Dimineaţa, mai 1919 (Anul 16, nr. 4670-4699)

1919-05-01 / nr. 4670

/ Germania n fayi Ricsi» CK ARTICOL DIN „VORWAERTS" Delegații germani se duc la Versailles Investiți cu toate drepturile de a «rata și semna ra oa. In ultimul timp au fost «Merite ma■lifestatiuni germane», cari îndreptățeau credința că guvernul actual german ▼roiește să exercite un fel de presiune asupra aliaților pentru a obține o pace mai favorabilă, amenințând mereu cu refuzul de a semna pacea și uu dezlănțuirea bolșevismului. Acum, în momentul când tratativele de pace încep, devine de un interes scot întrebarea: care sunt principiile de cari se,va conduce delegații mea germană? Un articol intitulat „Ultimul mijloc“, apărut în.Vorwaerts" organul oficios și al președintelui Germaniei și al președintelui Consiliului răspunde la această întrebare. Iel acest articol se spune că partidul social-democrat care susține guvernul, continuă să combată bolșevismul ,ar bolșevismul și-a schimbat fața. El a început ca dușman al apărărei nationale și apare acum la Budapesta ca ultimul mijloc împotriva oprimarei naționale". Apoi continuând, Vorwaerts“ scrie: «In puține zile vom fi puși în fața aeceptiimei dacă pentru a obține alimente pentru trei luni de zile, trebue să acceptăm o robie intolerabilă de decenii, dacă pentru cartofi, pâine, fasole și slănină vroim sa predăm milioane din civilnaționalii noștri, unei stăpâniri streine. Neserioarea tratatului de pace nu însemnează încă abandonarea țărei în brațele bolșevismului și nici flămănzirea. Căci, ce vreim noi? O pace conformă cu principiile witeoniene, cum o vor socialiștii și toți oamenii cuminți din țările dușmane, cum numai militariștii, capitaliștii și naționaliștii, din aceste țări, nu o vor. «Dacă însă condițianile păcei ce ni S’ar oferi, ar fi inacceptabile și dacă streinătatea capitalistă ar recurge în flămânziri, atunci ar fi indeferent dacă Germania ar fi guvernată socialisticește sau boieevîstecește, democraticeșta sau life Sovieturi Prăbușirea ar veni în ori K« Cai." Și „Vorwaerts’Soc scrie astar «Trei forțe se înghesuie astăzi în spate strâmt al Imnei albe și vor să se extindă: imperialismul capitalist? socialismul german care tinde « reconcilierea popoarelor $ la reconstruirea și revoluția mondială bolșevist. La mijloc ,petelismul german sub grozavă presiune <£ t două părți. Și totuși numai el, dacă spiritu rău conciliator ar cuceri capetele și dincolo de graniță, poate scapa lumea de o catastrofă. Dacă încercarea aceasta nu reușește, apoi so,etalismul german va cădea ca un erou tragic și istoria ii va face dreptate. Dacă însă Germania rămâne în mijlocul Europei ca un cadavru în descompune, ia, apoi exalările sale vor prăpădi temnea întreagă. Dacă rațiunea nu triumfă, nebunia va pune stăpânire pe Europa întreagă. Dacă pacea dreaptă nu vine, apoi cel mai nedrept dintre războaie, războiul civil, va cuprinde lumea. Asta vroim să spunem, să spunem mereu, cât mai e timp. Dar care mai e timp?” * "Articolul acesta spune lămurit că guvernul german amenință lumea cu bol. Se vremul, cu riscul de a prăpădi Germania. Intrucât e hotărât s-o facă, să se despartă adică de putere, pentru a o trece anarhiei, e un lucru greu de spus. In tot cazul e evident că aliații nu vor admite să încheie pacea sub o asemenea presiune, ci vor persista în a cere ceea ce ei socotesc necesar și drept, după atâtea jertfe. GIlUPURI SIMPLE sub Bibanul T# ! Bine că mai descoperiiți unul ■Ain aceste specimene in zilele noastre! Nu-i vorbă sunt ei multi îmbuibați eu de toate tocmai acum când multora le lipsește ți striciul necesar, dar cel pe care, vUl prezent acum e un biet frate intr-ale noastre nevoi, care de Pățit s'a îmbuibat ca un pațd de moda veche, iată l ce scrie: — *Am gustat și din fericirea îmbutbdrei ți caut, să vă comunic că nu-i nici o feticire. Care am păpat, de dormit am dormit mai abitir ca un senator, apoi m'am plimbat cu setebeul, ți pe calea Victoriei ți la șosea. In sfârșit pot șire că am făcut timp de 2 zile o anchetă sumară de cum frăesc bogata ți declar că nu invidiez de loc. Greutate in capi greutate in stomac ți plictiseală amă mică ! Să nu faci toată ziulica nimfc și să mănânci mult. Să umbli Ida fără scop, să dormi buștean 10 ore un șir, of ți iar of !... Ca un leu paralel am pornit la muncă ți mi-am zis că n’ați schimba truda mea, ți pofta de mâncare ce am după muncă, cu nici un milionar ** Dv. ce ziceți de această consta 4re? Pp”? ,’t/ Subsemnatul ti dd de, lună deep» ffl/R, mai ales că a găsit in ea ți cauzele pentru cari cei bogățiți odihniți ne epitropisesc tu toate. Dacă ti'ar face atâtea comisii pe capul nostru, cu ce s’ăr ocupa dumnealor? Ca să le treacă da urât fi srTșiaffe. *n rost s’au apucat să acorde sau să refuze permise, să .elaboreze" preturi maximiale de cari nimenit habar , n'are. la sfârșit ca să 'ți ietiă dumnealor poftă de mâncare ne țin pe n oi la depozite. , Ața este sau ba? ! Aveți cuvântul dv. care sufieți deștepți de edf subsemnatul ^ STAN BOLOVAI^ Impresii dela palatul Cotroceni Oferite lămuriri. — Chestia evreiască, mai sinceră regină din lume Cea In salonul tapetat cu aur palid, mobat cu stofe mătăsoase, glasul reginei armonios, cu intonativifi calde vibrează, răsună întreaga presă din Capitală prin reprezentanți autorizați face cerc în lunii. E opinia publică în complexul ei care ascultă părerile, sentimentele, relatarea faptelor și gesturilor a celei mai democrate regine. Sânt fiica a două mari neamuri ne spune suverana. Și poate de aceea am moștenit energia lor. Iar în ceea ce privește sentimentele regilor și reginelor să nu se creadă că ei nu sunt fiinte omenești. Și eu am fost o flință omenească, și eu am avut timpul meu de veselie, dar pe dată ce m'am văzut in fruntea unor mari responsabilități, pe dată ce împrejurările tărei mele mi-au arătat că e nevoie de mine, întreaga mea energie era închinare Patriei și am lucrat și lucrez după cum știți... Admirabile cuvinte în gura unei regine, și mai cu seamă admirabilă grandoare de sunet in simplitatea acestei profesiuni de credință. PATRIOTISMUL REGELUI Cu adevărate, cu calde accente de Simpatie ne vorbește apoi regina de suferințele regelui, de lupta lui lăuntrică, de patriotismul și devotamentul lui pentru tară. Regele e poate și mai demn de dragostea țărei ca mine, ne spune suverana. El a fost de un patriotism fără de pereche, căci atunci când eu mergeam cu cei către care mă împingea și tara Și inima mea, el a trebut să se lapede de tati ai lui, de familie și pământul unde copilărise El a suferit dar mi a ezitat o clipă. Oh, regele a fost admirabil zise reghta cu o privire profundă de ochiul superb albastru. REGINA ȘI BOLȘEVISMUL In ceasul scurs ca o vrajă în jurul reginei României, variate și nespus de importante au fost subiectele tratate fie mai pe larg fie mai ușor de dânsa. Bolșevismul pe regina noastră nu o sperie. Ea nu crede că el se va întinde deoarece nu are nici o bază serioasă, nici un pian, nici un program. Ce e bolșevismul, zice suverana. Un vânt distrugător, o dorință sălbatecă d’a dărâma fără a pune nimic pe loc. E ca și când ai voi să dărâmi o casă fără ca să lași nimic din ea, decât ici colo câte un stâlp gata să se surpe și el. Știți ce s’a petrecut la Riga? Știți că nu au nici un fel de resurse decât laiul și acesta se va sfârși totr’o zi. Deci cred că bolșevismul e menit de la sine să dispară cât mai curând. REGELE E FILO SEMIT O chestie de asemeni palpitantă, neuitată de comunicările reginei, a fost și cea evreiască. Regele, ne-a spus suverana, nu e câtu-și de puțin antisemit. El e pentru drepturile depline ale evreilor și dorința Angliei unde nici o deosebire nu se face printre fiii ei, ar fi Influențat desigur la noi te acordarea drepturilor la evrei, dacă, de mai natote, cum spus ei, regele nu ar fi fost și ei cu aceleași sentimente. In lumina electrică ce inundase salonul, unindu-se cu câteva raze de soare ale unui apus întârziat ce roșeau aurul pereților, statura înaltă și fină a reginei care se sculase în picioare luă o măreție plină de grație. Cu toții simțirăm că avem înaintea noastră pe femeia prototip al inteligenței, conștientă de valoarea ei și gata de a lupta pentru a face să triumfe orice cauză dreaptă fie a tarei față de alții din afară fie a celor dinăuntru față de cei care nu vor vor să o asculte. FULMEN Regina Maria Un dyferemâ »lvându-se între proprietarii și lucrătorii tipografi, toate ziarele au fost nevoite să-și suspende apariția. Reluând astăsi contactul, cu cetitorii, se cerem scuze pentru întreruperea involuntară care a intervenit în apariția ziarului nostru. Ulli inimii atii pentru populația 3. AL. CONSTANTINESCU A RECEPȚIONAT STOCUL SOSIT In portul Constanta a sosit un vapor american care a adus 1.000.000 kgr. carne de porc sărată și untură pentru populația orășenească. * D. Al. Constantinescu, ministrul Industriei și președintele comisiei de aprovizionare, însoțit de d-nii colonei Ghenădescu și lt.-colonel întendant Vasilescu, s’a dus la Constanța, unde a recepționat alimentele sosite. D-sa a dispus să se trimită de urgență în Capitală un însemnat transport de untură și carne sărată. Această măsură a fost luată în vederea provocărei unei oftiniri a unturei pe care speculatorii o vând cu 35—42 lei kilogramul. De la direcția aprovizionărei ni s’a comunicat erî ca a și sosit în Capitală 12 vagoane cu untură și 4 vagoane cu carne sărată. .De asemeni că pe drum se află încă 25 vagoane cu untură și 10 vagoane cu carne sărată. Direcția aprovizionărei va distribui populației în ziua de Sf. Gheorghe, 23 Aprilie stil vechiu, în toate halele untură și carne pe preț maximal. Tot de Sf. Gheorghe se va vinde populației și carne de miel. Pentru carnea de miel, direcția de aprovizionare n’a fixat încă un preț maximal, lăsând libera concurență între comercianții măcelari. In vederea aprovizionărei Capitalei cu carne de miel s’a liberat peste 300 de permisuri comercianților măcelari. R. C. D. * * I ii 1 ziarilor Eli La Sibu Zilele acestea au fost primiți cu entusiasm la Sibiu un grup de ziariști englezi, francezi, americani și italieni, veniți ca să facă o anchetă minuțioasă asupra stărilor de lucruri din România Mare în special în Ardeal și Banat. Ziariștii aliați sunt următorii: profesorul Magnau, director la „Ecole des Hautes Etudes“ ca reprezentant al ziarului ,Petit Parisien“, Emile Henriot, redactor la „Le Tempo“ dr. E. Vercesi de la ziarele italiene „Secolo“, „Giornale d Italia“ și ,,Corriere d Italia“. Lloyd Allen de la sindicatul de presă din Statele Unite și d. Becot, de la agenția „Radio". Misiunea e Însoțită de d. G. Motosani, fost consul al României și reprezentant al ziarului ,L’Echo de Paris“ și al agenției „United Press“. Cu toții au vizitat orașul, examinând cu atenție caracterul de vechime al unora din clădiri. Seara, a avut loc la " ..Uniune“ o masă colegială la care au luat parte câteva personalități distinse din Sibiu câte și reprezentanți ai presei locale. La sfârșit au ținut însuflețite toasturile dr. Silviu Dragomir care aduce omagiu ziariștilor aliați pentru că au apărat ideia de libertate și dreptate. Termină spunând un bun Sosit și dând asigurarea distinșilor oaspeți că România Mare va fi un stat de ordine, care va pune un cordon împotriva pericolelor din Orient, ridicând o barieră a civilizației. Răspunde de Magnau de la ..Petit Parisien“ care bea în numele Franței pentru România, de vreme ce Ardealul el însuși este azi România. Părintele dr. I. Lupaș spune în limba latină câteva cuvinte de bună venire celor sosiți, cărora răspunde d. dr. Vercesi din partea presei italiene. Seria toasturilor a încheiat’o d. dr. Moroianu care închină paharul mai întâi presei franceze și apoi pentru presa aliată care, deși mai de curând, a îmbrățișat deasemeni cu căldură, cauza noastră dreaptă. Banchetul care s’a terminat la orele 11 a cimentat și mai puternic legăturile de prietenie între oaspeții aliați și ziariștii români. ‘ Incidentul diplomatic din Paris Chestiunea portului Fiume la ziarele cări n’au apărut ziarele noastre, un foarte grav incident diplomatic s’a produs la Paris. Din cauza chestiunei revendicărilor italienești, cărora nu s’a putut găsi o soluțiune care să împace pe toți cei interesați și principiile din Boneme, — o ruptură s’a produs. Președintele Wilson s’a refugiat în publicitate, supunând judecăței opiniei publice mondiale, revendicările italienești în special cele privitoare la portul Fiume. DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI WILSON Hăță insistă a cere «deptina savaranitate asupra acestei port Delegații ei au refuzat ultima soluțiune tranzacțională propusă de aliați care era: «Flame, oraș complectamente Uber. In afară de orice control". Președintele Wilson, in fața acestei situationi, a dat publicităței o declara pune, in care expune punctul cău de vedere. Declarațiunea amintind că după încheierea pactului de le Londra, au mai intervenit in război state străine de el; că prin amfistițiul încheiat cu Germania prin mijlocirea Statelor Unite ale Americei, s’au admis ca bază a păcat principiile de libertate și justiție latre popoare, nu s’ar putea acorda Italiei portul Fiume, fără a se contraveni la aceste principii. Fiume, după președintele Wilson, nu aparține nici geograficește, nici etne graficește Italiei, iar economde este enodul vital nu al Italiei, ci al statelor nani create pe ruinele monarhiei habsburgice. Subliniind prietenia caldă a poporului american pentru Italia,președintele Wilson încheie anunțând că deoarece numai pentru principiile de libertate «t dreptate între popoare, America a luptat și numai pe baza lor ar putea consimți să facă pacea, el speră că numai in baza acestor principii poporul italian ii va cere să încheie această pace. RĂSPUNSUL D-LOT ORLANDO D. Orlando interpretează declarația președintelui Wilson ca fiind indreptată deasupra capului guvernatn| italian, spre poporul Italian. Metoda aceasta, spune el, aplicată până acum numai față de guvernele inamice, a fost apucată de astă dată și unui aliat care și-a dat sincer osteneala de a căuta și ajunge la o înțelegere- Și d. Orlando deduce că deoarece d. Wilson s-a adresat poporului italian, ii va urma pilda și se va adresa și d-sa acestuia. Apoi d. Orlando relevă că nici odată delegația italiană nu s’a referit la tratate, ci numai la principiile de justiție invocate de d. Wilson și face o lungă expunere a motivelor istorice și etnice cari Îndreptățea anexarea portului Fiume la Italia. In fine premierul italian, imitând exemplul lui Wilson, încheie făcând un elogiu poporului american. URMĂRILE INCIDENTULUI Apariția declarației președintelui Wilson a produs cea mai penibilă impresie asupra delegațiunei italiene. Șeful ei de Orlando, și-a anunțat pe dată plecarea sa din Paris, nu însă fără a da mai întâi publicității un răspuns la declarația președintelui Statelor Unite, răspuns care, cu toată silința vădită ce -și dă, de p, se arăta stăpânit, tremură totuși de revocă și supărare. D-nii Orlando și Saphio au părăsit Parisul Restul delegațiunei italiene a rămas insă acolo. Nu există, deci ruptură. Asupra păcei cu Germania incidentul nu va avea nici o urmare, portul Fiumencinteresând Germania și 1 irita nerefuzând să semneze pacea cu dânsa, pace la care a colaborat. Sunt speranțe că se va mai găsi o soluțiune, însăși Wilson căutând să evite o ruptură. In tot cazul Anglia și Franța, semnarele portului de la Londra, se declară gata, în caz că Italia ar insista asupra aplicărei lui, să facă față semnăturei lor. Cum se știe însă, Fiume nu e prevăzut in acest pact. ȘTIRI POLITICE Drepturile evreilor La Paris s’au instituit un „Comitet al delegatienilor pentru drepturile evreilor pe lângă Conferința Păcei". Figurează în acest comitet reprezentanții congresului evreu din America, precum și delegatiunile masselor evreești din Europa orientală. Scopul comitetului este: 1) de a obține egalitatea civilă și politică a tuturor evreilor care nu se bucură încă de aceste drepturi; 2) de a face să se recunoască drepturile de minoritate națională în Europa orientală, acolo unde evreii trăiesc în masse compacte. Președinte al comitetului, d. Julian W. Mack, magistrat, președinte al congresului evreesc american, politică înțeleaptă și hotărâtă în acelaș timp. Demagogia care nu zace în firea poporului nostru, dar care se poate răspândi prin propaganda pescuitorilor In apă turbure și Particularismul care poate găsi partizani mai ales la începutul închegării României Mari, fie printre utopiști, fie printre cei interesați pentru deosebite motive”, Răsplată D. colonel Lupașcu, care a publicat cunoscutele atacuri contra generalului Averescu, e în fine răsplătit. A fost numit prefect al județului Cetatea albă. Statele mici și Pacea După cum au anunțat telegramele la 17 Aprilie, s-au întrunit sub preșudentia d-lui Clemenceau: cele 18 state mici, cari au declarat război Germaniei și printre cari figurăm șî noi. Ședința a durat — cum spune Le Tenis — abia o jumătate de ari. D. Clemenceau le-a comunicat că delegații germani au fost învitați să vie la Versailles și că li se va da lor cunostință de tratatul de pace, înainte ca acesta să fie înaintat delegației germane. Reprezentanții micilor puteri întrebând cum vor putea cunoaște deciziunile cari au fost luate de aliați, cu privire la fiecare dintre ele, d. Clemenceau le-a răspuns că oride câte ori au fost examinate interesele unui stat mic, reprezentanții săi au fost fisterați înaintea consiliului de patru. Consiliul de zece care a țimit ședință după statele mici a hotărât, să ceară,tuturor statelor reprezentate la Conferință care va fi termeniul și procedura necesară pentru a obține la fiecare dintre ele, ratificarea parlamentară a tratatului care va fi semnat cu Germania. Am fi curioși să cunoaștem răspunsul ce vor da la această întrebare reprezentanții noștri, Moartea lui Titu Frumușeanu a încetat din viață Titu Frumușeanu, fost deputat de Târgu-Jiu și fost vice-președinte al Camerei. Membru al partidului liberal, el a fost un bun prieten și un om cuminte care nu a luat niciodată lumea în trafic. A fost un mucalit, ale cărui glume și riposte au devenit populare și au circulat întotdeauna în țara întreagă. Iubitor de artă, făcuse din casa sa din Târgu-Jiu un cuib de frumusețe și de jovialitate. Un asemenea om, chiar dacă nu lasă o mare moștenire politică, nu lasă însă mied altfel de moștenire, ceia ce-4, oricum, un titlu și cu totul natural ca să lase multe regrete. Un interview cu d. I. C. Grădișteanu D. I. C. Grădișteanu fost ministru conservator, a făcut printre altele următoarele declarații, unui redactor al ziarului „Renașterea Română" care apare la Sibiu : ,,Nu mai încape vorbă, că în România există astăzi o criză politică și încă foarte serioasă prin faptul monopolizării întregii puteri a statului de către un singur partid politic, care și-a asumat în mod arbitrar și în contra sentimentului general, o atotputernicie anti-constituțională. Singura dezlegare norocoasă a situației o văd în constituirea unui guvern adevărat național, care să cuprindă toate capacitățile politice de valoare și care să facă alegeri de constituantă, în toată România Mare. Aceste alegeri dacă vor fi libere, vor însemna primul pas spre purificarea atmosferei noastre politice, dând adevăratul ei rost vieței. „Fără îndoială că toate partidele noastre politice vor suferi în mod fatal o transformare simțitoare și aceasta se va întâmpla la constituantă, când pe nenumărate chestiuni de principii ce se vor pune tendințele tuturora, fără deosebire de provincie, se vor diferenția, întrebată, asupra primejdiilor cari amenință România, d. Grădișteanu a declarat : Primejdiile care amenință România întregită sunt de două feluri : externe și interne. înăuntru, două sunt primejdiile care ne pot amenința și care amândouă se pot ușor înlătura printr’o Conflictul dintre chelneri și patroni Conflictul dintre lucrătorii chelneri și patronii de restaurante- berării, cafene, lei, etc. s’a aplanat cu triumful celor dintâi. Săptămâna trecută a avut loc la „Modern“ o nouă consfătuire a asociației patronale, în care au fost discutate din nou cererile formulate de federala chelnerilor. In urma cuvântărilor d-lor Leautey, Finkelstein, Popescu etc. s-a căzut de acord asupra doleanțelor lucrătorilor chelneri. Aceștia au obținut un procent de 10 și 15 la sută din nota consumației clientului, fixarea salariilor pentru lucrători la 30 lei lunar- inclusiv masa, 120 lei fără masă, iar piccolli urmează să fie plătiți cu 60 lei și 100. Deasemenea s’a recunoscut de către patroni funcționarea delegaților pe localuri cari vor tranșa imediat diferendele dintre patroni și lucrători. In urma acestor hotărîri urmează a se încheia zilele acestea contracte cu specificarea norilor condiții de muncă. In ce ne privește facem observația că fixarea procentului sus menționat în sarcina clientului nu o găsim întemeiată întrucât și așa consumațiile erau destul de ridicate. Dealtfel lucrătorii chelneri au cerut acest adaos de la patroni, nu de la consumatori, deoarece și ei și-au dat seama că anumite îmbunătățiri nu pot fi logic revendicate decât de la cei pe cari îi servesc. , Eli a avut loc o întrunire în sala sindicatelor aducându-se la cunoștința tuturor lucrătorilor revendicările câștigate. Au vorbit d-nii Demeter, Gănescu, Racoviță, G. Popescu, etc. S’a atras atenția lucrătorilor că numai prin forța organizatei s’a putut câștiga cauza și s'a îndemnat la solidaritate. Presa română la regina Maria Regina povestește ultima sa călătorie Speranțe bune din toate părțile.—Femeia română va avea drepturi. Răspunzând dorinței exprimată de regina, de a face cunoștință cu gazetele principale ale Capitalei au trimes Sâmbătă după amiază la Palatul Cotrocenii câte doi reprezentanți de fiecare. In salonul bizantin, pardosit cu dale albastre de ceramică, cu stâlpii și pereții sculptați în aur palid, sunt Introduși cei patruzeci, cincizeci de ziariști nerăbdători d’a tintea sn, fine auzi, vorbi cu suverana. Mobilierul salonului e bogat. Un cămin placat tot cu lame de bronz aurit având la dreapta și la stânga lui, două nișe cu baldachi miri d’asemeni aurite, strane bizantine, un chaise-longue în formă de barcă aurită. Un tron pe trepte, sculptat admirabil tot în aur, câteva mesuțe cu porțelanuri, reprezentând diferite animale în atâtti din fynostime, o bibliotecă cu cărți engleze legate în piele rară pe jos covoare de preț, e cadrul în care cu toții așteptăm să apară floarea fină, demmnă prin frumusețea, curajul, spiritul și dragostea de țară, de lucrurile prețioase ce o înconjoară. Geniversatate se leagă între colegi, scurte, cordiale. D na. Lahovary, d-nă de onoare a reginei, întreține o convorbire cu d-nul C. G. Costa-Foru prezidentul ,Asociației Presei" și reprezentant al ^Adevărului” și fiica sa, sub directoarea „Revista Tineranei și a copiilor**, Ora fixată, o» șase, sună, un vrejitor apare la ușe și enunță pe suverană. Surâzătoare, regina cu pasul ei care alunecă ca o unndă, repede intră, i se fac prezentările de către d-nul Costa-Foru și d. Emili Nicolau. Apoi toată lumea face cerc în jurul ei și suverana vorbește. Ea poartă o rochie gris-fer de charmetă moale, cu largi broderii în aceiași culoare de forma unor pastile, semănate pe întreaga stofă. Decolteul rotund și discret, un șir de mărgăritare de preț la gât, un mic buchet de flori noz-pal la cingătoare, iar la picioarele fotoliul pe care e așezată Diana, cățelușa favorită a reginei, se culcă, având aerul că ascultă și ea ca toți fratele limpezi, armonioase ce curg după buzele stăpânei Regina vorbește. CE AM FĂCUT IN STRĂINĂTATE, CE AM CERUT ȘI CE SPER.. — Wam chemai pe dv. reprezentanții Presei, române, ne spune dânsa pentru a vă povesti călătoria întreprinsă de mine și speranțele mele. După cum știți cu toții, am plecat din țară ca o reprezentantă a ei, cu gândul de a fi folositoare și de a căuta să ajut cât mai de grabă prin glasul meu nevoior ei Ceea ce am făcut a fost eu asentimentul regelui care e un mare patriot și pe care l'am întrebat in ajunul plecarei: — Ai tu încredere in mine, pot vorbi, pot cere, pot spune ■tot ce vreau? — Da, mi-a răspuns el, am o încredere neclintită în tine. Și nu există gest, vorbă, fapt, de al tău, pe care să-l dezarmez veodată, întărită de aceste cuvinte, continuă surâzând regina, am ajuns la Paris, unde în primele zile nu am voit poate să se știe rolul meu. Dar toți îl ghiciseră. Acolo mi-a fost foarte ușoară misiunea. Franța e țara dragostei, a entuziasmului, și a fost de ajuns expunerea durerilor prin care a trecut țara, ca să miște, să înduioșeze și promisiunile bune să curgă. Aju tmine, le-am spus cu principalilor oameni politici, ajutați-ne să ne refacem, să ne revenim ln fire. Suntem lipsiți de toate. Trimiteți-ne, dați-ne. Nu cer insă de pomană, nu, țara mea e bogată, ea are cereale, și mai cu seamă, are petrol. Faceți-ne numai credH, un credit bun, larg, de prieteni și vă vom plăti totul. Oh! adăogă, regina cu zâmbetul ei fin, le-am spus, avem petrol, dar am complectat. „Petrolul nostru nu viri dăm pentru totdeauna, nu el e bogăția țarei mele, e capitalul nostru, solul nostru produce însă destul spre a ne partea plăti cu timpul de tot ce veți face pentru, noi. Dați-ne numai timp și credit."" Am obținut mult la Paris ne asigură suverana. Lucruri ce am adus lucruri ce vor sosi, promisiunii ce se vor ține și apoi am trecut în Anglia. AICI LUMEA E ALTA In Londra, lucrurile s’au schimbat. Acolo nu am mai fost ca regină, ca reprezentantă a țărei mele, ci ca o femee din lumea mare, ca o dina din societate care caută să culeagă prietenii, căci Anglia e țara prieteniei. In Londra deci, la diferitele dineuri la care am fost in viată am povstit la masă episoade dureroase din războiul, din refugiul, din exodul nostru. Și când vedeam emoția, compătimirea pe fețele tuturor, adăugam; acestea toate nu sunt lucruri citite au spuse mie, ci sunt lucruri văzute, trăite, suferite de mine. Apoi căutam să spun lucruri vesele, căci pe englez ca să-l captivi nu trebue numai să-l înduioșezi ci să-l Și distrezi. După masă, stăpâna de casă îmi menaja câte o jumătate de ceas de cort ,orbire aparte cu vr’un personaj important, căruia îi pledam cauza României, cauză deja câștigată. Și din Londra am plecat cu mari spesperanțe, mari promisiuni. OMAGIUL AMERICEI Țara însă care vibrează de simpatie pentru noi, e America. Mi s’a spus de mulți americani că în războiul acesta Statele Unite au avut nevoia d’a glorifica doui suverani și au glorificat pe regele Belgiei și pe regina României. — Meniți la noi, Doamnă, mi- spus câteva personagii importanței americane, și veți obține tot ce veți dori tot ce veți visa pentru România. Un miliardar american mi-a spus chiar la dispoziție un tren special spre a vizita toate orașele mari din America, unde am fost asigurată vă ni,i 90 - voo știj cerc* Iar partea femeilor americane am primit un splendid pergament ca omagiu, pentru suferințele prin care am trecut împreună cu poporul meu. După turn vedeți încheie suverana, via, colorată, interesanta sa povestire am căutat să fiu de folos țârei mele. Și fără a fi învățat diplomația, finanțele, economia politică, am vorbit un Apus de toate, și politică și finanța și economie. Cdt despre politică imi amintesc, she regina cu un nou zâmbet și mai accentuat că, la Paris mi ,’am reproșat lipsa de unire, certurile dintre partidele noastre politice. Atunci a m răspuns: — Oare dv. Oamenili pofltid din Franța vă iubiți mult între dv.* Nu vă certați de loc? Și la rândul lor «a zâmbit »și am tăcut. Acuma, «conchise regina, că aproape am terminat ce aveam să vă spun* sunt [«la a răspunde și ]a întrebările Presei REGINA ȘI CENZURA O chestiune principală pentru noi. Se adresează d, Costa-Foru suveranei, e acela a Censurei, dacă ar fi bine voi să interveniți ca să fie mai domolită. — Bine dar cam ce anume se cenzurează. — Tot maiestate, tot, orice expunere, orice critică a actelor guvernului, a faptelor lui care nu sunt corecte și care le dezvălue presa sunt cenzurate. — Asta «» ar trebui, zise regina. — Ea încă intervine câțiva si«liști, s’a cenzurat și internetul ret ați binevoit a da dv. d-nă în Franța Și care a fost reprodus in presa noaa stră. (• — Da? Se vâră din nou supersetd, voi căuta să cercetez și să văd ce șut va putea face un chestia asta. FEMEILE VOR AVEA DREPTURI !— Fiindcă ne permiteți să vă întrebăm, mă adresai la rândul meu,î reginei, vă pot exprima doamnă aftj femeile române sunt pline de bucurie ■ că regina lor s’a pronunțat deschis lui Paris și Londra pentru susținerea drepturilor lor. Pot ele spera în spriijinul vostru, mai cu seamă că în Transilvania și Basarabia femeile au drepturile și dacă cele din România nu vor căpăta ar fi o mare injustiție. — Așa e t îi răspunse suverana, dar asta nu se va întâmpla. Regele este pentru dreptate și crede ea și mine că femeia română va avea dreptul ei. In orice caz sunt sigură că va avea, drepturi in consiliile județene, in gospodăria comunelor. E drept că în streinătate am susținut cauza femeilor si cercetând eu de amănuntul amt. afin• un lucru care m’a bucurat. Anume, că în Statele unde efe s cnt acordat, toată lumea e mulțumită. Un lucru rar e de notat, el acolo unde femeia, conservatoare, iubitoare de ce posedă, a căpătat drepturi, otrava bolșevismului nu va putea pătrunde căci femeile 'i sunt dușmane. Cu acestea încheie suverana interesanta sa expunere, exprimându-ne la toți cei prezențți, mulțumirea că ne-a cunoscut și asigurându-ne că toate frumoasele speranțe și promisiuni pentru refacerea țărei noastre, vor deveni fapte în curând realizate. Am plecat cu toții încântați de grația sinceritatea ei și urmăriți da ultimele ei cuvinte. Regele și cu mine suntem, niște suverani democrați, care nu ne vom opune la niciuna din dorințele poporului ceea ce ne va îngădui și nouăsă avem părticica noastră de soare’ pe acest pământ. FULMEN Societatea școalelor pentru creșterea orfanilor „Monitorul Oficial“ de eri publică statutele „Societăței școalelor de fete pentru creșterea orfanelor". Scopul societăței este de a crește un număr de copile în etate de 7—9 ani, orfane, românce ortodoxe și a le pregăti într’o școală anume pentru meseria de crescătoare și educatoare de copii, precum a le da și pregătirea pentru a fi bune mame de familie. Pentru primii 7 ani se dă, preferință orfanelor de război. Societatea va fi condusă de un comitet administrativ, un comitet de direcție și unul de patronaj și censorii. Veniturile societății se vor compune din diferite subvenții, donații, legate și produsul serbărilor. Comitetul de direcție se compune: președinte, d. ministru al instrucțiunei, vice-președinte, d-na Paulina Aslan și d-na Pia Brătianu. Secretară generală d-na Adela Proca. Secretară de ședință, d-na Natalia Leonida Casieră, d-na Hortensia PTMncea. Membre: d-nele Ana Dragu. Aristia Pompeiu. Președintă de onoare d-na Eliza I. Brătianu.