Dimineaţa, iunie 1919 (Anul 16, nr. 4700-4728)
1919-06-25 / nr. 4723
P. P. Carp Petre Carp nu mai este. N-am fost adversari politici toată viața, pentru că era un coonservator convins, în accepția strictă a acestui cuvânt. L’am combătut mai cu seamă cu violență atunci când în politica externă a preconizat, de altfel consecvent cu vederile vieței sale întregi alăturarea de Germania contra Antantei în special a Rusiei. Dar în pretora de politiciani cari au condus, se știe în ce mod țara românească în ultimele decenii, Petre Carp se ridica viguros, ca o impresionantă excepție, ca un om de convingeri pe cari le apăra și exprima fără teamă, ca un om căruia puterea i-a fost mereu mijloc și pe scop, așa că o arunca cu dispreț de la sine, ori de câte ori ar fi trebuit să-i sacrifice o convingere, în fine ca un om cinstit, incapabil de a face transacții cu onoarea. A fost ceva tragic în viata lui. Nu era numai nepotrivit cu moravurile politice ale tarei sale dar și în afară ’de aceasta, nepotrivit cu vremea în care trăia și pe care n’o putea înțelege. Ca conservator, părea născut cu un secol prea târziu, căci inclinatiunea lui pentru autocratism, ‘pentru despotia luminată» și blândă și disprețul lui pentru mulțime, pentru democrație, era din alte vremi. Ca om era născut cu un secol prea devreme căci cu aptitudinile lui, cu gândirea lui francă smeacă, ar fi putut poate deveni, fără apăsarea prejudecăților politice ale unui trecut în care crescuse, un mare conducător al poporului Asa însă moare iară a lăsa o operă mai trainică de bărbat de stat. Deși și-a hărăzit toată viata politicei, va rămâne totuși mai mult o mare amitire intelectuală și morală. A fost un om întreg, întreg nu numai în calitățile lui, dar și în defectele și greșelile lui. Aceste greșeli, au subliniat mai ales sfârșitul vietei lui, când Petre Carp s’a văzut în conflict cu politica activă a țărei. Va aparține istoriei să-1 judece definitiv și în această privință. La mormântul deschis și în cursul evenimentelor, nu vom încerca acest dureros proces, acest tragic proces, cu toate că nu înțelegem să-l micșorăm aplicând memoriei sale dictonul latin de mortus nil... 1 Dar explicația sa greșelilor ultime ale lui Petre Carp stă în însăși psihologia sa politică. Nefiind democrat, el nu înțelegea că nolitica se poate îndruma după sentimentele mulțimei și credea că fericirea unui popor se poate face, ba trebuie făcută, fiindcă altfel nici nu se poate, chiar și contra voinței lui prin mijloacele de forță ce tocmai stau la dispoziția unei personalități. Personalitatea—iată ce credea Petre Carp și ce se credea. A murit, ca germanofil, cum se zice azi, el, care la 1870 a declarat ca ministru de externe că acolo unde flutură steagul Franței e și Inima României. QAN= 1 SSI>>!P*E Coada ursului... Pe aceste vremuri de ananghie, mulți au început a'și da seama, de ce n'are ursul coadă El pasăril te a pus'o să prindă peste și a rămas fără el*. Tot așa cei cari au pus ghiarele pe vagoanele și șlepurile încărcate cu mărfuri ale nemților, se văd acum expuși a rămâne berci, închisoare, restituiri de bani, numele pătat îi a fre desagramenturi, tocmai când se credeau mai urcați in pom. Ha, ha, ha! râde mefistofelic norodul celor cari “u răbdat de zahăr, când ei speculau vagoane întregi, bine le face!... Și ce bine ar fi când toți , urșii cari și-au pus cozile ca să prindă... aur din nevoile mulțimei, s'ar pomeni cu coada tăiată! Dar pentru acest lucru ar trebui să ne vie niște inspectori din lună cari să nu aftă Hui Și cumetri pe ml. Atunci să vedeți descoperiri și urși fără coadă. S’a îndulcit ursul la miere, și cei hrăpăreți la putere. Ei, cuci e buba și ea coace și rău o să fie cănd o sparge! Din pricina urșilor cu coada lungă face mulțimea flămândă alătea cozi la depozite. Paroli Să ne vie inspectori din lună, că de nu, vom merge din rău In mai rău. Panamale sunt destule, dar ochelari lipsesc. Dar am ajuns să fie dăm cu degetele in ochi.. A suna el.« «!»►**. «OLOYAȘi România nu va semna 0. Siiiiam va primi tim puri România nedreptățită de cei mari și părăsită de cei mici Un membru de seamă, al guvernului a făcut ori următoarele declarații unui ziarist străin : — Atitudinea guvernului față de conferința de pace este hotărâtă : Nu semnăm ! Considerăm că pacea aceasta care nu ține seamă de siguranța frontierelor noastre, care ne deposedează de drepturile de suveranitate prin imixtiunea puterilor mari in tratameniul minorităților naționale, pacea unor concesii economice impuse de obiceiu dușmanilor învinși nu poate fi acceptată de noi . Conferința de pace a Împărțit popoarele în mici și mari. Ne-am opus de la început acestei concepții, împotriva căreia am crezut c’am luptat, atunci când am luat armele alături de Antantă. Dar Brătianu n’a fost susținut în această atitudine de nimeni, nici chiar de cei direct Interesați. Polonia și Ceha.Slovacia n’au suflat un cuvânt D. Venizelos a propus o soluție tangențială : amânarea discuțiunii . Noi am înotat singuri. Vom lupta mai departe. — Chiar dacă Italia semnează ? — Ea Credeți oare că tratatul de pace eraîă semnat se va executa ? Dar germanii, nu se vor supune chiar de a doua zi ! Iar Italia, a și declarat că va rezolva chestiunea, Fiume Indiferent de hotărârile comisiiunii. Și atunci, care va fi situațiunea României ? — O situație tot atât de sigură ca oricare alta. De altfel, hotărârea aparține încă guvernului și nu poate deveni fapt fără aprobarea regelui. Am sfătuit pe rege să consulte și șefii celorlalte partide. Pe urmă, regele va decide. — Ce este adevărat la chestia demisiunii guvernului ? — Cred că îndată ce va sosi d. Brătianu ne vom prezintă demisia. Ziaristul s'a informat apoi de data sosirii d-lui Brătianu. După informațiunile guvernului d-sa va părăsi Parisul peste 3,4 zile. De zece zile guvernul n’a mai primit nici o comunicare directă de la primul său delegat. Revenind asupra chestiunei Banatului ziaristul străin a întrebat dacă România își menține punctul de vedere integral Ministrul a răspuns : — Vrem tot Banatul, nu dintr’o meschină rapacitate aplicată la câteva mii de kilometri pătrați Ca să fim prieteni cu sârbii — nici odată n’am fost altfel — trebuie să ne asigurăm o graniță naturală și să evităm orice prilej de fricțiune. Iată adevăratul motiv al pretențiunilor noastre. Ultima întrebare ce s’a pus ministrului a fost cu privire la o eventuală remaniere a cabinetului. Ministrul a răspuns că nu s’a pus încă în discuție. Hg. * Stă Germania semnează pacea Adunarea națională germană întrunită la Weimar a hotărăt să semneze pacea cu o majoritate de 243 voturi, contra 101. CAZUL DE LA GALATI ACEEAȘI INCURIE Banca Natonală a comandat la Banca Frânte o cantitate de bancnote care u urma să sosească în Țară intr’un ■vagon închis. Vagonul purta numărul 22.956, era păzit de soldați români ș ■francezi sub comanda unui ofițer francez, trenul din care făcea parte a sosit ■în Captală. Vagonul care avea și el ■toate șansele și motivele să ajungă la ■distinate n’a sosit. Prea surprins n’a fost nimeni. Sunt ■tem obișnuiți să ne dispară șlepuri, ■magazii, vagoane. Un bet vagon, fie el •și cu bancnote nu poate fi subiect de emoție pentru nimeni. Totuși, autoritățile s’au scuzat că nu se uite amănuntul că era vorba de ■bancnotele,Băncii Naționale“. Toate încercărle de a se da de urma vagonului dispărut au fost zadarnice. Era unn fel de olandez-zburător. Uni afirmau că l’au văzut în Italia, alții, în Transilvania sau în Cehoslovacia. Când într’o bună zi, în portul Galați, se descoperă la un m lițian un număr de biletele furate Erau lesne de ■recunoscut pentru că din spirit de preț cauține — nu știm dacă francezii ne cunoașteau țara sau dacă directorii ■Băncii Naționale au vrut să fie prudenți — bancnotele nu purtau număr, nici serie, nici semnături Biletele de 1000 lei erau complect albe. Soldații cari au condus vagonul fiind anchetați, au declarat, că No. 22956 suferind avarii însemnate în Italia a trebuit să fie părăsit și conținutul transbordat în vagonul italian No. 178.240. Și iată cum, pornind dela acest amănunt s’a putut descoperi în gara portului Galați într’un vagon încărcat cu diverse transporturi ale aliaților și câteva lăzi, trântite într’un colț care conțineau bancnotele vagabonde. Din cele 12 lăzi lipsim numai una, o alta era spartă și dintr’însa dispăruse suma de 160 mii de lei. In total furtul se ridică la 2.320.000 de lei. De fapt, biletele dispărute n’au nici o valoare și pot fi ușor recunoscute. E interesant însă cazul. Un vagon întreg, închis, pecetluit, păzit, trimis în condițiile cele mai bune ca să ajungă la timp și sigur în țară, se încurcă prn țări străine, se aventurează, își pierde o parte din continut și apoi este descoperit, unde? la Galați. Adică atât de aproape de Brăila. Când se vor sfârși oare disparițiile ‘senzaționale? O anecdotă DIN VIATA LUI P. P. CARP Prin Decembrie 1900, cuconu Petrache era președinte al consiliului de miniștri și ministru de finanțe. Intrmămurg de seară, câteva zile după anul nou 1901 primul ministru Carp, in călătoria din Țibănești spre București se oprește la Bârlad și în mijlocul unei zăpezi cu vifor, intră în oficiul telegrafo-poștal, unde scrise o telegramă. . In semi-obscuritatea sălei nimeni nu recunoscu pe primul sfetnic al țarei și de aceia oficiantul dela primirea telegramelor lăsă pe .,prădătorul Carp” să stea impacientat la ghișeu, în timp ce-și citea gazeta, fără a se sinchisi de persoana ce aștepta să-i sa primească telegrama. — Am o telegramă, zise Carp de după ferestruica pe jumătate întredeschisă a ghișeului. — Văd, d-ne, zise răstit funcționarul, fără a-și întoarce capul, de pe gazetă. După 5 minute de așteptare. — Sunt cam grăbit de oficiant, îndrăzni iarăși d. Carp. — Eu visă, nu, răspunse pe același ton oficiantul. Primul ministru se depărtă de la ghișeu și luând o altă blanchetă scrise o nouă telegramă, astfel concepută: URGENTA, P. P. Carp, ministru președinte și ministru de finanțe, Oficiantul de la primirea telegramelor, din oficiul Bârlad de Iurnă In ziua de 5 Ianuarie 1911, ora 6 seara se va destitui telegrafic și cu amenda de pierderea lofei pe o lună pentru rea purtare ți obrăznicie in timpul serviciului iscălit Carp. Și apropiindu-se de ghișeu se adresă funcționarului care era încă cufundat în cetirea gazetei. — Domnule oficiant sunt ministrul Carp. Te rog transmite de urgență această telegramă. Sărind ca asvârlit de niște arcuri mecanice, oficiantul luă telegrama și fără a ști Încă conținutul telegramei, bolboroși câteva scuze, sfârșind cu: _ Sărut mâna Excelentă, îndată. Și totuși cuconu Petrache, care cunoștea moravurile țărei, văzând paloarea și tremurătura oficiantului îl ierta, mustrându-1: _ Bre omule, altădată mai uită-te și d-ta la oameni! v Sa. Moartea lui P. P. C11. Azi filmneafă ni sa comunicat următoarea telegramă sosita din Vaslui: Eri Duminică, pe la orele 7 seara, s’a stins din viată Petre P. Carp, în conacul său de la Țibănești, în urma unei come apoplectice, care a durat 34 ore. NOTE BIOGRAFICE lată câteva scurte note biografice. Carp s’a născut în anul 1837. Studiile le-a făcut la Berlin și Roma. Reîntors în țară, a luat parte la evenimentele cari au pregătit și provocat căderea lui Guza-Vodă. A fost ales deputat pentru prima oară în alegerile cari s’au făcut sub noua lege electorală (1866) și de atunci reales apoi in continuă până in prezent, cu mici întreruperi. La 1870 a durat i ministerul Manolache Costache Iepureanu, ca ministru de externe A fost agent diplomatic la Viena, Berlin și Petersburg. A fost ministru al cultelor și instructiunei publice, ministru de externe si ministru de domenii. In 1900—1901 președinte al consiliului și ministru de finanțe. La 1907 în urma fuziunei partidului conservator a ost proclamat șef al partidului și la 28 Decembrie 1910 a fost însărcinat cu formarea cabinetului in colaborare cu conservatorii cantacuziniști. La izbucnirea războiului european a fost pentru respectarea tratatului nostru cu Tripla Alianță și deci pentru o cooperare alături de puterile centrale. Prelungirea permiselor pe căile ferate In urma deselor reclamatiuni, ministerul lucrărilor publice pentru rezolvarea lor a luat următoarele dispozitiuni relative la abonamentele neutilizate din cauza răsboiului: Se va restitui toată suma plătită pentru biletele de abonament plătite și neridicate. Acei ce au avut bilete de abonament însă n’au fost întrebuințate tot timpul valabilității, fie din cauza mobilizare la părțile active pe front, fie din cauza suspendării valabilităței abonamentului de la 30 Septembrie 1916, fie că au rămas în teritoriul fost ocupat, se admite prelungirea valabilitătei abonamentului pe un timp egal cu acela de la data suspendărei și până la expirarea valabilitătei indicată pe bilet, scăzându-se la cei cari au fost mobilizați pe front timpul de la emitere și până la data mobilizărei. Acei cari au fost pe front, cât și acei cari au fost în teritorul ocupat trebue să dovedească această situațiune cu acte emanate de la autoritățile în drept, altfel nu vor putea beneficia de avantajul prelungirea biletelor de abonament respective, și anume cei mobilizate front ar nu pe foc, să producă ordinul de demobilizare, iar cei rămași în teritoril fost ocupat, certificatele polițienești din care sa rezulte că a fost sub ocupatiune tot timpul. Acei cari au fost evacuați în Moldova și n’au fost imobilizați pe front, nu vor beneficia de prelungire deoarece în baza ordinului circular și a publicațiunei emisă în anul 1917, au profitat de prelungirea acordată. Persoanele în drept ca să poată beneficia de această prelungire, trebue sa depună la direcția generală biletele de abonament respective spre ștampilare ,până la data de 15 iulie 1919 și să dovedească situațiunea iar cererile acelora cari nu au depus abonamentele în termenul de mai sus și nu vor produce dovezi, nu se vor lua în considerațiune. TELEFON: Direcția 10.66 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 11/84 ultimele Telegrame Se apropie ,momentul hotărâtor noul guvern german LYON. — După o telegramă din Weimar noul cabinet german s-a constituit astfel: Președinția consiliului d. Bauer. Ministru de externe, Hermannn Mueller. Finanțe, Ergberger. Interne, David. Războiu, Norke. Colonii, Boli, Poște, telegraf și telefon, Giesberts, Muncă, Simzenner. Lucrări publice. Sehlicke. Economia publică, Wissel, Tesaur, Mayer Kaufbeuren. Aprovizionarea, Schmidt. Titularul la justiție n’a fost încă desemnat. CINE E BAUER? Lyon.— D-rul Bauer însărcinat de Ebers să construe cabinetul este născut in 1810 in Prusia orientală. Intrarea In viața politică și-a făcut-o la 1908. ca membru in comisiunea generală a sindicatelor germane. Foarte activ, el a fost brațul drept al lui Degton in toate mișcările social, democrației. In 1912 s-a ales deputat al socialiștilor din Breslau in Reichstag. Numit in 1918 director al noului secretariat al departamentului muncei, creiată de prințul Max de Baden, el a demisionat la 10 Noembrie in ajunul armistițiului cu intregul cabinet. La aceeaș lună a fost atașat la comisarii poporului și însărcinat cu departamentul muncei. Scheidemann i-a păstrat aceleași funcții cănd a luat conducerea guvernului in Februarie a. c. ERZBERGER LA VERSAILLES LYON. — Se anunță din Basel: „Berliner ■ Zeitung“ afirmă că nu se cunosc în cercurile oficiale intențiile retragerei atribuite președintelui Ebert Acelaș ziar spune că d. Erzbeger ar fi fost desemnat ca viitor ministru de externe. El va fi de asemeni șeful noii delegații care va pleca la Versailles. Candidatura baronului Richthofen pare să nu aibă nici o șansă. GERMANIA ISI SCUFUNDA VASELE Lyon. — In cazul semnărei păcii, vasele germane vor trebui să treacă în mod automatic în posesiunea aliaților. S’di pregătit toate măsurile pentru luarea în primire a vaselor germane. 1 Marinarii germani au chat'o mai înainte scufundând năvîle, dacă mult. Nu e chesia în Italia de a înlocui oameni. E vorba de schimbarea sistemului. Lucrătorii italieni au înțeles aceasta. Ei vor să lupte cu partidul socialist pentru a instala în Italia republica socialistă”. * LYON. — Regele Italiei a însărcinat pe d. Nitti să constitue ministerul. După „Epoca“, organ oficios, al d-lui Orlando, d. Luzzatti a refuzat ofertele d-lui Nitti. Tot astfel ar fi situația și cu d. Barzfiaf. Două grupări, grupul parlamentar și socialiștii reformiști ar fi interzis până în prezent membrilor lor să facă parte din minister. D. Tritoni ar fi pus condițiunea ca să participe șî gruparea parlamentară la această combinațiune. „Epoca” spune că Intrarea In scenă a d-lui Giolitti este cauza căderei ministerului Orlando, Criza din Italia PAREREA LUI SERRATI, DIRECTORUL ZIARULUI „AVANTI” încă înainte ca criza din Italia să se fi declarat, ziarul „L’Humanite” cerând d-lui Seratti, directorul ziarului „Avanti” gât și arate părerea asupra situatiei din țara sa, acesta a scris: Situația italiană este negreșit foarte gravă. Criza economică, politică și morală, este mare. Nimeni în Italia nu e satisfăcut de felul cum s’a terminat războiul. Ziarele burgheze italiene au țipat, acum câteva luni, că victoria Antantei a fost rezultatul bătăliei lui Vittorio Veneto... Și au promis că victoria va da italienilor— mai ales munctorilor — vârsta de aur. Cu toate promisiunile acestea, avem în Italia lipsa de lucru (șomaj) scumperea enormă, a datoriei publică spăimântătoare. La orașe și la sate întreaga populație muncitoare își strigă indignarea contra autorilor acestei triste situații. Cei cari au propovăduit războiul sunt huiduiți și huliți de popor, în timp ce Clementul militar și imperialist de partea lui nu e nici, el satisfăcut de soluțiunea ce se va da la Versailles problemelor teritoriale. Prins între aceste două opoziții, — proletarian și militarist — guvernanții actuali nu pot rămâne la putere, Orlando va fi negreșit răsturnat la viitoarea întrunire a Camerei Dar cel care-l va înlocui — fie Nitti sa, Tittoni, sau un purtător de sabie, sau GiorlRi chiar, pentru noi e t«tuna—nu va putea nici el s’o Semnarea picai Lyon . In chestia semnărei păcei Templ" scrie: „Guvernul german având a răspunde prin da sau nu la ultimatul aliaților, trebuia să dea acest răspuns inainte de Luni seara la oele 7. Numai dacă din motive binevenite, nu va fi acordat o prelungire scurtă de termen. Daca răspunsul va fi afirmativ ceremonia semnărei tratatului de pace în galeria oglinzilor din Versailles, va avea loc tot cel mai curând, căci Cabinetul Bauer va trebui să desemneze noul plenipotențiari Un locul contelui Brockdorff și colegilor săi toți demisionați. Dacă răspunsul va fi negativ măsurile militare și economice prevăzute: înaintarea armatelor aliate, întărirea blocujului, vor fi executate imediat sub direcțiunea mareșalului Foch care se află acum la Rin. „Journal des Debats" scrie: Luni 231. c la 7 seara expiră termenul dat Germaniei pentru a răspunde Care va fi acest răspuns? Ceea ce e sigur este că dacă T,m, seara la 7, președintele Conferinței nu va fi primit avizul ofical că Germania semnează, armatele aliate In mod automatic se vor pune un marș pentru a-și Împlini Însărcinarea ce le-a fost dată. _____ CONSILIUL DE PATRU ) Lyon — Consiliul de patru a Se*liberat Sâmbătă asupra răspunsului, ce trebue dat la nota germană din 20 iunie, semnalând conferințe de pace oarecari contraziceri între textul tratatului rectificat, remis la 15 iunie și memorandumul care-l însoțea și cerând să se precizeze intepretarea unor pachete din memoriu și din scrisoarea d-lui Clemenceau. Răspunsul consiliului de natru a fost stabilit imediat și remis seara secretariatului delegatiunei germane la Versailles. Acest răspuns va fi publicat azi dimineață simultan la Londra și Paris Documentul acesta se compune dîntr’o scrisoare semnată de d. Clemenceau, arătând că textul autentic al condiHunilor definitive de pace este acela din exemplarele remise delegatiunei germane la 10 Main, dintr’o notă care răspunde diferitelor chestiuni puse în scrisoarea contelui Brockdorff- Rantzau șl, dintr-un protocol care va putea fi anexat însăși tratatului. D. BALFOUR IM CONSILIUL DE PATRU Paris. — D Balfour va înlocui pe Lloyd George bolnav. Se va cerceta memoriul depus de delegati otomani. Consiliul de patru va decide strămutarea la Londra a consilului care trebue să organzeze Liga Natiunilor și consiliul economic de război DELEGAȚII TURCI LA PARIS Versailles.— Primul delegat turc Rizza Tesik Bey a rugat pe ministrul de externe francez Pichon, ca să fie el prima conferință cu delegații turci. (Agenția Dacia).