Dimineaţa, mai 1920 (Anul 17, nr. 4974-4997)
1920-05-01 / nr. 4974
T Un fenomen, general, care se manifestă și la noi cu o deosebită putere, este frigurile jocului de bursă, cari au cuprins lumea. " Bărbați și femei,, pricepuți și mai cu seamă nepricepuți, joacă la bursă, vorbesc de urcări și de scăderi, de emisiuni și de pui, de primă, de câștig! Milioanele se învârtesc într’un dans fantastic! Și lucru curios: toți câți joacă, câștigă. Și lucru și mai curios: câștigă și nu știu cum șt 3e ce. „ , înainte vreme câștigai inima unei femei cu o vorbă de dragoste sau cu o bijuterie. Azi ajunge un turo de bursă. Cutare femeie s’a îmbogățit în baza unui asemenea sfat. Cutare, doctor a făcut un milion fiindcă a căutat pe un financiar care i-a spus ce să joace. Ie un vârtej, o nebunie! Toate valorile sunt căutate. Nimic nu e repudiat. Cutare valoare, pentru că e cutare domn în Consiliul de Administrație. Cealaltă pentru că are să ia cine știe ce antrepriză la Stat, asta în fine pentru că are o casă pe care vrea să o cumpere un fantastic grup american, care dacă unii american poate să fie și englez. Daca vroiți să cunoașteți măsura în care se depreciat banul nostru, uitați-vă la cursul acțiunilor societăților anonime. Nu numai cele ale întreprinderilor vechi și bine întemeiate, ating cotări înalte, ci cotări mai înalte decât ele ating, afacerile lansate din nou pe piață și cari nu există încă decât pe hârtie sau se întemeiază pe aporturi cu mult supraevaluate. Numai pe patima jocului, pe dorul de câștig lesnicios, pe contagiune nu se întemeiază aceste urcări fantastice ale hârtiilor. Mai intervine și conștiința mai mult sau mai puțin clară că azi orice prețuește mai mult decât banul propriu zis. Tocmai de aceia și supralicitările fantastice. Nici o limită nu e pusă cursului, prin valoarea intrinsecă a hârtiei negociate. Cine are cunoștință de această valoare, e perdut El nu va putea câștiga, fiindcă nu va putea juca la bursă. Numai ignoranții au curajul copilului inconștient de primejdie și de rostul mai adânc al lucrului și de când lumea norocul a fost al curajosului. 1 Anecdota că la întrebarea mirată pusă de un cunoscut financiar unui fericit câștigător la bursă, ca cum de a reușit să adunie atâtea milioane, acest fericit câștigător ar fi răspuns: „Am mers cu proștii!“ — Anecdota aceasta conține un mare adevăr. Dar mai adevărată e încă vorba aceluia? financiar că nu e cu „putință ca la un moment dat în „bursă să nu faci beac și să’țîi frângî capul... Fiecare speck rațiune de bursă e bazată pe urcare și scădere. In cele din urmă cineva perde și vai de cei pe care-i apucă clipa de „baisse,“ căci el plătește oalele sparte pentru toți proștii cari l’au precedat și pe care i-a imitat“. Pare lesne se’nțelege, să joci la bursă câtă vreme câștigi, câtă vreme adică te găsești prins într-un curent favorabil. E însă greu de tot să surprinzi momentul, când acest curent e pe punctul să se întoarcă. E cunoscută în cercurile financiare o vorbă a unui Rots dald, care întrebat cum face de câștigă la bursă, a răspuns : > — Lucrul e foarte simplu ! Cumpăr când efectele scad și vând când se urcă ! Dar tocmai aceasta nu e simplu de loc. Și înainte de toate cere destul capital real, pentru ca să poți rezista unui val defavorabil, care la bursă e inevitabil și când se produce, adesea degenerează într’o panică, din care iese cu diurnul naufragiații cari se credeau încă cu o clipă înainte pe punctul de a pune mâna pe noroc. La momentul acesta fatal nu se gândesc jucătorii ! Totuși oricine joacă la bursă, nu e asigurat împotriva lui decât când a încetat de a mai juca Ne facem o datorie să’l evocăm pentru seceta cari se grămădesc la jocul de bursă, fără a’î cunoaște abecedarul» cât mai e vreme. R. BRANTSTEANU amensa airaî ensuerat să părăsească Prese Paris., — „Populaire“ comunica din Viena că ambasadorul englez la Praga, Goessing, a fost rechemat în urma intervenției ministerului de externe cehoslovac. Ambasadorul englez avea relații constante cu partizanii Habsburgilor care trăesc pe teritoriul republicii și era precum centrul intrigilor monarhi Guvernul cehoslovac a constatat în mod oficios că Goesleng lucra în secret contra guvernului din Praga pe cărei califica de bolșevic. Goesleng a trebuit să plece din Praga, dar Trowbridge, principalul susținător al Habsburgilor mai rămâne și acum la Budapesta. TRATATIVELE TAXO-JUGOSLAVE Lyon, 29. — După o telegramă din San Remo către >.Leo Matin“, d. Scaloia a conferit ea la Nisa cu d. Trumlaci care a plecat apoi la Belgrad. Intrevederile viitoare între Scaloia și delega și iugoslavi vor avea loc la Stresa pe lacuil Maggiore peste câteva zile. Jocul de bursă Situația gravă în Serbia Demonstrația anticlinestcă dela Belgrad 20 morți $1 150 răniți GREVA GENERALA IN SERBIA „Temesvarer Zeitung“ anunță din Orșova cu data de 24 Aprilie : In Serbia, funcționarii deja căile ferate și dela poștă s- au pus în grevă împreună cu toate organizațiunile muncitorești. Traficul pe cale ferată între Serbia și Bulgaria, a încetat. Situația e foarte gravă în Iugoslavia. In fata palatului regal au avut loc demonstrații contra dinastiei. Studenții universitari cari om demonstrat în fața palatului regal au fost atacați de politie. A urmat o încăerare sângeroasă: au fost 20 de morți 150 de răniți In urma acestui eveniment sângeros, a izbucnit greva generală. LA AGRAM S’A PROCLAMAT DICTATURA PROLETARIATULUI In Croația, anarhia ia proporții tot mai mari. In unele orașe comuniștii au ars mâna pe putere. La Avrum s’a proclamat dictatura proletariatului.» Un bolșevic a fost numit primar. RASCOALA IN BOSNIA In Bacsha, în special însă în Croația și in Slavonia domnește anarhia complectă. Greva continuă pe toate liniile. Soldații părăsesc în nutsia posturile lor și formează cadre verzi cari jefuiesc proprietățile particulare și orașele rămase fără garnizoană. Traficul pe calea ferată stagnecrsă. Soldații din cadrele verzi au atacat un tren care circula cu toată greva, și au împușcat pe conductorul locomotivei. Revoluția din Iugoslavia a Pdnntns și în Torontal. Deși autoritățile au luat măsurile cele mai severe, s-au produs totuși tulburări și unele regiuni. Mulțimea a devastat magazinele și băncile la Becskerék. Temesvárét Zeitung, care publică știrile de mai sus, mai află din București că lângă Belgrad, au avut loc ciocniri între greviști și militari. Sau tras cu t* Hralierea asupra mulțime!; au fost 50 de morți și un mare număr de răniți. In Bosnia și Herțegovina au izbucnit răscoale țărănești Asupra evenimentelor din Serbia, legației sârbă din Capitală a primit de la guvernul său următoarele comunicări: APLANAREA GREVEI: REPRESIUNEA Lucrătorii căilor ferate în grevă reiau lucrul. Pe liniile Suedbahnului traficul va fi asigurat azi sau cel mai târziu mâine- La Belgrad, câteva trenuri pleacă și sosesc în toate direcțiile. Aflăm că în urma cererei guvernului austriac, lucrătorii căilor ferate în grevă au consimțit să conducă prin teritoriul nostru trenurile de aprovizionare a Austriei și să aprovizioneze Viena în vreme ce prin greva lor fac imposibile transporturile de alimente pentru țara lor proprie, pentru frații și soldații cari prin sângele lor au creat marea noastră patrie. Se comunică din Subutsg cu data de 21 Aprilie că ordinea Și liniștea domnesc în oraș Autoritățile civile și militare s’au arătat ferme și umane. Populația din toate clasele a luat parte sincer la combaterea revoltei și reprezentanții autorităților au exprimat recunoștința lor populației pentru atitudinea ei patriotică. Câteva zeci de fruntași ai mișcărei au fost arestați. Mai mulți notabili din cercurile conducătoare din Budapesta sunt compromiși. In evenimentele din Subositza sunt implicați colonelul Lehar, deputatul Smretchenyi, ministrul Remtsky și Sygres Pufy. Avangărzile maghiare dealungul frontierei au fost mult, întărite, în special lângă Beske și Szentmihali GUVERNUL A DEMISIONAT In privința știrilor lansate prin presă relativ la demisia cabinetului Profici, suntem autorizați să declarăm că de când președintele consiliului de miniștri în vederea Constituantei, Profici, a remis prințului regent, la 19 Aprilie, memorandumul său asupra situației politice interne, el n'a făcut nici un nou demers. Soluția situației politice se mai află în mâinile prințului regent. Ministrul de interne a comunicat că partidul socialiștilor și comuniștilor iugoslavi a imprimat și distribuit poporului o proclamație cu titlul , Către poporul muncitor din sate“, prin care țăranii sunt invitați să se organizeze și să se răscoale împotriva „boerilor“ și să formeze sovietele muncitorilor și țăranilor, dintrucât aceste proclamații ațâță popomi la, fapte criminale și la înaltă trădare, prefectura din Belgrad a efectuat percheziții la tipografia socialistă și, la Casa muncei confiscatul proclamațiile. Membrii comitetului dirigent al partidului socialist vor fi trași in judecată, precum și distribuitori proclamațiilor. OGLINDA ZILEI ÎMPRUMUT NEPOTUL. — Unchiule dragă fă o faptă bună și împrumută-mi un sutar... UNCHIUL. — Regret dragă nepoate, dar fapta bună am făcut-o împrumutând statul!!! Cuísui sebimimluí la Parts Lyon, 29. — Londra 5450; New-York 16,77-, Belgia 106,75: Italia 74>25- România 26,50; El veția 297* Ga în Turcia ? De câte ori se vorbea de indolența noastră orientală» se dădea Turcia drept pildă- Azî am ajuns în așa hal, încât trebue să râvnim situația Turciei-După patru ani de războiu, Turcia învinsă, n’a ajuns în halul de dezorganizare în care suntem noi-Un călător venit din Turcia ne povestește că pretutindeni se lucrează la reorganizarea vieței economice și în ce privește circulația monetară. Turcia nu a fost niciodată în situația în care suntem noi- Cu hârtie monedă divizionară, în patru feluri de emisiuni, lipsită toată de cel mai mic stoc metalic.Pentru a evita circulația de hârtie monedă, turcii au bătut în ultimul timp monezi de cupru de tot felul-Iată acuparul unei monezi noul, în valoare de jumătate de piastru, ceea ce e echivalent cu 10 bani-Cine știe cât va mai trece până să ajungem și noi în halul Tureiei și să valoreze banul nostru, cel puțin atât cât, valorează piastra turcească - ©ândure s»mpäe Proprietară..... fără adăpost Vi-se pare ciudat? Sau credeți că am devenit un scrib al proprietarilor- Nu, >m vă grăbiți cu presupunerile / Biblia ne spune că D-zen ar fi spus. ..Căt timp va mai fi un om drept în cetate, ea va fi cruțată ." Ori guvernanții noștri trebul câteodată să cugete la cuvintele biblice când i-au gărbaciul contra proprietarilorIată cazul. In 1915 un ofițer este mutat din Capitală ÎizP’o garnizoană- In 1917 ofițerul cade în luptă- Văduva Iul cu 3 copii a făcut refugiul- Casa cursită ruinei, căci văduva nu pe un preț foarte mic, de către niște prietini, după bunul lor plate Revenită din refugiu n’a mai putut intra in casa ei căci acele chiriașe stau apărate de ■ lege (ce ironie !) Casa e ucisită ruinei, căci văduva nu «77? cu ce s'o repare, iar chiriașele o privesc cu mutra unor veseli moștenitori. Cât ar trebui să se ofer eu a>zi chirie ca să sol locui măcar îm bucătăria casei mele? întreabă această proprietară demnă de toată solicitudinea-Noi știm însă că legea prevede că proprietarul are dreptul să intre în stăpânirea casei atunci când are nevoe de ea-Nu pricepem deci cazul d-nei maior Irimescu din Buzău și o sfătuim să recurgă la ajutorul unui avocat- Sau să ne fi înșelat noi și proprietara să nu aibă acest drept ? In orice caz, trebue să dăm uneori dreptatea și de partea unde se fac multe nedreptăți, STAN BOLOVAN Fernelsslirc Glish cer amnistie Se anunță cu ocazia zilei de 10 Mai un nou decret-lege pentru lărgirea amnestiei militare și acordarea unei clemențe regale pentru civili Nu sunt puține lacunele strecurate in actualul decret de amnistie, care, precum am arătat, este atât de restrâns și de zgârci în fericirea greșelilor, încât o minimă parte din cei vinovați de delicte și crime militare au beneficiul de amnsitie Se cuvine ca cu prilejul unui nou decret de amnistie să nu se uite femeile, și cercetașii, excluși cu desăvărșire din actualul decret, prin aceia că itcării în dispozițiile celor amnistiați nu se arată că femeile și cercetașii are asimilați militarilor, deși ei au prestat, în majoritatea cazurilor, servicii militare Femeile, minore încă juridificate și cercetașii, minori prin vrâstă merită clemența pentru acele fapte cari intră in prevederile delictelor sau crimelor de ordin comun— exceptându-se bine înțeles acele cazuri in cari e vorba de: spionaj, atentat la siguranța Statului și alte asemenea cazuri grave Se asigură că mulți minori, cercetași si tineri refugiați în Moldova, in vederea revizuirea claselor imediat recrutările, zac în închisori pentru fapte ce ar merita iertarea unei amnistii ! Să sperăm că noul decret asupra amnistiei va înlătura lacunele strecurate in pripă în vechiul decret și va lărgi cu generositate iertarea pentru păcatele acelor vinovați, cari intr’o clipă de vilaur sau de rătăcire și-au tăiat datoria către patrie-DACIAN Muvelele Prmfnetei FICHIȘOR de V. N. Beldiceanu Pich ® a rămas singurică acasă azi, — dar nu se teme, e deprinsă, ca tot copii î necăjiți. Apoi nu-i chiar așa de singură: e cu păpușa. Vorbește cu ea de un ceag și nu mai isprăvește: „Tataia e la războhi, daa.. I-a scris chiar azî mama eî, că-i sănătos. Și întreabă , ce mai face fetița. Și zice: .,Sădit-o pe Fichișor pe ochișori din partea mea. Tataea nu se teme de Nemți, îl snopește în bătae- spune mama, și nici Alxuc, ordonanța, nu se teme. Alexuc, săracu, are grije de tata, ei îi spală cămășile, el i le calcă- el i le cârpește, e[ si face cafea neagră Și ceai.“ Fereastra dinspre grădină e deschisă. In soare, printre florile cari ard ca niște flăcări colorate, bâzăie moale o albină. „Spune mama ea că a scris tata, că peste o săptămâna, vine să ne vadă, și ar să stea trei zile. Are să facă mama și bunița ștrudelă cu nuci ?! CU migdale, ș'ar să taie găinii« cele mai grase, ș‘ar să facă potroc bun, cum îi place tatei» și friptură cu cartofi prăjiți și ostropăt, și o să bem vin. ș’0 Să ne veselim Și eu am să-î cânt tatei un cântec care m’a învățat mama: ,-Pe o stâncă neagră Intr‘un vechiu castel“ ,O aburire de vânt trece prin gradină și turPle odaia de noros de lemnu-Domnului. Lucrurile, ai 2ic» c’au ațipit la umbră. Fichișor vorbește mai malcom, să nu le trezească parcă: ,,.Marca 9 la spital, îngrijește de răniți săraci. Bunica s‘a dus să facă friște^ cumpărături dela domnu’ Loibov'c Are să-mi cumpere șî mie d`-o rochiță albastră: s’o am "■* când o ven tata.“ 2 wa sor ® icul cu ciic> d'n oda'n dîni fund, scârțâe, își zurtie lanțurile, mm are obiceul de câte ori ,rebue ” bată» — șî cupu’ incepe ® a cân* ta cu glas dulce, ca d'ntr’o depărî’cu* IPGye . t -rvitrv-țț m ** j Soarele a trecut peste nucul roat, din mijlocul Ș^ădinei, și toata lucrurile s’afundg Ca înt’o ceață da vis: numai gutuile de pe sobă îs tot galbene și luminoase, ca de aur, în umbră-Din bucătărie v[e cki ncănitul ra* a] cloștii, care răsună odată cu bătăile lepeșe ale ceasornicului: Ceasornicul „Tic-tac... Tic-tac.“ $t clo* Șea: Clonc-clonc... Clonc-clonc." „Le-o fi foame Puilor, fac ® Fichi-șor către păpușă, la auzî-i pumch»scu ® sc. săracii... Ia să le dea mamas mâncare“. Și Firchișor aleargă în cuhne și le dă crupe și se’ntoarce cu’n pat galben ca un canar. Nl țiine într’arrândouă mânutrie- Fu,ți de nnopt; sa gheboșează, Și-i sărută căpșorul rotund, cu ochișorii negri ca două pîcușori de cerneală. „Dragul mamei, drag, că tare ei mititel și frumușel!“ face Fichsor. Și-Și tremură ger“1 ° wY ca nisis franjuri; și năbușă Pare' că zâmbește și ea, u'tându-se minunată la pufc Dar deodată, în liniștea dnp’acn'G-GV» "o-L.'yj-p a bate toate clonotele din tânga spaimă Și a prăpăd; și deasupra vitește adânc clopotul din dealul Mifcro Polieî ca un bubuit de tun,are cutremură zidurile și face să zăngănească geamurile ca’ntr’un cutremur de Pământ. F chișor deschide ochii mari și rămâne neclintită fotoliu, cu puiul strâns la piept. Pu%Ista Parcă Și ei s’ascultă, cu capul nemișcat, cu ochișorii mirați o bubuitură cumplită zgudui, deodată, casa bătrână, și sfarmă în în tănduri conteriu de orgă al clopotelor. Fetița zvâcnește din Pic c,care, întinde mâinile amândouă, pleacă moale capul, — și rămâne așa- Pu'ul, care ajunsese pe masă, scurmă de câteva ori, prin bujorii de lână ai cuverturii lucrată cu iglită de bunicuța. După asta, se urcă pe umărul ln Fichișor. Și râc se iară cu piciorușele lui galbene ca Șofranul. Include apoi pliscul și-i ciugulește piețele crețe. — Șî căzând Continuarea în pagina II*a.