Dimineaţa, iunie 1919 (Anul 16, nr. 4700-4728)

1919-06-10 / nr. 4708

ANUL XV-en.-Mo. 4708 ma'tei imai SOM! Marea nenorocire ce ni se anunță dela Paris este că> de aci încolo­ România mare nu va putea întreține o armată mai numeroasă ca 50 000 de oameni, adică cam atâția cât Ro­mânia mică întreținea în timp de pace. , Ei bine, iacă o nenorocire care nu numai că nu’mi tulbură liniștea su­fletească, dar care chiar mă bucu­ră. Mă bucură ca democrat doritor de pace și de înfrățire între po­poare .­­ mă atrai bucur. Tn al treilea rând ca con­tribuabil, deoarece, red­ucându-se numărul oștirei ,, cheltuiala va fi mai redusă și ispita ruinătoarelor războaie va fi mai slăbită și, prin urmare, contribuțiile noastre apărate de noui sportrvi.­­ Dar, — se zice, — de ce aliații noștri cei mari să ne puie pe noi ceștia mici pe acelaș rând ca pe în­­­­inși și să ne limiteze numărul sol­daților? De ce să nu se supue și ei la limitarea ce impun altora? La întrebările astea două, răs­punsul vine de la sine : Fiindcă cei mari au chemarea d’a impune atât învinșilor cât și aliaților mici ceea ce le trebue pen­tru siguranța lor, că războaie nu vor mai fi nici contra lor, nici între alții.. Fără dezarmarea, de altfel mo­derată, ce ne impun nouă, ei însuși n’ar putea dezarma, n’ar putea a­­junge la economiile necesare cerute de greul vremurilor , n’ar avea de unde să se despăgubească d­e pier­derile suferite de la vrăjmași și de banii ce ne-au împrumutat, nouă micilor, pentru nevoile războaielor noastre. Dacă cei tiran ne-ar lăsa de ca­pul nostru, e probabil că guvernan­ții din toate statele nou create, sau sporite în granițe, — dar tot ne­mulțumite­ — s’ar­­ înarma, care mai de care pregătind noui răz­boaie pentru nenorocirea noastră, a copiilor noștri și pentru deslănțui­­rea unui nou război mondial. După aceea, marile puteri vor pu­tea ajunge a-și limita și numărul propriilor lor soldați. Numai astfel va putea omenirea păși treptat spre desarmarea to­tală și ajunge la desființarea arma­­telor permanente și a serviciului militar obligatoriu, desființare spre care de acum ne îndrumează limita­rea de­ care­­ ne plângem. Vom avea un guvern de tranziție? FORMAREA UNUi GUVERN DE TRANZIȚIE ÎNTÂMPINA PIEDICI C. BRATIANU SILIT SA SEMNEZE PACEA Am arătat mai zilele trecute, că form­area unui guvern de tranziție, este imposibila, întrucât nimeni nu vrea să-și ia răspunderea formării unui cabinet a cărui menire ar fi semnarea păcei. Cu toate acestea svonuri peste svonuri, puse în circulație de cer­curi interesate, persistă în a afirma formarea unui guvern de funcțio­nari. Mai deunăzi se spunea de un ca­binet sub președinția generalului Văitoianu; puțin în urmă formarea acestui cabinet trebuia să fie încre­dințată d-lui Manolescu-Râmnicea­­nu, pentru ca ori. un alt svon să de­semneze pe generalul Coandă ca șef­­ al viitorului guvern de tranziție . FRICA DE RĂSPUNDERE . Adevărul ce stă la baza acestor svonuri, este însă ușor de inteles. In fața dificultăților ce pe fiecare zi. d. Brătianu le întâmpină la Pa­­­­ris, formarea unui guvern ce va trebui să suporte rezultatele in­succesului d'-sale, este dorința vie și i­legitimă a liberalilor. " Decât că toți cei indicați, fug de­­ răspundere. Astfel putem afirma cu certitudi­ne, că eventualitatea formării unui­­ cabinet Văitoianu, este cel puțin pen­­­­tru un moment înlăturată. La propunerea făcută d­in­ gene­­­­ral Văitoianu de a forma un guvern acesta a răspuns prin a ezita. In fața ezitărilor generalului Văi­toianu, cari la un moment dat, am­­ luat caracterul unui refuz, d Phere­­c clyde a încercat să-l convingă pe d C Manolescu-Râmniceanu să-și ia a­­ceastă sarcină.­­. „p­ro­tesă, că și aci guvernul r - a găsit în fața­ unui șovăelnic ceea ce explică svonul cu cabinetul c Coandă. Desigur însă, că în momentul când Linul n COs­­tiv­ elor^TYS.yirtț.. - .-JC hotărâ să-și asume greaua răspun­­­­dere ce incumbă prezidarea unui­ guvern de tranziție d Brătianu va­­ demisiona. i Până astăzi însă, putem afirma , fără teama de a fi desmințiți, că toa­te ale trei oferte făcute de liberali, a­u fost­ respinse După toate probabilitățile, forțat­e de împrejurări. d. BRATIANU VA­­ TREBUI SA SEMNEZE , G. ROS. ( C. G. COSTA-FORU Știri din Ukraina La Kiev a apărut un decret al guver­nului bolșevic pentru socializarea in­dustriei și mobilizarea burghezit­ei. Un z­ar bolșevic anunță că Rozianco și alți membri ai fostei dume imperiale s-au întrunit în Caucaz în vederea al­­cituirei unui guvern rus. Rakovski e tot în Ukraina și într’o recentă cuvântare recunoaște că și in Kiev au loc progromuri evreești. In Odessa s’au înregistrat 6000 co­pii pribegi, fugiți și fără părinți. Ora­șul e supus la plata unor mari contri­­buțiuni de război. . Din Toraspol se vestește că s’au con­statat mii de cazuri de siluire. Cârmu­irea bolșevică locală are de gând să arunce m­­u­stru, fără judecată, preoți, ofițeri și burghezi. In toată Ukraina își bat joc de preoți și moaștele sfinților și rechiziționează toate produsele transportându-le în Rusia unde se sim­te o mare lipsă. TELEFON: Direcția 10.68 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84 $5 bani m Director: COMET. MILLE Marea potlogărie da la Brăila Cum operau acaparatori zahărului nemțesc.— Fraude de peste 40 milioane.—Ramificațiuni In toată țara O scandaloasă afacere a fost descoperită la Brăila. Un grup de speculatori bine or­ganizați, a fost dat pe mâna justi­ției, pentru a fi provocat o urcare a prețului zahărului în împrejurările pe cari le vom povesti mai jos. După cum se știe la plecarea din Brăila, trupele germane au lă­sat o imensă cantitate de zahăr, pe care nu au putut-o ridica, din cauza lipsei mijloacelor de transport și a plecărei precipitate.instalându-se după fuga germa­nilor autoritățile noastre, întreaga cantitate de zahăr a fost rechizițio­nată­ | __ ______din­ Brăila, în scop de a fi distribuită populației, pe prețul maximal ori'" I'T­ t " nu nu­mai că n’a pus zahărul rămas­ în vânzare, dar prin toate mijloacele posibile înlătura orice ofertă ce se făcea din afară pentru furnizarea zahărului, pentru ca anumite per­i­sonne­ _ să poată­ vinde cantitatea rechiziționată prim diverși interpuși, pe prețuri exorbi­tante­ . Este inutil, cred, a arăta că bene­ficiile rezultate din această opera­ție au fost considerabile. Intr’adevăr, câștigul net ce trebuia să rămână speculatorilor, în căzul când n’ar fi fost prinși la timp, #8 de 40 MILIOANE. Maiorului Chim, comisarul regal care a fost primul­­ sesizat, i s’a ofe­rit pentru a tăinui cazul, jumătate de milion. RAMIFICAȚII IN TARA . Ceea ce Insă este demn de relevat „„­­,„1«­­rrim­ife. X-speculatorii din Brăila aveau o­­ n.4 trasă „zonă de operație în restul țării. Astfel la Galați, unde zahărul se vindea cu 23 lei kgr. se respinge o­­farta­ unui comerciant ce propunea afacerea unui vagon cu zahăr pe 8 lei kgr. pentru motivul că acest preț diferea cu 1 leu de la tariful maxi­mal.­­ Puțin timp însă după acest refuz comuna Craiova ridică din Galați 200 saci cu zahăr, pe un preț de speculă. La Constanța zahărul se vindea cu li—16 kgf. La un moment dat, se prohibește importul zahărului, pentru ca a doua zi, speculatorii să-l vândă cu 40 lei kgr Două vase cu zahăr părăsesc Constanța, oferta de 7 lei pe kgr., ce se făcuse de un mare comer­ciant, fiind refuzată. Un importator din Constantinopol aduce 400 vagoane cu zahăr, vrând a-l pune în vânzare pe un preț de­rizoriu. Vagoanele sunt refuzate, iar im­portatorul e nevoit să ia drumul Orientului. Toate aceste oferte erau sistematic respinse, pentru ca sediul central al speculatorilor din Brăila să poată urca cât mai mult prețul zahărului. Din informațiile ce le avem, re­zultă că în scandaloasă afa­cere sunt­­»aplicate persoane, cari ocupau demnități ce n­e punea la a­­dăpost de ori­ ce suspic­iine Ancheta care a fost de^^g con­­tinua a se face în secret Sperăm totuși că secret.. . decât păstrat pentru a nu1 îm­_ pieta asupra cercetărilor iar cam, pentru a­ se mușamaliz" ------­a 8caȚ­* G. R. * 64WPUSI SIMPWg. linie­: sărăcia? Un provincial ne trimite următoa­­rea epistolie : „Dv. cei stabiliți in cetatea lui Bu­cur, unde apa Dămbovițel e așa­ de dulce, mereu spuneți ce-i lipsă, sără­cie și exploatare. Dar să-mi dați voe să declari că eu de când mă învâr­tesc pe aicea, nu văd de loc sărăcie. Străzile și tramvaile sunt pline de dame care de care mai elegante și de bărbați foarte bine echipați. Unde e sărăcia, vreau să știu!!..­! Și subsemnatul răspunde: „D-le provincial! Să-mi dai voe să-ți spun că ți-ai uitat ochelarii acasă când ai plecat la Bucu­rești, sau că­ sgomotul și forfo­­­teala Capitalei te-a cam uluit. N'ai văzut sărăcia nicăiri ? Parol ? Noroc că veni epistolia d.tale de ne-a mai discrețit fruntea, fiindcă ai haz, nu glumă. Du-te prietine la centrele de pâine dimineața, la hale, na piețe, și vei vedea sărăcia noastră, sărmana un mii Si mi de fețe,,, Se plimbă tineretul și mulți sunt fardați cu roșu ca să-și ascundă blu­zele Și obrajii sarbezi de anemie, se plimbă și cei cu bani, e drept, dar majoritatea suferă cu mândrie, dân­­du-și ultimul ban pentru îmbrăcă­minte Dar chiar luxul pe care-l vezi risi­pit un zi de lucru, denotă­_ o sărăcie mare, sărăcia spiritului, fiindcă este o mare greșală a cheltui pentru hai­ne și a vane stomacul la index când atătea boli sunt cauzate dintr'o lipsă de hrană, suficientă. Deci să nu-mi spui mie că ai vă­zut bogăție pe acilea! Ultă-te un jos, foirtare, tn jos la cei din mahalale, acolo e suferința și lipsa; acolo s’a încuibat sărăcia și pe ea s'au năpustit speculanții. Cei de sus ar fi gândind ca d-ra iubire provincial, și ei și-au pierdut ochelarii... Să le mai zici ceva ? F prea scur­tă, rubrica! STAN BOLOVAN Parastas pentru i Ion Bacalbașa In biserica Brezoianu’ din Capita­lă­ s’a oficiat ori un sacrificiu de pa­­­­rastas cu prilejul împlinirei unui an , de la moartea mult regretatului zia­­­­rist Ion Bacalbașa.­­ Serviciul religios a fo­st oficiat de episcopul Theofil al­­ Argeșului în prezența d-nei Laurențiu I. Bacalba­șa. d-lor Const. Bacalbașa. C­hris­ 1­torian, Ulpiu Hodoș, Voinescu I. C. Notara, N. Soreanu. Ar Demetriad. < inginer Budișteanu, zijuișmii Gh. Ro­­netti, A Corteanu, H. Streitman, R. C. Dragomirescu, G. A. Mitache, Gr. Melicescu, N. Tină, d-nii N. Algiu, 1 O. H. Muller e te. După serviciul religios membrii fa­­­­miliei s’au dus la cimitirul­­ Bellu. , unde au depus fier, pe mormântul­­ lui I C Bacalbașa ' Rep. , GUVERNUL AUSTRIAC SOMAT SA GRABEASCA PACEA Vie­na. — Sfatul muncitorilor 5­ soldaților au hotărît ori să trimită o adresă guvernului prin care să-i ceară să semneze imediat pacea­­(Ag. Dacia). ——­­——«ga»--»­ ..............­ : înscrierea în listele electorale Un ziar a semnalat afirmația unor cetățeni că ar fi circumscripțiumi Po­ticnești care refuză înscrierea în lis­tele electorale sub cuvânt că n’ar avea ordine precise dacă se mai pot facem­­i scrieri. .. I Ministerul de Interne dă­mn aceasta, privintă următoarele lămurir­­i Prin circulara No. 34847 din 15 Mai, Ministerele de Interne și Justiie­­ au­ dat instrucțiuni autorităților suborto­­i­nate că înscrierile ți listele electorale, să continue a se idee potrivit decre­­­­tului lege respectiv, iar listele să ne, afișate in fiecare comună până la 17 . Iunie pentru Cameră și 22 Iun­ie pen­­tru Senat. ,­­ Cetățenii emiși din listele afișate vor avea dreptul să ceară dela judecătoria respectivă înscrierea în l ste, în ger­men de zece zile, de la data ai­­ărei, adică până la 27 Iunie inclusiv pe­ntru Cameră și până la 2 • Iulie inclusiv pentru Senat . Contestat­ele se vor face m­icelas term­bn și judecata lor va trebui ter­minată până cel mult în cinci zile libe­re înainte de data alegerilor, adică pâ­nă la 22 iulie exclusiv. La acea dată listele electorale vor rămâne resinu­ti.Autoritățile subordonate au fost­­ obli­gata să comunice publicului prn pu­­blicatiuni afișate­. aceste dispozițiunii. Pelerinajul de la Clubul socialist In urma ordinului primit, loco­tenentul Popp, s’a prezentat o sțâm­­bătă seara la ora 10, și a ridicat­­ si­giliile de la ușile birourilor sindica­telor și a partidului socialist. D. Gh. Vasilescu, casierul clubu­lui a luat în primire, controlând da­că sunt toate în bună stare Trebue să amintim, că de data a­­ceasta nu s’au mai repetat scenele de la 13 Decembrie, când no i a fost devastat și distrus. Pe ziua de eri a fost un adevărat pelerinagiu la sediul organizațiilor. Numeroși intelectuali au vizitat sala partidului, întreținân­du-se cu reprezentanții sindicatelor și ai par­tidului. Notăm între aceștia pe d-nii dr. Go­­gu Constantinescu care s’a și înscris ori în partid, inginer Lupașcu, d-na Lupu Costache,­ Em. Socor, etc. Comitetele își reia­­ activitatea, se țin câteva ședințe și totul își reia cursul de mai înainte. In ședința de ori a comitetului s’a hotărât să nu se țină nici o ședință de breslă sau întrunire, până ce co­mandamentul militar nu va renunța de a mai trimite ofițeri delegați. Marți seara, comitetele vor ține o nouă ședință: ^ ^ * Manifestația invalizilor de război INVALIZII CER ÎMBUNĂTĂȚIREA­­ STAREI­LOR MATERIALE Invalizii de răsboi, cam 500­ s’au nr j trimit­eri dimineață în fața statuei lui­­ Îu­bai­ Viteazul, în piața Universităței. I­ajr de acolo în­corpore au parcurs Bu­­­­levarda­ Academiei și Calea Victoriei,­­ în mod pașnic. I­n­nvalizii, în manifestația făcută, pur­­­­tiu plat­a,de pe care stau scrise dorin­­­­ți­e lor. Vrem să ni se îmbunătățeas­­c soarta. Statul să ne prefere ofertele șî să ne dea debite de tutun. Manifestația foarte pașnică a invali­­zîlor de răsboi, a impresionat în mod disebit publicul select care se afla pe Casa Victoriei. Manifestanții au parcurs Ce>la V,IC"­tofei până în Calea Griviței, unde s­au l­ini­s­tra , în pag. IV*a Marii io cssj iunie 1910 In chestia provinciilor Renane și­­ a Palatinatului O NOTA A L­UI BROCKDORFF­­RANTZAU — CONSECINȚELE A­­MESTECULUI ALIAȚILOR Nauen — Următoarea notă a fost trimisă de contele Rantzau prezi­dentului Clemenceau, cu privire­ la despărțirea de Germania a provin­ciei renane, și a Palatinatului, alătu­rând și nota ministrului Erzberger adresată generalului Nudant la 2 iunie: „Domnule prezident, delegațiunea germană­­ a luat în ultimele zile cu­noștință atât prin presă cât și din informațiuni directe, din Germania, că în provinciile renane și Palati­nat sunt în curs tendente, care ur­măresc despărțiea acestor teritorii de statul german și constituirea lor în republică independentă. Tend­en­­tele acestea nu numai că sunt îngă­duite de autoritățile ocupante milita­re, dar chiar sunt sprijinite pe față. Funcționarii germani, cari conform datoriei intervin contra inițiatorilor și vor să-i tragă la răspundere pen­tru înaltă trădare, după legile exis­tente germane, sunt urmăriți de au­­toriățile ocupante și amenințați cu expulzarea. Amănuntele, care nu pot fi cercetate cu de amănuntul din ca­uza izolărei teritoriilor renane de restul Germaniei, sunt cuprinse în nota aci alăturată în copie a minis­trului Erzberger către generalul Nu­dant, din 2 iunie curent. „Delegați­­unea germană face atente pe guver­nele aliate și asociate că tolerarea și sprijinirea tendențelor de separa­tism din teritoriile apusene ale Ger­maniei sunt menite să stingherească într’o mare măsură tratativele pen­­tru stabilirea păcei cum și executa­rea condițiunilor O asemenea ati­tudine a autorităților ocupante ar fi pe lângă altele, într’o flagrantă con­tradicție cu stipulația articolului 5, al. 2 al conventiunei de armistițiu, care 'prevede că rămâne neatinsă competentă autorităților de până a­­c­­um de administrație din aceste te­ritorii șî că0 ocuparea militară de i­aj în*12* întreagă. De aic ßimtea.’Se mai a­­daogă că numai rămânând intacte bazele teritoriale și economice ale capacității de activitate financiară, Germania poate să facă față sar­cinilor ce-și a­sumă prin tratatul de pace. Nu mai e nevoe de praf o explicație­ că despărțirea de teritori­i cu o așa mare populație și cu baze industriale așa de desvor­­bite, ca la provincia renană, ar adu­­ce la mare slăbire în siguran­ța ofer­­ir„ii pa,'^ale German­­i­ei Deci, „„ NiterileUe puterilor ocupam despărțirea­­ provin­ciei renane sunt­ de mistere că ser­vesc astfel interesași guvernelor A­­liate și asociate. Uită că pentru mo­­ment, roata măresc domeniul de du­­rere a acestor guverne dar în acelaș timp diminuază siguranța de drept, garanția pentru­­ m­utarea condițiu­­nilor pe pace. Deleg­iunea germană de pace roagă expres guvernele a­­liate și asociate să recopezească e­­venimentelfi menționate­ cât cu­ rând, binewind a avea frîje, ca auto­­toritățile­ militare, cât curând, binevoind a avea P’’10 <ț autorita­­ritățile militare a puterilor Ocupa este din teritoriul renan să fie lămurite neîntârziat și cu toată setozi­ta­tea asupra pericolului zelului lor politic greșit dirigint. Pe de o­ parte să nu mai sprijine cererile de despărțire, iar pe de altă parte să nu m­ai pue piedici autorităților germane vii combaterea legală a acestor ten­dințe. ^ i­n\ .Medicii reunitori în Bucovina Au fost numiți medici, în consiliile de recrutare pentru formarea clasei 1920 în teritoriul­ Bucovinei, următori/ medici militari: medici-ma­ri Gh. Pe­­treanu și Marinescu I. B. D. -Medici-căpitani: Gh. Marzea și Weber. _ _ ZIUA I­A TE-DEUMUL DE LA MITROPOLIE Dri dimineață, la orele 11, congre­sul a fost deschis printr-o slujbă re­ligioasă la MiTropolie, oficiată de vi­carul Platon Ploeșteanul. Au luat parte un imens număr de d-ne, membre ale societăței cum și dele­gatele din Transilvania, Bucovina și Basarabia. A urmat apoi o recepția la palatul mitropolitan la care a luat cuvântul mitropolitul Pimen al Mol­dovei. D-sa cu cuvinte calde a sa­lutat venirea surorilor și fraților de peste munți, în aceste timpuri da mare fericire a neamului. ADUNAREA DE LA SENAT . După amiază, la orele 3 jun. a­u­ a­vut loc prima ședință a Congresu­lui în sala Senatului. A prezidat mi­tropolitul Pimen al Moldovei adu­când mulțumiri delegatelor din ță­rile unite care au răspuns la chdi­marea societăței ortodoxe. Lucrați și ar­ti-vi, voi surori din Bucovina­, Ardeal și Basarabia, a adăugat mi­tropolitul, cu fiicele vechiului regat pentru a ajuta la Înflorirea șî înăl­țarea neamului. 1 Mitropolitul dă apoi cuvântul d-nei Alexandrina Gh. Cantacuzino. "■ D-sa face un amănunțit istoric al activitatei societăței ortodoxe de la­ anul 1915 până acum. Amintește d­e nenumăratele grădini de copii, de supele populare, de ajutoarele tri­mise în Ardeal, de ajutorarea prizo­nierilor români din lagăre, de spi­talul care a funcționat în Institutul societății și unde se stabilise un a­­devărat focar al românismului. D-na­ Cantacuzino smulge aplauzele asis­tenței la destăinuirea că peste șaizeci de ofițeri români răniți și locuiți în spitalul societății, au fost ajutați să treacă în Moldova, unde au luptat din nou pe frontul nostru, încheie spunând că are mândria că societar­tea ortodoxă și-a făcut perfect da­­te Atgrt. actiintS și tron. După d-na Cantacuzino, d-na Zoe Râmniceanu citește darea de seamă a gestiunei financiare a societăței, cu veniturile și cheltue­ile ei de la 1915 până azi. * Incheiăm această sumară dare de seamă, cu observațiunea făcută ,ca regret, că, deoarece nimeni nu se îngrijise ca presa să aibă o masă și loc stabilit, în sală, am fost puși în imposibilitate de a da o extensiu­ne mai mare acestui congres, după cum am is­­ lomn ■ Ful. Inaugurarea casei Societăței „Scena" Eri la­­.rele 11 dimineața* s’a inan­­intrat casa cetăței „Scena" a art­ști­lor lirici și dr^^M din str. Sf. Io­nică. I Inaugurarea s’a fâu* prin­­ oficierii unui serviciu religios de .-©otuil Avra­­mescu dela biserica Crețulest. in, prez­­zența artiștilor: I. Manolescu, *omes­­cu, Mihalescu, C. Tănase Presidhu^ societaței .­Scena". Mărculescu- N. Gri.­­­gorescu, Timică Georgescu Carusi, al. Al. Bărcănescu, Stăncescu- F>D^a Ma­­teescu, 1 Tomescu- Comember ț for E­vas, Natalia Vasiliu­ OI^ Tă­­țanu­, Tănase, Pelinescu, The’°"rsecu’ îidina. Castriș Savu­.I. Blum Cic* ,,, scu­pă oficierea serviciului rogios, servindu­se o gustare părinteR­­ce' Avramîî'i- a închinat primul toast pentru popăș­rea societăței Scena-Au­rii* toastat d. C. Tănase. <i­tia Natalia asiliu și Horea Mateescu Serbara s’a sfârșit la orele I a. m. ; _ - “ М Misiunea universitară franceză di­n Capitală Sâmbăta seara vui . sosit cu Im­­­­nul Simplon profesorii universityr francezi în frunte cu d. Poincaré, fratele prezidentului republicei fran C&70 L • In gara ’de TM’d, iluștrii pas­ty au fost indăm pinati de către d­­ar. Angelescu, ministrul instructiunei st­­d. de Saint-Aulaire, ministrul Fran­t­­ei­ . .1 Studentele ?i studenții university­­ii din București sunt înștiințat­­­a Universitatea’ noastră va primi un­ mod solemn, în sala Senatului. 'un­ 9 lum­p curent, la orele 4 p. m mi­siunea universitară franceză $ sunt rugați să participe cu toții la aceas­tă solemnitate. [ölul idilei Ortodoxe iscarea grevistă ni „ 1 din Capitală Gr“»! lucrătorilor ceferiști merge spre ' iflamre. O delgatie a lor a fost invitată ori la minisbiu­l de m- fost „„„ „ 1T„*o cu­­ G. Mârzescu, temnesp Unut țel" ° constfttuire Vluzăndsnpă In­în atelierele g r4l aAtix tptmrea nn. sf!| |"rt<î ofbfvU dele­,sr.rS"»i^* reintra în normal^ PentTM Marti­n “IfJ demonstrativ vntn-prhderi­.e. Muncitorii d,n ’?hri» inclus^ rG^a. ^aele, uzina etc., de chibrituri, t^iunea si pstr^ra­­etc., aveau­­ lucrul: a?a cum au scă în co^7forii metalurgiști și rie­­făcut l­ i?b­,băta_ Redeschizari’i-se clubul ^ la *­csst­'ff«ft. ( )

Next