Dimineaţa, august 1920 (Anul 17, nr. 5050-5074)
1920-08-05 / nr. 5053
Reorganizarea Politiei de O TafralS, profesor universitar Se anunță reorganizarea politiei noastre. Primim știrea cu multă satisfactions Politia la noi a fost și este neglijată. Publicul are general un fel de desconsiderare pentru această institutiune însemnată a statului. Politiciani, cari se servesc, când sunt la guvern, la toate ocaziile, de organele poliției, le tratează cu destul dispreț, și le neglijează prea mult. Cetățenii, la rândul lor, uzează și abuzează de acești funcționari ai statului, fără a le acorda un respect deosebit. Din cauzele acestea funcționarii polițienești au o situațiune morală și materială foarte precară. Ea e nedreaptă și dăunătoare societății. Acei ce sunt puși să vegheze zi și noapte asupra vieței, avutului și liniștei publicului, merită să fie considerați mai mult și răsplătiți mai generos. Or, salariile ce primesc funcționarii ordinei publice sunt cu desăvârșire insuficiente și crează o stare de spirit neliniștitoare. Societatea răsplătește serviciile lor cu o parcimonie nejustificată. De pildă, directorul prefecturei poliției din București Primește un salariu de abia 1600 de lei lunar; subcomisarii nici nu ating mia, iar despre ceilalți nu mai vorbesc. Trebue să convenim că aceste sume sunt neîndestulătoare pentru a întreține pe cineva, mai ales câne o are și familie, pe un funcționar care muncește uneori 18 ceasuri pe zi, care strică în fiecare lună o pereche de ghete alergând în dreapta și în stânga în interesul publicului și al autorităților, care e vecinic hărțuit de toată lumea, care trebue să satisfacă pe toți în spirit de dreptate Și imparțialitate care, în sfârșit, își expune adesea și viața ca ceilalți să poată dormi și viețui liniștiți. Nu încape îndoială că funcționarii polițienești traduc Puși la adăpostul nevoilor, răsplătiți cum se cuvine pentru serviciile lor, dându-i-se putința să trăiască în societate o viață demnă, fără tentațiuni. Și situațiunea morală a lor cată să fie îmbunătățită. Atât politicianul, cât și publicul sunt datori să vadă în e i niște magistrați, cărora li se datorește respect o lege să-i pue la adăpostul capriciilor celor puternici și să le mărească prestigiul. Funcționarii superiori Polițienești să fie inamovibili. Șefii polițiilor să se recruteze nu dintre politiciani fără competență, ci dintre funcționarii de carieră. Astfel s’ar înlătura nedreptăți mari, care lovesc în instituțiunea însăși, precum și în interesele statului și ale societății. Ar începe o eră de dreptate, când meritele vor fi, în sfârșit, răsplătite, ceea ce nu se întâmplă asăzi decât foarte rar. Cei mentoși, în loc să fie înaintați, trimiși . Posturi de încredere, unde să poată aduce servicii reale, sunt înlăturați de politicieni nepregătiți. Vomu da un singur exemplu, cazul prefectului de poliție din Akerman, d. Zaharia Husărescu. D-sa e dintre puținii licențiați în drept, numit de V. Lascăr, care au mai rămas în poliție. A adus servicii imense în timpul războiului pe frontul rusesc, căci ca dobrogean cunoștea limbile slavice. Numit inspector la Chișinău, d-sa a fost acela, care împreună cu câțiva sub lanterni devotați, a reușit să stârpească pe bandiții, cari terorizau lumea. I se datora o recompensă, o avansare pe loc, în locul rămas vacant de prefect al orașului mântuit de el. Ea a venit în adevăr: a fost înlocuit cu un ziarist, iar funcționarul de carieră conștiincios, energic și cinstit, trimis la Akerman într’un post inferior. Acest sistem trebue să înceteze cel puțin în instituțiunea a cărei menire e de a descoperi frauda și nedreptatea. La noua reoganizare a poliției sperăm că se va avea în vedere trei lucruri pentru toți funcționarii cramei publice: recrutare și selecționare severă, asigurarea autorității și prestigiului fiecărui membru oricât de mic al corpului polițienesc și o remunerație echitabilă. Fără aceste condițiuni nu vom avea o bună poliție. O. TAFRALI. Abuzurile de la Directia Sanitară In corpul farmaceutic se observă de câtva timp o mișcare, fată cu o serie de abuzuri si ilegalități ce se petrec și se tolerează de direcția generală a serviciului sanitar. Astfel, s-au vândut drepturi și arendat farmacii, călcându-se dispozirțiunile sanitare, deposedându-se astfel patrimoniul farmaciștilor fără farmacii. Vânzările acestea făcute după cunoscutul obiceiu al vechei Românii, au costat sume fabuloase pe acei ceau obținut farmaciile in mod ilegal, încât indirect sarcina aceasta bănească s'a resfrânt asupra publicului, care este exploatat cu prețuri cari ocolesc cu mult rafinament tariful farmaceutic. Intre abuzurile împotriva legei se mai citează și o serie de arendări ac farmacii fără concurs. Oricine își poate închipui că în astfel de ocaziuni, protecția, nepotismul și prieteniile de ambe sexe ,a jucat rolul preponderent. Direcția serviciului sanitar a mai permis strămutări de farmacii, iarăși împotriva legei, făcute cu scopul de a da astfel prilej unei anumite categorii de farmaciști de a trece peste drepturile altora, cari nu au arma banului și a protecției politice. In fine se tolerează din partea direcției sanitare cumul de ocupasiune. Se citează cazul unor diriginți de farmacii, în diverse localități — toate bineînțeles în disprețul legei sanitare. Intr'alte abuzuri, deși direcția sanitară a fost sesizată, totuși ea a tolerat ca unii favorizați să exercite comerțul de farmacie fără nici un control din partea unui personal netitrat, înlesnindu-se acestor proprietari de farmacii să se îmbogățească, servindu-se de un personal ieftin, dar fraudulos. Asupra acestor chestiuni trebue luate măsuri nu numai de îndreptare, dar este locul să se deschidă de urgență o anchetă severă al căreia rezultat să fie comunicat și presei. _____ DACIAN lübele patru Se pare că nouii cetățeni din teritoriile alipite care ocupă funcțiuni administrative se hotărăsc cu greu să depue jurământul de credință impus funcționarilor și advocaților. De două ori până în prezent guvernul a dat păsuiii acestor funcționari și advocați să-și facă datoria pentru depunerea jurământului, spre a putea beneficia de drepturile ce decurg de aci cetățenilor români. Se vede însă ca acești... cetățeni nu pun nici o grabă in a intra in beneficiile drepturilor lor, căci toate povețele autorităților în drept nu au avut nici o influență asupra lor. Ce a făcut guvernul, față cu această dovadă de iubire către noua lor patrie a funcționarilor și advocaților din nouile teritorii românești? Ca un suprem act de toleranță — fapt cu care fosta administrație a monarhiei nu s’a putut lăuda — guvernul român a dat o nouă păsuire acestor funcționari și advocați, acordându-le „un ultim termen”, până la 15 August, spre a depune jurământul de credință. Oare fi-va acesta „ultimul termen"? PREDA luptele din M GENERALUL WRANGEL Care comandă trupele contra-revoluționare ruse împotriva trupelor sovietelor. Alegerile parțiale Neînțelegeri asupra candidaturilor guvernamentale din Ardeal. Parlamentarii ardaieni din majoritate și conducerea Partidului Poporului Un ziar de dimineață a făcut ori unele destăinuiri asupra felului cum au fost fixate candidaturile guvernamentale în Ardeal, adăugând că prima listă publicată de oficiosul „îndreptarea" va suferi modificări. In privința aceasta și ziarul „România", organul partidului poporului din Cluj, a dat un comunicat anunțând că fixarea definitivă a candidaturilor se va face într-o consfătuire pe care principalii membri ai guvernului o vor avea-o cu parlamentarii ardeleni. Această consfătuire nu a avut loc. Chestiunea candidaturilor partidului poporului pentru alegerile parțiale are însă o lăture interesantă, care merită a fi relevată, pentru că ea e legată de o situație politică mai serioasă. D. C. Argetoianu alcătuise într’adevăr, acum o lună, lista candidaților partidului poporului în Ardeal, fără să se consulte nici cu d. Oct. Goga, nici cu ceilalți parlamentari ardeleni din majoritate. Aceștia au citit cu surprindere, într’o bună zi, în „îndreptarea“ și apoi în „Renașterea Română”, că toate candidaturile pentru alegerile parțiale au fost fixate, și că aproape toate locurile disponibile au fost destinate unor persoane din vechiul regat. Octavian Goga a protestat, după cum se știe, împotriva acestei procedări, și candidaturile au fost schimbate, figurând numai două nume din echiul Regat, acele ale d-lor D. Cioc, actual prefect de Teleorman și R. Patrulius. Această nouă listă de candidaturi a fost publicată însă numai de „Renașterea Română" fără ca „îndreptarea“ s-o reproducă. Iată însă că povestea candidaturilor din Ardeal ia o nouă înfățișare deoarece nici de data aceasta parlamentarii ardeleni din majoritate nu au fost consultați. Mai mult decât atât, o profundă nemulțumire domnește printre aceștia din urmă din pricina felului în care conducerea centrală a partidului poporului, în special d. C. Argetoianu, privește rolul ardelenilor în conducerea partidului. Așa de pildă, s’au ridicat serioase obiecțiuni împotriva faptului că nici până acum nu s’a găsit cu cale să se facă loc în comitetul executiv al partidului și unui număr proporțional de membri din Ardeal. Chestiunea candidaturilor pentru alegerile parțiale a rămas deocamdată în suspensie. Sunt până acum două liste de candidaturi. Se va alcătui probabil și a treia, pe care rămâne s-o primească însă și organizațiile județene ale partidului poporului din Ardeal. Așa cum stau lucrurile, e de așteptat să fie foarte multe candidaturi dizidente în Ardeal, ceea ce va Înlesni lupta electorală a partidului național, care face actualmente o întinsă campanie în vederea alegerilor partiale. Obs, îniis toate la iaaita Prusiei Orientale ARMATA DE SUD A TRECUT RAUL STASCOW Telecgrassmele sosite aseară anunță că trupele bolșevice care operează in sectorul de Nord al armatelor poloneze au ocupat orașul Biel-Stak, ultimul punct de rezistență din sistemul de apărare al Varșoviei. Unitățile de cavalerie bolșevice au adres în această regiune granița Prusiei Orientale. Armatele roșii de pe frontul sudic au trecut Stakow și amenință Lembergul.___ Ne oprește revlomeD în Ziarele au publicat un protest al Sindicatului birjarilor prin care acesta se desolidarizează de conducătorii trăsurilor cari se ceartă cu publicul și-l spoliază. Cu această ocazie se alăturase și un regulament ce trebue respectat de public ca o evanghelie. „Respectânduse acest regulament — ne spune sindicatul — publicul e asigurat că birjarii profesioniști sunt liberi oricând să facă o cursă, mai ales când publicul va fi și politicos“. Știindu-mă de felul meu politicos, m’am bucurat că acest regulament îmi da oarecare prioritate. M’am înființat în piața Teatrului și cu mina cea mai politicoasă posibilă, mă adresai unui june birjar: — Ești profesionist? — Da. — Atunci ești liber ... _ Depinde. Și junele birjar mă fixă de sus până jos. Apoi grațios: — Te văd că ești politicos, îmi placi și am să fac o cursă cu d-ta. Vrui să mă urc în trăsură încântat că voiu ajunge într-o zi mai repede acasă, dar profesionistul mă opri cu un gest liniștit. — Trebue să aștepți încă o jumătate de ceas, pentru că mi-e calul nădușit și nu pot merge cu el așa. Ai văzut, ne oprește regulamentul. Neglisind alt mijloc de locomoțiune, mă hotărâi să’l aștept. Trecând jumătatea 6 de oră, îl întreb: — Mergem? — Da. Mă urcai în trăsură și în momentul in care mărțoaga își lua avânt, birjarul mă întrebă: __ încotro? — La Bragadiru. O smucitură violentă și mărțoaga se opri iar. — Regret — îmi spune junele profesionist — dar trebue să vă dați jos. Văd că sunteți politicos, dar ce să vă fac! Noi ăștia cu un cal nu avem voe să mergem pe străzile deluroase. Ne oprește regulamentul... Tad. ft. % mm parlamentari în Basarabia Consfătuirea de la Președinția consiliului O delegație de parlamentari basarabeni în frunte cu d. ministru Serghie Niță, a avut ori după amiază o lungă întrevedere cu d. general Averescu, președintele Consiliului de miniștri Delegația a discutat cu primul ministru situațiunea internă a Basarabiei, făcând propunerile de rigoare pentru îndreptarea relelor de cari suferă această provincie.De asemenea s-au discutat chestiuni în legătură cu ancheta parlamentară ce se va face in Basarabia. Primul ministru a ținut sa asigure delegația de întreaga solicitudine a guvernului pentru această provincie. In treacăt Ciudat! Este pur și simplu revoltătoare specula cu camerele mobilate. Un chiriaș care deține o locuință de patru-cinci camere și plătește proprietarului 1500—1 000 lei anual. și ia pentru o cameră „mobilată“ (fiindcă are câteva boarfe acolo) 6.700 lei pe lună. Și aceștia sunt ocrotiți de decretul lege a chiriilor. Ar fi multe de spus în chestia aceasta, dar nu vreau să desleg probleme sociale în rubrica mea, ci vreau să arăt un caz în care veți vedea cum pruna poate trece prin gaura acului. Un amic al meu proprietar, divorțează, și rămâne becher. Părăsind căminul conjugal se mută într-o altă proprietate a lui la un chiriaș unde ia o cameră mobilată cu chirie. Chiriașul plătește proprietarului 1200 lei anual pentru patru camere, iar proprietarul plătește chiriașului său pentru această singură cameră 4800 lei pe an. Cazul este absolut autentic și să poftească cineva să mai afirme că nu există imposibilul. Vero ■iii'Ulificii si sfiții»» ---------:— Conferinț & minierilor Lyon, 3. — Eri s’a deschis la Geneva conferința internațională a minerilor. Delegații germani vor cere reducerea la 6 ore a zilei de 8 ore, astfel ca să facă imposibilă livrarea cantităților de cărbuni făgăduite la Spa aliaților de guvernul german, stars ra Irt fl? Eli Mm\\ BilPiWHa li ■ 3 aillSi Azi se sărbătorește la Mărășești aniversarea eroicelor lupte din 1917, lupte cari în istoria războiului nostu vor rămânea cea mai glorioasă pagină. In satul în mare parte distrus, și în biserica a cărei fotografie o dăm mai sus, se vor pomeni numele tuturor celor ce neprecupețind jertfa de sine, au făurit o Românie Mare. Autoritățile civile și militare, precum cele bisericești vor asista în corpore la sărbătorirea marilor lupte care au făcut din satul Mărășești un simbol al eroismului, făcându-l să fie decorat de chiar armatele aliate. CATEDRALA DE LA MARASEȘT1 ,(Citit continuarea în pag. 11 a) Preumblări și interviewuri și Vipera aresianist.Prostisia State Ssoala pung și or.—Doreanțele a dat ordin Cei cari se duc la prefectura poliției Capitalei, cu diferite afaceri, dacă și-ar arunca ochii pe ferestrele din fundul clădirii, ar vedea o priveliște interesantă: grupul deținuților în curte. PROMISCUITATE... RACOROASA In aresturi e cald și sânt diferite mici viețuitoare, de aceea toți arestată — în afară de cei ținuți „la secret“ - sunt lăsați în curticica din dosul portiei, într’o promiscuitate.... răcoroasă. Oameni bine îmbrăcați, curați și, în aparență cel puțin, foarte serioși, lângă mici țigănuși, nespălați au câte o cămășuță neagră ca pământul și sfâșiată de sus până jos; cucoane curățele, unele chiar elegante — în general cocotele alături de servitoare ciufulite și murdare. Cei mai... mândri își păstrează uni și acolo amorul propriu — stau în picioare ca să nu se murdărească, în așteptarea intervenției pe care au făcut-o ca să fie liberați, cei mai mulți însă se tolănesc pe jos sau se mulțumesc să stea pe câte un bolovan. ...Iar deasupra tuturor, drept, puternic, neînduplecat, stă de jandarm, inspirând respectp și teamă cu figura dar mai ales cu vâna lui de bou, de care nu se desparte neiodată și asupra căreia sunt ațintiți toți ochii: e vipera arestului. VINOVAȚI ȘI INOCENȚI Oricât ar parea de curios, în această lume atât de des mușcată de viperă, sunt și vinovați și inocenți. E drept că aceștia din urmă sta mai puțin, dar tot fac cunoștința viperei. In primul rând sunt copii găsiți, cari își așteaptă familiile să-i ridice. Vin apoi victimele așa ziselor „razii" o ceată de agenți culege de prin cafenele și de pe stradă, noaptea, tot ce găsește. Adesea, în aceste razii, au căzut pungași iscusiți, tocmai pentru că ele se bazează pe întâmplare, nu pe urmăriri sistematice. De multe ori însă agenții se agață de oameni nevinovați Crima lor este de a fi întârziată în oraș, când nici o lege nu-i oprește de a întârzia, sau de a fi stat prea mult la cafenea sau la cârciumă, când boerii stau până la ziuă la cluburi, la Flora sau la Chateaubriand. Aceștia sunt ținuți ca să-i întrebi A doua zi: _ - Ce cătai la ora aceea pe strada?, Sau. . . v - Ce bani deRitești la catanea ? Până să ajungă la aceste întrebări, prin câre n’a trecut însă bietul om! La percheziție, când l-a adus, rar a scăpat fără ceva de cheltuială ; nu a"est s’a umplut de insecte ; pungașii l-au batjocorit sau l’au lovit chiar. Cei cari suferă mai mult la arest sunt tocmai acești nevinovați, cari uneori cad pe mâna unor agenți ce vor cu orice preț să scoată „fapte“ de la ei și caută să-i... convingă să spună ce isprăvi au săvârșit. In zadar protestează ei că n’au făcut nimic ! Din această curte au reușit unii să evadeze, sărind alături, în curtea biuroului circulației. ȘCOALA PUNGAȘILOR Aici pungașii fac școală. Se dau binișor uni lângă alții Și se sfătuesc, pun la cale noi isprăvi, se îndeamnă, rediroc la rezistență După ce a intrat în arest tr,ai totdepuna pungașul, „o întoarce“, schimbând declarațiile pe care le-a făcut primul moment la comisaria. A fost îndrumat, a primit lumina . O servitoare care furase o mulțime de lucruri unui preot, adusă în fața comisarului Hociung, a spus și isprăvile unei alte hoațe. A doua zi, după ce a stat o noapte la arest, în fața aceluiaș comisar și în fața preotului, a întors o : , E nevinovată ! Nu știu nimic de ea - Eri de ce ai acuzat-o? - Aveam necaz pe ea, că are să îmi dea niște bani. Azi nu mai avea să-i dea bani! Să-l fi văzut pe preot câte lucruri bisericești a pomenit în clipa aceea, credincios să fi fost și tot te lăsai păgubaș de credință ! . De obicei pungașii cu experiență statuesc pa cei mai puțini cunoscători. - Răbdați aici totul că dacă nU mărturisit, la parchet vă dă drumul. DOLEANȚELE HOȚILOR Plângerea de căpetenie a hoților e înpotriva nedelicatețea funcționarilor poliției și nevinovății»» Sîr tilor.-Cine \