Dimineaţa, august 1919 (Anul 16, nr. 4759-4789)
1919-08-05 / nr. 4763
► % ■ y r «HP AMjl XVI-Iea.—*»p. 463 Bslsesis BSBl și demeerskia Belli Kuhn, așa se anunță din Budapesta, a demisionat Si a alcătuit un guvern social democrat car va căuta să stabilească ordinea înăuntru și legăturile cu Conferința păcei în afară. Bolșevismul maghiar s’a prăbușit zicem cu intentiune bolșevismul maghiar fiindcă el se deosebește de la origine de cel rusesc. Acesta din urma a venit la cârmă prin luptă, cel maghiar prin gestul pornit din scopuri șoviniste ale contelui Karoly, întâiul președinte al republicei ungare. Dar dacă Bella Kuhn pleacă șie urmează un guvern curat socialdemocrat, se schimbă oare ceva în Ungaria? Unii vor crede că nu, de vreme ce și socialdemocrații urmăresc revoluția socială. Dar tocmai ceea ce se petrece la Budapesta arată lămurit care-i deosebirea între bolșevism, vorbim se înțelege de cel sincer, și social- democrație. In teorie bolșevismului de cât tot social democrafie, ținta urmărită este aceeași, dar în practică, atunci când e vorba de metoda întrebuințată pentru a ajunge la această țintă, deosebirea este fundamentală. Bolșevismul e social democrafia aprinșilor, necugtetatlor. Aceștia vor să primească lucrurile, pentru a realiza cât mai repede, dacă se poate de azi pe mâine, idealul societăței socialiste. In această grabă, ei nu mai țin seamă de legile economice și sociale, ei vor să le schimbe, dacă nu se poate altfel, și în grabă nici nu se poate altfel, apoi cu forța. Cum însă legile sociale și economice au o viață tenace, bolesvicii recurg la târnăcop. Până să clădească societatea cea nouă, o distrug pe cea veche. Până să înalțe clădirea socială, admirabilă ca ordine și simetrie, ce trebuie să fie societatea socialistă, ei distrug clădirea societății moderne până în temelii și înlătură astfel orice posibilitate de alcătuire a celei dintâi. Aceasta numesc ei revoluțiune, ei confundă adică dezlănțuirea forțelor distructive ale oamenilor, cu dezlănțuirea forțelor constructive acumulate în dezvoltarea societății în vederea schimbărei organizațiunei acestei societăți. In ședința Comitetului național confederal al sindicatelor franceze, d-l Jouhaux, secretarul general al confederației mancei și sufletul Comitetului confederal, a rostit un tni scurs-program, care lămurește admirabil punctul de vedere revoluționar social democrat, arătând prin chiar aceasta cât de fundamental de greșit e cel bolșevist. Astfel Jonhaux s’a întrebat ce este revolutiunea. Și a răspuns: „Revolutiunea este ea actul catastrofic care determină prăbușirea unui sistem? Sau este ea, dimpotrivă lungul proces de evoluțiune care, puțin câte puțin, pătrunde acest sistem, acțiunea care a săpat un regim și care, în sânul chiar al acestui regim a construit organismul nou care-i va urma? Aci e revoluțiunea pentru revoluționarii conștienți”. Și, odată definițiunea aceasta dată. d. Jouhaux explică aplicarea ideilor sale, ale ideilor social democrate în practică, astfel: „A face revoluțiune însemnează pentru nou a suprima inegalitățile și nedreptățile sociale, însemnează a pune capăt regimului de exploatare pe care-1 rezumă un cuvânt: proletariatul. Dar nu însemnează să ne mărginim a suprima sau a distruge. Revoluția nu o putem face decât muncind ca să clădim. A face revoluția însemnează a întreprinde o vastă operă constructivă: însemnează a înlocui tot ce’i mai rău Prin tot Ce’i mai bun, însemnează să ne străduim a crea reciprocitatea și comunitatea între oameni, să facem să concure sforțările tuturor la bunăstarea comună, însemnează a împăca cea mai mare libertate a indivizilor cu cea mai mare grijă de interesul colectiv"*« Ni se pare că mai limpede, mai drept și mai hotărât nu se poate vorbi. Din aceste definițiii teoretice și practice ale revoluțiunei decurge calea cea dreaptă pe care trebue s’o urmeze toți cei cari vor mai multă dreptate, mai multă fericire și pace între oameni. Și dintr’însa decurge condamnarea bolșevismului, pe care, Jonhaux, fără a’l numi, a formulat-o în această frază lapidară. „Revoluțiunea care duce la foamete, nu e revolutiunea, ci distrugerea revoluțiunei“. --------- ----— .................. .'ii - In foia Jünpufg CQMummy GFscâm. DIN. 5 AUGUST ST. N. 1919 1) Frontul de Est. Nimic important de semnalat 2) Frontul de vest. Diviziile române continuă în bune conditiuni înaintarea la Vest de Tisa. Cavaleria a ajuns în după amiaza zMei da 2 August la 12 km. de Budapesta. Pe cale particulară aflam că trupele nazistre au intrat ori în Budapesta. Deși nu am putut avea aseară ‘o confirmare a acestei știri ea este sigură deoarece Marele Cartier semnala că alaltă ori seară Sâmbătă, patrulele noastre se aflau la 15 km distanță de capitala Ungariei. MARELE CARTIER GENERAL Poliția în casa noastră Mergem din râu în m'a rău. Se vorbește de ridicarea stărei de asediu și a cenzurei. Și când colo ? In noaptea de Sâmbătă spre Duminică am fost călcați de poliție. Aceasta a cerut să ia cunoștință de cuprinsul ziarului, înainte ca săi punem în vânzare. Ce-o mai fi si asta ? Cenzură a cenzurei. — sau ce ? Si,ce a determinat zelul acesta polițienesc? ” " " ___1.. .’r. Menajarea vreunui puternic al zilei ? i . V . . Ori ce ar fi această calcare de domiciliu din partea poliției, acest abuz nemascat măcar de forma legală a ilegalitătei, de vreun decret lege, această bătaie de joc de Constitutivi care garantează libertettea presei, dovedește că guvernanții noștri, au luat-o razna pe calea cea mai primejdioasă. , Noi nu mai protestăm, dar avizăm 'Pe cei cari beneficiază de aceste ilegalități că se joacă cu focul. BUDAPESTA, Parlamentul 4 25 La Budapesta Trupele române au intrat în Budapesta! Astfel justiția imanentă a evenimentelor ne dă, din vina dușmanului, o reparațiune și o satisfacțiune, pe care noi, unulțumiți de a ne fi liberat frații, nu am dorit-o. Suntem mândri de soldații noștri cari pătrund astfel în Capitala de unde peste o mie de ani - frații noștri au fost oprimați și vecinie amenințați cu distrugerea națională! Bar suntem mai mândri că în vârful baionetelor, soldații noștri nu duc nici răzbunarea, nici apăsarea, nici spiritul de cucerire, ci că aduc dușmanului de ieri liberarea, ordinea, viața! > Soldații noștri bravi duc acolo pacea, pacea pentru noi și pacea, chiar pentru dușmanul biruit! In aceste momente de adevărată sărbătoare națională, de înălțare și reculegere sufletească, privirile noastre se îndreaptă îngrijorate spre cei cari au răspunderea conducerii politice. Ostașii noștri și-au făcut încă odată datoria. Vor ști să și-o facă și ei? Vor ști ei să nu piardă politicește rodul ce poate răsări din cea mai frumoasă și mai umană victorie militară, din victoria care umplea de entusiasm inimile învingătorilor, dar care nu e regretată nici chiar de poporul învins? BUDAPESTA , Muzeul Agriculture! Fuga lui Béla Kuhn 0 știre sosită aci, anunță că dictatorul Ungariei, Béla Kuhn, și-a încheiat lamentabil drn epopee, așa precum era de așteptat. Dură înfrângerea trupelor sovietiste de către armata română și înaintarea acesteia spre Budapesta, dictatorul ai lăsat toate baltă și a fugit cu un aeroplan la Moscova. Se încheie astfel în modul cel mai firesc o carieră făcută prin uzurpare, o politică de aventură care tindea să ia aere napoleoniene, fără a avea în sprijinul ei unanimitatea sufletească a poporului linear._ Căci ajutorul pe care Béla Kulm se duce probabil să-l implore de la amicul său Lenin, e desigur iluzoriu, și în tot cazul tardiv. El se prăbusește tot atât de subit cum s’a imitat, victimă a insuficientei si oblentei sale. ——---------—» Ofensiva româna cinîrajiffl lor înregistrând comentariile și elogiile presei aliate pentru victorioasa acțiune a armatei române contra trupelor bolșeviste ungare. „Viitorul“ scrie următoarele în buletinul de ieri: „Evenimentele și au luat, după cum se vede, sarcna să dea dreptate punctului de vedere de acum două luni al României, care a preconizat încă de atunci, drept singură soluție pentru lărmurirea situației din Ungaria, o acțiune miliară energică contra lui Belar Kun. Desigur că azi se va obține același rezultat, ai deosebire că sacrificiile ar fi fost trusit mai mici și în comun. De data aceasta însă, sacrificiile simt numai ale noastre în îndeplinirea rolului european pe care-l are azi România sortită să lichideze singură, dar în imteresul tuturor, aventura de la Budapesta. In ce privește nădejdea pe care presa franceză o eostimă că armatele române nu se vor opri din înaintarea lor în Ungaria, răspunsul cel mai buniți dă comunicatul oficial de aseară al Marelui nostru Cartier General, care anunță că înaintarea continuă la Nord din Szolnok, ceea ce înseamnă că armatele merg în direcția Budapestei."* Demisia lui Bela Ion și a gernial.sin Paris.—O telegramă din Budapesta cas data «Se 9 August anunță că Bela SC ulm și-ar fi «lat demisia. O telegramă din Basel datată din 2 August adaugă următoarele informațiuni: La ședința cmisiilîndui central al Iecrătorilor, tinedă Vineri d. a Consiliul guvernamental al Republicei a demisionat. Puterea guvernamentală este asumată de un guvern nur socialist, compus din reprezentanță al sindicatelor sub președenția lui Iulius Pogány. Priu guvern a lansat o proclamație spunând că prima lui datorie este de a menține ordinea în interior și de a deschide tratative căs Antanta. * * ... S Cu privire la demiterea lui Bela Kuhn ..Viitorul“ scrie : Căderea, guvernului Bela Kuhn e un prim efect »1 acțiunea României, care rezolvă astfel prin ea singură aventura maghiară de 1» Budapesta,, res’ab’hadîm »ceîaș timp și ordure» în Europa centrală-România își împlinește astfel încă oda>ă reu» în această parte a Europei, servind cauza victoriei comune- Cinstii Baprlei si suprem Paris. — Consiliul suprem interaliat s’a întrunit Sâmbătă -d. a. .Intre chestiunile cari figurau la ordinea zilei erau fixarea frontierelor bulgare în Tracia. Afacerile Ungariei se pare că au fost de asemenea discutate. warn S'(731 August istS i AB$U$1191H9!§ Iată cinci ani împliniți din dimineaat ziei în care trupele germane au trecut frontiera Belgiei, călcând neutralitatea acestei țări, care nu ceruse decât să fie lăsată în pic din seara aceleiași zile ambasadorul englez din Berlin ceru pașapoartele. Cu patru zile înainte, în 1 August, Germania declarase războiu Rusiei. Războiul mondial era complect dezlănțuit odată cu violarea frontierei belgiene. Și deviza lui era astfel dată: pentru dreptul celor mici, pentru respectul angajamentelor internaționale, pentru dreptate și libertate. Patru ani și jumătate a durat grozava vărsare de sânge, cea mai mare din câte a avut de înregistrat istoria. La sfârșitul ei, la aniversarea a cincea a zilei fatale. — ce schimbare uriașă în lume, monarhia milenară a habsburglor prăbușită, monarhia tarilor distrusă, Austro-Ungaria descompusă. Rusia In prada unor adânci frământări sociale și naționale, Hohenzollsrnit și cele peste treizeci de dinastii detronate. Imperiul german, pe care Bismark ca altă dată marele margrav crezuse că-l clădise pe un rocier de bronze (pe o stâncă de bronz), prăbușit și republica având ca președinte un fost pălărier instalată. De soarta învinșilor mai mici, mu mai vorbim. Aceasta-i opera negativă a lichidatei trecutului. Dar opera pozitivă ? Franța reinstalată în vechia ei glorie, America hotărînd de soarta Europei, Anglia întinzându’și stăpânirea mai mult încă asupra lumei- Granița Indiei mutată la Mediterană, Polonia Înviată, Ceho-Slovacia înființată, Jugo-Slavia și România noastră mare înfăptuite, Falia definitiv și complect liberală și clădită. Acesta-i prezentul. Și viitorul ? Un fior trece prin omeniea întreagă. Fiecare popor a cerut dreptul său, fiecare om îl cere acum. Cine știe cui semnele vremii știe că o perioadă nouă începe. Civilizația umană, cea materială și cea morală merg spre o nouă formațiune. Forțele Sociale vechi se prăbușesc. Zadarnic se dă lupta pentru sprijinirea lor. Nimic nu-i etern și ce e condamnat la pieire de evoluția naturală, trebue să piară. Timpuri noul se arată la orizont. Pace pe pământ și oamenilor bună vestire PQINI El Stiu îi IU Fraude, cari se ț'n lanț în regat și Cari au moipsU și un«le prov'nc” d'n teritorile ocupate, au emigrat până d'ncolo de Ocean„ în America, dând astfel autorităților di n Statele Unite prilejul de a se ocupa de o “facere scandaloasă” în cari sunt amestecat' cât'va român’. Se știe că d'n partea statu'ui nostru a plecat o comisiune care să receptioneze mai multe materiale necesare pentru repararea poduri' de la Cernavoda Gomishine» a lucrat după vechea vorbă românească, rămânând cu »pufușor pe bot'șor“, com’tând în ace astă ocaziine o serie d ® fraude descoperite de d ’ng’ner Gologan, care a sì zzat autoritățile americane. "H1 ■.*■ ! Vom fi nevoiți transportăm mușamale și în Amer’c»" Sc „Elül ai M mai ilt‘ Furtul în dauna statului a ajuns armă pentru unii defraudatori, cari cunosc pe alți hoți mai mari decât ei.. Astfel în scandaloasa afacere a celor doi maiori Vlahuță și Ciuhureanu, închiși pentru că au defraudat 180 de vagoane zahăr, s’a întâmplat un fapt care dovedește neputința autorităților de a pune, capăt fraudelor, și de a pedepsi pe vinovați și dând totdeodată? O satisfacție publicului revoltat, care este speculat în mod neuman, pe tema lipsei zahărului. Acești doi ofițeri au fost lăsați liberi, pe motiv că ar putea dovedit că alții au comis fraude mari și anume, precizează că „niște superiori“ au sfeteresit 420 vagoane de zahăr. Să vedem dacă acest mod de apărare poate trece drept unul legal 5, dacă mai ales frauda unor superiori făcută în stil mai mare, poate acoperi ca circumstante atenuante hoția altora, cari nu au furat mai mult, pentru că au avut neșansa de a găsi depozite de zahăr mai mici decât superiorii lor. _ ____ Dacian I Le Lucra Potlogarii sunt în plină activitate. In Bucovina, la Gurahumorului, s'au instalat unul din ei și operează ca în codru A pun stăpânire pe averea comunei, face construcții, dărâmă, vinde, cumpără, într’un cuvânt face praf din averea comunei. O delegație de locuitori a prezentat un memoriu secretariatului general din Cernăuți, cerând să seea mai repede măsuri în potriva acestui potlogar care îi reduce la sapă de lemn. Ne prindem că până se vor luă măsuri în potriva lui ei își va fi făcut treaba. ‘ Dispariția cartelei Numai câteva săptămâni încă și ~sth *ela de pâ’ne va d’spa’e. Pământul roditor și bun al României se dovedește încă odată a fi cel mai bun aliat al ei. Suntem pe punctul să ieșim din criza cea mai dureroasă, din criza pâinei. Nu scăpăm însă complect de dânsa. Criza financiară apasă greu asupra noastră și nimic nu o dovedește mai bine decât prețurile maximale ce se fixează pentru pâinea din comerțul liber: 1 leu kilogramul de pâine neagră, 4 lei kilogramul de pâine albă. Prima va fi și ea mai bună decât cea actuală, dar pentru o țară ,agricola ca a noastră, aceste prețuri ale pâinei apar grozav da mari și nu se pot explica decât prin deprecierea manetei. Necesata de a găsi o ieșire din criza financiarii apare astfel în toată puterea ei și aci ne va ajuta mai târziu tot adevărata stea a României care e pământul- dar deocamdată ar trebui să ne ajure capu' conducătorilor finanțelor noastre dacă au e‘ și dacă îi avem noi. Până atunci e foarte bine că s’a văzut pentru pâne o perioadă de tranzitiv în care cartela va funcționa alături de comerțul liber al pâinei. Ochiul cu‘o’bate* însă trebuie să vegheze ca specula să nu acapareze, să nu ascundă grâul, pertru a putea urca prețul și pregăti foamea. J -rn, - i.r n —I ■ I ' ■ f'l WIB ' impozit asupra celiMnlni „Excelsor“ scrie: s’a descriat și repetate rânduri, impunerea la plata unui imposit celibatarilor. De altfel experiența a și fost făcută în diferite țări. La rând și în Serbia. In Iugoslavia celibatarii de 18—30 ani, sunt obligati să plătească 30 dinari pe lună. Cei încăpățânați, dela 30 ani plătesc 60 dinari pe lună, pentru creșterea unui orfan. Dar nu ne spune dacă divorțații sunt și ei supuși la această amendă. Căci atunci nimic mai simplu decât a înșela pedeapsa fiscală. Se însoară și divorțează șirenghiul e gata, oricare iși poate relua viata de holtei. Odată cu sentința, de divorț are și permisul de a rămâne celbatar. BUDAPESTA: Palatul Regal