Dimineaţa, august 1919 (Anul 16, nr. 4759-4789)

1919-08-05 / nr. 4763

► % ■ y r «HP AMjl XVI-Iea.—*»p. 4­63 Bslsesis BSBl și demeerskia Belli Kuhn, așa se anunță din Budapesta, a demisionat Si a al­cătuit un guvern social democrat car va căuta să stabilească ordi­nea înăuntru și legăturile cu Con­ferința păcei în afară. Bolșevismul maghiar s’a prăbu­șit zicem cu­ intentiune bolșevis­mul maghiar fiindcă el se deose­bește de la origine de cel rusesc. A­­cesta din urma a venit la cârmă prin luptă, cel maghiar prin gestul pornit din scopuri șoviniste ale contelui Ka­roly, întâiul președinte al republi­cei ungare. Dar dacă Bella Kuhn pleacă ș­i­e urm­ează un guvern curat social­­democrat, se schimbă oare ceva în Ungaria? Unii vor crede că nu, de vreme ce și socialdemocrații urmăresc revoluția socială. Dar tocmai ceea ce se petrece la Bu­dapesta arată lămurit care-i deo­sebirea între bolșevism, vorbim se înțelege de cel sincer, și­­ social-­ democrație. In teorie bolșevismul­­u­i de cât tot social democrafie, ținta urmărită este aceeași, dar în practică, atunci când e vorba de metoda întrebuințată pentru a a­­junge la această țintă, deosebirea este fundamentală. Bolșevismul e social democrafia aprinșilor, ne­­cugtetatlor. Aceștia vor să primea­scă lucrurile, pentru a realiza cât mai repede, dacă se poate de azi pe mâine, idealul societăței socia­liste. In această grabă, ei nu mai țin seamă­ de legile economice și sociale, ei vor să le schimbe, dacă nu se poate altfel, și în grabă nici nu se poate altfel, apoi cu forța. Cum însă legile sociale și economice au o­­ viață tenace, bolesvicii recurg la târnăcop. Până să clădească so­cietatea­­ cea nouă, o distrug pe cea­­ veche. Până să înalțe clădirea so­cială, admirabilă ca ordine și si­metrie, ce trebuie să fie societatea socialistă, ei distrug clădirea so­­cietății moderne până în temelii și înlătură astfel orice posibilitate de alcătuire a celei dintâi. Acea­sta numesc ei revoluțiune, ei con­fundă adică dezlănțuirea forțelor distructive ale oamenilor, cu dez­lănțuirea forțelor­­ constructive a­­cumulate în dezvoltarea societă­­ții în vederea schimbărei organi­­zațiunei acestei societăți. In ședința Comitetului național confederal al sindicatelor franceze, d-l Jouhaux, secretarul general al confederației m­ancei și sufletul Comitetului confederal, a rostit un tni scurs-program, care lămurește admirabil punctul de vedere revo­luționar social democrat, arătând prin chiar aceasta cât de funda­mental de greșit e cel bolșevist. Astfel Jonhaux s’a întrebat ce este revolutiunea. Și a răspuns:­­ „Revolutiunea este ea actul ca­tastrofic care determină prăbuși­rea unui sistem? Sau este ea, dimpotrivă lungul proces de evo­­luțiune care, puțin câte puțin, pă­trunde acest sistem, acțiunea care a săpat un regim și care, în sâ­nul­ chiar al acestui regim a con­struit organismul nou care-i va urma? Aci e revoluțiunea pentru revoluționarii conștienți”. Și, odată definițiunea aceasta­­ dată. d. Jouhaux explică aplicarea ideilor sale, ale ideilor social de­­mocrate în practică, astfel: „A face revoluțiune însemnează pentru nou a suprima inegalitățile și nedreptățile sociale, însemnea­ză a pune capăt regimului de ex­ploatare pe care-1 rezumă un cu­vânt: proletariatul. Dar nu însem­­­nează să ne mărginim a suprima sau a distruge. Revoluția nu o pu­tem face de­cât muncind ca să clădim. A face revoluția însem­nează a întreprinde o vastă operă constructivă: însemnează a înlo­cui tot ce’i mai rău Prin tot Ce’i mai bun, însemnează să ne stră­duim a crea reciprocitatea și co­munitatea între oameni, să facem­­ să concure sforțările tuturor la bună­starea comună, însemnează a împăca cea mai mare libertate a indivizilor cu cea mai mare gri­jă de interesul colectiv"*« Ni se pare că mai limpede, mai drept și mai hotărât nu se poate vorbi. Din aceste definițiii teoretice și practice ale revoluțiunei de­curge calea cea dreaptă pe care trebue s’o urmeze toți cei cari vor mai multă dreptate, mai multă fe­ricire și­­ pace între oameni. Și dintr’însa decurge condamnarea bolșevismului, pe care, Jonhaux, fără a’l numi, a form­ulat-o în a­­ceastă frază lapidară. „Revoluțiunea care duce la foa­­m­­ete, nu e revolutiunea, ci dis­trugerea revoluțiunei“. --------- ----— .................. .'ii - In foia Jün­pufg­ CQMummy GFscâm. DIN. 5 AUGUST ST. N. 1919 1) Frontul de Est. Nimic impor­tant de semnalat 2) Frontul de vest. Diviziile ro­mâne continuă în bune conditiuni înaintarea la Vest de Tisa. Cavale­ria a ajuns în după amiaza zMei da 2 August la 12 km. de Budapesta.­­ Pe cale particulară a­­flam că trupele nazistre au intrat ori în Buda­pesta. Deși nu am putut avea aseară ‘o confirmare a a­­cestei știri ea este sigură­ de­oarece Marele Car­tier semnala că alaltă ori seară­ Sâmbătă, patru­lele noastre se aflau la 15 km­ distanță de capi­tala U­ngariei. MARELE CARTIER GENERAL Poliția în casa noastră Mergem din râu în m'a rău. Se vorbește de ridicarea stărei de asediu și a cenzurei. Și când colo ? In noaptea de Sâmbătă spre Du­minică am fost călcați de poliție. Aceasta a cerut să ia cunoștință de cuprinsul ziarului, înainte ca săi punem în­­ vânzare. Ce-o mai fi si asta ? Cenzură a cenzurei. — sau ce ? Si,ce a determinat zelul acesta polițienesc? ” " " ___1.. .’r. Menajarea vreunui puternic al zilei ? i . V . . Ori ce ar fi­ această calcare de domiciliu din partea poliției, acest abuz nemascat măcar de­ forma le­gală a ilegalitătei, de vre­un de­­cret lege,­ această bătaie de joc de Constitutivi care garantează libertet­tea presei, dovedește că guvernanții noștri, au luat-o razna pe calea cea mai primejdioasă. , Noi nu mai protestăm, dar avi­zăm 'Pe cei cari beneficiază de ace­ste ilegalități că se joacă cu focul. BUDAPESTA, Parlamentul 4 25 La Budapesta Trupele române au intrat în­­ Budapesta! Astfel justiția imanentă a evenimentelor ne dă, din vina dușmanului, o reparațiune și o satisfac­țiune, pe care noi, unul­țu­miți de a ne fi liberat fra­ții, nu am dorit-o. Suntem mândri de sol­dații noștri cari pătrund astfel în Capitala de unde peste o mie de ani - frații noștri au fost oprimați și vecinie amenințați cu distrugerea națională! Bar suntem mai mândri că în vârful baionete­lor, soldații noștri nu duc nici răzbunarea, nici a­­păsarea, nici spiritul de cucerire, ci­ că aduc duș­manului de ieri liberare­a, ordinea, viața! > Soldații noștri bravi duc acolo pacea, pacea pentru noi și pacea, chiar pentru dușmanul biruit! In aceste momente de adevărată sărbătoare na­țională, de înălțare și re­culegere sufletească, pri­virile noastre se îndreaptă îngrijorate spre cei ca­ri au răspunderea condu­cer­ii politice. Ostașii noștri și-au fă­cut încă odată datoria. Vor ști­­ să și-o facă și ei? Vor ști ei să nu piardă politicește rodul ce poate răsări din cea mai fru­moasă și mai umană vic­torie militară, din victo­ria care umple­a de entus­iasm inimile învingători­lor, dar care nu e regreta­tă nici chiar de poporul în­vins? BUDAPESTA , Muzeul Agriculture! Fuga lui Béla Kuh­n 0 știre sosită aci, anunță că dic­tatorul Ungariei, Béla Kuhn, și-a încheiat lamenta­bil drn epopee, așa precum era de așteptat. Dur­ă în­frângerea trupelor sovietiste de că­tre armata rom­ână și înaintarea a­­cesteia spre Budapesta, dictatorul ai lăsat toate baltă și a fugit cu un aeroplan la Moscova. Se încheie astfel în modul cel mai firesc o carieră făcută prin uzurpare, o politică de aventură care tindea să ia aere napoleonie­­ne, fără a avea în sprijinul ei una­nimitatea sufletească a poporului linear._ Căci ajutorul pe care Béla Kulm se duce probabil să-l implore de la amicul său Lenin, e de­sigur ilu­zoriu, și în tot cazul tardiv. El se pr­ăbusește tot atât de subit cum s’a imitat, victimă a insufi­cientei si o­­b­lentei sale. ——---------—» Ofensiva româna cin­îrajiffl lor înregistrând comentariile și elogiile presei aliate pentru victorioasa acțiu­ne a armatei române contra trupelor bolșeviste ungare. „Viitorul“ scrie ur­mătoarele în buletinu­l de ieri: „Evenimentele și­ au luat, du­pă cum se vede, sarcna să dea dreptate punc­tului de vedere de acum două luni al României, care a preconizat încă de a­­tunci, drept singură soluție pentru lă­r­murirea situației din Un­garia, o acțiu­ne miliară­­ energică contra lui Belar Kun. Desi­gur că azi se va obține același rezultat, ai deosebire că sacrificiile ar fi fost trusit mai mici și în­ comun. De data aceasta însă, sacrificiile simt nu­­­mai ale noastre în îndeplinirea rolului european pe care-l are azi România sortită să lichideze singură, dar în im­teresul tuturor, aventura de la Buda­pesta. In ce privește nădejdea pe care pre­sa franceză o eostimă că armatele ro­mâne nu se vor opri din înaintarea lor în Ungaria, răspunsul cel mai bun­iți dă comunicatul oficial de aseară al Ma­­relui nostru Cartier General, care anun­ță că înaintarea continuă la Nord din Szolnok, ceea ce înseamnă că armatele merg în direcția Budapestei."* Demisia lui Bela Ion și a gernial.sin Paris.—O telegramă din Budapesta cas data «Se 9 August anunță că Bela SC ulm și-ar fi «lat demisia. O telegramă din Basel datată din 2 August adau­gă următoarele informa­ți­uni: La ședința cmisi­­ilîndui central al I­ecrăto­­rilor, tined­ă Vineri d. a­ Consiliul guvernamental al­­ Republicei a demisio­nat. Puterea guverna­mentală este asumată de un guvern nur socialist, compus din reprezentan­ță al sindicatelor sub pre­­ședenția lui Iul­ius Po­gány. Priu­ guvern a lansat o proclamație spunând că prima lui datorie este de a menține ordinea în in­terior și de a deschide tra­tative căs Antanta. * * ... S Cu privire la demiterea lui Bela Kuhn ..Viitorul“ scrie : Căderea, guvernului Bela Kuhn e un prim efect »1 acțiunea României, care rezolvă astfel prin­ ea singură aventura maghiară de 1» Budapesta,, res’ab’had­îm »ceîaș timp și ordure» în Europa centrală-România își împlinește astfel încă oda­­>ă re­u» în această parte a Euro­pei, servind cauza victoriei comune- Cinstii Baprlei si suprem Paris. — Consiliul suprem intera­liat s’a întrunit Sâmbătă -d. a. .Intre­ chestiunile cari figurau la ordinea zi­lei erau fixarea frontierelor bulga­re în Tracia­. Afacerile Ungariei se pare că au fost de asemenea discu­tate. warn S'(731 August istS i AB$U$1191H9!§ Iată cinci ani împliniți din dimi­­neaat ziei în care trupele germane au trecut frontiera Belgiei, călcând neutralitatea acestei țări, care nu ceruse decât să fie lăsată în pic d­in seara aceleiași zile ambasado­rul englez din Berlin ceru­ pașapoar­tele. Cu patru zile înainte, în 1 Au­gust, Germania declarase războiu Rusiei. Războiul mondial era com­plect dezlănțuit odată cu violarea frontierei belgiene. Și deviza lui era astfel dată: pentru dreptul­ celor mici, pentru respectul angajamente­lor internaționale, pentru dreptate și libertate. Patru ani și jumătate a durat gro­zava vărsare de sânge, cea mai ma­re din câte a avut de înregistrat is­toria. La sfârșitul ei, la aniversarea a cincea a zilei fatale. — ce schim­bare uriașă în lume, monarhia mile­nară a habsburglor prăbușită, mo­narh­ia tarilor distrusă, Austro-Un­­garia descompusă. Rusia In prada u­­nor adânci frământări sociale și na­ționale, Hohenzollsrnit și cele peste treizeci de dinastii detronate. Impe­riul german, pe care Bismark ca al­tă dată marele margrav crezuse că-l clădise pe un rocier de bronze (pe o stâncă de bronz), prăbușit și repub­lica având ca președinte un fost pă­­lărier instalată. De soarta învinși­lor mai mici, mu mai vorbim. Aceasta-i opera negativă a lichi­datei trecutului. Dar opera pozitivă ? Franța reinstalată în vechia ei glo­rie, America hotărînd de soarta Eu­ropei, Anglia întinzându’și stăpâni­rea mai mult încă asupra­ lumei- Gra­nița Indiei mutată la Mediterană, Polonia Înviată, Ceho-Slovacia în­ființată, Jugo-Slavia și România noastră mare înfăptuite, Falia de­finitiv și complect liberală și clă­dită. Acesta-i prezentul. Și viitorul ? Un fior trece prin omeniea în­treagă. Fiecare popor a cerut drep­tul său, fiecare om îl cere acum. Ci­ne știe cu­i semnele vremii știe că o perioadă nouă începe. Civilizația u­­mană, cea materială și cea morală merg spre o nouă formațiune. For­­țele Sociale vechi se prăbușesc. Za­darnic se dă lupta pentru sprijinirea lor. Nimic nu-i etern și ce e condam­nat la pieire de evoluția naturală, trebue să piară. Timpuri noul se a­­rată la orizont. Pace pe pământ și oamenilor bu­nă vestire PQINI El Sti­­u î­i IU Fraude­, cari se ț'n lanț în regat și Cari au mo­ipsU și un«le prov'nc” d'n teritorile ocupate, au emigrat până d'ncolo de Ocean„ în­ America, dând astfel autorităților di n Statele­ Unite prilejul de a se ocupa de o “fa­cere scandaloasă” în cari sunt ames­­tecat' cât'­va român’. Se știe că d'n partea statu'ui nos­tru a plecat o comisiune care să re­­ceptioneze mai multe materiale nece­sare pentru repararea poduri' de la Cernavoda Gomishine» a lucrat după vechea vorbă românească, rămânând cu »pufușor pe bot'șor“, com’tând în ace astă ocaziine o serie­­ d ® fraude descoperite de d ’ng’ner Gologan, care a sì z­zat autoritățile americane. "H1 ■­­.*■ ! Vom fi nevoiți transportăm mu­șamale și în Amer’c»­" Sc­ „Elül ai M mai ilt‘ Furtul în dauna statului a ajuns ar­mă pentru unii defraudatori, cari cu­nosc pe alți hoți mai mari decât ei.­. Astfel în scandaloasa afacere a ce­lor doi maiori Vlahuță și Ciuhureanu, închiși pentru că au defraudat 180 de vagoane zahăr, s’a întâmplat un fapt care dovedește neputința autorităților de a pune, capăt fraudelor, și de a pe­depsi pe vinovați și dând totdeodată? O satisfacție publicului revoltat, care este speculat în mod neuman, pe tem­a lipsei zahărului. Acești doi ofițeri au fost lăsați li­beri, pe motiv că ar putea dovedit că alții au comis fraude mari și anume, precizează că „niște superiori“ au sfe­­teresit 420­ vagoane de zahăr. Să vedem dacă acest mod de apă­rare poate trece drept unul legal 5, dacă mai ales frauda unor superiori fă­cută în stil mai mare, po­ate acoperi ca circumstante atenuante hoția altora, cari nu au furat mai mult, pentru că au avut neșansa de a găsi depozite de za­­hăr mai mici de­cât superiorii lor. _ ____ Dacian I Le Lucra Potlogarii sunt în plină activi­­tate. In Bucovina, la Gurahumorului, s'au instalat unul din ei și operează ca în codru­ A pun­ stăpânire pe averea comu­­­nei, face construcții, dărâmă, vinde, cumpără, într’un cuvânt face praf din averea comunei. O delegație de locuitori a prezen­tat un memoriu secretariatului ge­neral din Cernăuți, cerând să se­ea mai repede măsuri în potriva aces­tui potlogar care îi reduce la sapă de lemn. Ne prindem că până se vor luă măsuri în potriva lui ei își va fi făcut treaba. ‘ Dispariția cartelei Numai câteva săptămâni încă și ~sth *ela de pâ’ne va d’spa’e. Pământul ro­­ditor și bun al României se dovedește încă odată a fi cel mai bun aliat al ei. Suntem­ pe punctul să ieșim din criza cea mai dureroasă, din criza pâinei.­­ Nu scăpăm însă complect de dânsa. Criza financiară apasă greu asupra noastră și nimic nu o dovedește mai bi­ne­ de­cât prețurile maximale ce se fi­xează pentru pâinea din comerțul liber: 1 leu kilogramul de pâine neagră, 4 lei kilogramul de pâine albă. Prima va fi și ea mai bună de­cât cea actuală, dar pentru o țară ,agricola ca a noastră, a­­ceste prețuri ale pâinei apar grozav da mari și nu se pot explica de­cât prin­ deprecierea manetei. Necesata de a găsi o ieșire din criza financiarii apare astfel în toată puterea ei și aci ne va­ ajuta mai târziu tot adevărata stea a României care e pământul- dar deocam­dată ar trebui să ne a­jure capu' condu­cătorilor finanțelor noastre­­ dacă­­ au e‘ și dacă îi avem noi.­­ Până atunci e foarte bine că s’a vă­zut pentru pâ­ne o perioadă de tranzitiv în care cartela va funcționa alături de comerțul liber al pâinei. Ochiul cu‘o­­’bate* însă trebuie să vegheze ca spe­cula să nu acapareze, să nu ascundă grâul, pertru a putea urca prețul și pre­găti foamea. J -rn, - i.r n —I ■ I ' ■ f'l WIB ' impozit asupra celiMnlni „Excels­or“ scrie: s’a descriat și repetate rânduri, impunerea la plata u­­nui imposit celibatarilor. De altfel ex­periența a și fost făcută în diferite țări. La rând și în Serbia. In Iugo­slavia celibatarii de 18—30 ani, sunt obligati să plătească 30 di­nari pe lună. Cei încăpățânați, dela 30 ani plătesc 60 dinari pe lună, pentru creșterea unui orfan. Dar nu ne spune dacă divorțații sunt și ei supuși la această amendă. Căci atunci nimic mai simplu decât a înșe­la pedeapsa fiscală. Se însoară­­­ și di­vorțează și­renghiul e gata, oricare iși poate relua viata de holtei. Odată cu sentința, de divorț are și permisul de a rămâne cel­batar. BUDAPESTA: Palatul Regal

Next