprem al al trupelor de osupațiune ale Antantei în Ungaria. In această din urmă calitatea mea am să tratez numai cu comandamentul trupelor Antantei. în calitatea mea de ministru plenipotențiar al Ardealului, Banatului și a pârților ungurene, am de apărat diferitele interese economice ale Ardealului în raporturile lui cu Ungaria. In aceste chestiuni am de tratat cu guvernul ungar. In comunicatele și în scrisorile mele oficioase folosesc ștampila aceasta: „Ministru plenipotențiar al consiliului național român“. Acum guvernul ungar vrea să-mi ia cetățenia ungară, care cetățenie maghiară astăzi din punctul de vedere al dreptului international nu există pentru mine. Punctul meu de vedere în această chestiune Tam comunicat prim ministrului ungar, Berinkey. Eu cred că pe temeiul principiilor Wilsoniene, îndată după rezoluția de la Alba-Iulia, sancționată apoi de regele Ferdinand și României, prin care se decretează unirea Ardealului cu România, am devenit cetățean român. De altfel în această chestiune va hotărî dreptul internațional. De aceea las ca guvernul ungar să facă demersurile ce va crede cu cale contra mea. Din aceasta se vede că dl. ministru Dr. Erdeli, duce, zi de zi, o luptă grea, așa că viața lui, nu e în siguranță cu atât mai mult, cu cât stările anarhice din Budapesta se agravează mereu. L. P. înlesniri pentru importul mărfurilor Pentru accelerarea formalităților de import și mai ales pentru a se veni în sprijinul comercianților străni, care aduc mărfuri în porturile noastre și a-i scuti de drumul la București, unde trebue să prezinte facturile spre a obține autorizația de import, ministerul de comerț și industrie va înființa în porturile Constanța și Brăila câte un oficiu comercial, care va reprezenta ministerul. In limita puterilor date, aceste oficii vor cerceta actele comercianților dând autorizația de import cuvenită, fără a se mai cere avizul ministerului. Aceasta pentru mărfurile de consumație, care sunt supuse stricăciune și nu sufere întârziere. Cu organizarea acestor oficii este însărcinat d-m I. Tr. Motaș, subdirectorul importului, iar conducerea lor va fi încredințată d-lui Mircea Cristian și ZablovrscW, inspectori comerciali. fi ................. sparte îMi S2 formmze In Berlin LUPTELE DE STRADA. — MORȚI 91 RĂNIȚI Nauon—Forțele spartachiste sunt în marș spre depozitul de artilerie situat în Reinickendorf, cu scopul ca să pună mâna pe parcul de tunuri. Pe de altă parte, luptele se întind mai departe spre sud și sud-estul Berlinului, unde spartachiștîi caută să se baricadeze în suburbiile mărginașe. Au fost împușcați 30 oameni cari au fost găsiți cu arme. In Lichtteinberg luptele au reînceput. Trupele guvernamentale primesc zilnic întăriri. Écursuliul Virä COMISARUL REGAL A ÎNCEPUT COMBATEREA MOTIVELOR D. maior de rezervă Anghelescu a dezvoltat dri ultimele trei motive de recurs ale apărarei.. D-sa a susținut în primul rând că i s’a violat autoritatea lucrului judecat, prin aceea că în loc să se formuleze chestiunile de culpabilitate astfel cum ele figurau în hotărârea de condamnare în contumacie, chestiunile au fost schimbate, ceea ce a avut ca urmare să agraveze situația acuzatului. In al doilea rând, a susținut că s-a violat dreptul de apărare al acuzatului, neascultând pe cei mai importanți martori și anume pe d-nii Th. Mihai, V. Goldiș, Maniu și alții, al căror cuvânt ar fi fost hotărâtor pentru cunoașterea adevărului. Ultimul motiv este că acuzatul a fost judecat fără un ordin de urmărire, așa cum prevăd textual legile militare. La sfârșitul ședinței s'a dat cuvântul d-lui comisar regal, colonel Pangrati, care a combătut primul motiv de casare, arătând că lipsurile invocate de apărare, au fost îndeplinite, dar că ele se aflau într-un dosaranexă. In ședința de mâine, d. colonel Pangrati va continua să combată motivele de casare, după care va vorbi d. I. Gr. Periețeanu în replică. Sentința se va da probabil Vineri. L P. ^snSfgSBKSSHBSBBBOF' Discursul lui Wilson asupra Ligei Națiunilor GARANȚIILE PĂCII DE MAINE In ședința istorică care a avut loc la Metropoltaua Opera . din New- York, în fața unui public imenis (au fost peste 100.000 cereri de bilete de intrare), după fostul președinte Taft care a explicat scopul și constituirea Ligei Națiunilor. Wilson—luând cuvântul—arată că războiul ar fi fost evitat dacă ar fi existat o organizație mondială, și denunță, atitudinea acelor ce nu au înțeles încă utilitatea unei astfel de organizații. . Primul lucru pe care îl vom spune mulțimilor de peste ocean, © că poporul american, cu o formidabilă majoritate s’a pronunțat în favoarea Ligei Națiunilor“. Rezumând intrigile Austro-Ungariei și ale Germaniei care au provocat războiul, arată că spiritul acesta încă stăpânește Europa. „Europa e zguduită până în n-3. runtele ei în ceasul de față, căci ea își dă seamă că “oamenii de statuii au fost capabili de viziunea Ligei Națiunilor, și că singure popoarele au avut-o. Acei care sufăr văd.. Acei care îndură injuria, văd cât de dorit e dreptul de justiție... Organizațiile private, oamenii și femeile, filantropii miloși, au risipit tezaure pentru a aduce o mângâere, dar nici o națiune nu a spus națiunilor care aveau o răspundere : Trebue să încetați, iată ce e intolerabil și ceea ce nu voiu permite ! Numai poporul a avut această viziune. Prietenii mei, să dori să gândiți la aceasta, viziunea celor ce sunt necesare pentru realizarea marilor reforme a fost întotdeauna rar acordată celor ce domină națiunile Aceasta viziune s’a deschis mumai în fața revendicărilor marilor massed( oameni care cer libertatea și singura explicații pe care o pot găsi criticilor ce s’au ridicat înaintea acetei mari sarcini, e gândul că oamenii care articulează aceste critici ns au simțit niciodată bătând marea fermă a umanității. Astăzi sufletul întregei omeniri s’a trezit, și trebue satisfăcut Nu gândiți nici o clipă că neliniștea populațiilor europene este datorită în întregime numai împrejurărilor economice. Origina sa e mai profundă. Aceste popoare, au văzut că guvernele lor nu au fost nici odată capabile să se apere de intrigă și de agresiune, și că nici într’un ’ cabinet modern nu e nici destulă prevedere nici în destulă prudență. Națiunile nu sunt create pentru a procura onoruri conducătorilor lor grație reușitei manevrelor politice : națiunile au ca misiune, dacă într'adevăr au una, aceea de a procura bărbaților, femeilor și copiilor siguranța, fericirea și prosperitatea, și nici o națiune nu are dreptul, să pună în balanță interesele sale speciale înaintea intereselor și liniștea întregei umanități15. Președintele judecă apoi savor, atitudinea acelor care critică parlamentul american, care au primit cu neîncredere în primăvara anului 1917 aceste profesiuni de credință și care nu vor să înțeleagă încă, că Liga Națiunilor va suprima și trebue să suprime orice alianță. Termină, declarând că nu-și poate închipui ca marele speranțe pe care omenirea și le-a pus în Liga Națiunilor ,vor fi zădărnicite . ..Să ne dea domnul tăria și pătrunderea să terminăm această operă cu înțelepciune, fără a privi cei ce ne vor costa ca popor, ci numa fiindcă suntem adevărați americani fervenți apărători ai libertății și ai dreptului !“