Dimineaţa, august 1919 (Anul 16, nr. 4759-4789)
1919-08-01 / nr. 4759
r r Arcan. xtfMea.—«rw. Cele dons irai $5 cenzora? , Relevam mai deunăzi protestul ziarului Romănimea contra încălcări cluburilor de către detașamente militare și graba pusă de autorități de a cere scuze conducătorilor acelor cluburi de distracție.. Spuneam că altă măsură se aplică atunci când se închid cluburile socialiste și constatam că la noi tot cu două măsuri se măsoară. Iată însă că intervine un nou caz, mult mai grav, în care se dovedește și mai limpede că la noi membrilor oligarhiei totul le este îngăduit, nu estim ei însă nimic. Ca la noi membrii oligarhiei pot st călca legea fără teamă de pedepse, pe când față de prostime se calcă mereu legea fără teamă de pedeapsă. 1 Cazul acesta, e expus în următoarea adorabilă informație a, Viitorului: »«împotriva deriziune* Genzure*, ziarul „Romântimea“ a publicat comunicatul, prin care pune în discuție Coroana. I ..Noi cerem Cenzurei să fie indulgentă, fiindcă apariția unor asemenea comunicate lămurește mentalitatea și concepția unui partid de guvernământ în situața actuală“ Cu alte cuvinte, Romănimea nu s’a sinchisit de deciziunile cenzurei și a publicat un comunicat pe care aceasta îl suprimase. Gazeta partidului conservator-nationalist a uzat de un drept al ei si a recurs la susjprul mijloc de apărare t>osibil contra abuzului si ilegalitătei ce constituie cenzura. Probabil că dacă toată presa s’ar aduna și ar hotări să facă la fel, cenzura ar fi repede și fără multe fasoane, suprimată. Ar adera gazetele de partid la o asemenea procedare. I. Dar în capul „României“ cea mai mare nostimată e apelul la indulgență al „Viitorului“. Deoarece călcarea dispozițiilor cenzurei a pornit dela un partid oligarhic, ,, Viitorul“ cuprins de un acces de indulgentă cere cenzurei să nu ia fic o măsura pentru asigurarea executărei hotărîrilor ei „pentru că apariția unor asemenea comunicatei lămurește mentalitatea și concepția unui party de guvernământ în situația actuală1’. Motivarea, e și mai adorabilă decât cererea ..Viitor urului“. Dacă gazeta conservatornațonalistă a voit să publice comunicatul este că a vroit să arate „mentalitatea și concepția“, etc., etc. Iar faptul că l’a publicat contra decizianei cenzurei subliniază numai cât de mult a ținut să le arate. Și rugămintea „Viitorului“ astfel motivată, nu e altă ceva decât rugămintea către cenzură ca să bine-voiască a dispare, căci ce a face ea altăceva decât să împiedice ca să apară „mentalitatea și concepția“ celor ce scriu, căci cine i scrie cu alt scop decât ca să-și arate mentalitatea și concepția, afară doar de cazul că ar scrie cu picioarele și nu cu chipul și cu inima? ! Dar faptul are și partea lui el« itrem de serioasă, el arată după cum am mai spus, că în pragul României mari și nou1» Continuă să se aplice cele două măsuri. Intr’adevăr, în L chipuir va că partidul socialist ar fi h hotărât publicarea unui comunicat i in ziarul său, că cenzura l’ar fi suprimat, că totuși comunicatul ar fi apărut, mai făcea „Viforul“ apel la indulgenta cenzurei? Și totuși și acel comunicat ar lămuri mentalitatea și concepția unui partid! Cu siguranță T că dacă ».Socialismul“ imita. „Romă- inimea“ dacă ar imita chiar mâine î exemplul dat,—toată puterea exercutivă ar fi în mișcare și cea mai aspră pedeapsă l’ar izbi. Iar ..Viitorul“ ar publica desigur o violentă notiță împotriva „celor cari seamănă răzvrătirea și anarhia călcând dispozițiile legei și deriziunile auto-frei țărilor competente, ceea ce nu se Ie poate tolera și merită cea mai aspră ta pedeapsă“. 1. Se mai poate oare tolera sistemul acesta al celor două măsuri ? £ abonamente Se »nejunsuri Se primesc la ziarele ș* ,ADEVERUL« și „DIMINEAȚA“ r' y ’'afîunîîe balneare sil ..... cumZferăt» fc Lei 6 pe lună fT -JS bimnurfiSml B irectors COMST. MILLS Serviciul de telegrafie fără fir ne-a transmis ori următoarea telegramă, căreia lipsește și începutul și sfârșitul. Este curios că cele mai importante depest. scapă de sub foarfecă cenzorii în asa har încât să nu le mai poată înțelege nimeni. Din conținutul telegramei ar reuși că aliații sunt hotărâți să rezolve problema maghiară și cea rusească și că aliații ar fi adresat un ultimatum lui Bela Kuhn. _ Iată cuprinsul telegramei: * Lyon.—.Telegramă particulară. Conferința nădăjduește că nota către Ungaria va avea un efect serios în răsărit, evitând astfel necesitatea unei interventiuni aripate dlin partea aliaților. In acelaș timp se așteaptă că dacă rezultatul va fi favorabil în stabilirea conditiunilor, aceasta ar ajuTa foarte mult sarcina aliaților în Rusia-Nimenea in conferință nu dorește reînoirea războiului. Dar, la ceea ce privește Ungaria, pacea poate fi tratată numai cu um guvern reprezentant al poporului și nu cu un guvern terorist. Consliul suprem a făcut cunoscut atât bolșeviștilor din Rusia cât și cele din Ungaria că marile puteri vor fi forțate ca pentru apărarea lor să procedeze drastic și amenințători— astfel se exprimă un ziar oficial. Nu există nici o dispozițiune încă ca să se trimeată trupe franceze, italiene, englezo-americane, pentru a goni ne Bela Kuhn, dar dacă Ungaria nu primește cons tîuteile impuse, nu este exclus ca generali!» Foch să fie împuternicit pentru a aduce la îndeplinire planul învederat, in combinație cu cehii români!.— O nouă notă a aliaților către Boia Knh Aliații și Bola Kutin Lupta contra specule alimentarea Capitalei si Cearta din consiliul comunal Ciaestia lemnelor In șed’nta de Marti a consiliului comunal al Captalei, s’a da* o vie lupți de pr*uic*pii. între d-n*i Em. Petrescu, primarul Capitalei și Ma*eescu Capetineant!, cons*lierul său. D. Capetineanu a ridicat chestia alimentarei în mod demn. D-sa a ci*at exemple de abuz și de indolentă. A ars*a*> cum populația se sbate in ghearele hrăpărete ale speculatorilor, fără ca primăria, prin conducătorii ei să intervie. D. Capețineanu a cerut sanctumii *mediate și mai multă autoritate primarului său. * Replica d-lu* Era. Petrescu a fost șubredă. D-sa a ocolit incidentele ce i s’a semnala*» ș* a adus acuzații de nepricepere d-lu* Capețineanu. Felul însă, în ca*e s’a apăra* d. Em. Petrescu, pe un*i i-a surprins pe cei mai mulți d*n consilieri i-a indignat. D. Sava Grigorescu, care nu s’a mai putut stăpâni, a părăsit ședi nța. Ș’a făcut rău. Ches*ia alimentă*e1 Capriajei, este de un mare interes. Gestul d-lui Capețineanu, *rebu*a *mirat, Int’u câ* pe plata de legume, s’au alcătuit cariere pentru specularea legumelor de toamnă. Dacă d. Em. Petrescu socotește apărarea speculatorilor, dintr'un calcul cectoral» după cum * afrmat, face rău, lipsește de la datorie. Pentru o simplă ches*iune electoral, când avem .votul universal, o mână de perculos* speculatori nu ma* înseamnă nimic. Dacă, d. Em. Petrescu, înfățișa chestia sub o altă formă. Pami. fi aproba*. Astăzi mu-1 putem aproba. Datoria d-sale e să fie unde e mulțimea celor ce suferă de foame, de boale și de frig, iar nu între ce* ‘ ce fac opere de spălare și speculă. R.C. D. íme ma* poate semne că la primă- Radu Negru. Alimente arse In stafia Ch*tila-Triaj de două zile se a*d ma*l can'stofi de alimente stricate. E vorba de vagoanele cu ceapă ș* ca*tot« care în loc să fie da'e« a'unc* când au fos* aduse« populație*, au fost dos**e ș* s’au stricat. In apa Argeșului, pe șoseaua Giurgiului s’au aruncat zeci de mii de kgr. de pește sărat, adus di n America și care In loc să fie dat populației« s’a strica*. * Când lucrurile s’au astroi, n’ar fi fitce ca cei în drept, să cheme la răspundere pe vinovați ? De ce nu fac acest lucru, cât mai e timp ?! fie nu se lucrează ?! Vom avea semne . CONSFĂTUIREA DE ERI La ministerul domenilor s’a întrunit eri Corn's*« de pa ru, adică d-nii L G. Duca, min*st*ul domeniilor, Periețeanu, directorul general al a f *.» Em. Petrescu» primarul Cap*lale* și d..arhitec* Burcuși, consilier comunal. * Consfătuirea celor patru a fost p**. dtoare la aprovizionarea Capitalei cu emne. După informațiile ce nî s’au dat, «L Duca a oferit lemne, d. Perietenain vagoane $i d-n** Em. Pe*rescu ș* arhiect Burcuși» concursul d’a distribui emnele aduse populații. Tăerea lemnelor se va începe de uni 4 August, iar aducerea lor în Cai'tală dela 15 Septembr*e. Samsar* și interpușii speculatorilor d e lemne -- avem și din aceștia des*u* ti Cap*tală — s’au ș* interesat eri la Primărie, dacă nu cumva a* putea fi * e* puși în funcție de a ajuta furnizaea cu lemne a populației. D-n** ajutor de primar Ionesciu Brăa și Cezar Pascu, au răspuns, la inîrmați se ce i* s’au cerut, că primăria faptul ei a începu* a refuza serv*c*ile hierpușilor șî samsarilor» Făina și jimbla De la fabrica Gagel, s’au mfiscat 12 000 franzeje și de asemeni 20.000 kgr. făină albă. Confiscarea a făcut-o direcția manutanței, întrucât fabricarea franzelelor și acapararea fainei este oprită. Ar fi totuși interesant de știut de unde a avut fabrica Gagel atâta făină și încă din cea mai bună? Se spune că cei care l-au aprovizionat pe d. Gagel ar fi oameni „sus puși". împotriva lor nu există oare nici o sancțiune? Zahărul Se cunoaște e*zu* eu zahărul de ** bScăn’B Prezente pentru o»r* publ*eu* «șteaptă o sancțiune Al*° cazuri precise “a fos* denunțate în consoliul comunal. La Grinț* se negociază permise în alb pentru z«hăr. Am dor* să ș«*m dacă d’recfia o,mov*z*onăr ® i s’a sesizat de aces* denunț ș* ce măsuri a lua» pentru a pdeps* pe «utor** »c«sa u* *r«f*o scanda os ? Răsturnarea valorilor — CÂȘTIGUL UNUI HAMAL — Dacă vreodată profesiunea de hamal crea pusă pe ultima treaptă a profesiilor remuneratorii, astăzi — cel puțin la noi — o putem pune fără Îndoială In fruntea celor mai bănoase. In adevăr câștigurile realizate în ultimul timp de hamali, din porturile noastre, ating tifre fantastice. Lăsând la o parte pe unii din membri acestei fericite corporații care datorită împrejurărilor și meșteșugurilor lor mai mult sau mai puțin mărturisibile au făcut adevărate averi, toți însă in mod cinstit câștigă azi cu descărcatul mărfurilor din vapoare între 2-3 sute de lei pe zi, deci 6—9 mii de lei lunar. Câți dintre acei proletari intelectuali, care au visat o lume de dreptate, vor avea totr’o lună, câștigul pe 2 zile al unui hamal. — Tír. ¥. U. MORTIIM La Roman a murit Vasile G. Mortun. Când pronunțăm acest nume, un întreg trecut de tinerețe idealistă, de luptă Pentru, mai multă dreptate, pentru maximum de dreptate si fericire, ne apare. Am fost prieteni cu Vasile Mortun, am luptat, cei mai frumoși ani ai tineretei noastre alături de dânsul și dacă mai târziu căile noastre politice s'au despărțit, dacă mai târziu el cu temperamentul său fugos a crezut că trebuie, să se dea partidului liberal cu toată pasiunea. — amintirea unui trecut, de luptă și vise comune, n’a putut șterge nici prietenia, nici simpatia pentru dânsul Cariera politică a lui Vasile Ciortun a despărtit-o în două: intrarea sa în partidul liberal El fost în prima parte a acestei cariere, unul din primii luptători ai socialdemocrației române, a fost multă vreme singurul deputat socialist în Parlament și prin editarea de ziare si mai ales reviste (a fost unul din directorii Conemporanului si al Criticei sociale a fost printre primii răspânditori ai ideilor si culturei socialiste și marxiste in România. De istoria reformei votului universal în România, numele său va rămâne de apururi legat. Ca deputat, el a adus iarăși iară această reformă la tribuna Camerei și la un moment dat moțiunile sale, prin cari se cerea, cu ocazia dezbaterilor adresei ca guvernul s-o realizeze, ajunseseră să întrunească un număr destul de considerabil de voturi. Dar tocmai contactul, am zice promiscuitatea, in care îl adusese viața parlamentară cu politicienii si partidele din România veche, au fost cauza marei defecțiuni a vietei sale. Sub imboldul unor prieteni $i sub imperiul făgăduelei că odată cu intrarea d-lui Ionel Brătianu în viata politica, partidul liberal varia o cale democratică, singura posibilă in România, poporul nostru nefiind încă cont pentru socialism iar consiiunile agrare ale tărei excluzând chiar posibilitatera social-democratiei la noi. Vasile Mortun a părăsit partidul socialist. L-a părăsit intrun moment din cele mai grele pentru mișcarea muncitorească. — după ce prin acțiunea guvernului liberal fusese sfărâmată și propagandiștii săi cei mai buni și mai inimoși arestați si condamnați sub infama acuzație de escrocherie. Acesta rămâne un punct negru în viața lui Morton, pe care-l răscumpăra însă convingerea lui sinceră că singurul mijloc de a veni cu adevărat in ajutorul fărănimei oropsite, a fost de a intra in partidul liberal si a-l democratiza. Acordarea votului universal și al reformei agrare, după declararea marelui războia, el le-a socotit — și a spus-o — ca o justificare a acestui act al său, căci, cu drept sau fără, el le punea pe seama influenței tinerimei, generoase asupra partidului.■ Acum a murit ! Acest iubitor de frumos, acest om care, ca toate scăderile fatale la oamenii cari au făcut politică de partid în România Mare. — a avut totuși într'un sat o pricepere. Pentru ideal, o dragoste de ideal , puțin comune la noi, va fi apreciat desigur cu mai multă dreptate, când vremea, va îngădui o judecată mai obiectivă. Noi deplângem în moartea lui, ne un drag tovarăș al luptelor noastre curate si idealiste din tinerețe, neentuziastul ideilor de înfrățire si fericire socială, pe apărătorul cellor slabi și năpăstuiți, neiubitorului frumos, pe autorul primelor a îi cursuri socialiste ce rai răsunat in Camera română. TRATATIVE DIRECTE INTRE ROMANIA ȘI BULGARIA Lyon. — Consiliul suprem interaliat întrunit Marți d. a. s’a ocupat cu studierea articolelor ce privesc tratatul Bulgariei. ..Templ“ scrie: „Indicările publicate până acum asupra delimitărei frontierelor bulgare nu par să fie definitive. In ceea ce priveze chestiunea Dobrogei, tendința este de a lăsa României și Bulgariei grija de a hotărî acest Utkiei prin tratative directe“. v$n«n *& s'^Tan iMtt'Șfîa's* í^Tia Moartea lui V. G. Morțin Din Roman ni se tdegrafază dureroasa veste despre încetarea din viață a lui Vasile Morțun, fost deputat si fost ministru în diferite guverne liberale. Vasile Morțun era de mulți ani suferind de o boală de cord care se agravase în ultimul timp în urma unei gripe infecțioase pe care o contractase. El s-a stins din viață ori la orele 1 și jumătate din zi, în Roman, al cărui reprezentant în parlament a fost aproape neîntrerupt timp de mai bine de 25 de ani. El moare în vârstă de 59 de ani, tocmai când țara întregită mai putea aștepta deja maturitatea inteligentei și a talentului său o rodnică activitate în domeniul politic. ■* De M*rț* de la prânz, Vas*** Morțun« care suferea de o gripă ’afecto*să compl*ca*ă cu o gas’ro an*eri‘ă, era Intr’o st*r« care îndepărta orice speranțe de scăpare. Eri *a orele 1 ș* 30 da. Vasile Morțun ș*-a da* sfârș’tul. E probabi că înmormântarea s« va face ’n moșia sa Broșteni unde ș*-a da* sfârșitul * As*ăzi pleacă la Roman ș* de acolo !» locuința defunctului d-n l miniștr* A’ex Constan**nescu« George* Mârzescu« I. G. Duc*_ Incu'et ș* Buzdugan care vor r«prezent* guvernul la Înmormântarea fostulu* președinte al Camere*. NOTE BIOGRAFICE Vase Morțun * făcu* parte la începutul car’ere* sate poi*t*ce d*n «nou* rast» pleiadă a intelectualilor socialiști« c»ru *a pus bază mai *ârz*a social-democrației român« F*ind un temperament combativ și dotat cu un rentatent oratoric, a început Împreună cu Io»n Nădejde. Cone*. Mile» Anton Bacalb«șa, Al ° x. Radovte* ș* secondat de distinsul teoretician social's* C. Dobrogeanu-Gherea și a fii. o vie propagandă în păturile muncitoare pentru * 10 toez* l* viața politică- In acest scop a înființat la Iaș*, pe proprie chel*uială, ziarul ..Muncitorul“« care timp de do* an* a fos* distribu** gratuit printre țăran* ș* lucrători, și care devenise adevăratul organ a* mișcări* țărănești d*n Moldova-A fost ales pentru prima oară ăer put»* ai colegiu*a* NI de Roman la 12 Ianuarie 1888 și reales necontenit ca reprezentant al acelui județ, la 13 Octombrie 1888 de colegiu* II, 1» 14 Dc* acelaș an de Colegiu) III; la 17 Aprilie 1891. 2 Februarie 1892 ș* 27 Noembrie 1895, to* de colegiu' II de Roman. In toate aceste alegeri a candidat și a fos* ales ca social-democra*, și a fost în Parlament ce* ma* aprig apărător al caselor muncitoare. După aproape 20 de ani de activ*tate societistă, a trecu* apoi, cu ma* mulți tovarăși de luptă. în part*du* național liberal In 1901 a fost reales depu**t ter in sesiune ® dio Noembrie 1902 ales vicepreședinte al Camerei ca reprezentat al tinerime' d*n aces* partid A fost în urmă m'n'stru lucrărilor publice și ministru de 'nteme în d'versele guverne "berate. Cu prilejul mob'lizărei armatei române în 1913, Mortun s’* întotef ca voluntar s' avea* parte ca sol dat, un Reg. Roman No- 14, în războiul balcanic, trecând în Bulgaria unde Regele Carol l’a avansat pe câmpul de luptă la gradul de sergent- Vasile Morțun * fost și un d'st'ns litera*. A scris două piese originare Ștefan Hunctici și Zulni* Bânca pe cari le-a tradus apoi și în proba franceză. A t radus apoi o serie de poeme la proză din cei mai de seamă autori ruși și a colaborat ]n vechea revista Conferonoranu* do sub d'vertte te* Ioan Nărejde precum te *ste pubficațiuni literare, sociale și politice. €r 11 PREROGATIVELE COROANEI Am reprodus deunăzi articolul dln Româninea, care a făcut atâta vâlvă, in care se arăta cum locul d-lui Brătianu« In aceste vremuri de lipsă a unui regim parlamentar, descopere Coroana. Viitorul publicăm în această chestie următorul comunicat: Un comunicat al partdului conservator-nationalist se ocupă de formarea unui viitor guvern și de intențiunile Coroanei. Alegerea miniștrilor este o prerogativă regală și nimeni nu poate cunoaște in ce fel Coroana o va exprcita. încercarea de a arunca răspunderea situației politice asupra Coroanei nu poate însă să fie îngăduită. Guvernul singur poartă întreaga râspundere a politicei și a actelor sale. In fata Tare, și in fata Coroanei el revendică cu mândrie această răspundere, având conștiința că susține cu hotărâre drepturile poporului român, în cel mai însemnat moment al istorieiui. Nimic nu-1 va abate din această cate, nici conjecturile unora, nici amenințările altora. O parodie IN CHESTIA FRAUDELOR DE LA OLTENIȚA Am pub*tcat că un «num* Boerescu* conducătorul federale* d*n Ouen*ta pr*ns cu potlogării cu prilejul împărț’rei cu*e* do-fă’nă ș* grâu destinată populație* d*n sc«l oraș, a fost arestat, în urma une* anchete făcută d* direcția aprovietonărei N* se face cunoscut că totul s’a redus a un simulacru de «restere, deoarece ni uim* unor amenințări d*n partea cete* vinov ®*, autoritățile au ajuns la convingere* că Boerescu nu e mai puțin vinovat decât alt**« car* nu pot f* închiși. Boerescu nu numai că își vede de afaceril« personale. ._ deț,l* federală, dar petrece cu lău*"rii prin fedalurile de noapte, nu tovărășia unor persoane meni*e să supravegheze buna finiș*« a locuitorilor d*n Oltenița. Totuși Spre a se face prea mare rumo*re In’pubilicui r«voitet împotriva defraudatoru’ui s’a găs** soluț’a să i se ceară dem*s*a. De pedepsirea v*nova*ulu* nte* vorbă nu e. Lccateto __ _______K TELEFON' s Directia 10.S6 Redările 6.S7 Addministratia 7.69 Publicitatea 11/84 Stare de ssediu Un cititor ne scrie că în fiecare noapte se aud lăutari și chiote nesfârșite. Ia un varieteu de pe strada Câmpineanu și că dela orele 3 de 1 noapte, încep să treacă oameni* eheffii, nu trăsuri, spre șosea. La un moment dat el a avut naivitatea să creadă că a fost ridicata starea de a sedia ș* că se poate aventura într’o noapte până la a deci» c»«ă. sppe * chema un doctor, pentru copilașul său care se îmbolnăvise Cum a eși* d*n casă a fos* înhățat d ° a patrulă ș* dus la comisari**Concluzia : Când fi se spune că există stare d« a sedta, să nu t* îndo» eșt* s ■ si mifilin»"1 1 In chestia moratoriului Peste câteva zile se ridică moratoriul intern și extern, pentru toate dartoriile decurse din operațiunile comerciale și civile, în afară de acelea mobilizaților. Se nasc o serie de întrebări pe care controlul valutei e chemat să le dea o soluție cât mai grabnic posibilă’ pentru ca piața românească ș i comercială să nu fie intr’o dilemă dăunătoare pentru părțile interesate Astfel, după care normă se va calca, la cursul monetelor străine, pentru, polițele, acceptele, ovalele si acrediturile, apărate de moratoriul din 1916 ? După valuta din momentul exigibilitatei acestor creante de dinainte de război ? După valuta cerută azi de creditorii din străinătate ? Sau după valuta stabilita de centrala noastră de devize ? Dacă plata se prevede in franci francezi sau elvețieni, în lire italiene sau engleze, se va efectua strict în aceste monede ? Dar dacă datornicul nu găsește aceste valute, le poate plăti în lei? In acest caz care va fi cursul ? Cel oficial stabilit de controlul valutei ? Faptul că un datornic nu a găsit moneda fărei în care trebue să se facă plata creanței, dar care depune contra, valoarea in leb va determina legalmente constatarea unui refuz de plată ? Din această pricină portăreii pot protesta creanțele ? Iată o serie de întrebări cari trebue lămurite cu o oră înainte de expirarea unor atomiul pentru ca pe de o parte să nu se înceapă o nouă speculă cu valuta, iar pe de alta să se reglementeze — în termeni actuali se zice să si dea un decretrlege — această chestiune de o importanță capitală pentru finanța și comerțul tăreL MSț.