Dimineaţa, iunie 1919 (Anul 16, nr. 4700-4728)

1919-06-01 / nr. 4700

M Wt.iea.­MO. 4700 SSîii Conirn-firopiierSIs üemaEisi' Germania a înmânat d-lui Cle­­menceau contrapropunerile ei. Ele vor fi luate în cercetare de dele­gații aliați ,- și numai dacă aceștia vor refuza să­ trateze sau sa ad­mită vreo modificare a procesului lor, delegația germană va avea să se pronunțe dacă da sau nu voește să semneze preliminariile. Dacă nu se cunoaște încă decât un scurt rezumat, cuprins în două pagini, al contrapropunerilor ger­mane așternute pe una sută cinci­zeci de pagini tipărite, — se poate însă deduce și din acest­ rezumat pe ce teren se pune Germania. Ea acceptă dezarmarea. Se mul­țumește cu o sută de mii de oa­meni, inclusiv ofițerii și în ce pri­vește flota se oferă chiar să dezar­meze putinele vase ce i-au fost lă­sate. In schimb cere să i se lase o parte din vasele de comerț mai mari de 1600 tone. . Germania se declară gata să plă­tească indemnizări, mai cu seamă Belgiei și Franței de Nord; se de­clară gata­ să verse asupra acestor indemnizări acontul cerut de două­zeci și cinci miliarde franci. Dar refuză­­ să se recunoască creditoare pentru o sumă ce ar fi să se fixeze abia peste doi ani, ci cere ca acea­stă sumă să fie fixată din capul locului și propune cifra de 125 mi­liarde franci. έn Germania se declară gata să facă ?­ concesiuni teritoriale. Ea recu­noaște că sunt in vechile ei frun­tarii populatiuni, ca cea poloneză, care nu vor să rămână sub suze­ranitatea ei. Totuși ea cere pentru toate teritoriile ce i se dispută ple­biscitul, pentru ca astfel să fie re­cunoscut dreptul de autodetermi­nare. Intre teritoriile pentru cari delegația germană cere autodeter­minarea, nu e enumărată Alsacia- Lorena. După alte știri cari au pre­cedat remiterea contrapropunerilor, nu trebuie conchis­ din aceasta că ou cere plebiscitul și pentru provin­ciile răpite la 1571. Se pare însă că cu privire la ele contrapropunerile se mărginesc a constata, numai, că sunt luate Germaniei fără o consul­tare prealabilă a populațiunei lor­. In ce priv­ește coloniile, Germania «Imite­ ca ele să fie date Societății națiunilor, dar cere ca să i se atri­buie ei mandatul pentru admini­strarea lor. In acelaș timp ea cere ca să fie din capul locului admisă în Societatea națiunilor, pentru care propune o altă formă de organizare, implicând obligativitatea arbitraj­­ului, controlul armamentelor pen­tru toți, etc., etc­ . " Contrapropunerile germane vor­­ fi studiate de delegații­ aliați. Acea­­­­sta cere cu­ atât mai m­ult timp, cu cât mai sus nu am făcut de­cât să enumărăm în treacăt și pe scurt clauzele principale ale modului cum își închipue Germania pacea, pe când, în proectul de tratat elaborat de dânsa, sunt cuprinse foarte mul­te amănunte, în special în ce pri­vește chestiunile financiare și eco­nomice, nu numai de la stat la stat, dar și între supușii statelor con­tractante. Omenirea sătulă de război, dorni­că d­e pace așteaptă cu nerăbdare veștile ce vor veni de azi înc­olo din Paris. Ce-i vor aduce aceste vești? O eră nouă de fericire și li­niște sau nouă frământări și pri­mejdii? v Solutia la chestia Flame Lyon, — „Temps‘‘ asigură că acor­dul este de fapt săvârșit în chestiunea Flarb­e și adaugă în această privință următoarea informație: Președintele Wilson care trebue să vorbească as­tăzi cu delegații iugo­slavi, a dat a­­sentimentul său, la un aranjament pri­mit de d. Orlando. Iată conținutul esen­țial : 1) Orașul Fium­e, exceptând car­­­tierul Sussari, va forma cu regiunea de la apus, un stat independent pus sub egida Societăței Națiunilor. Acest stat va fi învecinat teritoriului italian și va conține calea ferată care pleacă din Fiume pentru a se îndrepta spre Lay­­bach. 2) Zara și Sebenico vor fi duse sub suveranitatea Italiei, care va re­nunța la orice altă parte a coastei Dal­mației și a hinterlandului ei. 3) Italia va avea de asemenea sub a ei suvera­nitate. Insulele zise strategice- adică insulele Cherso și Lussin, la sud-vest de Fiume, precum și insula Lissa și in­sulele exterioare cu cari se­­ înveci­nează. 4) Pe de altă parte Societatea Națiunilor va atribui guvernului Italian mandat asupra Albaniei, unde tratatul de la Londra a asigurat deja Italiei,­ o influență prononderantă Mobilizarea in Ardeal D. Jurîs Maniu, președintele con­siliului diligent a dat un ordin de chemare tuturor tinerilor născuți in anul 1890 cu excepția maghiarilor Tinerii aceia se vor prezenta în ultimele zile din Maiu, la cercurile de recrutare din Sibiu, Brașov, Târgu-Mureșului, Bistrița, Cluj, Al­­ba-Iulia, Orăștie și Dej, după cum locuesc în ținuturile ce dețin de a­­cele cercuri —1 I hív r----------_ știri politice Guvernul bulgar de­misionat O depeșă a Agenției telegrafice en­gleze Exchange, anunță că și gu­­­vernul Teodoroff remaniat a tre­buit să demisioneze. Un nou guvern nu a putut fi Încă alcătuit. ' / Grevă politică în Anglia Sir Robert Ilare ministrul mun­­cei In cabinetul englez s'a dus la Pa­ris la 23 Mai, pentru a expune d-lui Lloyd George, nouile pretențiuni­ ale triplei alianțe a minerilor, cheferiști­lor și muncitorilor la transporturi, pe cari acestea le-au comunicat gu­vernului englez. Aceste revendicări, prezentate sub amenințarea de a înceta lucrul, sunt: Abandonarea ligei serviciului mili­tar obligator; încetarea blocadei contra Germaniei.­­Retragerea tutu­ror trupelor din Rusia. Punerea in libertate a tuturor deținuților“ pentru cazuri de conștiință“. Ridicarea li­mitei veniturilor scutite, de impozit, * mi ...........-ii ^ Tren direct de mărfuri franceze Zilele acestea, sos­ite in București primul tren direct francez de măr­furi, trenu­l e compus din șaispre­zece vagoane duble și aduce o can­titate de vre-o trei sute tone produse utile de fabricațiune fra­nceze, ca droguerii, săpunuri articole farma­ceutice, încălțăminte,­­stofe. Trenul care vine la București, a trecut prin Italia fi­­e organizat și comdus ca un comandant militar de d. locotenent Faure, un cunoscut și de­votat prieten al României, ia­r ca în­soțitor civil de d. Maurice PollacJc., mare industriaș din Villelancuse. tszamsmammrammmmmmmmmmmmmmmam TELEFON I Direct la 10.66 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84 Cazul dela Jilava NU S’A SCHIMBAT NIMIC . Am arătat în câteva rânduri situația deplorabilă a deținuților de la închisoa­rea Jilava și am cerut energic reme­dierea răului întrucât nu poate fi un titlu de glorie ca în vremurile acestea de prefaceri și larg, democratism să persistăm în păstrarea anumitor mora­­vuri cari ne exclud din cercul statelor apusene și ne apropie de Rusia țarista. Ca urmare a celor scrise de noi și de celelalte ziare democratice s’a o­­rânduit o anchetă și s’au dat făgădueli că regimul celor ținuți în acest fort se va îmbunătăți. D. general Rășcajiu a mers cu liberalismul până acolo încât recunoscând situația precară a deținu­ților. — în­ majoritate ținuți preventiv luni dearândul, fără a fi măcar instruiți, — a declarat într'un moment de sin­ceră revolta­. — Dar e îngrozitor!! Natural, a spu­s și a­șa că va inter­veni. Situația a rămas însă aceeaș. A venit apoi de general Rujinski care pe lângă alte multe promisiuni a declarat că se va­ da deținuților o alocație de câțiva lei pe zi pentru a-și procura sin­guri mâncare. Un alt domn ofițer superior le-a fă­găduit și cafea și carne conservată de două ori pe săptămână. Nimic din toate astea, cei cari au venit în anchetă, au împărțit făgădueli pretutindeni, au plecat și lucrurile au rămas aceleași. Deținuții de la Jilava­­ se plâng din nou că nu sunt instruiți și judecați pentru a se alege odată cu ei și că sunt hrăniți înainte­­ cu teama de car­tofi plină de murdării. Iar comandantul fortului, d. maior Angheleanu­ care spu­ne că ș­ d-sa e socialist — dar un so­cialist foarte original, dă ordine să-i scoată la instrucție,­­săi curce de sute de ori,pe zi în băltoacele pușcăriei și să-i bage în carcere infecte atunci când i se pare că indivizii au greșit cu ceva. Cerem încă odată curmarea acestei detestabile stări de lucruri căci, în de­finitiv, nenorociții aceștia sunt oameni ca și fior și trebuesc tratați omenește. ___________ p. a. s. S3 bani numărul Soluția in chestia Bănetului? Curbii pretind că li s’a dat Versețul și biserica­ Albă și s’a admis plebiscit în Temișoara Ziarul Patria, organul consiliului dirigent din Sibiu publică următoa­rea telegramă din Belgrad care cu­prinde declarația unui delegat sârb întors de la conferință: •.Chestiunea Bacicăi este pe deplin rezolvată, numai asupra orașului Baia mai continuă tratativele. Pentru acea­sta a rămas incă la Paris un delegat al nostru. Cât privește Banatul și Ver­setul și Biserica Albă sunt ale noastre. Cu privire la Timișoara am cerut ple­biscit“. * Această declarație, oficiosul consi­liului dirigent o însoțește de urmă­toarele observații: Acestea sunt declarațiile unui mem­bru din delegația sârbă, care s’a reîntors zilele trecute de la Paris, la Belgrad. Încă o confirmare deci, că pretenițiunile noastre legitime au fost nesocotite, că aspirațiile noastre drepte au fost batjocorite, că astăzi noi suntem poporul, în detrimentul căruia trebue să se împlinească pof­tele nesăbuite ale popoarelor alături de țari am­ luptat. Declarațiile delegatului sârb sunt însă in aceeași vreme o dovadă a absurdităților, ce s'ar pune la cale la Versailles. Sârbilor li se dă fără ple­biscit o bucată de pământ, căre nouă ni se contestă și li se admite un plebiscit asupra unui oraș, când nouă ni se refuză acelaș lucru asu­pra unei regiuni întregi. De ce nu am putea oare cu acelaș drept cete și noi plebiscit asupra tuturor comu­nelor românești din Torontali de ce nu am, putea cere asupra comunelor românești din valea Timocului, ori asupra celora de dincolo de Nistru! Și dacă l-am cere, ni s’ar da, oare? Iar dacă se admite pentru Sârbi plebiscitul asupra unui singur oraș, de ce nu se admite și pentru un ți­nut întreg, care este o unitate geo-intreg.­­ Lucrul acesta nu­ poate înțelege nici o minte sănătoasă. Autodetermi­narea este lozinca vremii și cel mai frumos grind răsărit din răsboiul de astăzi, dusă insă până la extrem, ea prezintă simptomele prostiei. Căci dacă se admite pentru orașul Timi­șoara plebiscitul si autodetermina­rea, de ce nu s’ar admite și pentru orașul Gloria din­ America o creație a Românilor emigrați acolo. Suntem siguri că de s'ar admite, această lo­calitate ar reveni­ României. Ce-ar zice In cazul acesta Wilson, de apli­carea principiilor sale. Nu plebiscit, nu autodeterminare! Ceea ce se petrece astăzi cu­ noi, este cea mnfigurată bătaie de joc. Se bate joc de uriașele noastre jertfe, de sutele de mii de morți, de sufe­rința noastă milenară! Poporul Român va fti, desigur, răs­punde după cum s­e cuvine ace­stor a­­tacuri la demiterea noastră si va. Sti da valoare, dreptelor­ noastre ce­reri si pe altă tale, decât cea a, pro­­ie­stărilor platonice, Meetingul de amâine Majoritatea comercianților din Capitală au hotărât ca Duminică, cu ocazia tinerei marelui meeting na­țional de protestare contra oricărei știrbiri a integritate! Banatului să închidă prăvăliile, magazinele, ca­fenelele și toate localurile publice de la orele 11—12 dimineața. Se va alege o comisiune compu­să din comercianți și studenți ca să supravegheze, ca h­otărîrea aceasta să fie aplicată de toți comercianții, deși nimeni nu crede că se va găsi unul care s’o calce. Pe de altă parte s’a hotă­rit ca Duminică toată Capitala să fie pa­voazată, arborându-se steaguri tri­colore. Membrii tuturor societăților din Capitală se vor întruni până la o­­rele 10, la sediul societăților res­pective, și de acolo vor pleca spre sala Eforiei. * —i' —— ———I—' b­ ——————mm CAtNPURI SIMPLE De prevestire sinistră Zilele acestea s'a prezentat la re­dacția noastră un om, în vestă și in r.iorn.pi! Fusese vifeticele să facă o bac la Floreasca și niște pungași i-au șterpelit haina, ghetele și parde­siul. Lipsit de bani­ străin in Capi­tală omul a plecat prin­ târgul Moși­lor uluiți și amărât, până ce l-a în­hățat o patrulă și cum tn halul în care era, inspira bănueli că e bolșevic a fost bine bătut!... întâmplarea e tragică mai ales pentru cel rămas desculț și desbrăcat deși par­că ți-e necaz, pe omul care a ținut cu orice preț să facă, dar pe vremurile astea de ploi răcoroase. A dorit bac, și a căpătat și un bun masagiu la corpul de gardă. Cred că s'a vindecat de meteahna băilor pen­tru mulți ani. Dar uitându-ne la sărmanul naiv disputat, o presimțire sinistră ne-a străbătut sufletul. Mult nu va trece și cum prețurile tuturor lucrurilor de îmbrăcăminte se mențin, mulți foarte mulți, vor a­­junge să circule ca și dânsul desculți și desbrăcați. De unde sute de lei pentru o pe­reche de ghete? De unde sute de lei pentru un costum de haine? De unde alte sute de lei pentru îndestularea gurei? Mare minune de ar mai avea oa­menii cu ce să-ți facă niște catrințe cu sacouri și are dichisuri cu cari se pot înțoli acum numai cei­ cu veni­turi mari de tot. Speculanții vor ajunge să trans­formi, portul nostru european în ce­va abracadabrant, de tot. Și atunci ținee-le muncă pe capul birtelor,patru,lc Nu vor prididi să ancheteze pe toți bolșevicii cari vor circula cu gambeta pe cap și, fără cipicei, veți vedea!­­­­ .... Stan Bolovan Întrunirea imtorhaliofian­și­ CONFERINȚA D-LUI M. MORA 'Conservatorii naționaliști s’au în­trunit ori d. a. sub, președinția d-lui Mihail Cantacuzino. D. MIH. MORA vorbind despre ac­tivitatea politică a guvernului libe­ral, s-a făcut un aspru rechizitoriu. D-sa vorbind­ de politica externă, a drlui Ion Brătanu, spune, că Româ­nia de câte ori a fost solicitată a intra in războiu alături de Antantă, d. Brătianu a declarat că nu poate să-și ia răspunderea, intru­cât nu i s’a­ garantat cedarea întregului Ba­nat, și că va face războiu alături cu Antanta numai atunci când i se va garanta Întreg Banatul. Oh­. Intrând în războiu­­l I. Brătianu a făcut ma­rea greșală de a nu lua consimță­mântul Serbiei, care astăzi își re­vendică drepturi asupra Banatului. Astăzi la Paris, d. Ion Brătianu, in loc să trateze interesele românești, împreună cu cei mai capabili băr­bați politici, stă la Paris împreună cu o falangă de ingineri, toți cointe­resați ai afacerilor liberale. D Mora, relevând numeroasele greșeli politice ale d-lui Brătianu, face o aspră critică, felului cum este alcătuit corpul nostru diplomatic. Și mai ales felului cum ne-au re­prezentat acești diplomați. D-sa arătă ca ridicole delegațiune de politică externă date d-lui dr. Anghelescu în America și­ d-lui V. Antonescu la Paris. Vorbind de politica internă d. Mora, spune că la consiliul de Co­roană de la Sinaia din 1911, partidul conservator a fost acela care s’a o­­pus cu hotărâre politicei Regelui Carol și a gaștei liberale a d­-lui Brătianu, care erau gata a ne înre­gimenta politicei nemțești. ’ Politica guvernului liberal, este o politică, de camătă necinstită și veșnic cointeresată. D-sa citează a­­nuntul societăței liberale Govora- Călimănești, căreia, în marea lipsă de trenuri, i s’a pus la dispoziție trenuri speciale, ori de câte ori va voi ași trimite agenți la Govora­ sau Călimănești, încheind expunerea sa . Mora propune ca partidul conservator să ia măsuri contra transfugilor poli­tici, între care socotește in primul rând pe d-nii Em. Antonescu și Ră­­dulescu-Motru profesori universi­tari. D. A. ELIESCU face mai multe observațiuni asupra politice,­ guver­nului liberal R. C. D, Programul d-lui Pade­rewski Lyon­ — D Paderewski- preșe­dintele consiliului polonez a petre­cut 15­ zile la Varșovia, unde a avut să îndeplinească o operă, din cele m­ai importante. Este vorba de fixarea, de acord cu șeful statului polonez și cu dieta polonă, a unui program politic pen­tru hotarele orientale ale Poloniei. Duminică 1 Ionia wis Cu Suveranii prin Ardeal „i, I [UNK] *1 ■ [UNK] [UNK] [UNK] • N­ote și impresii _______ de FULMEN Primirea la Bistrița.—Jurământul veteranilor.­­ Defilarea sașilor.—Ospățul dela prefectură BISTRIȚA, 27 .Mai. — Un lucru caracteristic și demn de relevat în toată această călătorie triumfală a Suveranilor în Ardeal, e faptul că primirea ce se face, deși asemănă­toare unor variante pe aceeași temă, discursuri, defilări și banchete, are totuși în fiecare oraș o notă a­par­te, notă interesantă, duioasă sau o­­riginală. Bistrița oraș frumos, botezat de curând pe românește, s’a grăbit la rându-i să îmbrace haină de sărbă­­toare și toți locuitorii lui, mic și ma­re să iasă în calea celor din țară, cu flori, urale și muzici. Alături cu românimea delirantă de bucurie, sașii din localitate au venit cu toții să jure supunere regelui nostru. In cortegiul etnografic, bărbații trec la rând cu pas milităresc, iar fe­meile stârnesc deosebita curiozitate a noastră prin portul­ lor. Fustele lungi albe și crețe până la pământ, bruiere brodate de catifea și în cap peste coafură un fel de potcap înalt negru care te miri cum de se ține în echilibru. Ele defilează într’o ordine soldă­țească strigând ca și bărbații sași, Hoch și Heil de răsună văzduhul. Dar sute­ mii, zeci de mii de ro­mâni, românce urmează. Aceiași în­­suflețire ca la Oradea Mare, Careiu Mare și Bichiș-Ci&ba. De­odată însă se produce în pu­blic o mișcare mai deosebită și pre­cedând armata română, un grup de veterani fluturând un drapel din ca­re a rămas câteva glorioase zdrențe, apare, se grupează în cerc în fața tribunei Regale și steagul se înclină. Regina coboară lângă rege și­ cu o­­chii umeziți ascultă jurământul în­­nălbitului de ani grănicer care cu glas tremurat povestește în câteva cuvinte, un frumos basm de eroi , basmul steagului ce se înclină a­zi în piața­ Bistriței. Dăruit de Maria Tereza regimentului 2 de grăniceri, din Năsăud-Bistrița, ©l a luat parte la 122 de lupte, până­­ în anul 1848, când desființându-se regimentul, din banii care au rezultat după urma vânzărei efectelor, armelor lui, e’a clădit liceul din Năsăud.­­* Iar acuma, maj­estate, noi ve­­teranii care l’am păstrat cu sfin­țenie, urmează , bătrânul grănicer, îl depunem în mâinile voastre și vă rugăm să reîntregiți regimentul. Și ca semn de adâncă supunere cei pa­truzeci de viteji cu pletele ca argin­­tul, îngenuche și strigă cu­­ piepturi­­­­le bătând de emoție jurământul lor de credință.­­ Văzduhul răsună atunci de cânte­cul „Deșteaptă-te române“, iar su­fletul marelui­­ Mureșeanu plutește peste capetele frumoasei domnițe, al regelui român și ale întregului neam azi strâns la daltă în nedes­­părțită frățească dintopire. La înapoierea dela doi itare o Inscrip­­ție la un portal înflorit face să bată multe inimi . — Ave Caesar, populus daco-roma­­nus­te salutat. MASA REGALA Un ospăț strălucit, întrunește apoi pe Suverani,­­autoritati, ofițeri și presă în sala prefecturei. Aici am putut ad­mira costumele românești și săsești cele mai superbe. Iar la masă, fără în­gâmfare, cu o modestie și grație rară, servesc cu drag pe oaspeții din Bucu­rești, înseși d­rele din elita locală­ E frumoasa fiică a prefectului, e grațioa­sa, fina copilă a fostului director sas al prefecturei sunt zeci de flori ale Bistriței nobile, cari aleargă însuflețite de la un tacâm la altul, făcând pe mulți să-și uite de mâncarea servită, robiți de atâta gingășie și de atâta ospitali­­­tate.­­ In urmă, cu toții plecăm cu sufletul plin, despărțindu-ne cu greu de Bistri­ța prietenoasă, care aclamă din nou în parcursul spre gară cortegiul Suvera­nilor. Dar Clujul și apoi Turda ne aș­teaptă. Turda Marelui Mihai și mân­dria ne stăpânește la gândul că romi­­niu­ea din vechiul regat se va închina de astădată nesupărată pe pământul stropit cu sângele Viteazului care a pus zilele fără de pereche pe cari le trăim azi. _ FULMEN. Agitația gărzei naționale " Viena " Vietta. — Domnește o vie iriga­ție în garda națională (Volkwehr) in urma unui decret care ordonă re­ducerea efectivului ai acestor trupe. Ziarul potner Soldat“ organ co­munist, distribue prin cazărmi și pe străzi, ediții speciale invitând pe soldați la rezistență contra decre­tului. Cu toată minoritatea comu­niștilor, guvernul din Vien­a ține să evite o mișcare a comuniștilor, de­oarece fiecare soldat din Volkwehr ar lupta văzându-și existența ame­nințată. întrunirea convocată astăzi de comuniști va propune un ulti­matum secretariatului de război,­ somându-i să retragă în 48 de ore decretul de reducere. In caz de re­fuz, garda națională ar avea inten­ția să pună stăpânire pe clădirile mi­­litare din Viena, în special pe mini­sterul de război. Oe este cu efectele­ comunei București întrebăm pe d. Primar al Capitalei dacă apreciază gravitatea faptului da a nu se plăti cupoanele exigibile și tit­lurile ieșite la sorți ale efectelor co­munei București. Banca Națională, care are în seamă aceste plăți, răspunde că nu a primit depozitul de la Primărie; funcționarii de la direcția contabilității­ răspund că, Primăria nu are și nu-și poate procu­ra bani, din cauza actualelor împreju­rări, iar d. Director Chiriță M­icăescu, amână publicul pe motivul că formali­tățile nu sunt îndeplinite, spre a se putea ordonanța sumele necesare. Că Primăria nu are bani, se poate! In acest caz, ar trebui să se avize­ze la oricare alt mijloc decât discreditarea comunei și depreciarea efectelor sale publice. Dacă numai formalitățile de buget sau credit nu s’au putut îndeplini, în acest caz d. Primar ar trebui să sanc­ționeze, cu toată asprimea, vina ace­lora cărora se datorește,neglijarea în­deplinirii, la timp, a unor atare prea importante formalități. Daca ori­care particular trebue să-și plătească, la ziua și ora fixată prin an­gajament, datoria sa, cu atât mai mare este datoria Capitalei României Mari! Mișcarea socialistă ADUNAREA SECȚIUNEI BUCU­REȘTI Mâine Duminică are loc la «Tu­bul socialist adunarea generală­ » membrilor secțiunei București. Se vor comemora doi ani de la moar­­tea lui Max Wexier, și se vor discuta chestiuni în legătură cu conferința socialistă. AGITAȚIA LUCRATOARELOR DE LA STABILIMENTUL WEISBERG Lucrătoarrele de la Weisberg, sta­biliment de arte grafice din Capita­lă, plătite derizoriu pentru o muncă obositoare de 9 și jumătate ore pe zi,­ s-au organizat în sindicatul lor de breaslă spre a-și apăra interese­le. Drept urmare, ele au început a fi șicana­te­ de patronul atelierului ca­re le-a amenințat cu concedierea in massă pentru această mare vină. De altfel, începutul l’a făcut cu zece lucrătoare pe­ cari le considera drept mai primejdioase, stârnind prin această măsură și mai mult ne­mulțumirile în atelierul său. Lucrătoarele au declarat în una­nimitate greva:­­ CONSFĂTUIREA METALURGIȘ­­TILOR In zilele de 8 și 9 Iunie are loc în Capitală conferința Lipiuuei meta­­lurgiștilor la care vor lua parte dele­gați din întreaga tară. % ÎNTRUNIREA lucratorilor­­ BRUTARI­Eri după amiază a avut roc în sala sindicatelor o întrunire a lu­­crătorilor brutari din Capitală. Au luat cuvântul mai mulți mun­citori discutând diverse chestiuni de breaslă. In timpul cuvântării d-lui Niculescu-Mizil a survenit o mică neînțelegere între cei întruniț­­­i ofițerul-delegat al comandamen­tului din cauza unei interpretări greșite.­­ Incidentul s’a aplanat însă prin bună înțelegere astfel că ședința suspendată pentru un moment, a putu­t să continue. . Au vorbit apoi d-nii: Zamfirescu, Grosu, Radian, Predescu, etc. SERBĂRI PENTRU „SOCIAUS­­­­MUL“ La Iași va avea loc Lumineca vi­itoare o serbare câmpenească în fo­losul ziarului „Socialismul“. f

Next