Dimineaţa, august 1920 (Anul 17, nr. 5050-5074)

1920-08-05 / nr. 5053

Reorganizarea Politiei de O TafralS, profesor universitar Se anunță reorganizarea politiei noastre. Primim știrea cu multă satisfactions Politia la noi a fost și este ne­glijată. Publicul are general un fel de desconsiderare pentru acea­stă institutiune însemnată a statu­lui. Politiciani, cari se servesc, când sunt la guvern, la toate oca­ziile, de organele poliției, le tra­tează cu destul dispreț, și­ le negli­jează prea mult. Cetățenii, la rân­dul lor, uzează și abuzează de a­cești funcționari ai statului, fără a le acorda un respect deosebit. Din cauzele acestea funcționarii polițienești au o situațiune morală și materială foarte precară. Ea e nedreaptă și dăunătoare societății. Acei ce sunt puși să vegheze zi și noapte asupra vieței, avutului și liniștei publicului, merită să fie considerați mai mult și răsplătiți m­ai generos. Or, salariile ce primesc funcțio­narii ordinei publice sunt cu desă­vârșire insuficiente și crează o sta­re de spirit neliniștitoare. Societa­tea răsplătește serviciile lor cu o parcimonie­ nejustificată. De pildă, directorul prefecturei poliției din București Primește un salariu de abia 1600 de lei lunar; subcomi­sarii nici nu ating mia, iar despre ceilalți nu mai vorbesc. Trebue să convenim că aceste su­me sunt neîndestulătoare pentru a întreține pe cineva, mai ales câne o are și familie, pe un funcționar care muncește uneori 18 ceasuri pe zi, care strică în fiecare lună o pe­reche de ghete alergând în dreapta și în stânga în interesul publicului și al autorităților, care e vecinic hărțuit de toată lumea, care trebue să satisfacă pe toți în spirit de­­ dreptate Și imparțialitate care, în sfârșit, își expune adesea și viața ca ceilalți să poată dormi și viețui liniștiți. Nu încape îndoială că funcțio­narii polițienești traduc Puși la a­­dăpostul nevoilor, răsplătiți cum se cuvine pentru serviciile lor, dându-i-se putința să trăiască în societate o viață demnă, fără ten­ta­țiuni. Și situațiunea morală a lor cată să fie îmbunătățită. Atât politi­­cianul, cât și publicul sunt datori să vadă în e i niște magistrați, că­rora li se datorește respect o lege să-i pue la adăpostul capriciilor ce­lor puternici și să le mărească prestigiul. Funcționarii superiori Poliție­nești să fie inamovibili. Șefii poli­țiilor să se recruteze nu dintre po­liticiani fără competență, ci dintre funcționarii de carieră. Astfel s’ar înlătura nedreptăți mari, care lo­vesc în instituțiunea însăși, pre­cum și în interesele statului și ale societății. Ar începe o eră de drep­tate, când meritele vor fi, în sfâr­șit, răsplătite, ceea ce nu se întâm­plă asăzi decât foarte rar. Cei me­ntoși, în loc să fie înaintați, trimiși . Posturi de încredere, unde să poată aduce servicii reale, sunt în­lăturați de politicieni nepregătiți. Vomu da un singur exemplu, ca­zul prefectului de poliție din Aker­man, d. Zaharia Husărescu. D-sa e dintre puținii licențiați în drept, numit­ de V. Lascăr, care au mai rămas în poliție. A adus servicii imense în timpul războiului pe fron­tul rusesc, căci ca dobrogean cu­noștea limbile slavice. Numit ins­pector la Chișinău, d-sa a fost a­cela, care împreună cu câțiva sub lan­terni devotați, a reușit să stâr­pească pe bandiții, cari terorizau lumea. I se datora o recompensă, o avansare pe loc, în locul rămas va­cant de prefect al orașului mântuit­ de el. Ea a venit în adevăr: a fost înlocuit cu un ziarist, iar funcțio­narul de carieră conștiincios, ener­gic și cinstit, trimis la Akerman într’un post inferior. Acest sistem trebue să înceteze cel puțin în instituțiunea a cărei menire e de a descoperi frauda și nedreptatea. La noua reoganizare a poliției spe­răm că se va avea în vedere trei lucruri pentru toți funcționarii cr­amei publice: recrutare și selecțio­nare severă, asigurarea autorității și prestigiului fiecărui membru ori­cât de mic al corpului polițienesc și o remunerație echitabilă. Fără a­­ceste condițiuni nu vom avea o bună poliție. O. TAFRALI. Abuzurile de la Directia Sanitară In corpul farmaceutic se observă de câtva timp o mișcare, fată cu o serie de abuzuri si ilegalități ce se petrec și se tolerează de direcția ge­nerală a serviciului sanitar. Astfel, s-au vândut drepturi și a­­rendat farmacii, călcându-se dispozir­țiunile sanitare, deposedându-se ast­fel patrimoniul farmaciștilor fără far­macii. Vânzările acestea făcute după cu­noscutul obiceiu al vechei Românii, au costat sume fabuloase pe acei ce­au­ obținut farmaciile in mod ilegal, încât indirect sarcina aceasta băneas­că s'a resfrânt asupra publicului, ca­re este exploatat cu prețuri cari oco­lesc cu mult rafinament tariful far­maceutic. Intre abuzurile împotriva legei se mai citează și­ o serie de arendări ac farmacii fără concurs. Oricine își poate închipui că în astfel de oca­­ziuni, protecția, nepotismul și prie­teniile de ambe sexe ,a jucat rolul preponderent. Direcția serviciului sanitar a mai permis strămutări de farmacii, iarăși împotriva legei, făcute cu scopul de a da astfel prilej unei anumite categorii de farmaciști de a trece peste dreptu­rile altora, cari nu au arma banului și a protecției politice. In fine se tolerează din partea di­recției sanitare cumul de ocu­pasiune. Se citează cazul unor diriginți de far­macii, în diverse localități — toate bine­înțeles în disprețul legei sani­tare. Intr'alte abuzuri, deși direcția sani­tară a fost sesizată, totuși ea a tole­rat ca unii favorizați să­ exercite co­m­er­țul de farmacie fără nici un con­trol din partea unui personal netitrat, înlesnindu-se acestor proprietari de farmacii să se îmbogățească, servin­­du-se de un personal ieftin, dar frau­dulos. Asupra acestor chestiuni trebue lu­ate măsuri nu numai de îndreptare, dar este locul să se deschidă de ur­gență o anchetă severă al căreia re­zultat să fie comunicat și presei. _____ DACIAN lüb­ele patru­ Se pare că nouii cetățeni din teri­toriile alipite care ocupă funcțiuni ad­ministrative se hotărăsc cu greu să depue jurământul de credință impus funcționarilor și advocaților. De două ori până în prezent gu­vernul a dat păsuiii acestor funcțio­nari și advocați să-și facă datoria pentru depunerea jurământului, spre a putea beneficia de drepturile ce de­curg de aci cetățenilor români. Se vede însă ca acești... cetățeni nu pun nici o grabă in a intra in beneficiile drepturilor lor, căci toate povețele autorităților în drept nu au avut nici o influență asupra lor. Ce a făcut guvernul, față cu a­­ceastă dovadă de iubire către noua lor patrie a funcționarilor și advo­caților din nouile teritorii românești? Ca un suprem act de toleranță — fapt cu care fosta administrație a mo­narhiei nu s’a putut lăuda — guver­nul român a dat o nouă păsuire aces­tor funcționari și advocați, acordân­­du-le „un ultim termen”, până la 15 August, spre a depune jurământul de credință. Oare fi-va acesta „ultimul termen"? PREDA luptele din M GENERALUL WRANGEL Care comandă trupele contra-re­­voluționare ruse împotriva trupelor sovietelor. Alegerile parțiale Neînțelegeri asupra candidaturilor guverna­mentale din Ardeal. Parlamentarii ardaieni din majoritate și conduce­rea Partidului Poporului Un ziar de dimineață a făcut ori unele destăinuiri asupra felului cum au fost fixate candidaturile guverna­mentale în Ardeal, adăugând că prima listă publicată de oficiosul „îndreptarea" va suferi modificări. In privința aceasta și ziarul „Ro­mânia", organul partidului poporu­lui din Cluj, a dat un comunicat a­­nunțând că fixarea definitivă a can­didaturilor se va face într-o consfă­tuire pe care principalii membri ai guvernului o vor avea-o cu parla­mentarii ardeleni. Această consfătuire nu a avut loc. Chestiunea candidaturilor partidului poporului pentru alegerile parțiale are însă o lăture interesantă, care merită a fi relevată, pentru că ea e legată de o situație politică mai se­rioasă. D. C. Argetoianu alcătuise într’a­­devăr, acum o lună, lista candidați­lor partidului poporului în Ardeal, fără să se consulte nici cu d. Oct. Goga, nici cu ceilalți parlamentari ardeleni din majoritate. Aceștia au citit cu surprindere, într’o bună zi, în „îndreptarea“ și apoi în „Renaș­terea Română”, că toate candidaturi­le pentru alegerile parțiale au fost fixate, și că aproape toate locurile disponibile au fost destinate unor per­soane din vechiul regat­­­. Octavian Goga a protestat, du­pă cum se știe, împotriva acestei pro­cedări, și candidaturile au fost schim­bate, figurând numai două nume din echiul Regat, acele ale d-lor D. Cioc, actual prefect de Teleorman și R. Patrulius. Această nouă listă de can­didaturi a fost publicată însă numai de „Renașterea Română" fără ca „îndreptarea“ s-o reproducă. Iată însă că povestea c­an­did­a­tur­i­­lor din Ardeal ia o nouă înfățișare de­oarece nici de data aceasta par­lamentarii ardeleni din majoritate nu au fost consultați. Mai mult decât atât, o profundă nemulțumire dom­nește printre aceștia din urmă din pricina­­ felului în care conducerea centrală a partidului poporului, în special d. C. Argetoianu, privește ro­lul ardelenilor în conducerea parti­dului. Așa de pildă, s’au ridicat se­rioase obiecțiuni împotriva faptului că nici până acum nu s’a găsit cu cale să se facă loc în comitetul exe­cutiv al partidului și unui număr proporțional de membri din Ardeal. Chestiunea candidaturilor pentru alegerile parțiale a rămas deocamda­tă în suspensie. Sunt până acum două liste de candidaturi. Se va al­cătui probabil și a treia, pe care ră­mâne s-o primească însă și organiza­țiile județene ale partidului poporu­lui din Ardeal. Așa cum stau lucrurile, e de aștep­­tat să fie foarte multe candidaturi dizidente în Ardeal, ceea ce va Înles­ni lupta electorală a partidului na­țional, care face actualmente o în­tinsă campanie în vederea alegerilor partiale. Obs, în­iis toate la i­aaita Prusiei Orientale ARMATA DE SUD A TRECUT RAUL STASCOW Telecgrassmele sosite asea­ră anunță că trupele bolșe­vice care operează in sec­torul de Nord al armate­lor poloneze au ocupat o­­rașul Biel-Stak, ultimul punct de rezistență din sistemul de apărare al Varșoviei. Unitățile de cavalerie bolșevice au a­­d­res în această regiune granița Prusiei Orientale. Armatele roșii de pe frontul sudic au trecut Stakow și amenință Lem­bergul.___ Ne oprește rev­lomeD în Ziarele au publicat un protest al Sindicatului birjarilor prin care ace­sta se desolidarizează de conducătorii trăsurilor cari se ceartă cu publicul și-l spoliază. Cu această ocazie se alăturase și un regulament ce trebue respectat de public ca o evanghelie. „Respectându­­se acest regulament — ne spune sin­dicatul — publicul e asigurat că bir­jarii profesioniști sunt liberi oricând să facă o cursă­, mai ales când publi­cul va fi și politicos“. Știindu-mă de felul meu politicos, m’am bucurat că acest regulament îmi da oarecare prioritate. M’am înființat în piața Teatrului și cu mina cea mai politicoasă posibilă, mă adresai unui june birjar: — Ești profesionist? — Da. — Atunci ești liber ... _ Depinde. Și junele birjar mă fixă de sus până jos. Apoi grațios: — Te văd că ești politicos, îmi placi și am­ să fac o cursă cu d-ta. Vrui să mă urc în trăsură încân­tat că voiu ajunge într-o zi mai repe­de acasă, dar profesionistul mă opri cu un gest liniștit. — Trebue să aștepți încă o jumă­tate de ceas, pentru că mi-e calul nă­dușit și nu pot merge cu el așa. Ai văzut, ne oprește regulamentul. Neglisind alt mijloc de locomoțiu­­ne, mă hotărâi să’l aștept. Trecând jumătatea 6 de oră, îl întreb: — Mergem? — Da. Mă urcai în trăsură și în momen­tul in care mărțoaga își lua avânt, birjarul mă întrebă: __ încotro? — La Bragadiru. O smucitură violentă și mărțoaga se opri iar. — Regret — îmi spune junele pro­fesionist — dar trebue să vă dați jos. Văd că sunteți politicos, dar ce să vă fac! Noi ăștia cu­ un cal nu avem voe să mergem pe străzile deluroase. Ne oprește regulamentul... Tad. ft. % m­m parlamentari în Basarabia Consfătuirea de la Președinția consiliului O delegație de parlamentari basarabeni în frunte cu d. mi­nistru Ser­gh­i­e Niță, a avut ori după amiază o lungă întrevede­re cu d. general Averescu, pre­ședintele Consiliului de miniș­tri Delegația a discutat cu pri­mul ministru situațiunea inter­­nă a Basarabiei, făcând propu­nerile de rigoare pentru îndrep­tarea relelor de cari suferă a­­ceastă provincie.­­De asemenea s-a­u discutat chestiuni în legătură cu ancheta parlamentară ce se va face in Basarabia. Primul ministru a ținut sa a­­sigure delegația de întreaga so­licitudine a guvernului pentru această provincie. In treacăt Ciudat! Este pur și simplu revoltătoare specula cu camerele mobilate. Un chiriaș care deține o locuință de patru-cinci camere și plătește pro­prietarului 1500—1 000 lei anual. și ia pentru o cameră „mobilată“ (fiind­că are câteva boarfe acolo) 6.700 lei pe lună. Și aceștia sunt ocrotiți de decretul lege a chiriilor. Ar fi multe de spus în chestia a­­ceasta, dar nu vreau să desleg prob­leme sociale în rubrica mea, ci vreau să arăt un caz în care veți vedea cum pruna poate trece prin gaura acului. Un amic al meu proprietar, divor­țează, și rămâne becher. Părăsind căminul conjugal se mută într-o altă proprietate a lui la un chi­riaș unde ia o cameră mobilată cu chirie. Chiriașul plătește proprietarului 1200 lei anual pentru patru camere, iar proprietarul plătește chiriașului său pentru această singură cameră 4800 lei pe an. Cazul este absolut autentic și să­­ poftească cineva să mai afirme că nu există imposibilul. Vero ■iii'Ulificii si sfiții»» ---------:— Conferinț & minierilor Lyon, 3. — Eri s’a deschis la Geneva conferința internațional­­ă a minerilor. Delegații ger­mani vor cere reducerea la 6 ore a zilei de 8 ore, astfel ca să fa­că imposibilă livrarea cantită­ților de cărbuni făgăduite la Spa aliaților de gu­vernul german, stars ra Irt fl? Eli Mm\\ BilPiWHa li ■ 3 aillSi Azi se sărbătorește la Mărășești a­­niversarea eroicelor lupte din 1917, lupte cari în istoria războiului nos­­tu vor rămânea cea mai glorioasă pagină. In satul în mare parte dis­trus, și în biserica a cărei fotografie o dăm mai sus, se vor pomeni nu­mele tuturor celor ce neprecupețind jertfa de sine, au făurit o Românie Mare. Autoritățile civile și militare, precum cele bisericești vor asista în corpore la sărbătorirea marilor lupte care au făcut din satul Mărășești un simbol al eroismului, făcându-l să fie decorat de chiar armatele aliate. CATEDRALA DE LA MARASEȘT1 ,(Citit continuarea în pag. 11­ a) Preumblări și interviewuri ș­­i Vipera aresianist.­Prostisia State Ssoala pung și or.—Doreanțele a dat ordin Cei cari se duc la prefectura poliției Capitalei, cu diferite afaceri, dacă și-ar arunca ochii pe ferestrele din­ fundul clădirii, ar vedea o priveliște interesan­tă: grupul deținuților în curte. PROMISCUITATE... RACOROASA In aresturi e cald și sânt diferite mici viețuitoare, de aceea toți arestată — în afară de cei ținuți „la secret“ - sunt lăsați în curticica din­ dosul portiei, în­tr’o promiscuitate.... răcoroasă. Oameni bine îmbrăcați, curați și, în aparență cel puțin, foarte serioși, lângă mici țigănuși, nespălați au câte o că­­mășuță neagră ca pământul și sfâ­șiată de sus până jos; cucoane cură­țele, unele chiar elegante — în ge­neral cocotele­­ alături de servitoare ciufulite și murdare. Cei mai... mândri­­ își păstrează uni și acolo amorul propriu — stau în pi­cioare ca să nu se murdărească, în așteptarea intervenției pe care au fă­cut-o ca să fie liberați, cei mai mulți însă se tolănesc pe jos sau se mul­țumesc să stea pe câte un bolovan. ...Iar deasupra tuturor, drept, pu­ternic, neînduplecat, stă de jandarm, inspirând respectp și teamă cu figura dar mai ales cu vâna lui de bou, de care nu se desparte nei­odată și asu­pra căreia sunt ațintiți toți ochii: e vipera arestului. VINOVAȚI ȘI INOCENȚI Ori­cât ar parea de curios, în a­­ceastă lume atât de des mușcată de viperă, sunt și vinovați și inocenți. E drept că aceștia din urmă sta mai pu­țin, dar tot­­ fac cunoștința viperei. In primul rând sunt copii găsiți, cari își așteaptă familiile să-i ridice. Vin apoi victimele așa ziselor „razii" o ceată de agenți culege de prin cafe­nele și de pe stradă, noaptea, tot ce găsește. Adesea, în aceste razii, au căzut pungași iscusiți, tocmai pentru că ele se bazează pe întâmplare, nu pe urmăriri sistematice. De multe ori însă agenții se agață de oameni nevinovați Crima lor este de a fi întârziat­ă în oraș, când nici o lege nu-i oprește de a întârzia, sau de a fi stat prea mult la cafenea sau la cârciumă, când boerii stau până la ziuă la cluburi, la Flora sau la Chateaubriand. Aceștia sunt ținuți ca să-i întrebi A doua zi: _ - Ce cătai la ora aceea pe strada?, Sau. . . v - Ce bani d­eRitești la catanea ? Până să ajungă la aceste întrebări, prin câre n’a trecut însă bietul om! La percheziție, când l-a adus, rar a scăpat fără ceva de cheltuială ; nu a"est s’a umplut de insecte ; pungașii l-au batjocorit sau l’au lovit chiar. Cei cari suferă mai mult la arest sunt tocmai acești nevinovați, cari uneori cad pe mâna unor agenți ce vor cu ori­ce preț să scoată „fapte“ de la ei și caută să-i... convingă să spună ce isprăvi au săvârșit. In zadar protestea­ză ei că n’au făcut nimic ! Din această curte au reușit unii să evadeze, sărind alături, în curtea biuroului circulației. ȘCOALA PUNGAȘILOR Aici pungașii fac școală. Se dau bi­nișor uni lângă alții Și se­­ sfătuesc, pun la cale noi isprăvi, se îndeamnă, rediroc la rezistență După ce a in­trat în arest tr,ai totdepuna pungașul, „o întoarce“, schimbând declarațiile pe care le-a făcu­­t primul moment la comisaria. A fost îndrumat, a pri­mit lumina . O servitoare care furase o mulțime de lucruri unui preot, adusă în fața comisarului Hociung, a spus și ispră­vile unei alte hoațe. A doua­ zi, după ce a stat o noapte la arest, în fața a­­celuiaș comisar și în fața preotului, a întors o : ,­­ E nevinovată ! Nu știu nimic de ea - Eri de ce ai acuzat-o? - Aveam necaz pe ea, că are să îmi dea niște bani. Azi nu mai avea să-i dea bani! Să-l fi văzut pe preot câte lucruri bisericești a pomenit în­ clipa aceea, credincios să fi fost și tot te lăsai pă­gubaș de credință ! . De obicei pungașii cu experiență sta­tues­c pa cei mai puțini cunoscători. - Răbdați aici totul că dacă nU mărturisit, la parchet vă dă drumul. DOLEANȚELE HOȚILOR Plângerea de căpetenie a hoților e înpotriva nedelicatețea funcționarilor poliției­ și nevinovății»­» Sîr tilor.-Cine \

Next