Dimineaţa, iulie 1919 (Anul 16, nr. 4729-4758)

1919-07-01 / nr. 4729

ANUL XVI-iea.— No. 4729 issti Sin Sí htm cer isisül In subteranele fortului Jilava sunt sute de deținuți în prevenție Dela l aceștia am primit de mai multe ori scrisori cu chemări desnădăjduite de ajutor, cu strigăte de durere la care nici o inimă nu poate rămâne nesimțitoare. Am făcut tot ce am putut face pentru ei: am pledat cauza lor, căci este una*și aceea? cauză pentru toți. Am obținut făgădueli de amnistie pe cari le știu s'ncere, dar a căror realizare întârzie și am compătimit din tot sufletul unor suferințe, pe cari le întrevăzui mă cutremur de groaza lor, fără însă a mă încumeta să le descriu. AA Xrinovici Mi o /*</■"р *-vîin <4 *.»» 4«m n din ultimele scrisori primite, câteva rânduri, J de luni de zile, zac, asvârlitt în beciurile acestea câteva sute de nenorociți, țărani sau muncitori, acuzați de dezertare, a căror vină însă, luată în parte și cercetată, ar duce negreșit la liberarea tuturor dacă Intr’adevăr s’ar urmări dreptatea. Nu veți găsi însă aci nici unul din cei rămași în teritoriul ocupat ,care să dispute de mijloace materiale sau de protecția celor suspuși. Cele mai dificile situațiuni de ale acestora au fost.. ..aranjate". Nimeni nu își întoarce puțin gândul spre acea toamnă nenorocită când trupele răzlețe, fără comandanți, fără hrană, fără nici o îngrijire, se retrăgeau într’o debandadă ingrozitoare, pe șosele desfundate, sub ploile ce nu mai conteneau, și care cădeau în vreun șanț, zdrobiți de osteneală, de nemâncare, răniți de umblet, înfrigurați de boală... Ei își desăvârșesc acum chinul, nejudecați de 8 și 10 luni, închiși la Jilava și în alte închisori din țară, pe când copiii și nevestele lor mor de foame acasă iar ogorul le rămâne nozmmcit și făeîeditor estimp și poate încă pentru la anul. Cei bogați, boierești și ciocotașii, care în timpul ocupației dușmane erau bine cunoscuți ca dezertori unde sunt ? De ce nu sunt și ei aci ? De ce ? fiindcă aceștia, la un simplu chiei pot da numai nn bacșișuri atât cât o întreagă familie de nenorociți s'ar îndestula o lună întreagă. Aceștia se plimbă liberi și nesupărați de nimeni. Ei au trecut pe la Curțile Marțiale, și-au aranjat situațiile și dosarele lor sunt clasate, au căpătat hârtie la mână că sunt in regulă și acum sfidează pe cei care, mai puțin dezertori ca dânșii, putrezesc de vii, nemâncați și chinuiți, în cimitirul temnițelor noastre militare. Cercetați, domnule Costa-Foru, do,sarele afacerilor clasate, sau ale celor liberați provisoriu și veti da imediat de firele unor astfel de afaceri încât veți rămâne îngrozit de putregaiul ascuns acolo. In dosul Curților Marțiale mișună misiții, care exercită de multe ori cu succes cele mai grase șantajuri Cercetați registrul închisorei Jilava, registrele Curților Marțiale, și nu veți găsi o singură față simandicoasă Toți au știut să se puie la adăpost. Consultați pe d d. Toma Dragu, Radu Rosetti și alți avocați cari vin mai des în contact cu cei d’acolo, nu se poate să nu cunoască bubele ce vă arăt“ . Am scurtat, am ales, căci scrisoarea e lungă ca suferința, mișcătoare ca sinceritatea ea însăși., Intr’adevăr, ceea ce anonimul scrie e perfect adevărat. Cunosc cazuri de cocoloșiri scandaloase. Dar mai știu că bacșișurile» au jucat marele lor rol și la sate în selecțiunea ce s’a făcut, pentru recrutarea dezertorilor. Din zecimile de mii ce sunt în acelaș caz, nu cei mai vinovați stau închiși, ci cei mai săraci’sau nenorocitele victime ale nemiloasei ,,Năpaste* . N’ar fi fost mai bine, mai omenesc și mai practic ca toți aceia cari, pentru un motiv sau altul, n’am urmat regimentele lor în Moldova, să fie acum trimiși pe front să’și facă datoria și să’și ispășească vina, mare sau mică, ce-au avut ? Amnistia astfel codiționată dată pentru toți soldații și grade inferioare nu ar întâmpina absolut nici o opunere. Dezertori n’au fost numai flămânzitii și despuiații închiși în forturi Acești nenorociți bătuți de Dumnezeu și de oameni știu ei pe alți dezertori cari se plimbă liberi. Ce îi revoltă e că dreptatea niu se face pentru totî ci, sub pretextul dreptăței, se face nedreptate cu ei și sfănțuiala cu ceilalți. Apoi, dacă se judecă vinovații dezastrului din 1916, drept și logic ar fi să începem cu cei mai mari! Ce! Ei, soldații, sunt singurii vinovați? De aceea e vreme ca o largă aminte să-i redea pe aceștia familiilor lor desperate si muritoare de foame. C. G. COSTA-FORU : a semnarea păcei Pacea cu Germania, s’a semnat. Războiul cel mare, cel mai mare din câte a cunoscut istoria, s’a terminat. El nu va fi fost un vis urât, ci o tristă realitate, care va rămâne înscrisă cu foc și sânge în inima popoarelor. Dar ar fi o mai mare nenorocire decât a fost acest război grozav, dacă dintr’insul noroadele n’ar trage învățătura logică, dacă din pacea ce i urmează, n’ar rezulta acel așezământ care să puie capăt pentru totdeauna sfâșierilor sângeroase, stabilind raporturile dintre sfinte pe baza dreptății, pe baza concurenței pacinice spre mai mult progres și bunăstare. Pacea încheiată la Versailles este o pace de justiție. Aceasta se declară mereu. Dar pentru ca ea să îndrumeze lumea spre o vreme nouă, ea trebuie să devie și pacea de dreptate. Intr’acolo o îndreaptă nu numai crearea Ligei națiunilor, dar și acea scrisoare semnată de d. Clemenceau în numele aliaților, prin care se deschid învinșilor perspectivele unei vremi mai bunea posibilităței și pentru dânșii , de a intra în Liga națiunilor și de a bene •ficia astfel de avantagiile politice și economice pe car ea le acordă membrilor ei. Dar nu e numai atâta. Războiul a cerut mulțimei jertfe uriașe, dar i-a dat și un impuls neașteptat- Fața lumei s’a schimbat și se va schimba tot mai mult Glasul popoarelor se ridică tot cu mai multă putere, copleșindul pe cel al guvernanților. Răul vrea să devie el ciocan și ritmul prefacerilor sociale devine din ce în ce mai accelerat, răsturnând toate noțiunile, schimbând toate valorile materiale și morale. Toate statele și popoarele își fac bilanțul și — vorba directorului ziarului ,,Avanti“ — constată mari deficite. Datoriile lor publice au atins proporții fantastice. Unde este leacul pentru a remedia greutățile financiare, cari amenință însăși statele? Să devie biruitorii robii economici ai celor cari s’au ținut departe de foc sau s’au apropiat de ei cu mai puține jertfe? Să copleșească popoarele lor istovite de noui biruri grele, cari scumpind și mai mult traiul, ar perpetua numai greutățile, dar nu le-ar rezolva ? Trebue curajul marilor și adâncilor reforme- Curajul de a băga mâna adânc în buzunarele celor bogați, cu titjul de a împărți toate beneficiile între muncă și stat, curajul de a preveni prefacerile sociale violente, îndrumându-le pe calea legilor. A doua zi după pace, grija națiunilor nu e mai mică, decât a fost în timpul războiului. Căci anunțarea păcei ca sa fie eficace, trebuie să aducă omenirea bună voire, să aducă oamenilor mulțumire, putința unui trai omenesc și civilizat. In această direcție țara noastră va fi împinsă și de împrejurările externe. Dar ea nu trebuie să aștepte aceasta, ea trebuie să facă deja sine. Să lăsăm metodele vechi, primejdioase și ineficace. Să clădim România nouă că factor al democrației mondiale, al dragostei de aproapele, al muncei solidare, protejate și echitabil răsplătite, să clădim România cea nouă pe baza controlului de jos în sus și a răspunderei generale, și o așezam pe baza piramidei sociale și nu pe vârful ei, pentru a evita nevoia unei echilibristice ale cărei rezultate morale le vedem Iată drumul cel bun al păcei, și care trebuie să fie preocuparea noastră de toate zilele de azi încolo. abonamente de vilegiatură Se primesc la ziarele „ADEVERUL« $1 „DIMINEAȚA« vertfrn toate stațiunile balneare $1 climaterice Lei 6 pe Lune 25 bani numărul Solemnitatea Semnarea păcei era Versailles Galeria Oglinzilor . Ea a fost clădită de Mansart din ordinul regelui Ludovic al XIV leape terasa ce se află între cele două pavilioane construite de Le Vau. Lucrările decorative au fost în întregime conduse de Le Brun, care a pictat pe tavan, în treizeci de subiecte. istoria lui Ludovic al XIV lea de la anii 1661 până la 1678. fiecare pictură e înconjurată de o bogată bordura aurita, inscripțiile explicative sunt de Boiseau și Racine (O schiță originală de Le Brun, Cucerirea ținutului Franche-Comté, așezată pe un șevalet, înleznește comparația cu compoziția definitivă). Galeria are 73 metri lungime pe 10 metri 50 lărgime și 13 metri înălțime.. La cele 17 ferestre care dau spre grădini corespund 17 arcade împodobite cu oglinzi legate între ele cu motive de alămuri cizelate. Marile trofee de bronz aurit aplicate pe splendidă ,marmură și cele 24 de grupuri de conii așezate pe cornișă au fost modelate de cei mai mari sculptori din timpul lui Ludovic al XIV-lea" . Acest splendid ansamblu decorativ trebuia să producă un efect și mai grandios când galeria era mobilată cu minunata mobilă de altă dată. Se putea admira sub domnia lui Ludovic al XIV lea două imense covoare de la Savonnerie, perdele de damasc alb brodate cu aur, lustuiri, candelabre, console, taburete și hîrdaie mari de argint conținând arbuști ca portocali, limbi, basonuri și vase cizelate de cei mai îndemânateci argintari. Toate aceste bogății dispărură cu începere de la anul 1689 și fură transportate la Monetărie spre a fi topite. Ele se găsesc reproduse într-unele tablouri din apartamentele mari. Au fost înlocuite apoi printr’un mobilier aurit care putea lupta în splendoare cu minuni le distruse și care la rândul lui a fost risipit ca tot restul mobilelor din Versailles de vânzările revoluționare. Cele mai mai serbări ale Curței au avut loc în Galeria Oglinzilor. Printre ceremoniile moderne, trebue să reamintim binecuvântarea pontificală dată din balcon de papa Piu al VI-lea, la 3 Ianuarie 1804; banchetul inaugurărei Museului, la 1837; serbarea în onoarea reginei Enghterei, la 1855; încoronarea regelui Prusiei ca împărat al Germaniei, la 18 Ianuarie 1871; balul dat de mareșalul Max-Mahon, la sfârșitul Expoziției universale de la 1878, celebrarea solemnă a centenarului Statelor generale, prezidată de Carnot înconjurat de toate corpurile Statelor, la 5 Mai 1889, în fine recepția de la 8 Octombrie 1898, a țarului Nicolae II, care apăru pe balcon ca să fie aclamat de mulțimea imensă îngrămădită în fața Castelului. De la una din ferestrele din mijloc ale galeriei se poate admira vederea simetrică a grădinelor; la piciorul Castelului este Parterul de apă cu cele două basonuri înconjurate de bronzuri, pe urmă în depărtare. Covorul Verde care conducea admirabila perspectivă a Marelui Canal. Semnarea Sâmbăta după amiază la ora 3, în galeria oglinzilor din Versailles a fost semnat tratatul de pace între puterile aliate și asociate, și Germania. Plenipotențiarii germani, miniștrii Herman Mueller și Bell au sosit in timpul nopții de Vinen spre .Sâmbătă. Sâmbătă dimineața a avut loc verificarea împuternicirilor. Cum nu putea fi vorba de o citire a tratatului care are mai mult de 400 de pagini, Clemenceau a adresat în numele Conferinței o scrisoare delegaților germani,certificând că textul tratatului supus semnăturei lor este identic ca acel ce le-a fost comunicat. Mareșalul Fochi a luat loc printre delegații francezi. . Printre invitați, au asistat la ceremonie, membri biroului celor două Camere, cei patru președinți de consiliu, cari au fost la putere, în timpul războiului, d-nii: Viviani, Briand, Ribos si Pointevé. d. Millerand. comisarul general al Republicei ,in Alsacia-Lorena etc Sâmbătă seara Parisul era în sărbătoare. Nouă retrageri cu torțe au parcurs străzile principale. Lyon. " Le .,Temps" face o dare de seamă asupra semnarei tratatului de pace. Castelul de la Versailles n'a fost decorat Actele delegaților germani a fost verificate dimineața și au fost găsite în bună ordine. La ora 2 și trei sferturi d. Clemenceau și-a ocupat locul de președinte în mijlocul mesei principale. Câteva minute mai târziu a sosit și d. Wison. D-sa a strâns mâna d-lui Clemenceau și a principallor plenipotențiari ,iând loc apoi la dreapta președintelui de consilu francez. La ora 3 și 10, în mjtocul unei tăceri immestrianlf»rdentintp.-marh germani, în număr de 5 sunt introduși în sala oglinzilor de șeful ușerilor al ministerului de externe. Ei au luat loc pe scaunele ce le-au fost rezervate la extremitatea uneia dintre părțile mici ale mesei plenipotențiarilor, lângă delegata japoneză. La orele 3 și un sfert, d. Clemenceau s’a ridicat spunând : — Ședința e deschisă. Apoi a rostit o scurtă alocațiune în care a spus In esență: — Acordul între guvernele puterilor aliate și guvernul german, a fost făcut. Textul care va fi supus semrtărei dv este conform exemplarelor cari au fost remise d-lor plenipotențiari german). Semnăturile vor fi schimbate, ele consttue un angajament irevocabil de a executa cu loialitate, și cu credință în integralitatea lor, toți termenii tratatului. In condițiile sale. Am onoare de invita pe d-nii delegați ai guvernului imperiului german să vină să semneze”. Cei cinci plenipotentiari germani se ridică, părăsesc locurile lor și în fața mesei mici centrale, ei se așează și rând pe rând iscălesc actul tratatului. La ora 3 și trei sferturii defileul semnatarilor este termnat. In acel moment detună inimile salve de tunuri din cele 101 lovituri ce s’au tras, anunțând că pacea s’a făcut. D. Clemenceau se ridică : — Condițiile păcei, a spus el — între puterile aliate și asociate și imperiul german sunt acum un fapt împlinit. Ședința este ridicată. * H MUELLER Primul delegat german Proclamația primarului din Versailles Lyon. — Primarul din Versailles a afișat următoarea proclamație : — Ziua cea mare pentru Versailles a sosit Pacea victorioasă va fi semnată în galeria oglinzilor. Sâmbătă 28 Iunie a. c. Guvernul dorește ca ceremonia să păstreze caracterul de austeritate ce convine amintirilor de doliu și suferințe ale patriei. Totuși edificiile publice vor fi pavoazate și iluminate. Locutorii vor urma desigur acest exemplu. Toate măsurile de ordine sunt fixate de guvern. Publicul este invitat să se conforme acestor măsuri. Pentru buna desfășurare a ceremoniei, locuitorii și vizitatorii vor păstra calmul și demnitatea ce se cuvine în acest mare eveniment și pe care Versailles nu l-a depășit de 50 ani, căci incidentele de la 16 Iunie nu sunt imputabile populaței solocale. Ziua de 28 va fi cum trebue să fie o zi mare în data isoriei lume“. • Comisî Missea păcei Lyon. — Camera a ales Vineri comisiunea însărcinată să studieze tratatul de pace Toți candidații desemnați de grupările politice au fost aleși, împreună cu 9 socialiști, afară de cei doi socialiști extremiști : Longuet și Maycrax. Un al doilea vot va avea loc Luni pentru ca să se constitue definitiv comisiunea de 60 de membri. Karfi 1 (18) Iunie 1919 PRIN ARDEAL SIBIUL (Dela trimisul ui Iunie. — Pentru acei dintre românii din vechiul regat, deprinși a cunoaște Ardealul prin prisma strâmtă și falsă a discursurilor ocazionale, desigur că o plimbare cât e de grăbită ar fi, prin ținuturile de peste Carpați se impune. Și acest lucru se cere cu atât mai mult, cu cât printro mentalitate greșită o bună seamă dintre noi nu ne simțim indeajuns atrași de aceste locuri decât sub raportul idealist care speculat de unii prin abuz, a luat la un moment dat forma unei arme, cu care în diferite ocazii luptau demagogii oportuniști. Cu toate acestea după cum am spus: Ardealul și în special Transilvania, nu este inima, țara fetelor frumoase cu costume originale, a flăcăilor joviali și a preoților martiri. Transilvania este un ținut cu o intensă viață intelectuală, comercială, industrială și agricolă. Cât privește populația românească rurală, activitatea ei este departe de a rezuma numai la conflicte cu jandarmul, sau la șezători, unde între două basme și o cimilitură se stinge „Trăiască România Mare“. Nu. Românul ardelean este mun,citor și patriot fără a face politică. Satele ardelenești pot fi luate ca model de curățenie, gospodărie și confort, sub care raport privit țăranul ardelean ar putea trece drept mic burghez față de slotul care e torturi din vechiul regat Dar Ardealul are și orașe frumoase. , Am stat o zi in Brașov, localitate de-o rară frumusețe în care aspecte medevale se îmbină cu cele moderne, dându-ți impresia unui decor de feerie. Clădiri monumentale și străzi drept tăiate, alături de priveliști pline de pitoresc și profund evocatoare ale timpurilor de superb cavalerism. Sibiul, unde mă aflu de două zile îți face aceiași impresie cu deosebirea că dat fiind faptul că aci s’a concentrat întreaga viață politică arde nostru special lenească și o puternică garnizoană Sibiul a căpătat ceva din fizionomia Iașilor retragere. Oricum, curat cum e și lipsit de zgomotul vieții de noapte, o simțitoare deosebire există. Viața este oftină. * Și pentru un bucureștean, deprins tu streiului? Comisii în vâxuiții și altor Elizeuri, surprinderea nu este mică atunci când după o masă copioasă, plătește 20 coroane, ceea ca face tocmai 10 lei Aceasta în cazul când frecventezi marele restaurante .„Römischer Kanzer“ și „Europa“. Oriunde în altă parte o masă supra-incărcată costă maximum 10—12 coroane (5—6 lei). Hotelurile destul de frumoase au de asemenea tarifuri scăzute. Cea mai elegantă cameră, având două paturi și tot confortul, costă 18 coroane (9 lei) pe zi. O cameră pentru o singură persoană la etajul II sau III poate costa 2 și 3 lei pe zi. Trăsuri sunt suficiente. Două linii de tramvai electric, fac un fel de centură a orașului o pădure frumoasă la câteva minute de centru și două cinematografe sunt menite să distreze pe nevropatul bucureștean, care caută aci altceva decât liniște și aer curat Armata română este pretutindeni bine primită și respectată. ■ Ofițerii noștri au o atitudine foarte demnă și politicoasă față de populațiile neromânești. Soldații la fel. * Dar a face o descripție a vieței ideale care este în Transilvania, ar însemna să scriu prea mult și mai ales să contribui la o bruscă scumpire a traiului, prin gustul pe care l’ași deschide multora de a veni aci. Cum e de dorit ca acest lucru să se întâmple ceva mai târziu când setea de speculă va fi potolită în Regat și prin urmare o imitație ar fi fără urmări mă opresc aci, rămânând ca cu începere de mâine, să vă relatez rezultatul întrevederilor pe cari le-am avut cu mai mulți dintre conducătorii Ardealului CROL. ganOURI SIMPI.fi Pul de epure Intr'un «r de căruțe de țară un băețaș ca de vr'o 9 anișori. ședea ghemuit , se uita cu niște ochișori plini de veselie și curtozicnic la mulimea de pe străzi. Era slăbuț și vioi și rădea cu toți dinții de plăcere că se vedea in târg. El inttetelul e copil ca toți copiii. Se crede in drept să se bucure de viață, să sburde și să facă toate nebuniile vârstei lui. Dar ce-l așteaptă pe micul țărănuș ? Dela 12 an’, e scos cu plugul la câmp. La prăsilă, la plivit, la cărături, la câmp cu vitele, muncă și iar muncă. Mâncarea ca vai de ea, imbrăcămintea așișderea, iar când s’a ridicat flăcău, armata și pe urmă concentrări, biruri, zile de prestație, nopți de caraulă, rechiziții cu carul, toate, toate inspinarea bietului țărănuș care rădea și el sglobiu ca toți copiii. Și fără voe faci o asemănare între copilașul acesta și puiul de epu. pe care ese la câmp și sburdă în lumina lunei. Si el se crede liber, Ju Pae îi sare... dar mai târziu va pricepe și el, că viața-i plină de curse, vânători, copoi... Și, fără să vreau, la vederea copilului de țăran care râdea cu ochii vioi, simții, că inima se topește in piept, și ochii se umezesc de o adâncă înduioșare și de o mare... rușine !... STAN BOLOVAN Atentatul din Com. Pățești ODOBEȘTI— Mihai Mărgăritescu, secretarul comunei Pățești, Toader Jalbă, Nică Munteanu. Gh. Munteanu și Dragomir Jalbă au săvârșit în noaptea de 30 spre 31 Maiu un atentat împotriva soților Grideanu, cu scopul de a se răzbuna și a-i jefui. Tâlharii se află acum arestați. Ei sunt anchetați de d. jud. de instrucție G. Marosin Cu toate încercările bandei de a face să dispară elementele crimei, instrucția a descoperit suficiente dovezi de vinovăție. — B. . [lieu și Lloyd Egor vor vorbi despre pacea în* * cheiată Lyon. — „L’Homme Libre“ scrie: Lucrările conferinței nu vor fi întrerupte din cauza plecării lui Witcott și a lui Lloyd George. Se prevede că de Luni conferința va relua examinarea tratatului cu Austria. "Conferința prepară în acelaș timp tratatul cu Bulgaria și cu Turcia. După „L’Echo de Paris“ Lloyd George va ține. Luni un discurs asupra păcii în Camera Comunelor. Clemenceau de asemeni va vorbi Luni, când va depune tratatul de pace pa biroul Camerii. ' D. general Averescu la Rege COMENTARII ÎN JURUL AUDIENTEI Președintele Ligei Poporului a fost primit Sâmbătă la Palat intr’o lungă audiență. Deși se păstrează asupra convorbirei dintre Suveran și d. general Averescu o discreție, explicabilă după unele păreri. — avem Indicațiuni că președintele Ligei Poporului a expus Regelui toată gravitatea situațiunei politice interne și imensa răspundere pe care încearcă și ar dori să și-o asume guvernul, prin continuarea rămânere la putere și prin facerea alegerilor. Generalul Averescu a arătat Suveranului punctul de vedere al opoziției naționaliste. In ceea ce privește problemele politice actuale-Putem adăuga că Suveranul a dat toată atențiunea observațiunilor generalului Averescu, — și că în rândurile Ligei Poporului impresia ce se degajează este mulțumitoare de pe urma acestei întrevederi. Un fruntaș politic din opozite, — vorbind de această audiență, o comenta astfel : — Sunt acum prea multe considerente și e cu totul altă grupare de forte politice» — pentru ca singurul factor constitutional pe care -l avem, să nu arate toată grija și sa nu cumpănească serios posibilitățile zilei de mâine. Dominația unui partid căruia i s’a substituit o familie, — iși trăește ultimele zile. RF.