Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)
1920-01-01 / nr. 4908
Gátra Regele României lar £ ffi wieger ca lut tuxa ca Domn al Moldovei, Mihail H Kogălniceanu a rostit unul din cele mai frumoase discursuri ale sale, dar și untul care ar putea figura cu cinste într’o colecție a celor mai de seamă produse ale retoricei universale. Astăzi, cănd Unirea cea mare a tuturor românilor apare definitiv așezată și în formele legei și prin puterea faptelor, democrații care știu că totul, chiar și cea mai mare strălucire, este trecător dar nu cred că România este deocamdată coaptă pentru un alt regim decât pentru, cel monarhic dar constituțional și democratic, nu pot îndrepta pe primul rege al României mari, decât spre sfaturile pe cari în acea zi solemna care a fost introducerea la actul primei Uniri, Mihail Mogălliceanu le-a dat primului Domn liber ales, al românilor. Acele sfaturi în totalitatea lor, au eșit și din unele nevoi trecătoare ale vremei, dar cuprind și adevăruri eterne, formând un vademecum, pe care regele va trebui să le urmeze, în interesul României și al poporului romăn în interesul însă bine înțeles și al ■ in’sfușa atanăstiei Kogălniceanu, prin moș ■ testirea ce a lăsat democrației în discursul său istoric, spune regelui Ferdistand : „Toată țara dorește : la lege nouă, om. nou. j,O Doamne ! mare și frumoasă ție misiunea. O epocă nouă se anunță și Măria ta ești chemat s'o deschizi. Fii dar omul epocei,* fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; iar tu, măria ta, ca Domn, fii bun și blând, fii bun m ai ales pentru aceia, pentru cari mai toți Domnii au fost nepăsători sau răi. V-om uita că dacă ai moștenit tronul, unei țări de șase milioane, ai să domnești peste optsrezece milioane. ,fă dar ca Domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate, împacă patimile și urile dintre noi și reintr&du în mijlocul nostru să rămoșasc și frăție ,f Fii simplu măria ta, fii bun, fii domn cetățean •• urechia ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și lingușire Așa să faci, Măria ta, că,ci numai așa se va putea îndeplini strămoșasca urarei Vei trăi ! Paris — Instrucția întrrepinsivn B«rim contra atacului atașatului militar rnglez Spermarm la Berlin íodbeiate eri dovedesc că automul * maiornul © armam August Teubner țe origină din Duesseldorf și came în ace parte din partidul monarhist Aici se crede că guvernul englez %r& luăreia o notă severă guvemn» ei da la Berlin ce rându-i deplină $a. fefadie și deplin« garant# că în viitor n«se vor mai întâmpla asemenea cazuri. (Dacia) DIM&EATA va începe de Joi 1 Ianuarie, publicarea In fiecare zi a câte o nuvelă datorită celor mai de seamă nuveliști ai noștri" Cititorii vor citi cu plăcere pe d-nii M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, AL Cazaban, N. N. Beldiceanu, Mircea Rădulescu, Radu Cosmin, M. Sorbul, Maria Panfilie, G. Ardeleanu, etc., etc. VICTOR EFTIMIU ALEX CAZABAN CINCINAT PAVELESCU M. sadoveanu. RADU COSMIN AL SORBUL C. ARDELEAN!) MARIA PAMFILIE Atitudinea lui d’Annuczio* Se știe că între iguversi Us iteltes» și Consiliul nations, din Fiume Sp■tervenise ț ® acord după constructere meregule urmau. să ji ®, atragă din oraș și aceste, să fie ocupat de trupele regulate ale generalului Badoglio. Ziarele italen ® sosite azi publică amănunte interesante dvs. Pre atitudinea lui ffA îMfflăSo și în* tâmplurile din Fiume când s’a aflat despre votul Consiliului National, înainte de a fi primit comunicarea oficială a acestui vot, d’Annunzio vorbi public tatii $i unei mulțimi de solldati ce empte&n teatru! Fenice,, în cuvintele mie, în declarația de a nu părăsi orașul decât atunci când Consiliul Națiom! și „poporul, fi vor fi spus că prezentesa și a te»varăși fii săî e inutilă, în aluzia la s gândul „sfâșietor“ al despărțireii,soldații- cetățenii și, mai ales, cetățenete au simțit ca o amărăciune, ca o imputare de miracudic« $i au dat aăv ® să te palat, în vT ® m.e. c ®* din fapt unort tinerii și zeloși ofițeri, sunau clopotere și fiuerac , iar ®* nete de alarmă-Piața imensă din fața Comăndurri i gera ® a de lume- D’Annunzio - începu .să vorbească cetor p ® cani îi numea Parlamentul poporului re evocarea Atenei antice, gloria. Go= libere, Er fi citi declarația ga* vemblui italian, acceptată de Consiliul National si ceru sentinte poporului în Privința ei. Și din plate ticsită se ridicară glasuri, mai cu seamă de femei, ce re spărngeau ca disprețutul Consiliului și a presaa Comandantului impterant pasionate să ramate, să mai părăsească, sa continu ® să apere Fiume. D’Annuntzig ceru mulțimei să intonase un cântec de război, Fanfa,teie răsunată,cântecule se ridicară te aer Comandantul Printre stea«' lor daima'tine, se sobor! printre mulțime cântând în cerc și ea prin străzile orașului' cântepste loc“. mim arsa copiar greu înseroați prin război. Geneva. — Comitetul internațonal al Crucei Roșii comunică nota următoare : în ziua de 29 Decembrie, sărbătoarea Sfinților Inocenți se vor face în toate bisericile creștinitățe, catolice, anglicane, luterane presbiteriane- protestante, calviniste, ortodoxe si copte rugăciuni, și și colecte în favoarea copiilor din tarile greu încercate prin război din Europa Centrală și Orientală din Belgia, din departamentele franceze liberate din Armenia, etc. După pilda bisericilor- cele mai multe opere internaționale pentru ajutorarea copiilor s’au concertat în scop de a crea un oficiu central însărcinat să adune și să distribue fonduriile, Uniunea internațională pentr j ajutorarea copiilor astfel creată șă i=are sediul la Geneva. ea numără printre fondatorii săi pe jSave the children parid” din Londra, si comitetul international pentru aristp ®rarea copiilor din Berna. Noua institutie e sigură de concursul personalitătilor înalte si în special al aprobarea d-lui Hoover, directorii alimentsfor si directorul organisatici americane ..European children Fund”. lm 1S Iniiii á la Berlin in timpul revoluției Berlin. — Ziarul „Freihet“ relatează că după 9 Noembrie 1918 viata ” Ludendorff nu era sigură la Berlin între 8 și 12 noembrie revoluționarii i-au dat o goană strașnică și foste cartiermaistru general a fost nevoit să-și schimbe domiciliul în fiecare zi, se lasă să-i crească barba și să iasă dămn casă camuflat cu ochelari negri. Deasemenea, i-a fost imposibil să găsească ospitalitate în provincie, deoarece proprietarii răspundeau că locuințele le erau ocupate, castelaneie grav bolnave, etc. Ludendorff întrebă atunci pe Ebert dacă guvernul revoluționar putea să garanteze viațe sau, în caz contrar, să-i elibereze un pașaport, pentru străinătate, ,»unde voia să-și scrie memoriile de război"1’Ebert i-a răspuns că gux-emisi nu putea să-i garanteze viața- dar și punea la dispoziție pa aportul Astfel, fostul vice-general issim german plecă din Berlin la 12 Noembrie, fosotit de la» ofițer de la minister«] de război.