Dimineaţa, mai 1920 (Anul 17, nr. 4974-4997)

1920-05-01 / nr. 4974

T Un fenomen, general, care se manifestă și la noi cu o d­eose­­bită putere, este frigurile jocu­lui de bursă, cari au cuprins lumea. " Bărbați și femei,, pricepuți și mai cu seamă nepricepuți, joacă la bursă, vorbesc de urcări și de scăderi, de emisiuni și de pui, de primă, de câștig! Milioanele se învârtesc într’un dans fantas­tic! Și lucru curios: toți câți joacă, câștigă. Și lucru și mai curios: câștigă și nu știu cum șt 3e ce. „ , înainte vreme câștigai inima unei femei cu o vorbă de dragos­te sau cu o bijuterie. Azi ajunge un turo de bursă. Cutare femeie s’a îmbogățit în baza unui aseme­nea sfat. Cutare, doctor a făcut un milion fiindcă a căutat pe un financiar care i-a spus ce să joace. Ie un vârtej, o nebunie! Toate valorile sunt căutate. Nimic nu e repudiat. Cutare va­loare, pentru că e cutare domn în Consiliul de Administrație. Cealaltă pentru că are să ia cine știe ce antrepriză la Stat, asta în fine pentru că are o casă pe care vrea să o cumpere un fantas­tic grup american, care dacă uni­i american­ poate să fie și en­glez. Daca vroiți să cunoașteți mă­sura în care se depreciat banul nostru, uitați-vă la cursul acțiu­nilor societăților anonime. Nu numai cele ale întreprinderilor vechi și bine întemeiate, ating cotări înalte, ci cotări mai înalte de­cât ele ating, afacerile lansate din nou pe piață și cari nu există încă de­cât pe hârtie sau se în­temeiază pe aporturi cu mult su­praevaluate. Numai pe patima jocului, pe dorul de câștig lesnicios, pe con­tagiune nu se întemeiază aceste urcări fantastice ale hârtiilor. Mai intervine și conștiința mai mult sau mai puțin clară că azi orice prețuește mai mult de­cât banul propriu zis. Tocmai de a­­ceia și supralicitările fantastice. Nici o limită nu e pusă cursu­lui, prin valoarea intrinsecă a hârtiei negociate. Cine are cu­noștință de această valoare, e perdut El nu va putea câștiga, fiindcă nu va putea juca la bur­să. Numai ignoranții au curajul copilului inconștient de primejdie și de rostul mai adânc al lucru­lui și de când lumea norocul a­ fost al curajosului. 1 Anecdota că la întrebarea mi­rată pusă de un cunoscut finan­ciar unui fericit câștigător la­­ bursă, ca cum de a reușit să a­­dunie atâtea milioane, acest feri­cit câștigător ar fi răspuns: „Am mers cu proștii!“ — Anecdota aceasta conține un mare adevăr. Dar mai adevărată e încă vorba aceluia? financiar că nu e cu „putință ca la un moment dat în „bursă să nu faci beac și să’țî­i frângî capul... Fiecare speck­ rațiune de bursă e bazată pe ur­care și scădere. In cele din urmă cine­va perde și vai de cei pe care-i apucă clipa de „baisse,“ căci el plătește oalele sparte pen­tru toți proștii cari l’au precedat și pe care i-a imitat“. Pare lesne se’nțelege, să joci la bursă câtă vreme câștigi, câtă vreme adică te găsești prins în­­­tr-un curent favorabil. E însă greu de tot să surprinzi momen­tul, când acest curent e pe punc­tul să se întoarcă. E cunoscută în cercurile finan­ciare o vorbă a unui Rots dald, care întrebat cum face de câștigă la bursă, a răspuns : > — Lucrul e foarte simplu ! Cumpăr când efectele scad și vând când se urcă ! Dar tocmai aceasta nu e simplu de loc. Și înainte de toate cere destul capital real, pentru ca să poți rezista unui val defavora­bil, care la bursă e inevitabil și când se produce, adesea dege­nerează într’o panică, din care iese cu diurnul naufragiații cari se credeau încă cu o clipă înainte pe punctul de a pune mâna pe noroc. La momentul acesta fatal nu se gândesc jucătorii ! Totuși ori­cine joacă la bursă, nu e asigu­rat împotriva lui decât când a încetat de a mai juca­ Ne facem o datorie să’l evocăm pentru se­ceta cari se grămădesc la jocul de bursă, fără a’î cunoaște abe­cedarul» cât mai e vreme. R. BRANTSTEANU am­ensa airaî ensuer­­at să părăsească Prese Paris., — „Populaire“ comuni­ca din Viena că ambasadorul en­glez la Praga, Goessing, a fost rechemat în urma intervenției ministerului de externe ceho­slo­vac. Ambasadorul englez avea re­lații constante cu partizanii Hab­sburgilor care trăesc pe terito­riul republicii și era pre­cum centrul intrigilor monarhi Gu­vernul ceho­slovac a constatat în mod oficios că Goesleng lucra în secret contra gu­vern­ului din Praga pe cărei califica de bolșevic. Goesleng a trebuit să plece din Praga, dar Trowbrid­ge, principalul susținător al Hab­sburgilor mai rămâne și acum la Budapesta. TRATATIVELE T­AXO-JUGOS­­LAVE Lyon, 29. — După o telegramă din San­ Remo către >.Le­o Matin“, d. Sc­aloia a conferit ea la Nisa cu d. Trumlaci care a plecat apoi la Bel­grad. Intrevederile viitoare între Sc­aloia și delega și iugoslavi vor avea loc la Stresa pe lacuil Maggio­re peste câteva zile. Jocul de bursă Situația gravă în Serbia Demonstrația anticline­st­că dela Belgrad 20 morți $1 150 răniți GREVA GENERALA IN SERBIA „Temesvarer Zeitung“ anunță di­n Orșova cu data de 24 Apri­lie : In Serbia, f­uncționarii deja căi­le ferate și del­a poștă s- au pus în grevă împreună cu toate organi­­zațiunile muncitorești. Traficul pe cale ferată între Serbia și­ Bul­garia, a încetat. Situația e foarte gravă în Iugoslavia. In fa­ta palatului regal au avut loc demonstrații contra dinastiei. Studenții universitari cari om demonstrat în fața palatului re­gal au fost atacați de politie. A urmat o încăerare sângeroasă: au fost 20 de morți 150 de ră­niți­ In urma acestui eveniment sân­geros, a izbucnit greva generală. LA AGRAM S’A PROCLAMAT DICTATURA PROLETARIA­TULUI In Croația, anarhia ia proporții tot mai mari. In unele orașe comuniștii au ars mâna pe putere. La Avrum s’a proclamat dic­tatura proletariatului.» Un bolșevic a fost numit primar. RASCOALA IN BOSNIA In Bacsh­a, în special însă în Croația și in Slavonia domnește anarhia complectă. Greva conti­nuă pe toate liniile. Soldații pă­răsesc în nuts­ia posturile lor și formează cadre verzi cari jefu­iesc proprietățile particulare și orașele rămase fără garnizoană. Traficul pe calea ferată stagnecr­să. Soldații din cadrele verzi au atacat un tren care circula cu toa­tă greva, și au împușcat pe­ con­ductorul locomotivei­.­­ Revoluția din Iugoslavia a Pd­­nntns și în Torontal. Deși autori­tățile au luat măsurile cele mai severe, s-au produs totuși tulbu­rări și unele regiuni. Mulțimea a devastat magazinele și băncile la Becskerék. Temesvárét Zeitung, care publică știrile de mai sus, mai află din București că lângă Bel­grad, au avut loc ciocniri între greviști și militari. Sau tras cu t* Hr­aliere­a asupra mulțime!; au fost 50 de morți și un m­are nu­măr de răniți. In Bosnia și Her­țegovina au izbucnit răscoale țărănești Asupra evenimentelor din Ser­­bia, legației sârbă din Capitală a primit d­e la guvernul său urmă­toarele comunicări: APLANAREA GREVEI: REPRE­SIUNEA Lucrătorii căilor ferate în gre­­vă reiau­ lucrul. Pe liniile Sued­­bahnului traficul va fi asigurat azi sau cel mai târziu mâine- La Belgrad, câteva trenuri pleacă și sosesc în toate direcțiile. Aflăm că în urma cer­er­ei gu­vernului austriac, lucrătorii căi­lor ferate în grevă au consimțit să conducă prin teritoriul nostru trenurile de aprovizionare a Aus­triei și să aprovizioneze Viena în vreme ce prin greva lor fac im­posibile transporturile de alimen­te pentru țara lor proprie, pentru frații și soldații cari prin sânge­le lor au creat marea noastră pa­trie. Se comunică din Subu­tsg cu data de 21 Aprilie că ordinea Ș­i liniștea domnesc în oraș Autori­­tățile civile și militare s’au ară­tat ferme și umane. Populația din toate clasele a luat parte sincer la combaterea revoltei și repre­zentanții autorităților au expri­mat recunoștința lor populației pentru atitudinea ei patriotică. Câteva zeci de fruntași ai miș­­cărei au fost arestați. Mai mulți notabili din cercurile conducă­toare din Budapesta sunt com­promiși. In evenimentele din Subositza sunt implicați colonelul Lehar, deputatul Smretchenyi, minis­trul Remtsky și Sygres Pufy. Avangărzile maghiare dealun­­gul frontierei au fost mult, întă­rite, în special lângă Beske și Szentmihali GUVERNUL A DEMISIONAT In privința știrilor lansate prin presă relativ la demisia cabinetului Profici, suntem au­torizați să declarăm că de când președintele consiliului de miniș­tri în vederea Constituantei, Pro­fici, a remis prințului regent, la 19 Aprilie, memorandumul său asupra situației politice interne, el n'a făcut nici un nou demers. Soluția situației politice se mai află în mâinile prințului regent. Ministrul de interne a comuni­cat că partidul socialiștilor și comuniștilor iugoslavi a impri­mat și distribuit poporului o pro­clamație cu titlul , Către popor­ul muncitor din sate“, prin care ță­ranii sunt invitați să se organi­­­zeze și să se răscoale împotriva­­ „boerilor“ și să formeze sovie­tele muncitorilor și țăranilor, din­trucât aceste proclamații ațâță popomi la, fapte criminale și la înaltă trădare, prefectura din Belgrad­ a efectuat percheziții la tipografia­ socialistă și, la Casa muncei confiscatul proclamațiile. Membrii comitetului dirigent al partidului socialist vor fi trași in judecată, precum și distribui­tori proclamațiilor. OGLINDA ZILEI ÎMPRUMUT NEPOTUL. — Unchiule dragă fă o faptă bună și îm­prumută-mi un sutar... UNCHIUL. — Regret dragă nepoate, dar fapta bună am făcut-o împrumutând statul!!! Cuísui sebimimluí la Parts Lyon, 29. — Londra 5450; New-York 16,77-, Belgia 106,75: Italia 74>25- România 26,50; El veția 297* Ga în Turcia ? De câte ori se vorbea de indolența noastră orientală» se dădea Turcia drept pildă- Azî am ajuns în așa hal, în­cât trebue să râvnim situația Tur­­ciei-După patru ani de războiu, Turcia învinsă, n’a ajuns în halul de dezor­ganizare în care suntem noi-Un călător venit din Turcia ne po­vestește că pretutindeni se lucrează la reorganizarea vieței economice și în c­e privește circulația monetară. Tur­cia nu a fost nici­odată în situația în care suntem noi- Cu hârtie monedă di­vizionară, în patru feluri de emisiuni, lipsită toată de cel mai mic stoc me­talic.Pentru a evita circulația de hârtie monedă, turcii au bătut în ultimul timp monezi de cupru de tot felul-Iată ac­­u­parul unei monezi noul, în valoare de jumătate de piastru, ceea ce e echivalent cu 10 bani-Cine știe cât va mai trece până să ajungem și noi în halul Tureiei și să valoreze banul nostru, cel puțin atât cât, valorează piastra turcească - ©ândure s»mpäe Proprietară..... fără adăpost Vi-se pare ciudat? Sau credeți că am devenit un scrib al proprietarilor- Nu, >m vă grăbiți cu presupunerile / Biblia ne spune că D-zen ar fi spus. ..Căt timp va mai fi un om drept în cetate, ea va fi cruțată ." Ori guvernanții noștri trebul câte­­odată să cugete la cuvintele bi­blice când i-au gărbaciul contra pro­prietarilor­Iată cazul. In 1915 un ofițer este mutat din Capitală ÎizP’o garnizoană- In 1917 ofițerul cade în lu­ptă- Vă­duva Iul cu 3 copii a făcut refugiul- Casa c­ursită ruinei, căci văduva nu pe un preț foarte mic, de către niște prietini, după bunul lor plate­ Revenită din refugiu n’a mai putut intra in casa ei căci acele chiriașe stau apărate de ■ lege (ce ironie !) Casa e ucisită ruinei, căci văduva nu «77? cu ce s'o repare, iar chiriașele o privesc cu mutra unor veseli moșteni­tori­. Cât ar trebui să se ofer eu a>zi chirie ca să sol locui măcar îm­ bucă­tăria casei mele? întreabă această proprietară demnă de toată solicitudi­nea-Noi știm însă că legea prevede că proprietarul are dreptul să intre în stăpânirea casei atunci când are ne­­voe de ea-Nu pricepem deci cazul d-nei maior Irimescu din Buzău și o sfătuim să recurgă la ajutorul unui avocat- Sau să ne fi înșelat noi și proprieta­ra să nu aibă acest drept ? In orice caz, trebue să dăm­­ uneori dreptatea și de partea unde se fac multe nedreptăți­, STAN BOLOVAN Fern­elssl­irc Glish­ cer amnistie Se anunță cu ocazia zilei de 10 Mai un nou decret-lege pentru lărgirea­ amnestiei militare și acordarea unei clemențe regale pentru civili­ Nu sunt puține lacunele strecurate in actualul decret de amnistie, care, precum am arătat, este atât de res­trâns și de zgârci în fericirea greșe­lilor, în­cât o minimă parte din cei vi­novați de delicte și crime militare au beneficiul de amnsitie Se cuvine ca cu prilejul unui nou decret de amnistie să nu se uite fe­meile, și cercetașii, excluși cu desăvăr­șir­e din actualul decret, prin aceia că it­cării în dispozițiile celor amnis­tiați nu­ se arată că femeile și cerceta­­șii ar­e asimilați militarilor, d­eși ei au prestat, în majoritatea cazurilor, servicii militare­ Femeile, minore încă juridificate și c­ercetașii, minori prin vrâstă merită clemența pentru acele fapte cari intră in prevederile delictelor sau crimelor de ordin comun— except­ându-se bine înțeles acele cazuri in c­ari e vorba de: spionaj, atentat la siguranța Sta­tului și alte asemenea cazuri grave­ Se asigură că mulți minori, cerce­­tași si tineri refugiați în Moldova, in vederea revizuirea claselor imediat recrutările, zac în închisori pentru fapte ce ar merita iertarea unei amnis­tii­ ! Să sperăm că noul decret asupra amnistiei va înlătura lacunele strecu­rate in pripă în vechiul decret și va lărgi cu generositate iertarea pentru păcatele acelor vinovați, cari intr’o clipă de vilaur sau de rătăcire și-au tăiat datoria către patrie-DACIAN Muvelele Prmfnetei FICHIȘOR de V. N. Beldiceanu Pich ® a rămas singurică acasă azi, —­ dar nu se teme, e deprinsă, ca tot­ copii î necăjiți. Apoi nu-i chiar așa de singură: e cu păpușa. Vorbește cu ea de un ceag și nu mai isprăvește: „Tataia e la războhi, daa­.. I-a scris chiar azî mama eî, că-i sănă­tos. Și întreabă , ce mai face fetița. Și zice: .,Sădit-o pe Fichișor pe ochișori din partea mea. Tataea nu se teme de Nemți, îl snopește în bătae- spune mama, și nici Alxuc, ordonanța, nu se teme. Alexuc, săracu, are grije de tata, ei îi spală cămășile, el i le calcă- el i le cârpește, e[ si face cafea neagră Și ceai.“ Fereastra dinspre grădină e des­chisă. In soare, printre florile cari ard ca niște flăcări colorate, bâză­­ie moale o albină. „Spune mama ea că a scris tata, că peste o săptămâna, vine să ne­­ va­dă, și ar să stea trei zile. Are să fa­că mama și bunița ștrudelă cu nuci ?! CU migdale, ș'ar să taie găinii« ce­le mai gra­se, ș‘ar să facă po­troc bun, cum îi place tatei» și friptură cu cartofi prăjiți și ostropăt, și o să bem vin. ș’0 Să ne veselim­ Și eu am să-î cânt tatei un cântec ca­­re m’a învățat mama: ,-Pe o stâncă neagră Intr‘un vechiu castel“ ,O aburire de vânt trece prin gra­­dină și turPle odaia de noros de lemnu-Domnului. Lucrurile, ai 2ic» c’au ațipit la umbră. Fichișor vor­­bește mai malcom, să nu le trezeas­­că parcă: ,,.Marca 9 la spital, îngrijește de răniț­i săraci. Bunica s‘a dus să fa­că friște^ cumpărături dela domnu’ Loibov'c­ Are să-mi cumpere șî mie d`-o rochiță albastră: s’o am "■* când o ven­ tata.“ 2 w­a sor ® icul cu ciic> d'n oda­'n dîn­i fund, scârțâe, își zurtie lanțurile, mm are obice­­ul de câte ori ,rebue ” bată» — șî cupu’ incepe ® a cân* ta cu glas dulce, ca d'ntr’o depăr­î’cu­*­ IPGye . t -rvitrv-țț m ** j Soarele a trecut peste nucul ro­­­at, din mijlocul Ș^ădinei, și toata lucrurile s’afundg Ca înt’o ceață da vis: numai gutuile de pe sobă îs tot galbene și luminoase, ca de aur, în umbră-Din bucătărie v[e cki ncănitul ra* a] cloștii, care răsună odată cu bă­tăile lepeșe ale ceasornicului: Cea­sornicul „Tic-tac... Tic-tac.­“ $t clo* Șea: Clonc-clonc­... Clonc-clonc." „Le-o fi foame Puilor, fac ® Fichi-­șor către păpușă, la auzî-i pumch»s­­cu ® sc. săracii... Ia să le dea mamas mâncare“. Și Firchișor aleargă în cuhne și le dă crupe și se’ntoarce cu’n pat galben ca un canar. Nl țiine într’a­rr­ândouă mânutrie- Fu,ți d­e nnopt; sa gheboșează, Și-i sărută căpșorul ro­tund, cu ochișorii negri ca două pî­­cușori de cerneală. „Dragul mamei, drag, că tare ei mititel și frumușel!“ face Fich­sor. Și-Și tremură ger“1 ° wY ca nisis franjuri; și năbușă Pare' că zâmbeș­te și ea, u'tându-se minunată la pufc Dar deodată, în liniștea dnp’a­cn'G-GV» "o-L.'­yj-p a bate toate clonotele din tâng­a spaimă Și a prăpăd; și deasupra vit­­ește adânc clopotul din dealul Mi­­fcro Polieî ca un bubuit de tun,­­are cutremură zidurile și face să zăngă­nească geamurile ca’n­tr’un cutre­mur de­­ Pământ. F­ chișor deschide ochii mari și rămâne neclintită fotoliu, cu puiul strâns la piept. Pu%I­sta Parcă Și ei s’ascultă, cu capul nemișcat, cu ochișorii mirați­ o bubuitură cumplită zgudui, deo­dată, casa bătrână, și sfarmă în în tănduri conteriu de orgă al clo­potelor. Fetița zvâcnește din Pic c,care, întinde mâinile amândouă, pleacă moale­ capul, — și rămâne așa- Pu'ul, care ajunsese pe masă, scurmă de câteva­ ori, prin bujorii de lână ai cuverturii lucrată cu ig­­lită de bunicuța. După asta, se ur­că pe umărul ln­ Fichișor. Și râc se iară cu piciorușele lui galbene ca Șofranul. Include apoi­ pliscul și-i ciugulește piețele crețe. — Șî căzând Continuarea în pagina II*a.

Next