Dimineaţa, iunie 1919 (Anul 16, nr. 4700-4728)
1919-06-01 / nr. 4700
M Wt.iea.MO. 4700 SSîii Conirn-firopiierSIs üemaEisi' Germania a înmânat d-lui Clemenceau contrapropunerile ei. Ele vor fi luate în cercetare de delegații aliați ,- și numai dacă aceștia vor refuza să trateze sau sa admită vreo modificare a procesului lor, delegația germană va avea să se pronunțe dacă da sau nu voește să semneze preliminariile. Dacă nu se cunoaște încă decât un scurt rezumat, cuprins în două pagini, al contrapropunerilor germane așternute pe una sută cincizeci de pagini tipărite, — se poate însă deduce și din acest rezumat pe ce teren se pune Germania. Ea acceptă dezarmarea. Se mulțumește cu o sută de mii de oameni, inclusiv ofițerii și în ce privește flota se oferă chiar să dezarmeze putinele vase ce i-au fost lăsate. In schimb cere să i se lase o parte din vasele de comerț mai mari de 1600 tone. . Germania se declară gata să plătească indemnizări, mai cu seamă Belgiei și Franței de Nord; se declară gata să verse asupra acestor indemnizări acontul cerut de douăzeci și cinci miliarde franci. Dar refuză să se recunoască creditoare pentru o sumă ce ar fi să se fixeze abia peste doi ani, ci cere ca această sumă să fie fixată din capul locului și propune cifra de 125 miliarde franci. În Germania se declară gata să facă ? concesiuni teritoriale. Ea recunoaște că sunt in vechile ei fruntarii populatiuni, ca cea poloneză, care nu vor să rămână sub suzeranitatea ei. Totuși ea cere pentru toate teritoriile ce i se dispută plebiscitul, pentru ca astfel să fie recunoscut dreptul de autodeterminare. Intre teritoriile pentru cari delegația germană cere autodeterminarea, nu e enumărată Alsacia- Lorena. După alte știri cari au precedat remiterea contrapropunerilor, nu trebuie conchis din aceasta că ou cere plebiscitul și pentru provinciile răpite la 1571. Se pare însă că cu privire la ele contrapropunerile se mărginesc a constata, numai, că sunt luate Germaniei fără o consultare prealabilă a populațiunei lor. In ce privește coloniile, Germania «Imite ca ele să fie date Societății națiunilor, dar cere ca să i se atribuie ei mandatul pentru administrarea lor. In acelaș timp ea cere ca să fie din capul locului admisă în Societatea națiunilor, pentru care propune o altă formă de organizare, implicând obligativitatea arbitrajului, controlul armamentelor pentru toți, etc., etc . " Contrapropunerile germane vor fi studiate de delegații aliați. Aceasta cere cu atât mai mult timp, cu cât mai sus nu am făcut decât să enumărăm în treacăt și pe scurt clauzele principale ale modului cum își închipue Germania pacea, pe când, în proectul de tratat elaborat de dânsa, sunt cuprinse foarte multe amănunte, în special în ce privește chestiunile financiare și economice, nu numai de la stat la stat, dar și între supușii statelor contractante. Omenirea sătulă de război, dornică de pace așteaptă cu nerăbdare veștile ce vor veni de azi încolo din Paris. Ce-i vor aduce aceste vești? O eră nouă de fericire și liniște sau nouă frământări și primejdii? v Solutia la chestia Flame Lyon, — „Temps‘‘ asigură că acordul este de fapt săvârșit în chestiunea Flarbe și adaugă în această privință următoarea informație: Președintele Wilson care trebue să vorbească astăzi cu delegații iugoslavi, a dat asentimentul său, la un aranjament primit de d. Orlando. Iată conținutul esențial : 1) Orașul Fiume, exceptând cartierul Sussari, va forma cu regiunea de la apus, un stat independent pus sub egida Societăței Națiunilor. Acest stat va fi învecinat teritoriului italian și va conține calea ferată care pleacă din Fiume pentru a se îndrepta spre Laybach. 2) Zara și Sebenico vor fi duse sub suveranitatea Italiei, care va renunța la orice altă parte a coastei Dalmației și a hinterlandului ei. 3) Italia va avea de asemenea sub a ei suveranitate. Insulele zise strategice- adică insulele Cherso și Lussin, la sud-vest de Fiume, precum și insula Lissa și insulele exterioare cu cari se învecinează. 4) Pe de altă parte Societatea Națiunilor va atribui guvernului Italian mandat asupra Albaniei, unde tratatul de la Londra a asigurat deja Italiei, o influență prononderantă Mobilizarea in Ardeal D. Jurîs Maniu, președintele consiliului diligent a dat un ordin de chemare tuturor tinerilor născuți in anul 1890 cu excepția maghiarilor Tinerii aceia se vor prezenta în ultimele zile din Maiu, la cercurile de recrutare din Sibiu, Brașov, Târgu-Mureșului, Bistrița, Cluj, Alba-Iulia, Orăștie și Dej, după cum locuesc în ținuturile ce dețin de acele cercuri —1 I hív r----------_ știri politice Guvernul bulgar demisionat O depeșă a Agenției telegrafice engleze Exchange, anunță că și guvernul Teodoroff remaniat a trebuit să demisioneze. Un nou guvern nu a putut fi Încă alcătuit. ' / Grevă politică în Anglia Sir Robert Ilare ministrul muncei In cabinetul englez s'a dus la Paris la 23 Mai, pentru a expune d-lui Lloyd George, nouile pretențiuni ale triplei alianțe a minerilor, cheferiștilor și muncitorilor la transporturi, pe cari acestea le-au comunicat guvernului englez. Aceste revendicări, prezentate sub amenințarea de a înceta lucrul, sunt: Abandonarea ligei serviciului militar obligator; încetarea blocadei contra Germaniei.Retragerea tuturor trupelor din Rusia. Punerea in libertate a tuturor deținuților“ pentru cazuri de conștiință“. Ridicarea limitei veniturilor scutite, de impozit, * mi ...........-ii ^ Tren direct de mărfuri franceze Zilele acestea, sosite in București primul tren direct francez de mărfuri, trenul e compus din șaisprezece vagoane duble și aduce o cantitate de vre-o trei sute tone produse utile de fabricațiune franceze, ca droguerii, săpunuri articole farmaceutice, încălțăminte,stofe. Trenul care vine la București, a trecut prin Italia fie organizat și comdus ca un comandant militar de d. locotenent Faure, un cunoscut și devotat prieten al României, iar ca însoțitor civil de d. Maurice PollacJc., mare industriaș din Villelancuse. tszamsmammrammmmmmmmmmmmmmmam TELEFON I Direct la 10.66 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84 Cazul dela Jilava NU S’A SCHIMBAT NIMIC . Am arătat în câteva rânduri situația deplorabilă a deținuților de la închisoarea Jilava și am cerut energic remedierea răului întrucât nu poate fi un titlu de glorie ca în vremurile acestea de prefaceri și larg, democratism să persistăm în păstrarea anumitor moravuri cari ne exclud din cercul statelor apusene și ne apropie de Rusia țarista. Ca urmare a celor scrise de noi și de celelalte ziare democratice s’a orânduit o anchetă și s’au dat făgădueli că regimul celor ținuți în acest fort se va îmbunătăți. D. general Rășcajiu a mers cu liberalismul până acolo încât recunoscând situația precară a deținuților. — în majoritate ținuți preventiv luni dearândul, fără a fi măcar instruiți, — a declarat într'un moment de sinceră revolta. — Dar e îngrozitor!! Natural, a spus și așa că va interveni. Situația a rămas însă aceeaș. A venit apoi de general Rujinski care pe lângă alte multe promisiuni a declarat că se va da deținuților o alocație de câțiva lei pe zi pentru a-și procura singuri mâncare. Un alt domn ofițer superior le-a făgăduit și cafea și carne conservată de două ori pe săptămână. Nimic din toate astea, cei cari au venit în anchetă, au împărțit făgădueli pretutindeni, au plecat și lucrurile au rămas aceleași. Deținuții de la Jilava se plâng din nou că nu sunt instruiți și judecați pentru a se alege odată cu ei și că sunt hrăniți înainte cu teama de cartofi plină de murdării. Iar comandantul fortului, d. maior Angheleanu care spune că ș d-sa e socialist — dar un socialist foarte original, dă ordine să-i scoată la instrucție,săi curce de sute de ori,pe zi în băltoacele pușcăriei și să-i bage în carcere infecte atunci când i se pare că indivizii au greșit cu ceva. Cerem încă odată curmarea acestei detestabile stări de lucruri căci, în definitiv, nenorociții aceștia sunt oameni ca și fior și trebuesc tratați omenește. ___________ p. a. s. S3 bani numărul Soluția in chestia Bănetului? Curbii pretind că li s’a dat Versețul și biserica Albă și s’a admis plebiscit în Temișoara Ziarul Patria, organul consiliului dirigent din Sibiu publică următoarea telegramă din Belgrad care cuprinde declarația unui delegat sârb întors de la conferință: •.Chestiunea Bacicăi este pe deplin rezolvată, numai asupra orașului Baia mai continuă tratativele. Pentru aceasta a rămas incă la Paris un delegat al nostru. Cât privește Banatul și Versetul și Biserica Albă sunt ale noastre. Cu privire la Timișoara am cerut plebiscit“. * Această declarație, oficiosul consiliului dirigent o însoțește de următoarele observații: Acestea sunt declarațiile unui membru din delegația sârbă, care s’a reîntors zilele trecute de la Paris, la Belgrad. Încă o confirmare deci, că pretenițiunile noastre legitime au fost nesocotite, că aspirațiile noastre drepte au fost batjocorite, că astăzi noi suntem poporul, în detrimentul căruia trebue să se împlinească poftele nesăbuite ale popoarelor alături de țari am luptat. Declarațiile delegatului sârb sunt însă in aceeași vreme o dovadă a absurdităților, ce s'ar pune la cale la Versailles. Sârbilor li se dă fără plebiscit o bucată de pământ, căre nouă ni se contestă și li se admite un plebiscit asupra unui oraș, când nouă ni se refuză acelaș lucru asupra unei regiuni întregi. De ce nu am putea oare cu acelaș drept cete și noi plebiscit asupra tuturor comunelor românești din Torontali de ce nu am, putea cere asupra comunelor românești din valea Timocului, ori asupra celora de dincolo de Nistru! Și dacă l-am cere, ni s’ar da, oare? Iar dacă se admite pentru Sârbi plebiscitul asupra unui singur oraș, de ce nu se admite și pentru un ținut întreg, care este o unitate geo-intreg. Lucrul acesta nu poate înțelege nici o minte sănătoasă. Autodeterminarea este lozinca vremii și cel mai frumos grind răsărit din răsboiul de astăzi, dusă insă până la extrem, ea prezintă simptomele prostiei. Căci dacă se admite pentru orașul Timișoara plebiscitul si autodeterminarea, de ce nu s’ar admite și pentru orașul Gloria din America o creație a Românilor emigrați acolo. Suntem siguri că de s'ar admite, această localitate ar reveni României. Ce-ar zice In cazul acesta Wilson, de aplicarea principiilor sale. Nu plebiscit, nu autodeterminare! Ceea ce se petrece astăzi cu noi, este cea mnfigurată bătaie de joc. Se bate joc de uriașele noastre jertfe, de sutele de mii de morți, de suferința noastă milenară! Poporul Român va fti, desigur, răspunde după cum se cuvine acestor atacuri la demiterea noastră si va. Sti da valoare, dreptelor noastre cereri si pe altă tale, decât cea a, proiestărilor platonice, Meetingul de amâine Majoritatea comercianților din Capitală au hotărât ca Duminică, cu ocazia tinerei marelui meeting național de protestare contra oricărei știrbiri a integritate! Banatului să închidă prăvăliile, magazinele, cafenelele și toate localurile publice de la orele 11—12 dimineața. Se va alege o comisiune compusă din comercianți și studenți ca să supravegheze, ca hotărîrea aceasta să fie aplicată de toți comercianții, deși nimeni nu crede că se va găsi unul care s’o calce. Pe de altă parte s’a hotărit ca Duminică toată Capitala să fie pavoazată, arborându-se steaguri tricolore. Membrii tuturor societăților din Capitală se vor întruni până la orele 10, la sediul societăților respective, și de acolo vor pleca spre sala Eforiei. * —i' —— ———I—' b ——————mm CAtNPURI SIMPLE De prevestire sinistră Zilele acestea s'a prezentat la redacția noastră un om, în vestă și in r.iorn.pi! Fusese vifeticele să facă o bac la Floreasca și niște pungași i-au șterpelit haina, ghetele și pardesiul. Lipsit de bani străin in Capitală omul a plecat prin târgul Moșilor uluiți și amărât, până ce l-a înhățat o patrulă și cum tn halul în care era, inspira bănueli că e bolșevic a fost bine bătut!... întâmplarea e tragică mai ales pentru cel rămas desculț și desbrăcat deși parcă ți-e necaz, pe omul care a ținut cu orice preț să facă, dar pe vremurile astea de ploi răcoroase. A dorit bac, și a căpătat și un bun masagiu la corpul de gardă. Cred că s'a vindecat de meteahna băilor pentru mulți ani. Dar uitându-ne la sărmanul naiv disputat, o presimțire sinistră ne-a străbătut sufletul. Mult nu va trece și cum prețurile tuturor lucrurilor de îmbrăcăminte se mențin, mulți foarte mulți, vor ajunge să circule ca și dânsul desculți și desbrăcați. De unde sute de lei pentru o pereche de ghete? De unde sute de lei pentru un costum de haine? De unde alte sute de lei pentru îndestularea gurei? Mare minune de ar mai avea oamenii cu ce să-ți facă niște catrințe cu sacouri și are dichisuri cu cari se pot înțoli acum numai cei cu venituri mari de tot. Speculanții vor ajunge să transformi, portul nostru european în ceva abracadabrant, de tot. Și atunci ținee-le muncă pe capul birtelor,patru,lc Nu vor prididi să ancheteze pe toți bolșevicii cari vor circula cu gambeta pe cap și, fără cipicei, veți vedea! .... Stan Bolovan Întrunirea imtorhaliofianși CONFERINȚA D-LUI M. MORA 'Conservatorii naționaliști s’au întrunit ori d. a. sub, președinția d-lui Mihail Cantacuzino. D. MIH. MORA vorbind despre activitatea politică a guvernului liberal, s-a făcut un aspru rechizitoriu. D-sa vorbind de politica externă, a drlui Ion Brătanu, spune, că România de câte ori a fost solicitată a intra in războiu alături de Antantă, d. Brătianu a declarat că nu poate să-și ia răspunderea, intrucât nu i s’a garantat cedarea întregului Banat, și că va face războiu alături cu Antanta numai atunci când i se va garanta Întreg Banatul. Oh. Intrând în războiul I. Brătianu a făcut marea greșală de a nu lua consimțământul Serbiei, care astăzi își revendică drepturi asupra Banatului. Astăzi la Paris, d. Ion Brătianu, in loc să trateze interesele românești, împreună cu cei mai capabili bărbați politici, stă la Paris împreună cu o falangă de ingineri, toți cointeresați ai afacerilor liberale. D Mora, relevând numeroasele greșeli politice ale d-lui Brătianu, face o aspră critică, felului cum este alcătuit corpul nostru diplomatic. Și mai ales felului cum ne-au reprezentat acești diplomați. D-sa arătă ca ridicole delegațiune de politică externă date d-lui dr. Anghelescu în America și d-lui V. Antonescu la Paris. Vorbind de politica internă d. Mora, spune că la consiliul de Coroană de la Sinaia din 1911, partidul conservator a fost acela care s’a opus cu hotărâre politicei Regelui Carol și a gaștei liberale a d-lui Brătianu, care erau gata a ne înregimenta politicei nemțești. ’ Politica guvernului liberal, este o politică, de camătă necinstită și veșnic cointeresată. D-sa citează anuntul societăței liberale Govora- Călimănești, căreia, în marea lipsă de trenuri, i s’a pus la dispoziție trenuri speciale, ori de câte ori va voi ași trimite agenți la Govora sau Călimănești, încheind expunerea sa . Mora propune ca partidul conservator să ia măsuri contra transfugilor politici, între care socotește in primul rând pe d-nii Em. Antonescu și Rădulescu-Motru profesori universitari. D. A. ELIESCU face mai multe observațiuni asupra politice, guvernului liberal R. C. D, Programul d-lui Paderewski Lyon — D Paderewski- președintele consiliului polonez a petrecut 15 zile la Varșovia, unde a avut să îndeplinească o operă, din cele mai importante. Este vorba de fixarea, de acord cu șeful statului polonez și cu dieta polonă, a unui program politic pentru hotarele orientale ale Poloniei. Duminică 1 Ionia wis Cu Suveranii prin Ardeal „i, I [UNK] *1 ■ [UNK] [UNK] [UNK] • Note și impresii _______ de FULMEN Primirea la Bistrița.—Jurământul veteranilor. Defilarea sașilor.—Ospățul dela prefectură BISTRIȚA, 27 .Mai. — Un lucru caracteristic și demn de relevat în toată această călătorie triumfală a Suveranilor în Ardeal, e faptul că primirea ce se face, deși asemănătoare unor variante pe aceeași temă, discursuri, defilări și banchete, are totuși în fiecare oraș o notă aparte, notă interesantă, duioasă sau originală. Bistrița oraș frumos, botezat de curând pe românește, s’a grăbit la rându-i să îmbrace haină de sărbătoare și toți locuitorii lui, mic și mare să iasă în calea celor din țară, cu flori, urale și muzici. Alături cu românimea delirantă de bucurie, sașii din localitate au venit cu toții să jure supunere regelui nostru. In cortegiul etnografic, bărbații trec la rând cu pas milităresc, iar femeile stârnesc deosebita curiozitate a noastră prin portul lor. Fustele lungi albe și crețe până la pământ, bruiere brodate de catifea și în cap peste coafură un fel de potcap înalt negru care te miri cum de se ține în echilibru. Ele defilează într’o ordine soldățească strigând ca și bărbații sași, Hoch și Heil de răsună văzduhul. Dar sute mii, zeci de mii de români, românce urmează. Aceiași însuflețire ca la Oradea Mare, Careiu Mare și Bichiș-Ci&ba. Deodată însă se produce în public o mișcare mai deosebită și precedând armata română, un grup de veterani fluturând un drapel din care a rămas câteva glorioase zdrențe, apare, se grupează în cerc în fața tribunei Regale și steagul se înclină. Regina coboară lângă rege și cu ochii umeziți ascultă jurământul înnălbitului de ani grănicer care cu glas tremurat povestește în câteva cuvinte, un frumos basm de eroi , basmul steagului ce se înclină azi în piața Bistriței. Dăruit de Maria Tereza regimentului 2 de grăniceri, din Năsăud-Bistrița, ©l a luat parte la 122 de lupte, până în anul 1848, când desființându-se regimentul, din banii care au rezultat după urma vânzărei efectelor, armelor lui, e’a clădit liceul din Năsăud.* Iar acuma, majestate, noi veteranii care l’am păstrat cu sfințenie, urmează , bătrânul grănicer, îl depunem în mâinile voastre și vă rugăm să reîntregiți regimentul. Și ca semn de adâncă supunere cei patruzeci de viteji cu pletele ca argintul, îngenuche și strigă cu piepturile bătând de emoție jurământul lor de credință. Văzduhul răsună atunci de cântecul „Deșteaptă-te române“, iar sufletul marelui Mureșeanu plutește peste capetele frumoasei domnițe, al regelui român și ale întregului neam azi strâns la daltă în nedespărțită frățească dintopire. La înapoierea dela doi itare o Inscripție la un portal înflorit face să bată multe inimi . — Ave Caesar, populus daco-romanuste salutat. MASA REGALA Un ospăț strălucit, întrunește apoi pe Suverani,autoritati, ofițeri și presă în sala prefecturei. Aici am putut admira costumele românești și săsești cele mai superbe. Iar la masă, fără îngâmfare, cu o modestie și grație rară, servesc cu drag pe oaspeții din București, înseși drele din elita locală E frumoasa fiică a prefectului, e grațioasa, fina copilă a fostului director sas al prefecturei sunt zeci de flori ale Bistriței nobile, cari aleargă însuflețite de la un tacâm la altul, făcând pe mulți să-și uite de mâncarea servită, robiți de atâta gingășie și de atâta ospitalitate. In urmă, cu toții plecăm cu sufletul plin, despărțindu-ne cu greu de Bistrița prietenoasă, care aclamă din nou în parcursul spre gară cortegiul Suveranilor. Dar Clujul și apoi Turda ne așteaptă. Turda Marelui Mihai și mândria ne stăpânește la gândul că rominiuea din vechiul regat se va închina de astădată nesupărată pe pământul stropit cu sângele Viteazului care a pus zilele fără de pereche pe cari le trăim azi. _ FULMEN. Agitația gărzei naționale " Viena " Vietta. — Domnește o vie irigație în garda națională (Volkwehr) in urma unui decret care ordonă reducerea efectivului ai acestor trupe. Ziarul potner Soldat“ organ comunist, distribue prin cazărmi și pe străzi, ediții speciale invitând pe soldați la rezistență contra decretului. Cu toată minoritatea comuniștilor, guvernul din Viena ține să evite o mișcare a comuniștilor, deoarece fiecare soldat din Volkwehr ar lupta văzându-și existența amenințată. întrunirea convocată astăzi de comuniști va propune un ultimatum secretariatului de război, somându-i să retragă în 48 de ore decretul de reducere. In caz de refuz, garda națională ar avea intenția să pună stăpânire pe clădirile militare din Viena, în special pe ministerul de război. Oe este cu efectele comunei București întrebăm pe d. Primar al Capitalei dacă apreciază gravitatea faptului da a nu se plăti cupoanele exigibile și titlurile ieșite la sorți ale efectelor comunei București. Banca Națională, care are în seamă aceste plăți, răspunde că nu a primit depozitul de la Primărie; funcționarii de la direcția contabilității răspund că, Primăria nu are și nu-și poate procura bani, din cauza actualelor împrejurări, iar d. Director Chiriță Micăescu, amână publicul pe motivul că formalitățile nu sunt îndeplinite, spre a se putea ordonanța sumele necesare. Că Primăria nu are bani, se poate! In acest caz, ar trebui să se avizeze la oricare alt mijloc decât discreditarea comunei și depreciarea efectelor sale publice. Dacă numai formalitățile de buget sau credit nu s’au putut îndeplini, în acest caz d. Primar ar trebui să sancționeze, cu toată asprimea, vina acelora cărora se datorește,neglijarea îndeplinirii, la timp, a unor atare prea importante formalități. Daca oricare particular trebue să-și plătească, la ziua și ora fixată prin angajament, datoria sa, cu atât mai mare este datoria Capitalei României Mari! Mișcarea socialistă ADUNAREA SECȚIUNEI BUCUREȘTI Mâine Duminică are loc la «Tubul socialist adunarea generală » membrilor secțiunei București. Se vor comemora doi ani de la moartea lui Max Wexier, și se vor discuta chestiuni în legătură cu conferința socialistă. AGITAȚIA LUCRATOARELOR DE LA STABILIMENTUL WEISBERG Lucrătoarrele de la Weisberg, stabiliment de arte grafice din Capitală, plătite derizoriu pentru o muncă obositoare de 9 și jumătate ore pe zi, s-au organizat în sindicatul lor de breaslă spre a-și apăra interesele. Drept urmare, ele au început a fi șicanate de patronul atelierului care le-a amenințat cu concedierea in massă pentru această mare vină. De altfel, începutul l’a făcut cu zece lucrătoare pe cari le considera drept mai primejdioase, stârnind prin această măsură și mai mult nemulțumirile în atelierul său. Lucrătoarele au declarat în unanimitate greva: CONSFĂTUIREA METALURGIȘTILOR In zilele de 8 și 9 Iunie are loc în Capitală conferința Lipiuuei metalurgiștilor la care vor lua parte delegați din întreaga tară. % ÎNTRUNIREA lucratorilor BRUTARIEri după amiază a avut roc în sala sindicatelor o întrunire a lucrătorilor brutari din Capitală. Au luat cuvântul mai mulți muncitori discutând diverse chestiuni de breaslă. In timpul cuvântării d-lui Niculescu-Mizil a survenit o mică neînțelegere între cei întruniți ofițerul-delegat al comandamentului din cauza unei interpretări greșite. Incidentul s’a aplanat însă prin bună înțelegere astfel că ședința suspendată pentru un moment, a putut să continue. . Au vorbit apoi d-nii: Zamfirescu, Grosu, Radian, Predescu, etc. SERBĂRI PENTRU „SOCIAUSMUL“ La Iași va avea loc Lumineca viitoare o serbare câmpenească în folosul ziarului „Socialismul“. f