Dimineaţa, iunie 1919 (Anul 16, nr. 4700-4728)
1919-06-10 / nr. 4708
ANUL XV-en.-Mo. 4708 ma'tei imai SOM! Marea nenorocire ce ni se anunță dela Paris este că> de aci încolo România mare nu va putea întreține o armată mai numeroasă ca 50 000 de oameni, adică cam atâția cât România mică întreținea în timp de pace. , Ei bine, iacă o nenorocire care nu numai că nu’mi tulbură liniștea sufletească, dar care chiar mă bucură. Mă bucură ca democrat doritor de pace și de înfrățire între popoare . mă atrai bucur. Tn al treilea rând ca contribuabil, deoarece, reducându-se numărul oștirei ,, cheltuiala va fi mai redusă și ispita ruinătoarelor războaie va fi mai slăbită și, prin urmare, contribuțiile noastre apărate de noui sportrvi. Dar, — se zice, — de ce aliații noștri cei mari să ne puie pe noi ceștia mici pe acelaș rând ca pe îninși și să ne limiteze numărul soldaților? De ce să nu se supue și ei la limitarea ce impun altora? La întrebările astea două, răspunsul vine de la sine : Fiindcă cei mari au chemarea d’a impune atât învinșilor cât și aliaților mici ceea ce le trebue pentru siguranța lor, că războaie nu vor mai fi nici contra lor, nici între alții.. Fără dezarmarea, de altfel moderată, ce ne impun nouă, ei însuși n’ar putea dezarma, n’ar putea ajunge la economiile necesare cerute de greul vremurilor , n’ar avea de unde să se despăgubească de pierderile suferite de la vrăjmași și de banii ce ne-au împrumutat, nouă micilor, pentru nevoile războaielor noastre. Dacă cei tiran ne-ar lăsa de capul nostru, e probabil că guvernanții din toate statele nou create, sau sporite în granițe, — dar tot nemulțumite — s’ar înarma, care mai de care pregătind noui războaie pentru nenorocirea noastră, a copiilor noștri și pentru deslănțuirea unui nou război mondial. După aceea, marile puteri vor putea ajunge a-și limita și numărul propriilor lor soldați. Numai astfel va putea omenirea păși treptat spre desarmarea totală și ajunge la desființarea armatelor permanente și a serviciului militar obligatoriu, desființare spre care de acum ne îndrumează limitarea de care ne plângem. Vom avea un guvern de tranziție? FORMAREA UNUi GUVERN DE TRANZIȚIE ÎNTÂMPINA PIEDICI C. BRATIANU SILIT SA SEMNEZE PACEA Am arătat mai zilele trecute, că formarea unui guvern de tranziție, este imposibila, întrucât nimeni nu vrea să-și ia răspunderea formării unui cabinet a cărui menire ar fi semnarea păcei. Cu toate acestea svonuri peste svonuri, puse în circulație de cercuri interesate, persistă în a afirma formarea unui guvern de funcționari. Mai deunăzi se spunea de un cabinet sub președinția generalului Văitoianu; puțin în urmă formarea acestui cabinet trebuia să fie încredințată d-lui Manolescu-Râmniceanu, pentru ca ori. un alt svon să desemneze pe generalul Coandă ca șef al viitorului guvern de tranziție . FRICA DE RĂSPUNDERE . Adevărul ce stă la baza acestor svonuri, este însă ușor de inteles. In fața dificultăților ce pe fiecare zi. d. Brătianu le întâmpină la Paris, formarea unui guvern ce va trebui să suporte rezultatele insuccesului d'-sale, este dorința vie și ilegitimă a liberalilor. " Decât că toți cei indicați, fug de răspundere. Astfel putem afirma cu certitudine, că eventualitatea formării unui cabinet Văitoianu, este cel puțin pentru un moment înlăturată. La propunerea făcută din general Văitoianu de a forma un guvern acesta a răspuns prin a ezita. In fața ezitărilor generalului Văitoianu, cari la un moment dat, am luat caracterul unui refuz, d Pherec clyde a încercat să-l convingă pe d C Manolescu-Râmniceanu să-și ia această sarcină.. „protesă, că și aci guvernul r - a găsit în fața unui șovăelnic ceea ce explică svonul cu cabinetul c Coandă. Desigur însă, că în momentul când Linul n COstiv elor^TYS.yirtț.. - .-JC hotărâ să-și asume greaua răspundere ce incumbă prezidarea unui guvern de tranziție d Brătianu va demisiona. i Până astăzi însă, putem afirma , fără teama de a fi desmințiți, că toate ale trei oferte făcute de liberali, au fost respinse După toate probabilitățile, forțate de împrejurări. d. BRATIANU VA TREBUI SA SEMNEZE , G. ROS. ( C. G. COSTA-FORU Știri din Ukraina La Kiev a apărut un decret al guvernului bolșevic pentru socializarea industriei și mobilizarea burghezitei. Un zar bolșevic anunță că Rozianco și alți membri ai fostei dume imperiale s-au întrunit în Caucaz în vederea alcituirei unui guvern rus. Rakovski e tot în Ukraina și într’o recentă cuvântare recunoaște că și in Kiev au loc progromuri evreești. In Odessa s’au înregistrat 6000 copii pribegi, fugiți și fără părinți. Orașul e supus la plata unor mari contribuțiuni de război. . Din Toraspol se vestește că s’au constatat mii de cazuri de siluire. Cârmuirea bolșevică locală are de gând să arunce mustru, fără judecată, preoți, ofițeri și burghezi. In toată Ukraina își bat joc de preoți și moaștele sfinților și rechiziționează toate produsele transportându-le în Rusia unde se simte o mare lipsă. TELEFON: Direcția 10.68 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84 $5 bani m Director: COMET. MILLE Marea potlogărie da la Brăila Cum operau acaparatori zahărului nemțesc.— Fraude de peste 40 milioane.—Ramificațiuni In toată țara O scandaloasă afacere a fost descoperită la Brăila. Un grup de speculatori bine organizați, a fost dat pe mâna justiției, pentru a fi provocat o urcare a prețului zahărului în împrejurările pe cari le vom povesti mai jos. După cum se știe la plecarea din Brăila, trupele germane au lăsat o imensă cantitate de zahăr, pe care nu au putut-o ridica, din cauza lipsei mijloacelor de transport și a plecărei precipitate.instalându-se după fuga germanilor autoritățile noastre, întreaga cantitate de zahăr a fost rechiziționată | __ ______din Brăila, în scop de a fi distribuită populației, pe prețul maximal ori'" I'T t " nu numai că n’a pus zahărul rămas în vânzare, dar prin toate mijloacele posibile înlătura orice ofertă ce se făcea din afară pentru furnizarea zahărului, pentru ca anumite perisonne _ să poată vinde cantitatea rechiziționată prim diverși interpuși, pe prețuri exorbitante . Este inutil, cred, a arăta că beneficiile rezultate din această operație au fost considerabile. Intr’adevăr, câștigul net ce trebuia să rămână speculatorilor, în căzul când n’ar fi fost prinși la timp, #8 de 40 MILIOANE. Maiorului Chim, comisarul regal care a fost primul sesizat, i s’a oferit pentru a tăinui cazul, jumătate de milion. RAMIFICAȚII IN TARA . Ceea ce Insă este demn de relevat „„,„1«rrimife. X-speculatorii din Brăila aveau o n.4 trasă „zonă de operație în restul țării. Astfel la Galați, unde zahărul se vindea cu 23 lei kgr. se respinge ofarta unui comerciant ce propunea afacerea unui vagon cu zahăr pe 8 lei kgr. pentru motivul că acest preț diferea cu 1 leu de la tariful maximal. Puțin timp însă după acest refuz comuna Craiova ridică din Galați 200 saci cu zahăr, pe un preț de speculă. La Constanța zahărul se vindea cu li—16 kgf. La un moment dat, se prohibește importul zahărului, pentru ca a doua zi, speculatorii să-l vândă cu 40 lei kgr Două vase cu zahăr părăsesc Constanța, oferta de 7 lei pe kgr., ce se făcuse de un mare comerciant, fiind refuzată. Un importator din Constantinopol aduce 400 vagoane cu zahăr, vrând a-l pune în vânzare pe un preț derizoriu. Vagoanele sunt refuzate, iar importatorul e nevoit să ia drumul Orientului. Toate aceste oferte erau sistematic respinse, pentru ca sediul central al speculatorilor din Brăila să poată urca cât mai mult prețul zahărului. Din informațiile ce le avem, rezultă că în scandaloasă afacere sunt»aplicate persoane, cari ocupau demnități ce ne punea la adăpost de ori ce suspiciine Ancheta care a fost de^^g continua a se face în secret Sperăm totuși că secret.. . decât păstrat pentru a nu1 îm_ pieta asupra cercetărilor iar cam, pentru a se mușamaliz" ------a 8caȚ* G. R. * 64WPUSI SIMPWg. linie: sărăcia? Un provincial ne trimite următoarea epistolie : „Dv. cei stabiliți in cetatea lui Bucur, unde apa Dămbovițel e așa de dulce, mereu spuneți ce-i lipsă, sărăcie și exploatare. Dar să-mi dați voe să declari că eu de când mă învârtesc pe aicea, nu văd de loc sărăcie. Străzile și tramvaile sunt pline de dame care de care mai elegante și de bărbați foarte bine echipați. Unde e sărăcia, vreau să știu!!..! Și subsemnatul răspunde: „D-le provincial! Să-mi dai voe să-ți spun că ți-ai uitat ochelarii acasă când ai plecat la București, sau că sgomotul și forfoteala Capitalei te-a cam uluit. N'ai văzut sărăcia nicăiri ? Parol ? Noroc că veni epistolia d.tale de ne-a mai discrețit fruntea, fiindcă ai haz, nu glumă. Du-te prietine la centrele de pâine dimineața, la hale, na piețe, și vei vedea sărăcia noastră, sărmana un mii Si mi de fețe,,, Se plimbă tineretul și mulți sunt fardați cu roșu ca să-și ascundă bluzele Și obrajii sarbezi de anemie, se plimbă și cei cu bani, e drept, dar majoritatea suferă cu mândrie, dându-și ultimul ban pentru îmbrăcăminte Dar chiar luxul pe care-l vezi risipit un zi de lucru, denotă_ o sărăcie mare, sărăcia spiritului, fiindcă este o mare greșală a cheltui pentru haine și a vane stomacul la index când atătea boli sunt cauzate dintr'o lipsă de hrană, suficientă. Deci să nu-mi spui mie că ai văzut bogăție pe acilea! Ultă-te un jos, foirtare, tn jos la cei din mahalale, acolo e suferința și lipsa; acolo s’a încuibat sărăcia și pe ea s'au năpustit speculanții. Cei de sus ar fi gândind ca d-ra iubire provincial, și ei și-au pierdut ochelarii... Să le mai zici ceva ? F prea scurtă, rubrica! STAN BOLOVAN Parastas pentru i Ion Bacalbașa In biserica Brezoianu’ din Capitală s’a oficiat ori un sacrificiu de parastas cu prilejul împlinirei unui an , de la moartea mult regretatului ziarist Ion Bacalbașa. Serviciul religios a fost oficiat de episcopul Theofil al Argeșului în prezența d-nei Laurențiu I. Bacalbașa. d-lor Const. Bacalbașa. Chris 1torian, Ulpiu Hodoș, Voinescu I. C. Notara, N. Soreanu. Ar Demetriad. < inginer Budișteanu, zijuișmii Gh. Ronetti, A Corteanu, H. Streitman, R. C. Dragomirescu, G. A. Mitache, Gr. Melicescu, N. Tină, d-nii N. Algiu, 1 O. H. Muller e te. După serviciul religios membrii familiei s’au dus la cimitirul Bellu. , unde au depus fier, pe mormântul lui I C Bacalbașa ' Rep. , GUVERNUL AUSTRIAC SOMAT SA GRABEASCA PACEA Viena. — Sfatul muncitorilor 5 soldaților au hotărît ori să trimită o adresă guvernului prin care să-i ceară să semneze imediat pacea(Ag. Dacia). ————«ga»--» .............. : înscrierea în listele electorale Un ziar a semnalat afirmația unor cetățeni că ar fi circumscripțiumi Poticnești care refuză înscrierea în listele electorale sub cuvânt că n’ar avea ordine precise dacă se mai pot facemi scrieri. .. I Ministerul de Interne dămn aceasta, privintă următoarele lămuriri Prin circulara No. 34847 din 15 Mai, Ministerele de Interne și Justiie au dat instrucțiuni autorităților subortoinate că înscrierile ți listele electorale, să continue a se idee potrivit decretului lege respectiv, iar listele să ne, afișate in fiecare comună până la 17 . Iunie pentru Cameră și 22 Iunie pentru Senat. , Cetățenii emiși din listele afișate vor avea dreptul să ceară dela judecătoria respectivă înscrierea în l ste, în germen de zece zile, de la data aiărei, adică până la 27 Iunie inclusiv pentru Cameră și până la 2 • Iulie inclusiv pentru Senat . Contestatele se vor face micelas termbn și judecata lor va trebui terminată până cel mult în cinci zile libere înainte de data alegerilor, adică până la 22 iulie exclusiv. La acea dată listele electorale vor rămâne resinuti.Autoritățile subordonate au fost obligata să comunice publicului prn publicatiuni afișate. aceste dispozițiunii. Pelerinajul de la Clubul socialist In urma ordinului primit, locotenentul Popp, s’a prezentat o sțâmbătă seara la ora 10, și a ridicat sigiliile de la ușile birourilor sindicatelor și a partidului socialist. D. Gh. Vasilescu, casierul clubului a luat în primire, controlând dacă sunt toate în bună stare Trebue să amintim, că de data aceasta nu s’au mai repetat scenele de la 13 Decembrie, când no i a fost devastat și distrus. Pe ziua de eri a fost un adevărat pelerinagiu la sediul organizațiilor. Numeroși intelectuali au vizitat sala partidului, întreținându-se cu reprezentanții sindicatelor și ai partidului. Notăm între aceștia pe d-nii dr. Gogu Constantinescu care s’a și înscris ori în partid, inginer Lupașcu, d-na Lupu Costache, Em. Socor, etc. Comitetele își reia activitatea, se țin câteva ședințe și totul își reia cursul de mai înainte. In ședința de ori a comitetului s’a hotărât să nu se țină nici o ședință de breslă sau întrunire, până ce comandamentul militar nu va renunța de a mai trimite ofițeri delegați. Marți seara, comitetele vor ține o nouă ședință: ^ ^ * Manifestația invalizilor de război INVALIZII CER ÎMBUNĂTĂȚIREA STAREILOR MATERIALE Invalizii de răsboi, cam 500 s’au nr j trimiteri dimineață în fața statuei lui Îubai Viteazul, în piața Universităței. Iajr de acolo încorpore au parcurs Bulevarda Academiei și Calea Victoriei, în mod pașnic. Innvalizii, în manifestația făcută, purtiu plata,de pe care stau scrise dorinție lor. Vrem să ni se îmbunătățeasc soarta. Statul să ne prefere ofertele șî să ne dea debite de tutun. Manifestația foarte pașnică a invalizîlor de răsboi, a impresionat în mod disebit publicul select care se afla pe Casa Victoriei. Manifestanții au parcurs Ce>la V,IC"tofei până în Calea Griviței, unde sau linistra , în pag. IV*a Marii io cssj iunie 1910 In chestia provinciilor Renane și a Palatinatului O NOTA A LUI BROCKDORFFRANTZAU — CONSECINȚELE AMESTECULUI ALIAȚILOR Nauen — Următoarea notă a fost trimisă de contele Rantzau prezidentului Clemenceau, cu privire la despărțirea de Germania a provinciei renane, și a Palatinatului, alăturând și nota ministrului Erzberger adresată generalului Nudant la 2 iunie: „Domnule prezident, delegațiunea germană a luat în ultimele zile cunoștință atât prin presă cât și din informațiuni directe, din Germania, că în provinciile renane și Palatinat sunt în curs tendente, care urmăresc despărțiea acestor teritorii de statul german și constituirea lor în republică independentă. Tendentele acestea nu numai că sunt îngăduite de autoritățile ocupante militare, dar chiar sunt sprijinite pe față. Funcționarii germani, cari conform datoriei intervin contra inițiatorilor și vor să-i tragă la răspundere pentru înaltă trădare, după legile existente germane, sunt urmăriți de autoriățile ocupante și amenințați cu expulzarea. Amănuntele, care nu pot fi cercetate cu de amănuntul din cauza izolărei teritoriilor renane de restul Germaniei, sunt cuprinse în nota aci alăturată în copie a ministrului Erzberger către generalul Nudant, din 2 iunie curent. „Delegațiunea germană face atente pe guvernele aliate și asociate că tolerarea și sprijinirea tendențelor de separatism din teritoriile apusene ale Germaniei sunt menite să stingherească într’o mare măsură tratativele pentru stabilirea păcei cum și executarea condițiunilor O asemenea atitudine a autorităților ocupante ar fi pe lângă altele, într’o flagrantă contradicție cu stipulația articolului 5, al. 2 al conventiunei de armistițiu, care 'prevede că rămâne neatinsă competentă autorităților de până acum de administrație din aceste teritorii șî că0 ocuparea militară de iaj în*12* întreagă. De aic ßimtea.’Se mai adaogă că numai rămânând intacte bazele teritoriale și economice ale capacității de activitate financiară, Germania poate să facă față sarcinilor ce-și asumă prin tratatul de pace. Nu mai e nevoe de praf o explicație că despărțirea de teritorii cu o așa mare populație și cu baze industriale așa de desvorbite, ca la provincia renană, ar aduce la mare slăbire în siguranța oferir„ii pa,'^ale Germaniei Deci, „„ NiterileUe puterilor ocupam despărțirea provinciei renane sunt de mistere că servesc astfel interesași guvernelor Aliate și asociate. Uită că pentru moment, roata măresc domeniul de durere a acestor guverne dar în acelaș timp diminuază siguranța de drept, garanția pentru mutarea condițiunilor pe pace. Delegiunea germană de pace roagă expres guvernele aliate și asociate să recopezească evenimentelfi menționate cât cu rând, binewind a avea frîje, ca autotoritățile militare, cât curând, binevoind a avea P’’10 <ț autoritaritățile militare a puterilor Ocupa este din teritoriul renan să fie lămurite neîntârziat și cu toată setozitatea asupra pericolului zelului lor politic greșit dirigint. Pe de o parte să nu mai sprijine cererile de despărțire, iar pe de altă parte să nu mai pue piedici autorităților germane vii combaterea legală a acestor tendințe. ^ in\ .Medicii reunitori în Bucovina Au fost numiți medici, în consiliile de recrutare pentru formarea clasei 1920 în teritoriul Bucovinei, următori/ medici militari: medici-mari Gh. Petreanu și Marinescu I. B. D. -Medici-căpitani: Gh. Marzea și Weber. _ _ ZIUA IA TE-DEUMUL DE LA MITROPOLIE Dri dimineață, la orele 11, congresul a fost deschis printr-o slujbă religioasă la MiTropolie, oficiată de vicarul Platon Ploeșteanul. Au luat parte un imens număr de d-ne, membre ale societăței cum și delegatele din Transilvania, Bucovina și Basarabia. A urmat apoi o recepția la palatul mitropolitan la care a luat cuvântul mitropolitul Pimen al Moldovei. D-sa cu cuvinte calde a salutat venirea surorilor și fraților de peste munți, în aceste timpuri da mare fericire a neamului. ADUNAREA DE LA SENAT . După amiază, la orele 3 jun. au avut loc prima ședință a Congresului în sala Senatului. A prezidat mitropolitul Pimen al Moldovei aducând mulțumiri delegatelor din țările unite care au răspuns la chdimarea societăței ortodoxe. Lucrați și arti-vi, voi surori din Bucovina, Ardeal și Basarabia, a adăugat mitropolitul, cu fiicele vechiului regat pentru a ajuta la Înflorirea șî înălțarea neamului. 1 Mitropolitul dă apoi cuvântul d-nei Alexandrina Gh. Cantacuzino. "■ D-sa face un amănunțit istoric al activitatei societăței ortodoxe de la anul 1915 până acum. Amintește de nenumăratele grădini de copii, de supele populare, de ajutoarele trimise în Ardeal, de ajutorarea prizonierilor români din lagăre, de spitalul care a funcționat în Institutul societății și unde se stabilise un adevărat focar al românismului. D-na Cantacuzino smulge aplauzele asistenței la destăinuirea că peste șaizeci de ofițeri români răniți și locuiți în spitalul societății, au fost ajutați să treacă în Moldova, unde au luptat din nou pe frontul nostru, încheie spunând că are mândria că societartea ortodoxă și-a făcut perfect date Atgrt. actiintS și tron. După d-na Cantacuzino, d-na Zoe Râmniceanu citește darea de seamă a gestiunei financiare a societăței, cu veniturile și cheltueile ei de la 1915 până azi. * Incheiăm această sumară dare de seamă, cu observațiunea făcută ,ca regret, că, deoarece nimeni nu se îngrijise ca presa să aibă o masă și loc stabilit, în sală, am fost puși în imposibilitate de a da o extensiune mai mare acestui congres, după cum am is lomn ■ Ful. Inaugurarea casei Societăței „Scena" Eri la.rele 11 dimineața* s’a inanintrat casa cetăței „Scena" a artștilor lirici și dr^^M din str. Sf. Ionică. I Inaugurarea s’a fâu* prin oficierii unui serviciu religios de .-©otuil Avramescu dela biserica Crețulest. in, prezzența artiștilor: I. Manolescu, *omescu, Mihalescu, C. Tănase Presidhu^ societaței .Scena". Mărculescu- N. Gri.gorescu, Timică Georgescu Carusi, al. Al. Bărcănescu, Stăncescu- F>D^a Mateescu, 1 Tomescu- Comember ț for Evas, Natalia Vasiliu OI^ Tățanu, Tănase, Pelinescu, The’°"rsecu’ îidina. Castriș Savu.I. Blum Cic* ,,, scupă oficierea serviciului rogios, servinduse o gustare părinteRce' Avramîî'i- a închinat primul toast pentru popășrea societăței Scena-Aurii* toastat d. C. Tănase. <itia Natalia asiliu și Horea Mateescu Serbara s’a sfârșit la orele I a. m. ; _ - “ М Misiunea universitară franceză din Capitală Sâmbăta seara vui . sosit cu Imnul Simplon profesorii universityr francezi în frunte cu d. Poincaré, fratele prezidentului republicei fran C&70 L • In gara ’de TM’d, iluștrii pasty au fost indăm pinati de către dar. Angelescu, ministrul instructiunei std. de Saint-Aulaire, ministrul Frantei . .1 Studentele ?i studenții universityii din București sunt înștiințata Universitatea’ noastră va primi un mod solemn, în sala Senatului. 'un 9 lump curent, la orele 4 p. m misiunea universitară franceză $ sunt rugați să participe cu toții la această solemnitate. [ölul idilei Ortodoxe iscarea grevistă ni „ 1 din Capitală Gr“»! lucrătorilor ceferiști merge spre ' iflamre. O delgatie a lor a fost invitată ori la minisbiul de m- fost „„„ „ 1T„*o cu G. Mârzescu, temnesp Unut țel" ° constfttuire Vluzăndsnpă Inîn atelierele g r4l aAtix tptmrea nn. sf!| |"rt<î ofbfvU dele,sr.rS"»i^* reintra în normal^ PentTM Martin “IfJ demonstrativ vntn-prhderi.e. Muncitorii d,n ’?hri» inclus^ rG^a. ^aele, uzina etc., de chibrituri, t^iunea si pstr^raetc., aveau lucrul: a?a cum au scă în co^7forii metalurgiști și riefăcut l i?b,băta_ Redeschizari’i-se clubul ^ la *csst'ff«ft. ( )