Dimineaţa, septembrie 1919 (Anul 16, nr. 4790-4819)
1919-09-01 / nr. 4790
Pentru o societate ca $1 pentru C om, problema pâtnei e problema damentală a existentei. Statul dator sa îngrijească de jâteea cetățenilor săi. El e dator să vegheze asupra calitate si prețului ei, pentru ca' să fie lesne accesibilă tuturor. In România, tara pâtnei, t era $în 1 este și azi foarte ușor statului să-și îndeplinească acea datorie/ Numai că atunci când e vorba de pâine, trebue să excludă orice gând de fiscalitate, iar când jocul liberei concurente arată că amestecul lui începe să dea rezultate contrare celor pe cari le urmărește, trebue să renunțe. . * Azistăm de câteva zile la o discuție foarte curioasă. S’au fixat prețuri maximale pentru grâu, prețuri maximale pentru măciniș și prețuri maximale pentru pâine. Cu aceste condițiuni s’a dat libertatea comerțului de grâne și de pâine. Dar brutarii noștri din Capitală se declară nemulțumiți de prețul maximal pentru pâine, pe care, în raport cu cel stabilt pentru grâu și măciniș, o găsesc neîndestulător față de scumperea lemnului și a mânci de lucru. Cum se vede, suntem amenințați, din cauza prețului maximal, să rămânem la cartelă, sau în cazul cel ma bun, să mâncăm pâine integrală. ■ $r totuși, legile economice , vor pune repede regulă aici. Prețul maximal pe grâu, fixat la zece mii de lei vagonul e excesiv. Zadarnic protestează mani agricultori când se afirmă aceasta. Ei nu l-ar putea impune decât cinstituindu-se în trust, adică stabilind un monopol al pâinei în favoarea lor. Aceasta însă statul nu ar putea-o tolera și dacă i-ar trece prin gând, ca pe baza faimoaselor teorii protecționiste, s’o facă, s’ar produce o reacțiune în public care ar zgudui societatea în ■ temeliile ei. Căci specularea pâinei a fost totdeauna picătura care a făcut să debordeze vasul amărăciuniși a determinat procesul izbucnirea revoluțiișmilor. Prețul maximal însă nu e un preț obligaitor decât când jocul defere?și^ ofertei ar încerca să treacă peste dânsul El este o limitare a urcărei, dar nu un avantaj acordat unor eventuali acaparatori cari ar moönpoliza marfa. Or, jocul liber al cerere? si oferte? au dus la o scădere a preturilor. Se oferă grâu cu nouă, cu opt ba chiar cu sease mii de lefi Și e evident că producătorii nu vor pierde nici la aceste preturi care tot sunt încă de cinci și șense ,**ri mai mari decât cele dinaintea războiului Această scădere a grâulu însemnează însă și o scădere a prețului pâinei șî nu se poate ca guvernul să nu fie seamă de dânsa, reducând prețul maximal și impunând brutarilor să fabrice pâine pe prețuri inferioare chiar celor fixate. Știm că brutarilor »ue convine aceasta. Când te-ai obicinuit să vinzi cu un leu cornul $î cu cinci lei trei litri de pâine albă, când adică te-ai învatat să realizezi beneficii fantastice, îți vine greu să vezi scăzând aceste beneficii Dar pâinea nu e un obiect de lux.. Ea nu poate servi ca mijloc de îmbogățire câtorva speculatorii, când nu s e îngăduit măcar statului să tragă un venit direct diinVmia. Și atunci, dacă brutarii cred că întreprinderile lor nu mai pot fi rentabile decât dacă se precupețește poporului pâinea, li se face lor un serviciu, iar fată de societate se îndeplinește o datorie elementară, expropriindu-se brutăriile, pentru a le comunitea, înainte de a încheia, încă o observațiune-Știm că finanțele statului, că interesul financiar obștesc este ca să se activeze exportul, fiindcă numai de la dânsul putem aștepta o îndreptare a valutei noastre, de care e strâns legată însăși vitala chestiune a ieftenireii traiului. Dar nici chiar acest argument nu ne poate hotărî să admitem exportul grâului, până când prețul pâinei și anume a pâinei albe, bune și frumoase, pe care o vrem si pentru muncitorime, nu numai pentru boeri, mi va fii cel mult de trei ori mai mare decât a fost înainte de războiul mondial.Dacă astazi, jocul liber al cerereii oferte, n’a redus încă prețul grâului la proporțiile. Indicate de noi, cauza e perspectiva exportului care face pe mulți agricultori să retie grâul, să nu se prezinte cu el pe piață, în speranța că vor obține Prin export prețuri mai favorabile. Dacă însă vor ști că această perspectivă nu există, sau există inima, în proporția în care a fi pus grâul lor la dispoziția cora sunt sio Jriicr români, vor ieși pe piață cu produsele lor și vor determina scop dorirea preturilor la cota îndreptățitră de nevoile interne în raport cu ron+stü/'.T« A'.____1 cantitățile disponibile. Ancheta împotriva generalulu! Ferret C'I'm I“ Banatul; D'nora'nul generaln'ul Foch s’amee Putma» de acum câteva săptămâni » anchetă, c«re să cerceteze activitatea ® en«raiu!ui de trista amintir © Pentru «o! Român». Farret- Z'le'e aceste» un t^UTnar c›amne ș* cr>forc^',unți din ■ Timișoara au fost ascultați Jn această chestiune- Sadiul comitatului de anche*ă e 1» Ghi<dlinda-mare- ..v-*'" — Sânul vi se pară că e o glumă «au vre-a farsă menită sä dea loc unui cronici hazlii. Nu. e fapt« Statul » cam a«dat două rute vagoane curmale spre a le distribui soldaților. Gurtterele și cei ce caută pe o în soare, pretind că aceste curmale ar fi cam putrede Guvernul are o scuză de care trebuie ținut sermă. Dacă —iertatî cacofonia —[ curmalele sun], putrede, în schimb prețul lor este mai mare decât ai celor proaspete. De altfel ce-i lipsește soldatului nostru! Curmale, desigur. Ele se pot, ținea ușor în raniță, sau chiar nu cartușieră și dacă nu vor sa [o cu un prânz, dar într’un marș, «au alte exerciții militare curmalele înșelă foamea, chiar dacă sunt nu cam, ci sadea putrede. Leacul este original și nu trebue să ne batem joc de el, cu totdîna din sus. Ce ar face statui, de pildă, dacă țăranii, țn lipsa mălaiului, ar cere să -i «« dea alt aliment pentru a nu muri de foame ? Le-ar trimite statul prăjituri de la Capșa sau deja Riegler și problema foametei de la sate ar căpăta astfel o soluție salutară. " De aceia credem că autorii de reviste, atât de ahtiați după „numere cu «acces“, nu se vor lega de curmale © desenate armatei DACIAN ' Valiza diplomatică Sârbii au jefuit Simplonul. Călătorii au văzut cu durere cum ji se iau valizele, coșurile de voiaj și obiectele aduse din străinătate, în drumul spre țară. [ De ]a început’ din ziua de când a fost pus in circulație Simplonul, dispăreau zilnic valize-Se credea la început că restul se datorește curiozităței sârbilor de a vedea dacă nu e vorba de valize diplomatice- în care ar putea găsi documente-In urmă s’a obsedat că marea atențiune ce-o dau sârbii valizelor și coletelor de la bagaje nu se datorește unui gest diplomatic, ci s'mr u faptului de a fura. E dureros desigur pentru călătorii cari au pierdut atâtea obiecte de valoare, dar poate că uni, se mângâe cu ideia că un protest al aliaților, sau vreo intervenție energică a acelor state ce-au luptat împreună cu armatele sârbe să determine PP hoți să restimie obiectul furat«’ sau să dea despăgubiri pentru ele. Intre vazele furate crede a ști era, nnca galantă e Și una diplomatică, care face să palpite două inimi. Sârbul căruia această valiză i-a căzut pradă s’a ales totuși cu o păcăleală diplomatică. In valiză era: un pieptene, o perie, o alifie de cănți mustățile Și un pachet de acrișor[ galante ]Cgnte CU panglică rose. V Se Dmlt piffle affin aesi pt offlie pffffl Ce spune d, Dumitrescu-Militari Specula o fac intermediarii Prețurile maximale sunt bune, dar pentru alții Negustori s’»u întru“1* cr* sub Pro,, șadinția d.iii Dumitrescu-Militari ia ser dul societatei ..Unirea comercianților“ Pentru a discut» c“uz ® Io spe culii. Faimosul protestat al regimului. d. Dumitrescu-Mislnni » protestat înpotriva Prețurilor maximale, dar a cerut c ® el s ă fie aplicat © zarzavaoiilor. ■ cerut comerțul'bordar » nu»t să «daoge că a ras foloase Până »cum de pe urma tutur»rerchbuitorilor și a cerut desființarea internetic r*lor-iată cum au decurs dezbaterile. La «dunăre auat parte și d. Crihan ajutor de primar* D-I. DUMITRESCU-MILITARI. președintele societății »»iată pe cei de față arătând »copul nr.trunivoi* Au vorbit d.ni. S*ere Deltdeișani. Ștefan Filipescu, N. Cristescu, I* Voiculescu, Leo“ Aron °vic>, Gh. "Dinescu Redițeanu, I* Ionescu, Th. Surdan etc. La sfârșit a luat din noou cuvântuld- I- Dumitrescu-Militari care a »ratat că negustorii sunt acuzați că scumpesc viața, fără a se ține earns de cauzele reale cari provoacă ridicarea Prețului mărfurilor- Ouzele sunt deprecierea lului pe piețele străine. Francul din Franța. Elveția. Spania." Greci». es ce Plătit cu «Proape' 3 'ei !»r ]Ira engleză (20 tei) cu 90 lei. Trebiue «ă nu« adăogăm scumpetea transportului cu căruțe, hamaii etc. bunul flac »1 diferitelor biurouri de mișcare din portur, furturile și stricăciunii, cu preul transporturilor, specula la care *® dedau intermixicari. Zeftenirea tratului nu se va realiza Prin fixarea de Prețuri arbitrare de la zi la zi—prin terorizarea negustorilor, ci prin dobândire« libertății depline a comerțului* * . D-sa Propune ca Liga consumatorilor, îmboună cu comercianții să lupte Pentru libertatea«melectă a comerțului- Să se ia măsuri pentru desființarea negustorilor de ocazie* Văm de să nu vămu‘asta decât mărfuri aduse de negustorii Profe«'aniști—nu de negustorii de ocazie; masuri seve re Pentru acordarea cu înlesnire a vagoanelor la «vice cerere » negustorilor; să se ceara guvernului «ă vie cu u» de pre lege prin care să se regularortizeze ca vânzarea mărfurilor sosite in forum, să se facă prin Camerte de comerț Și ator autorități Intermediarii s ă fie excluși cu desăvârșire. Cere ca o delegație » negustor"»r să convoace Camera de comerț din Capitală 1» 3, cărei ședință »ă '« parte și o delegație a L'goi consumatorilor, o delegație a primăriei Capitalei și un delegat al mtrbisterului de comerț La a ceastă ședință se vor fixa Prețurile în de e«mun acord* Face «Pel la negustori și industriași să vină in ajutorul populației, mulțumindu-se cu câștiguri cât mai modeste* Dacă brutarii ar avea voe să macine la morte din București ar putea să vândă făina sus. Prețul maximal fixat. Este necesar a g © fix3 Prețuri maximale la producător' Pentru c* și zarzavagii și măcelar« *ă Poată vinde mai ieftin. x-La sfârșit s’a ales următoare* com'® iune care v* cere convocare» Camere de comerț din București și va face și ce'elalte interventii necesare: D-na I. Voiculescu, Stere Delateișanu, I Dumitrescu-Mil'tart, Ștefan Filipescu, I* Bedițeanu. Leon Aronovic. C* Pchescu. Șt* iancu'escu S* Florescu. I Ionescu. R. Ocheșanu, c* Brătulescu. N* Cristescu. D. Cub. N* Ștefănescu. P* Niculescu. N* N'culescu și Cămătaru Rep, orum& mit Ti*axi spostili __Ai P'art 40 lei del» Dorohoi 1» București? Eu »m plăti* 80 lei din gara de Nord la Obor* Uscarea socialistă AGITAȚIA METALURGIȘTILOR Az' la ora 9 diffige vor aduna Jns^_ 1« sindicatelor delegații 'ucrătorilor din fabrici]© metalurgice din Capital^ spre a discuta in privința măsuriloor ce urmează a fi luate în legătură cu membr‘ul înaintat. TINERETUL SOCIALIST Az' ia ©rele 2 jum p m* cercul T_neretul Socialist ține ședință cultura'ă în localul clubului 8ocialșt* D. Em* So. c ° r v* desyuita 0 conferință caucaUvă. Tni* au debarcat oi SESM, unea © au debarcat din nou cetsasamente de aliate. Valuzi roșii la Paris Leul admis in cota oficiali (De la corespondentul nostru special) Paris, 26 August* — Ca bursa de aci a avuit loc o întrunirea bancherilor și a hotărât să înscrie în cotă schimbul unui mare număr de țări și în special cota schimbului României. Primul curs înscris a fost de 40 la 42 franci pentru suta de lei. De atunci, schimbul asupra României, urmărind de altfel depreciarea celorlalte devize s’a scoborât la 33 jumătate, pentru a se ridica azi iarăși la 35 trei sferturi, ca cel mai scăzut curs, la bursa de azi până la 37 trei sferturi. Cercurile financiare franceze declară că nu-si pot explica această depreciere a leului, dar e adevărat că nici o interventie guvernamentală nefiind de Sperat si mari ,cantități de lei continuând sa fie oferite pentru nevoile exportului, scăderea valutei române are oarecum o explicație naturală. — R. A. Ea informati unde de mai sus are corespondent,-!:; rsPs-tȚji special a-1 vem de adăugat că $i în Elveția cursul leului a scăzut în proporții mai mari chiar decât la PaGs. Toate măsurile artificiale luate de gpe vernul nostru, sunt, cum nici nu se poate altfel, neputincioase de a sprijini valuta. Pe când la vitrinele caselor noastre de schimb se afișează devizele cu 50—60 la sută pentru paritate, nu găsești de exemplu franci elvețieni decât pe aproape patri lei. Să fie oare României mari imposibil de a realiza un împrumut de valută ? Lucml e cu atât mai necesar cu cât zguduie și creditul comerțului. Dîntr’o scrisoare particulară ce ni se pune la dispoziție, vedem ca deprecierea leului a produs mare îngrijorare în cercurile comercianților francezi care au făcut afaceri cu țara noastră. Credem că ar trebui încetat cu peluca de expectativă $*t de făcut la nevoe, jertfe mai grele chiar, pentru a reface valuta leului! Serbia nu acceptă plebiscitul Din Informațiunile noastre, legația Serbiei la București va da astăzi sau mâine un comunicat oficial, asupra șifei publicate în presa oficioasă privitoare la plebiscitul în Banat. Ziarele guvernului au anunțat că delegații Serbiei la Conferința păcei vor comunica hotărirea Serbiei ca în Banat să se facă un plebiscit integral. Comunicatul oficial al Legației Serbiei deschate categoric această versiune. Guvernul de la Belgrad nu a luat nici o hetărire de asemenea natură iar comunicarea Biroului presei din Belgrad nu este autentică. INIȚIATIVA CETATEHEAICA . Manutanța armatei va înceta peste câteva zile de a mai aproviziona populația Capitalei cu pâine. Ceea ce n’a izbutit să organizeze administrația comunală în dercurs de două luni, se va putea organiza în două zile. Să nu ne facem deci iluzii. Cetățenii care au organizat rezistența înpotriva seculoi, tot ei au datoria să organizeze aprovizionarea populației cu pâine-Să se constitue deci imediat un comitet cetățenesc care să ia asupra sa aprovizionarea Bucureștilor. Grâu se nășește îndeajuns, sub prețul maximal și o samă de bru tării sunt: gata să reia lucrul oricând vor găsi o mână de oameni de inițiativă, cu care să se poată înțelege. Problem ai maghiari Declarația noului guvern ungar Ma președintelui către conferință Președintele noului guvern ungar, d' Frederich, a făcu* pr'n m'jloc'rea Com'sixche1 inte Taila*e d'n Bu**apes*a. următoarea ,declarațiune că*re Comernta păce*. In corcordanță cu demersul ce s'a făcut în ședința dela 22 Austri', pr^ntul Iosef, guvernaorul Ungarei și suveranul său a dem's'ora*. Noul guver** s’a cortiCu1* după cum urmează: prim-min's'ru și m'n'suni dem nome; Ștefan Frederich« *Bdus*rlaș; ca minis'ni de externe a fos* desemna*. con*ele Imre de Csaky, achiamente ab" sen*; sub'Secre*ar de s*a* la *n*emne: Edmond de Benitzky, fos* funcția 11; minis*«! de agr'cul'ură: ru"us Rub'nek, d*rec*or a* soc'e'ăte* natkmaie de agr'culhica; sub-secre*ar de s'a*. S*eraB Szabó Sokorapa*ka, cultiva*or; m'@s'ru de comerț Frans de He*Brch. comercian*. min's'ru de Franțe; Jean Qruml> fos* funcționar: minis.ru ,de război; generalul Frans Schnezer; min's*«! al a"mnei^ărei publice; Carol Ereky. 'nginer și comered“*. m'n's'ru al cu**elor ș* al ‘“s'rudei publice; Carol Huszar, 'ns*1 *u*or; sub-secre*ar de s‘a', ru'us Pekar scriitor; m'n'stru de Justine; Gheorghe Bș oghy, hidecă'or; m'nis*ru al m'nor**ăf*lor naționale Jacques Bleyer, profesor un'versi'ar; mIn,s*ru a* 'g'elie* publ* ce Andrei Csa lery, med'c; minis*ru a* propagande* Ștefan Haer, scris*or; m*nis*ra al cul*iva*or,or Ion Mamyer, cuiva*or *mn*s*ra al *ucră*or*lor ,ndus*rar*. Dan*el Olah, *ucră*or a* *ndus,r*er metalurgice A fos* ș* va f*n*p*deauna cu nepu**nță să se com'*ue un m*n*s*er care ar pu*oa să mu’tumească în ace*at* **mp diversele m*siun| m*í*'are res'dând la Buddapes*a. numeroase'o noas*re fragmente de partide pol't'ce. ș* afară de aceasta să dobândească sa rsfac*a comandamen*u*u* *rupe*or regale ale Român*ei. Un lucru e cu *ea*e adesea sigur, e că m*n*s*erul. în ac*ua*a *u* compunere, posedă simpa,,a ș* încrederea absolu*ă a mare* ș* hotărâtoare* ma orilăt* a poporu'u* magh*ar-Șef* m's'unform*l**are au avu* desigur ocaz*unea de a se *ncredința de aceast a. Am cău*a* să f n seama, să menajez ș* să sat!'sfac îor’un mod *eal toa*e jus*ele ‘'or'mo car* s’at» prezenta* rând pe rând del*berăr'*or »Oas*re. Prin urmare sunt reprezentate în aces* cab'net: Industr'aș" mar* $* m'c*. comerciant". funcționar" agr'cultori* ș'lucră*or" 'n'histr'a'i. ROLUL REZERVAT MUNCITORIMEI Comnu'e președ*tt*e, în vremea envermilo* bolșev's* al I«' Bera Kuh“ par"du* democrafilor soc'a'îști s’a ames'eca* ca par**dul comuni st'lor, fap* pe care frun*aș" soc*a"și* râma?! aCi nu *impu* comune*’an accentua* "econ"e“** în d'scursur'îc for la congresul sovie'e* lor ca ?* în ziaru* lor of'c'a*. Ace?** fruntaș* soc'al'ș". *E număr de 45 lucră*ori. Bu s'so serv' de 'nf'uenfa 'or pen*m a înv'nge bo'sev'smul’ ci s’au ral'a* acel*u* s's'em sau relng'ându-se in streInă*a,e, ati părăs' pe lucrător*, lăsându* astfe* pradă idelor ra'nă'oare a'o bolsev'smuln* ș* tererre* gi versu*ur comun's*Frim'aș' lor nebolșev*ci cari 'ucrati în s*răpăta'e s’au procura* relat'tivi* d'n par ea înțelegere*, dar n’au ven' în aîu'orn* °*c* al lucră,ori'or. Bir* a* S*a*unu*. • Burghez*a maghiară im vrea să lase în părăs're c'asa mune"oare căreia î* des'nu țin rol *n po'itica vii'o'ulu*. Ș* as*fel reprezen*apt*for 'ucră'orl'or. *ar nu frun*așilor profes'onis*' a* dembcafilor soc'auș*l *e cer a *ntra în cabinet ul meu MISIUNILE ALIATE SA NU INFLUENȚEZE POLITICA INTERNA Pomm'e PresediB,e b'nevo't* ca în n*eresul posibitățil uBe* lucrăr* efcace a lua d'spozițiunile pen*nu ca m'sim'lem*l'are residente la Budapest a a se abi'ne de a 'nfluența politica noastră *n'era ă, dar ca de să ne v'e în aju*or în ceeace pr*ves*e ment,Berea ordine* ș* s'ab'l'rea ec'ibnim* economic. NOUILE ALEGERI Cab'netii* meu 3 decis de a d'spune în așa fel încă* Bo're a'eger* a'e Adu-năre* national e să se facă pe baza sufragulu' universa*. vo* secre*, egal**ar ?* pe comune *n cel mai sem"* "mp pos*b'l, adică de az* în 3-4 săptămâni Orice ungur va recunoaște 'egal**a'ea acestor a'eger*, așa ca n'ci o do'a'ă să nu se poa*ă Iv* că a'egerile corop'a*e nu se bazează ?* nu exprimă în mod real libera manifest are ș* votab națională. ALIAȚII SA CONTROLEZE ALEGERILE VĂ rog Domnuto Președ*“*©. de a delega o comisione de control pentru aceste alegeri. Ar fi de dorit ca d*“ acea* s*ă comisiu.,e să facă par*© democra/ sociol's". Alegerile vor avea loc pe 'eritorii« pe care să avem o înclegere <31 coman* dam«B*ul *rupelor regate ale României- Domnule Președ*n*e, până când vom pu*ea pune gestiunea afacerilor guvernamen*ale întânnire Adunărei naționa* to, guve^ul nostru provizoriu dorise să realizeze urmatoarele: Nu tot cea complecă a bolșevismului; restabilirea administrației; continuele producțione; egalitate politică; prega**rea ategerilor adunărel. DomBuse Președine, vă rugăm să fi “evoiți a ne sprijini la îndeplinirea datorilor “oastoe ș* *a hotărârea noastră fermă de a res*abui v*ața n oastră cons* iuțională* GHWyan SMPLE Omul prevăzător.©. La Techirghiol jandarmii au descoperit la un locuitori într'o subterană o mare cantitate de mobile, covoare, motoare ți alte obiecte puse de bietul om la păstrare de Pe când bântuiau dușmanii pe acolo. Acum au să-i facd desigur proces, și dacă n’o fi având rude cu proptele, o să înfunde și pușcăria. Judecând rum se judecă azi trebui Să zici că omul n'a fost decât prevăzător după cum au fost și alții mulți! Dacă nu le lua eu lemau aici* H le făceau harcea parcea. Pe când lipsa era mai amarnică, frudii producători de almente au făcut la fel; fe-au pus bine la Pasirarc și apoi scoțând câte unteluș, vindeau cu litra și încasau cu sacul. Acei oameni prevăzători au ajuns psfazi milionari și nu fiu hotar de legi, de scumpete sau alte marafeturi. Bietul prevăzător din Techirghiol n'a avut, noroc- Să fi fost el in Capitală nu mai avea nevoie de subterană. Ar fi vândut obiectele la lumina zilei și nici un cotoiu n’ar fi zist miau! El, și pentru a fi prevăzător trebue să aibă °mul un drămuleț de noroc. 1 Papucii vechi, ghetele putrede, ascunse la timp, așă-i că stau vândut aici cu sute de fei perechea Și n’a mai întrebat nimeni pe vânzător de unde și cum le are? " In frumoscut București- câte poduri Și pivniți vor fi fost garnisite cu mobile furtuate, dar jandarmii nu s'au mai amestecat și liniște au fost. Deducem de aci că aerul de mare este neprielnic pentru cei prevăzători! Astfel de procedee au mai mult succes la câmp deschis.., ■ [UNK] [UNK] [UNK]11.11 1 ■ ■ ——— *^—^B)B—■———11 m* S*an Botovan Programul guvernului Jugo-Slav „Mal"“ Publica după o *elegr»mă dÎn Belgr»d declarațiile făcu*« m C«* mera sârbă de primul m'nistru Davidov'c*. Vorbind de cauzajo tratatului de p»c[ privitoare ]» Jugo-Slav** m* nistrul a declarat că "unt baz»f © p« Principiile dreptului internațional condițiunile cerut e de guvern și că nu se poate admite ca să fie micșorate în detrimentul Iugoslaviei* Cu Grecia. Români» c»nu au avu* u» sprijin internațional mai mare decâ* l’a avu* Serb*3, girv*raul act ual lucrând in favoarea unei încrederi ma:turte, v» asigur» pace» permanent ă în Balcani. Cu nouil«S «tate slav« Ceho_Slovacia și Polonia, se v« căuta strângere» relațiilor de amiciție* O adunare constituantă v* fi convocată și v» fi derus un Prtfect de ]ege e, tectorală. Pe baz Hle«rrățel> guv«unul v* căuta o rezistență solidă conto» «narhto* care abuzând de libertate într’o parte lucrează in detrimentul cel ° rl»te părți »ie societăței* Expropriere» Proprietățel m»rt va fi acces«r»‘ă și chestiune» indemnizații, tot va ave» o soluțiune“* Presa in răzbeiu Am fi putut intitula rândurie de mai jos, „rolul presei în războiri“. Socotim însă inutil acest lucru, căci numai acei ce nu voesc sa vadă, nu vad rolul pe care presa l’a jucat pretutindeni și întotdeauna în războiu. Ceea ce voim să arătăm aici este atenția ce s’a acordat presei aiurea, modul cum ea și-a făcut datoria acolo și felul în care a fost considerată la noi. La bazele celor două tratamente, rezidă două mentalități și de aci deosebirea. 1 Luăm ca prim exemplu Franța, sora noastră mai mare și luna pe care ne place să o imităm. Șeful serviciului de informațiuni militare, a fost numit în Franța local-colonelul Marcel Prévost de la Academia franceză și subtilul autor al „Feminităților“.In jurul său un întreg stat, major de publiciști și ziariști, mobilizați, lucrau pe capete, în timp ce confrații liberi de serviciul militar urmăreau de aproape armatele de operații. Un serviciu special de corespondență expedia scrisorile „trimișilor speciali“ la redacțiile ziarelor respective, ai căror cetitori cunoșteau în acest fel amănunte din marele război, pe bani sobrietatea și laconismul unui comunicat oficial nu se putea da. Dar mai erau împrejurări și locuri de unde presa lipsea. O luptă neprevăzută sau Un episod oarecare nu puteau fi înregistrate de corespondenții de război împărțiți mai mult prin sectoarele principal. Atunci, datorită unei alte mentalități, din chiar mijlocul combatanților se găsea câte cineva care scriindu-și repede impresiile le expedia unui cotidian parizian și doar criticele nu lipeau, din aceste corespondențe. „Trimișii speciali“i se întreceau în trimiterea de reportaje. Armata le falicita această emulație. Plicul pleca cu trenul, canto-ul sau aeroplanul. Gazetele , guvernamentale sau opoziționiste, naționaliste sau socialiste erau deopotrivă servite, fără să se aibă în vedere că în corespondența trimisă, se lăuda sau nu o acțiune oarecare. " Și corespondenții de război au făcut acolo minuni. E clasic exemplul trimisului special pe front al ziarului „Petit Parisien“ care prins într’un tir de baraj inamic, n’a găsit nimic mai bun de făcut, decât să scoată aparatul „prinzând“ pe loc câteva clișee ce trebuiau să ilustreze un reportaj de „grande envergure“. » Ce să mai vorbim de um alt [[corespondent de război, mort de curând, din cauza rănilor căpătate pe front, în timp ce vizita ‘ 3in câmp de bătălie ! Dar ziariștii au mers cu sacrificiul mult mai departe. Iată-l pe Ludovic Naudeau s Prins de revoluție ,în, Rusia, de unde trimetea ziarului său „Le Temps“ corespondențe asupra mersului operațiilor. Ziaristul care urmărise acțiunea armatelor țariste, nu este cruțat de bolșevici, ci închis, e dus la Mocsova. In zadar, Naudeau caută să explice acuzatorilor că simplu profesionist nu poate fi tratat ca „suspect“. Totul e de prisos. Ținut în închisoarea din Moscova, Naudeau este supus celui mai infam regim, care nu se îndulcește decât în ziua când obligat sub amenințare, semnează un articol „bolșevic“: „Ne găsim fără comunicației cu Franța, scrie el, și într’o situație samloroasă într’o capitală în care nu ne reprezenta nici un agent diplomatic sau consular“. Și cazul lui Naudeau pus e singurul. II. Războiul ruso-japânez e plin , fre astfel de exemple, când printre prizonierii luați din primele gânduri de tranșee, figurau ziatriști reprezentând cotidiane din întreaga lume. Războiul balcanic la fel a avut î He înregistrat cazuri tipice ,de »2 curaj reportericesc Marele războiu e și mai bogat în frumoase isprăvi gazetărești. ( " ■ Dar acolo în urma trupelor, ‘ veneau camioanele cu „jurnaliști“. Și ce bine ,era informat publicul francez și cât de puține secrete militare au fost divulgate. * . La noi am avut Măraștii, Mărășeștii și acum în urmă Buda*pesta. Dar cine s’a gândit ca presa să fie acolo ? Ba chiar mai mult. Ți-era interzisă stabilirea într’o comună cât de depărtată de front. I La Budapesta, unde spectrul „ spionajului“’ nu-și mai avea nici un rost — dacă în materie de presă și-a avut vreodată — guvernul s’a gândit la ziariști trai săptămâni după victorie. Eu care n’am așteptat „grația“ guvernului am avut destul de îndurat de ,pe urma titlului de „ziarist“, până am ajuns acolo. — Un ziarist !... mă anunță cu oarecare dispreț în voce, cineva ifăruia îi solicitasem serviciul de a mă introduce la un personaj tr^buia ^^ humeneasca lua^ rea unor informații în drum spre Pesta.. — Un ziarist? Sare ca azi „domnul“. Dar ce, nici aici nu scăpăm de ei ? Am zis la început că două mentalități fac deosebirea între presa de aici și cea din occident.1 Presa a făcut dovada că nu împărtășește vederile celor ce se țin străini de anumite cerinți. E rândul celor ce ne conduc să facă și ei aceasta dovadă, cel puțin de acum încolo, căci până acum... > • | * _________ GEORGE ROSIN Tratatul de pace în camera franceză Camera franceză s-a reunit marți după o scurtă vacanție pentru a discuta legea privitoare la ratificarea tratatului de pace DL Clemenceau și aproape toți membrii cabinetului său se aflau pe banca guvernamentală. Au vorbit trei oratori: Emit Le Chappelaine și Fournier au exprimat oarecare observatuTi relative la unele clauze :**:□tratat și asupra formărei armatei germane în particular. Dl. Raiberti a examinat în special clauzele garanților pe care le oferă tratatul de pace. Toate aceste garanții sunt lefigate pe tratatul Lisei Națiuni-« ■ ", ' ' ...... '------— v