Dimineaţa, septembrie 1919 (Anul 16, nr. 4790-4819)
1919-09-15 / nr. 4804
Recordul Ce prețuește viața unui om când este vorba să bați un recojd ? Un automobil militar care trecea el pe strada Regală cu o viteză neobicinută, a călcat un cop’lm l’a omorât. Publicul a protestat, un alt efter ■nervenit pentru a pune pe ‘recător’ locul lor și incidentul s’a închis Incidentul s’a Inch’s și se va deschde mormântul care va ascunde cadavrul imitea' alimul b'e' cop’l 'o4 a'ât de nevinovat ucis cât de nevinovat a fost adus pe lume, întrebarea este: se vor deschide port’Ie pușcăriei pentru a în țhiț‘ pe sasili ? Ne îndoim. SITUAȚIA POLITICA D. "Mânui ezită Ce politică are fruntașul Ardealului Se amâna alegerile? După demisiunea verbală, a guvernului Brătianu, o dată la Sinaia, d. Maniu a plecat grabnic la Sibiu. Fără ca să fi comunicat ceva însă de mandatul pe care d. Maniu îl avea de la Suveran, cercurile politice liberale și opoziționiste dădeau ca fapt împlinit, însărcinarea ce o avea Președintele Consiliului Dirigent. D-sa plecase la Sibiu să ia în amănunțită cercetare situația politică, în legătură cu atitudinea Conferinței de Pace, și după o dezlegare cu fruntașii ardeleni, să aducă Suveranului ultimul cuvânt, i Cercurile guvernului asigurau că d. Maniu va continua linia politică a șefului partidului liberal, adică rezistență cu orice risc și până la capăt. GREUTĂȚILE SITUAȚIUNEI "Așteptările guvernamentalilor se pare că au suferit o oarecare decepțiune. D. Maniu, după ultimele impresiuni, încearcă a se degaja de linia de conduită a partidului liberal, in ce privește politica externă și internă, D-sa păstrează o rezervă complectă. Cu toate inzistențele ce se pun, pe lângă dânsul, d. Maniu, judecând după discreția pe care o manifestă rezerva^ nelogică în cazul când ar voi cu tot dinadinsul să-și asume rolul de echilibru în politica din afară și în cea interioară — se teme ’ să’și ia răspunderea situațiunei. D. Maniu cunoaște desigur și atitudinea pe care o va lua opoziția naționalistă față de un guvern în care elementul liberal ar fi mai mult ori mai puțin preponderent? Și faptul acesta nu a cântărit puțin în balanța argumentelor negative. Dar în afară de aceasta, credem că. d. Maniu se deosebește fundamental de politica de rezistență a d-lui Brătianu. Cerurile apropiate omului de stat ardelean, spun că d. Maniu e pentru tratative, și că hotărârea definitivă e condiționată de rezultatele ce se vor obține. D. Iuliu Maniu se teme apoi de un amestec prea pronunțat în politica de partide a vechiului regat, — amestec pe care i l-ar impune calitatea sa de prim ministru în guvernul care va prezida alegerile. Eri se știa, în cercurile exministeriale liberale, că d. Maniu declină categoric sarcina formării noului cabinet. Liberalii lansează din nou posibilitățile cabinetului’ Manolescu-Râmniceanu sau, chiar revenirea... d-lui Brătianu. In cercurile opoziției, convingerea întreagă e că nu se va putea forța prea mult nota și că singurul mijloc onorabil de a obține avantagii și ameliorări, e un guvern Take Ionescu-general Averescu. DAR ALEGERILE ? Se pare că o nouă amânare a alegerilor, nu este exclusă. Dacă această versiune se va adeveri, căci noi având-o din lagărul liberal s’ar putea să ne aflăm în fața unei noni manopere, —atunci s’a înțeles desigur unde trebue, că abțierea opoziției unite a partidului țărănesc, a partidului socialist și a partidului naționalist nu e de natură nici să asigure liniștea internă, și nici să dea viitorului parlament al României Mari autoritatea neștirbită de care va avea o absolută nevoie. El va fi chemat sa pună temeliile organizației noui a Statului o propagandă liberă, o egalitate de luptă a tuturor candidaților, abolirea măcar pentru o lună jumătate a legilor restrictive, și mai cu seamă neamestecul administrației* —sunt singurile mijloace ca Adunările Legiuitoare să nu devie anticaderile unui anume club politic. Poate garanta cineva ca aceste simple adevăruri vor fi înțelese? Ne Va răspunde la această întrebare noul guvern................afara am rușcar’e^ «ând. Astăzi taxi mame, se va ști foame, probabil cine va veni să condu. /«8- ön potrivat uL car al Statului Român. Ș i atunci vom cunoaște dacă România merge pe drumul larg al democrației reale, sau pe cărările înguste ale politicianismului Junitienist care ne duce de râpă. la „Acceleratele“... cari nu mai sosesc! Lumea se moare prin trenuri din cauza îmbulzeai și direcțiunea CFR, iar a amânat punerea în circulație a nouilor acceerate. Acum când se pare că avem locomotive, avem vagoane. *vems funcționari 'a ii'i care e un mister cum nu Putem sa »vem <Team>... !După câte suntem informați „bírni,rițe“ au hotărât ca in<r'° anum'tă z‘ (când va fi aia nu se știe) să se dubleze toate trenurile actuale- Foarte frumoasă idee, dar publicul e exasperat fiindcă acest m-n’e eveniment «a se mai produce. Mulți ar fi fost foarte mulțumiți dacă s’ar fi făcut măcar un in cerut punâ'ulu.se in exploatare mod de vreme. 2_3 tre'uid relintite pri«. C’Pare-De ce să ste» locomotivele și vago ®, neie «legea ba și de ce rub'cul Fă_și expună frățare acoperișurile și sfcârb, vagoane!"! ? Nu cumv“ acum când »vem ce er« mai greu de avut. ne lipsesc funcționarii cari să pună ne hârtie pe căriîe și sosirile ■' două.'rei trenuri ce s'ar înființa ? Ba nu rău. Ar fi extraordinar ca c’neva să mi’și dea seama că un singur tren în Plus ș' o singură zi câștigatg ar Prezenta adaptagii incalculabile din toate Punctele de vedere. Aael domn'ior. care *ți întârziat «in cauza Prea multor sărbători, sau a orelor de serviciu pre ® reduce dați gata mai repede pe<ecu' acel» dorjj iârte pe care »tau acrise »reie cân'1 trebue să plece și să sorească norl« accelerare! Destulă lume a fost strivită printre tampoane și pe scări și destui soldați ›a rămas fără c»P pe la poduri pentru c* s ă nu dați z ° r să ieșim,in starea n,pnor ° cică în care ne găsim. Cerem lucru acesta din partea marelui public, fiindcă e. «ămcul. Pătimește- Ce'or mar' pt^a Puțin le lasă ! Pentru dinșii sunt trenuri speciale și vagoane ministeriale | ■ [UNK] [UNK]— —... — ■ — ■ D. Renner despre pace Nauen-Cancelarul austriac Renner s’n «xrrim*" în modul următor către un reprezentant al Presei «asupra efectului tratatului le pace :Pe "edrept ni s’au împus grele sarcini de războiu; actualul războiu a fost condus de A*istria pentru interesele maghiarilor, polonilor și yu_ goslavilor care au urmărit o politică imperială cu «rmele'și' b»n» noștri. Acum lumea voiește să afirme că n« am fi singurii provocatori ai «cestui războiu- Condițiun'te '‘® P«ce ne fa c ® să depindem de toți vecinii noștri; și dacă nu vom găsi str'jin îrf L'ga Popoare"«r. nu vom Pute» exista. I«Jeia alipirea la Germani» este Prezentată de Ce> din afară ca expresiunea pangermanismului, în realitate insă este exprimare» dpt nădejdei noaastre. Către un »H reprezentant al presei Renner a exprimat nădejdea că chestiunea Tirolului de Bua> va cărata o soluțiune care să corespundă aleeratismului clasic al Italiei și *ă f»că cu Putință relațiunile «micale'între Austr'* și Italia. Austri* se va retrage acum de la ori și ce politică externă. Ea se va dedica numai clădirea înăuntru, lăsând Ligei Popoarelor grija de a se zba*e cu v.c'. n'i Austrie1-“ OGLINDA ZILEI LIBERAȚI Sardelele sanitare imensa cantitate de sardele sosită în țaaa noastră a dat prilej neguțătorilor să creieze o nouă srusă de speculă. Semnalul l’a dat Întreprinderea vintilistă „Banca Românească“ care a avut depozite imense de sardele în porturile dunărene. In loc ca aceste conserve să fie date consumatiunea publicului cu prețuri modeste, samsarii și interpușii mai multor angrosiști de coloniale din București. Brăila și Galati au acaparat toată cantitatea de sardele, provocând astfel o lipsă totală a acestui aliment te toate piețele comerciale din țară. Spre a se putea tripla prețurile sardelelor acaparatorii a găsit mijlocul de a determina să se dea o circulară dispoziție, prin care se pune o taxă asupra sardelelor. Taxa aceasta vexatorie a majorat costul sardelelor numai în 24 de ceasuri—adică tocmai atâta timp necesar pentru ca marele consorțiu al acaparatorilor de sardele în frunte cu deochiatul Dumitrescu-Viilitaru să vândă cu câștiguri fabuloase toată cantitatea de sardele acaparată în ajun cu prețuri minime de en gros. Acum se vorbește de o nouă ispravă cu un alt transport de sardele. E vorba ca două vagoane cu acest aliment au trecut în Transilvania cu o etichetă de material sanitar si sub paza unui medic, mobilizat ad-hoc pentru a supraveghea ca nimeni să nu observe aceasta metamorfoză ingenioasă, care aduce unui cunoscut băcan câteva sute de mii de tei câștig-Cunoaște d. Dumitrescu- Militarî acest băcan ? N’ar fi ca d-sa să’l d.Aurite listei iK-ntru ostenirea traiului, din case d. Dumitrescu-Militari face parte cu a*âta paradă ? Aud ? ! Dacian —.r. , ’-----,-----*, — -------------- — Nu e vreme de perdut! Există în calea Plevnei un așa numit birou de 'nnormatiun și de pașaip parte a celor care voesc să plece în străinătate. Acest birou exagerează însă așa de mult, discreti j că nimeni nu află ni' m'c — n'c’ ch'ar cel i desesati ! Sunt oameni cari vin zice íidregi dearâiKlul fără să fi putut pătrunde înăuntru. « Ce poate să fie acest birou ? Trebue să fe urna din cele om e și una de organizațiuni administrative, a căror pran și alt m scop este să facă lumea să’și pară la vremea Ce Dumnezeu? Ne-am săturat de dirouri de informațiuni, cari ne, informează că n'au niciodată nimic ca să n’o spună ! Publicul vrea, dacă nu i se satisfac cererile, cel puțin să-i cruțe timpul. Mai mult ca oricând azi, nu e vreme de pierdut! Desființarea vechilor vămi W —■ — ■ - Em a fost ultima zi de funcționare a vămii Predeal. Vamă fiind complect lichidată, nici un control nu se va maii face, la acest punct. De asemenea vama Vârciorova a fost mutată la Orșova, care rămâne numal vamă dunăreană. Peste câteva zile va fi desființată și vama Câineni. Pe măsura desființărei vechilor vămi, se înființează altele pe noua frontieră. Astfel pe noua frontieră dintre Serbia și România și sectorul de sud de pe linia de demarcație dintre România și Ungaria, s’au constituit până în prezent vămile următoare: Orșova, Drancova, Moldova Veche Baias, Clopodia, Moravița, Temișoara și Arad. Lucrările pentru înființarea vămilor pe reștrii sectoarelor, sunt în curs. TELEFON Direcția 10.66 Redacția 6.67 Administratis. 7.6S Publicitatea 11/84 tatate W Hor Uescu ministrul român la Paris Pentru asigurarea păcii în Orient Lyon. 13. — In timpul ședinței consiliului suprem, ținut după semnarea tratatului austriac, a fost discutată chestiunea păcei cu Bulgaria. ,,Le Petit Parisien“ afirmă ca consiliul a fixat pentru săptămâna viitoare, • remiterea tratatului plenipotențiarilor bulgari. Absența delegațiilor română și sârbă, face ca regimul Europei centrale să fie mereu amenințat de nestatornicie, spune Le Matin, dar se crede că absența nu este definitivă. Ministrul României la Paris, di. Antonescu, au făcut următoarele declarrații ziarului Le Matin: Guvernul român, spune d. Antonescu, continuă să considere potrivnic demnității României, actul primirii controlului marilor puteri, asupra legislației sale interne, fapt care ar permite statelor din care au ieșit minoritățile, să creeze în interiorul țării, o agitație primejdioasă: este vorba de unguri, de bulgari si de minoritățile germane, cări s’au arătat in special active si agitate, în ultimul timp. Nu este vorba act de minoritatea evreească, accentuiază ministrul. Putem adăuga la aceste declarații, spune Le Matin, că nu trebue să pierdem din vedere rolul considerabil, pe care o joaca România în Orient. Afară de aceasta, nici una din chestiunile, cari simt pentru România de un interes vital, ca Basarabia, Transilvania, Banatul, n’au fost rezolvate de aliați. Rezoluția pe care o vor lua, termină Le Matin, va fi deci de o extremă importantă pentru pacea orientală . VICTOR ANTONESCU GÂNDURI SE^iPLE Adonis... La Mica publicitate a unui ziar găsim următoarele perle: ..Un june funcționar, salariat cu ,peste’ 8000 lei anual, înzestrat cu toate calitățile ideale• dorește ah... dorește oameni chiri!... cusătoria ca o d-răjună sau văduvă (Nou y spitară mal y pense) corpolentă, gospelină. Plus să fie bogată, imobil sau moșie (fie chiar expropiată). Discreția e garantată și nu răspunde decât la oferte serioase insolite de fotografie„. Și anunțul acesta apar, mereu in vremurile grele de azi, când armata ein țară străina la apus, când la răsărit avem zid de soldați, iar în interior cazanul public fierbe cum e mai rău... Pașnicul și înzestratul de D zon functionar care, bineînțeles că e un Adonis după cum și iscălește, caută astfel o tovarășă de viață. Lacrimi de crocodil au curs din ochii subsemnatului citind acest anei disperat al unui suflet de elită, care iși caută cu atâta modestie imobilul sau moșia ideală !... Voi fetelor sărace cari sunteti gospodine, muncitoare, hidoase si dornice de un cămin in care dragostea să-si aite locul, nu-l veti putea afla fără imobil sau moșie. Din partea noastră trimetem gratuit un sfat caritabil modernului Adonis: să se ducă la mănăstire! Niciodată el nu va primi fotografia ideală a moșiei, dorite, fiindcă din fericire reprezentantele sexului slab nu se lasă momite de reclamele americane în ceea ce privește amorul. Să-și vadă junele funcționar conștiincios de sluibulita lui• (căci se poate să rămână și fără ea- dacă îi se vor înmulți stictede sub pălărie). Să muncească și să fie modest, iar dacă va întâlni vreodată o ființă care să-i semene în toate• să caute să agonisească imobilul visat• muncind împreună. Dar dacă modernul Adonis suferă de teribila boală, prostia- oh- atunci e fără leac și fără salvare... STAN BOLOVAN fel'-' „Simplon— Bercea“ Avem ș' n01.. ..S'mplon n!“ nosim ! E Bercea ! Dege»la» lu,m«a se indignează, că Sârbii reunesc „Simplonul“, câna '» »di la Borce» se petrec lucruri c»m !» Și Sârbii ce] puțin au justificare» că nu se ating la »i lor. Pe când ]a noi e m» din contră, toate reclamațiunile făcute și pentru .Simplon“ și Pentru ..Boree»“ au rămas fără rezultat Nu cumva și "u" și celălalt nu recunosc n'c' 0 altă autoritate «încât Consiliu' Suprem «tei» Versailles ? . I Ar f‘ bine fonică altfel j'u șt'm cu' să ne »‘’resăpn tocm • Te Atitudinea d-lui Maniu ’**n ",j ■” . Intorcându-se la Sibiu, d. Maniu a făcut presei urmatoarea declarație : ,Cât mă privește eu sunt și azi ,pentru concentrarea tuturor fortelor d>o frice înt*’un guvern national, care să lupte pentru schimbarea condițiilor oneroase ale tratatului si în caz de nevoe să organizeze o acțiune de rezistență. Alte zvonuri lansate în legătură cu persoana mea sunt cu desăvârșire eronate“. Ziarul ."Patria“",pitesorul consiliului diligent, publică într'un articol vizibilat „In fata unei hotărâri.Singura soluție este ca> facând abstractu é de interesele de partid, din împrejurările de astăzi, să iasă un guvern național, care reprezentând toate provinciile României să formeze, în fața Conferinței de pace, un adevărat bloc care înfățișează voința țărei, și nu a unui club. Către guvernul național de concentrare, trebue să tindă toate terțele morale ale neamului nostru. Iarăși chiriile O URCARE DE PREȚ FANTASTICA In vedere« p ® rsP0c"v ®' c»re î* “me ninta a» fi feii't' să plătească în curând cli'r'11 <*uble și k'pl ® ca cele actuale, bieții buciurește 1 1 își sunt lma strânsă și mică *"tac grijă. Unee ordfiri făcute chiar de pe acuma Prevestirile proprietarilor, nu sânt <ie joc făcute -a le dea speranțe bune-Cât nostre negustori, ce era <’amun, cum argume,hu' l ° rae căpeten"«. Ai 101 cum eftinim marfa’ când plăt'm ch'rne mare“ î» r»port cu ce v» fi în viitor Ca să »vem o idee V01 spune celor care mai se t'mesc de ceva ț» țar» românească că în Bulevardul E'jabeta c'r'an tre'Patru Prăvălii. pr»Prietate» Eforiei Spitalelor C'vle s’a urcat ■« 1« 3500, (‘ref rau cine* su'e) anua', la 35.000 lei E fant^at e. de necrezut d're »sa E drept că t[tii 1 » decurs conform leg ei care »pune că loca'ur le Eforie' se vor »djudec» prin licitație D«r nue mai puț'n adevărat că în lacul ««quatoi-îjoj. monești c»re lacu'au î" ele *e vor ins*ala cât',va specula 111 fără de fr««» lui Dumnezeu, lin'șt'ti la gâmlul că tot gâsc» de Public le va plăt' cei 3500 de franc' Pe an. Și Eforie va încă«», că loar o repet, e îl ege, și dacă s’a găs't c'ne să o cointereseze !»'IBIU' Public de ce “’ar hi» ! Măcar dacă din aceste venituri fantastice să de» o mân ca»e m»' c» lumea ce'or c're m ° rd<* manhie î” sp't«bie 0l- Ful--------------—• --*»-------------- T Pâine, lemne și locuințe! Problemele care agită populația neroașe a Capitalei astăzi sunt în număr de trei: pâine, lemne și locuințe-In vreme ce la Capsa cancanurile politice continuă cu bro, iar podul Mogoșoaei strălucește prin mulțimea fanilor și a cocotelor de trotuar, periferia se zbate înfrigurată în grija procurărei unei bucăți de pâine, a unui adăpost și a unei nenorocite bucăți de lemn care le va încălzi vatra în iunie de iarnă. Solicitudinea celor puși să ne cârmuiască face ca astăzi preocupările de natura celor arătate mai sus să tulbure liniștea nopții celor nenorociți. Chestiunea pune contnuă și, astăzi a fi pur și simplu un scanda lamentabil. Două luni s-a făcut un zgomot de șantaj în jurul desființarei cartelelor evocatoare de amintiri nu tocmai fericite. Rezultatul a fost un formidabil fasco. Două zi populația Capitalei nu a avut ce mânca deși se lăsase deplina libertate a vânzărei la brutării. După aceia s’au reîntronat castelele și iarășa est pe dos. Cel puțin 50 la sută de cetățeni în bucura primului moment asvârlise în foc blestematele cartonașe care vreme de doi ani drăguise cu o îndrăcită zgârcenie pâinea lor și, a copiilor lor ac, întara eminamente agricolă.. Astăzi se anunță dîn nou suprimarea cartelelor și,desigur că vom răbda din nou neplăcerile foamei in chestia lemnelor ,i a locuntelor de închiriat ne-am spus în repetate rânduri cuvântul. Nu s’a făcut nimic. Case nu sunt și de Sf. Dumitru cetățeni care nu s’au născut proprietăți vor fi puși în alternativa de a se supune condițiilor oneroase ale călăilor cari nu au sub soare decât meritul unor mizerabiile apartamente de închiriat sau de a dormi cu întreg bagajul în Cîșmigiu. Semne deasemeni nu avem decât pe scăpătate s cu prețuri,fantastice, ce vom face la iarnă când cu toată bunăvoința va trebui să ardem ceva spre a ne desmorți. Iată câteva întrebări la cari așteptăm un «răspuns din partea celor cocoțați în fruntea dregătoriilor obștești și,pe cari îi plătim din nevoile noastre ale fericiților cetățeni din Româna Mare. P. A. S. Specula deh periferiile Capitalei UN SISTEM GREȘIT Ce sc refecta‘ele noi asupra spe’buler ce se practică la periferiile Capitalei, au avut un oarecare răsunet în cecurile po’ite' noastre. Să nu eredez’ însă că s’au pornit jazzi pe la brutării pentru a se controla vânzarea pâinei sau că s’a luat măgar unei măsuri pentru ca să nu se mai vândă carne pe ascuns cu 16 le’ kgr. Nu. C' cu totul altfel a Deep»' măsura de îmbunatățire Mâ' Je dor'tă de cel nevoiaș'. In srada Cotofeni 34 trăese un mic băcan, care are si un debit de iute“. El nu face n'c' un fel de specu'ă, a sufer't 'n război unde a fost î" reg 80 ș’ e multum" să "ră'ască de' azi pe mâ’ne. în pace-Or* tocmai la el a începu' circ. 4 pes'ter’e si cu alai a fos' test'e acasă pen'ru ca să a’'a*e brevetul ! Negreși', se cerea un t’c alai în mahala, ca să vadă lumea că să au măsuri și în acest scop a fost ales cel mai sărac și mai model' d'n're negus'or’. Modul acesa de procedare pe lângă că e neomenos llar încurajează pe adevar-at11 specute'ori ș’ exasperează pe ce’ speculati cari cunosc b’ne pe cei cari fac avere d’n nevoile lor. Sunt la periferii destul speculati' bogați s' bine cunoscut'. Dacă au'ori'ăt de noas're ,t'n să înfrâneze 'ăcomia, lor, trebuesc luate măsuri sistematice, cari să dovedească mulțime' ser’or'a'ea a*, fiu'oruiu' ce va să f' .se dea. Sistemul țapului ’spăși'or e prea vech'u și In gren'ăt’se de ,az’ nu poa'e f' de n’c’ un folos. — M. I Candidaturi la Timiș partidul național din Timiș a f'xat urmăririre» ns'Ad« candid»ți pentru județul Tim^ L'pov» : Dr Coast M’sst's; Soc‘an’ ; Sever B °cu; Bel’nț : Dr. Gheorghe Adam; Recaș : Div Lucan Georgey’C’ ; Buziaș : Dr. Pompiu Ciob»"; G’rec : Pre‘ Ioan Orre« C’acov»: Pre': Augu*t’n Ghezar; Gă*a'a : Dr. Avram Imro*ne ; Gh'l»d : I”v. Gheorghe Jianu- Chelnerii se mișcă LOCALURI DE CONSUMAȚIUNI POPULARE Se știe că greva chelnerilor a eșuat din cauză că bucătarii au spart rezistența acelora cari se urniseră spre a se da o mână de ajutor ca să-și îndrepte soarta. Acum chelnerii, înlocuiți în multe părți cu personal femenin, și-au văzut revendicările mai diminuate decât înaintea grevvei, prin desființarea bacșișului obligatoriu. E adevărat chelnerii la introducerea taxei de 10 la sută au înțeles ca ea să fie suportată de patroni. Aceștia însă au aruncat taxa de consumație asupra publicului, care, ca în toate împrejurările a plătit, murmurând nemulțumit, dar executându-se. Ni se duce la cunoștință că mișcarea chelnerilor tinde spre o nouă organizare, în afară de cea sindicală. E vorba de o asociație a chelnerilor, cu scop de a crea atât în centru, cât și în părțile principale ale capitalei, localuri de consuma.iuni populare, cari să concureze pe actualii lor patroni. Toate prețurile vor fi astfel reduse, încât să braveze concurența patronilor îmbogățiți de pe urma speculei, la care nu vor să renunțe cu toate protestările legitime ale publicului. Nu putem decât lăuda inițiativa chelnerilor și desigur că vor avea sprijinul tuturor. Se va adeveri iarăși înțeleptul proverb românesc, când doi se ceartă. V. Sc. Pacea cu Bulgaria și revendicările lui Venizelos Paris. — tratatul de pace cu Bulgaria este complect redactat exceptându-se conditiunile privitoare la Tracia. In această chestiune nu s’a luat nici o deciziune- Propunerea americană a eșuat, iar pupa propunere engleză în sensul acordăm Traciei răsăritene o autonomie deplină și Tracia apuseană să fie alipită Greciei. întâmplă o rezistență înverșunată din partea primului ministru Venizelos care revendică Tracia întreagă pentru Grecia. Față de dificultățile ivite în rezolvarea chestiunei Traciei, consliul suprem a decis să prezinte delegației bulgare textul terminat al tratatului de Pace, rămânând ca rezolvarea chestiunei Traciei să mai fie amânată. Fraudele "delș BdM$ După retragerea »rm»'e'or bulgare d'n R«b»dag l<>cu"tor" bulgar’> B’»u dea«t la jafuri, spărgând depoz'te'e de al’mi n'e ș’ furând totu', așa că auto r"ăt'l ° r româ«eș" la întoarcere» l0r. au 1’ s’» Pred»t deeâ' 165 sac‘ faso'e. 25 lăz' zahăr a câ'e 25 kgr., u“ Bac ® rez. 40 decalifr' v'n, tu'un și? altele cari nu aegeau valoarea de 70000 le' Al'ro ®ntele »u fos' predate ă& un cona'hulgar cu Procese verbal e, în regulă ș' »u f»s' recePt't0na'e de o comishipă românească- M*rfa a fost declarată predă de războu. La întoarcere» Po’pu'aț'e' ș' func. ’t onarilor refugiat’. ”"men'ele lipseau cu desăvârșire. Comandamentul fre». c ® z » 'va' măsura, c» po Pulat‘a să f'e satisfăcută d'n devoz'ul ex'stea', care, în scurt "mP. *’* ePu'za'. Ori, din declarațiunile martorilor, pare dîntr’îpș' de rea crediată rezultă că »a fost »"men'e î» valo»re de 13.000 000 ici fapt care e în con'rez'cer ® cu cee» ce'sa prim't de la com'tetu' bulgar Pe baza acestor <'aclarat'un’ au for' dePuși^V'mor Ve'er primar, Stoan Teodor, carier. D- Nes'or m»r ® prep'\tar, P. Papa'tescu, fost fu“cț'onlar !» Pr'măre Roh’ngh'er, Le'bov'c' G'n ® f ș' L'pov'c'Peste Puț'» însă, soB'nd 'a Balzedagi d- jude 'ns'ructor Păcuraru pentru perehoziți’, IW“' mulți c`tăte«' au doved't că nu ce' »restaț' fân' adevărati' v'novați c' tocmai o parte d’n »ce'a c»mi `u făcu" declareț' în con're cel»r de Puș'. De asem«nea » fort depus ș' bulgarul Ț»ne D Ța”cu a utorul devastări' Sp'talioflu' ș’ al fur'ulu' dg tabă de '» b'_ serica, din Babadag- 1» corespondenț» v'to»re. v'm comun'c» nume'« atd ® vâreu'or an'or* «' freu<'elor,e 1» Babadag- — Core'P. in sunetul muziciior o seară târzie. Pretutindeni în capitală străbătând zăbranicul nopței care se coboară din ce în ce mai întunecată, se aprind luminile. O zare roșiatecă reflx al becurilor eeotrice e răspândită d’asupra orașului și zgomotul în loc de a conteni parc că se întețește mărit prin izbucnirea muzicelor din diferitele grădini de vară . In, odăița mea unde toată ziua atmosfera a fost înăbușitoare,din pricina soarelui ale cărui raze se luptă întreaga zi cu hârtia groasă lipită de geamuri. odată cu aerul serei, dă năvală valuri, valuri de armonie pricinuită de toba mare, tromboanele, cu dra basul, vioarele și violoncelul ale bogatei muzici combinate cu orchestră din animata grădină, a țmnut,varieteu. - Subiecb dei învidite al ambelor mese care, gospodine la casa si cu omul lor, nicî Prin vis nu le-a trecut veleitatea de a petrece o seară la chantant, curbcica cu mese albe ,loji albe, scena albă, toate albe cat un simbol par’că al făpturilor nevinovate ce se perindă în fața și în josul rampei iluminate a giorno, sfântul refugiu al kteror chefliilor din centrul Capitalei, de care mă ocupe vecinul meu de totdeauna. — Bine de tine, îmi spunea într’o zi o drăguță dudue, prietenă bună, ai muzică în fiece seară. — Da, e bine, am răspuns eu, oftând, nevoind să lungesc, vorba și mai cu seamă decisă a mă convinge că chiar e o fericire să aideTine când ți se cântă „S’auzi, s'auzi, sarf când diferitele prima-done, mai mult „done“ decât prima, distilează repertoriul lor afrodisiac în auzul snobilor. ■ Forțându-mă deci a’mî pleca mintea în fiece seară, imperiului acestei sugastiuni de fericire, după o lectură întreruptă, făcută din când când neînțeleasă de persistența viorilor a glasurilor, a paharelor care se ciocnesc și se sparg, încerc să’mî înecî toate gândurile, să las perdeaua peste tot clocotul de amintiri, griji și întâmplări ale zilei și să chem somnul. In grădina de jos, acompaniată de viori, o „diseusă“ îșî desiră cu voce mică cântecul de fiece seară. Nu înțeleg ce spune frazele sosindu-mî neclare, totuși câte o notă mai ridicată din când în când ca să arate că diva are și glas, mă scutură din prima aromeală a somnului și când resemnată îmi zic : „Ce bine e să dormi cu muzică“ izbucnește odată cu aplanele, cu marșul triumfal al tobelor mari care urmează după fiece, bucată. Morfon, speriat a plecat în alte zări mai liniștite, mi-a lăsat ochii pradă luminei electrice pe care o aprind din nou, și creerul în valmașagul gândurilor fugite R d âte de sub cheia ce cu greu le încuiase. Mă încerc iară să citesc. Ce mOravuri interesante în Englitera! Thackera mă consolează plimbându-mă prin diferitele saloane ale bruneților și lorzilor din „Vanity Fair“ carea cu care mă lupt de o săptămână în acompaniament de orchestră, dizeuze și tronsoane- Deodată văd că înțeleg mai bine, urechile mele nu mai sunt chinuite și liniștea din ele îmi pășun» de până în suflet. Trec câteva pagini cu deliciu și cu toate că ele mă fură, îmi aaminesc deodată că e târziu de tot, că a doua zi am mult de lucru și că, trebue neapărat să dorm. In grădina de jos tăcerea, liniștea contenită, și eu mă grăbesc să’mă legăn în ea prima toropeală. Un infernal asurzitor zgomot de aplaue, mă recheamă însă din ținuturile țiitarei. Aplauze, bravo, tăcere de câteva minute ,și iar aplauze și bravo. Nu mai aud nici un cântec, nici un grăsior sacadat sau răgușit care să îndreptățească entuziasmul, și curiozitatea mă face să dau la o parte toate socotelile practice asupra orei târzii și neapăratei odihne- îmi ascut auzul cât pot.JTistinct aud în fine: „Asul de caro“, „Valetul de cupă“- Apoi iar aplauze.... Ma dau jos din pat, de la fereastră nu văd nimic Mă urc Pe perva zidei. In grădină la mere, cu conițe mai mult sau mai puțin elegante, unete cu capul gol, jumulit ca un stuf, altele cu pălării încărcate cu nene, râd, beau șampanie în tovărășia a diferiți imberbi. Pe scenă, minuscul de t‘>t. văzut de la înălțimea unde sunt cocoțată, un domn în frac bate un pachet de cărți, le face să dispară și scoate la poruncă ba „valetul de treflă“, „dama de pică“, „așid de caro“. Era un prestidigitator. Oftez liniștită. Curiozitatea căpătase dușul ei și cum numărul cu cărțile se pare că era ultimul, binecuvintez pe prestidigitator și mă scald iar în întuneric. E ora unu din noapte. Ime anfintesc de regulamentul poliției, starea de asediu, de ora strictă a închiderei localurilor și surâd în stop, somnuînd Țipete, șuerături, pahare și sticle sparte, umple însă întreaga atmosferă din grădină, din stradă- Cearta, zgomotul, bătaie e la culme. Fug ® la fereastră .Un imens scandal e F* toi. El ține două ceasuri. Nimeni nu intervine, poliția doarme, numai eu cai, nu am putut face la fel- de crapă de ziuă, capul mă doare, pa să-mi treacă mă silesc să zâmbesc, amintindu-mi de vorbele prietenelor : —Bine de tine, ai muzică în toate serile ! FULMEN