Dimineaţa, septembrie 1920 (Anul 17, nr. 5075-5100)
1920-09-01 / nr. 5075
fae irictis Această exclamație scoasă de către Gabe] Brennus nu are numai o aplicație, ea are mai multe; această exclamație se poate aplica la toți învinșii, fiindcă soarta tuturor este dureroasă. Războiul ruso-polonez, cu toate alternativele lui ne oferă un nou exemplu despre soarta tristă ce așteaptă pe biruiți. „Dacă Polonezii ar fi rămas bătuți soarta lor era hotărâtă, dezarmați, siliți să primească legea învingătorului, obligați să predea Rusiei toate munițiunile, armele și întregul material de război, puși înăuntru sub controlul și tutela agenților bolșevici, Polonia d’abia deșteptată din lunga ei robie, ar fi căzut, sub alta aproape la fel de dureroasă. Dar o sforțare patriotică a întregului popor Polon și ajutorul eficace și grabnic al Franței, a răsturnat încă odată situația. Astăzi Polonii înaintează victorioși pe când armatele roșii dezorganizate se retrag în grabă ori capitulează în Germania. Oricum se va sfârși acest război și ori în ce fel se va încheia pacea un fapt e sigur: bolșevicii vor ieși micșorați din luptă. Chiar dacă tractatul de pace nu va conține nici o condiție umilitoare pentru ei, chiar dacă se va încheia o pace fără învinși și învingători, bolșevicii tot învinși vor rămâne. E clar. Dacă guvernul Sovietelor ar fi propus în momentul înaintărei lor condițione blânde și dacă, ajunși la porțile Varșoviei, ar fi propus dânșii o pace fără biruitori și biruiți, înfrângerea lor de astăzi și condițiunile de pace ce vor fi siliți să le primească, nu i-ar fi atins. Fiindcă este sigur că Polonezii, sfătuiți de Marile Puteri prietene, nu vor cere mai mult decât să li se recunoască independența în marginile granițelor hotărâte de Conferința de la Versailles. Dar bolșevicii bătuți vor trebui să renunțe la condițiunile ce au prezentat și vor trebui să renunțe în urma unor dureroase înfrângeri militare și a izgorirei lor de pe teritoriul polon. . Oricare vor fi termenii viitorului tractat de pace, două fapte nu vor putea fi suprimate: întâiul ca au propus Poloniei condiții de pace umilitoare la care au fost siliți să renunțe; al doilea că, după ce au ajuns până la porțile Varșoviei au fost bătuți, alungați din Polonia și siliți să iscălească un tractat de pace impus de învingător. Astăzi bolșevicii se găsesc la o grea cumpănă, ori încheie pacea ce li se oferă ori continuă războiul. Dar războiul, în urma înfrângerei suferite, cu armata victorioasă a lui Wrangel în coastă, cu Ukraina răsculată, cu cazacii în revoltă și cu înfrângerile din Persia este foarte greu de continuat. Și, afară de asta, pe ce motiv să-l mai continue? Când Polonezii au luat în primăvară ofensiva și au atacat pe Ruși, Sovietele se puteau pretinde în legitimă apărare, dar când Polonezii se vor opri la granița țărei lor și vor rămâne în defensivă, agresiunea rusească ar ridica întreaga opinie civilizată împotriva Sovietelor. Războiul nu mai poate continua și din cauză că guvernul Lenin-Troțky ese micșorat din luptă. Roșii învingători, prestigiul lor ar fi crescut nemăsurat și înăuntru și în afară, învinși vor suferi soarta tuturor învinșilor. Nu există exemplu în istorie ca un regim politic să fi supraviețuit unei înfrângeri militare. Un război perdut este o sentință de moarte pentru guvernul care l’a purtat. S’au văzut în istorie guverne nepopulare care, spre a-și întări poziția înăuntru, s’au aruncat în aventura războinică; așa a făcut Napoleon III, așa a făcut Milan Obrenovici. Amândoi au pierdut războiul și amândoi au plătit înfrângerea cu tronul lor. Țarismul a fost răsturnat în Rusia fiindcă a perdut două războaie consecutive. Imperiul austriac a dispărut fiindcă a pierdut războiul împăratul Germaniei a pierdut tronul și vechea dinastie de Hohenzollern pentru acelaș cuvânt. Ferdinand de Coburg a trebuit să plece din Bulgaria fiindcă armatele sale au fost biruite în război. Bolșevicii se vor supune legei care nu suferă excepțiune și vor lăsa locul altui regim. Vae victim. Bineînțeles guvernul Sovietelor se va împotrivi și va refuza să recunoască victoria poloneză; este sigur că va încerca o nouă ofensivă, dar totul este în zadar. Perzând marea bătălie de la Varșovia și fiind scoși din Polonia fără ca Polonezii să-i urmărească pe teritoriul Rusiei, au perdut dreptul de a continua lupta. Ti'W'ă' odaia: Vaé metis. Constantin Bacalieașa Escedra angro-fraceia la Quitzig Nauen, 28. După știri din Danzig în golful din Danzig a sosit o escadră engleză, compusă din 4 mici crucișătoare cuirasate însoțite de câteva vapoare auxiliare. Unul din cuirasate poartă steagul admiratăței engleze. In port au ancorat alte două vapoare de război engleze precum și două crucișătoare cuirasate franceze* Situtia plinei Sosirea d-lui L Flondor.— Curante «fer le mn pr » viRla co.absiberații in araeal. Anunțăm in altă parte a statului sosirea d-lui I. Flondor, șeful partidului național din Bucovina. Presența in Capitală a d-lui l. Flondor este in stroinstă legătură cu apropiata remaniere a guvernului. D. Matei Cantacuzino, împotriva știrilor publicate de unele ziare, nu și-a retras demisia, ci dimpotriva, a rămas ferm în hotărârea de a nu reveni asupra gestului său. Deocamdată, după cum am anunțat, interimatul departamentului justiției a fost încredințat d-lui Dimitrie Greceanu. Aceasta este insă o soluție provizorie care dovedește intenția d-lui general Averescu de a profita de acest prilej pentru a face o remaniere mai largă a guvernului. In cercurile guvernamentale ,se dă ca sigur astfel că portofoliul industriei și comerțului a fi fost oferit d-lui Flondor, a cărui cinste politică și a cărui rară energia ar fi singurele pârghii pe cari s'ar putea salva definitiv reaua reputație a departamentului in fruntea căruia se găsește actualmente d. Oct. Tăzlăuanu. In orice caz, ieșirea din guvern a d-lui Oct. Tăzlăuanu, ca și desființarea locurilor de miniștri fără portofoliu, ocupate actualmente de d-nii Niță Sergie, baron Stârcea și Mocioni, sunt definitiv hotărâte. Totul e o chestiune de sile. In rândurile partidului poporului s'a manifestat un puternic curent In favoarea remanierei, și chiar a unei colaborări cu federația opoziției. In această privința insă, soluțiile sunt încă împărțite. Avereseanii din Ardeal simt ostili unei aproprieri de partidul național. D. general Averesen pare insă să se fi convins că interesele Ardealului în primul rând cer o conlucrare a tuturor elementelor politice românești de acolo, și ar fi dispus să privească o colaborare cu partidul național, mai favorabil decât cu partidul țărănesc, din vechiul Regat. E puțin probabil însă, ca opoziția națională sâ se despartă pe chestiunea participărei ei la guvern. Se afirmă că în congresul general liberal, care a fost anunțat pentru Septembrie, vor adera la programul partidului liberal și se vor înscrie in organizarea de sub șefia d-lui I. I. Brătianu, mai mulți parlamentari și fruntași politici din Ardeal, atât din partidul național — unde acțiunea d-lui Vasile Goldiș e cunoscută — cât și din partidul poporului. In ceea ce privește partidul poporului de lerteral Averescu a fost pus în cunoștință de numele câtorva dintre care parlamentarii au angajat să treacă în partidul liberal. Kp. oglinda zilei SPECULA Un membru din Comitetul infrănării speculei a fost pedepsit pentru că vindea marfa mai scum pa .üe lei o porție, am sa te vtoiam la înfrânarea speculei! — Vorbește mai încet D-le, căci eu sunt președinte* Sol emnitatea din« Tstrcov’st* Regele vorbind la Târgoviște cu ocazia transportărei capului lui IVihai caii ne revin — cazul principelui Schossburg-Walidenburg — Se pare că anumite personagii, a căror prezență n’ar fi tocmai firească astăzi in România, nu numai că sau...in teritoriul nostru, dar urmăresc să-și recâștige anumite situațiuni pierdute. Ni se atrage atenția în această privință, că la Bacău a sosit de mai bine de o lună, principele Gunther de Schonburg-Waldenburg, fostul proprietar al moșiilor Fântânele, Valea Sească și Tazlăul Sărat din județul Bacău. Toate aceste moșii sunt a se expropria în întregime, principele de Schonburg fiind supus străin. Totuș, acesta depune mari stăruințe pe lângă anumiți oameni politici, cunoscuți germanofili, din București și Bacău, pentru a scăpa de exproprierea totală. Principele Gunther de Schonburg- Waldenburg a fost căpitan în armata lui Falkenhayn, a făcut parte din statul-major al mareșalului Makensen și a fost trecut mai târziu în misiunea militară germană de la Iași atașată pe lângă guvernul d-lui Al. Marghiloman. Inspectorul moșiilor sale era un oarecare Christian Adolph, urmărit pentru spionaj, și unul dintre cei mai activi agenți ai propagandei germane în vremea neutralităței. . . . . Toate acestea, sunt desigur destule titluri pentru ca principele german reîntors pe fostele sale moșii, să nu se sustragă legilor românești, și suntem convinși, moșiile sale vor fi expropriate în întregime, mai ales că odată cu această operație se va suprima și un focar de agitații și spionaj. •• • in treacăt (••• azmuroi n’srt Slete Sunt unii oameni, cari, cu toată înfățișarea lor de savanți, întrebuințează câteodată unele cuvinte fără să le cunoască noțiunea, și cad in ridicol. Știul este, că țăranul, când îl doare stomacul, zice că’l doare la Inimă, dar bietului țăran nu i se poate pretinde să aibă cea mai elementară ideie de anatomie. Nu-i așa ? Dar orășanului, care învârtește Capitala pe degete nu-i este de loc permis să facă asemenea confuzii. Mergând deunăzi pe stradă, mă acostează un amic—om impozant —■ care nu cunoaște deosebirea între ziarist și publicist. -- Mă dragă, îmi zise el, am căutat să te văd. — Pentru ?... —Tu scrii la gazetă și vreau să te rog un mic serviciu. — Anume ?... — Să dai ceva important ia sufită, să mii freci pe proprietar ! . — Eu nu scriu decât schițe pentru rubrica mea. Da, despre ce e vorba, așa de curiositate ? — Stau în strada Parfumului și proprietarul nu vrea să mi curețe latrina cu anii. — De ce ? — Zice că nare timp, e prea ocupat, fiindcă e șeful unei societăți barometrlgft« 9m fI SCI ÎNSEMNĂRI Cui pri art smii In perturbarea grozavă socială adusă de bolșevismul rusesc, multă lume a fost izbită, multe caste distruse și prăbușite și multe victime nevinovate au clădit cu sângele și trupul lor, temeliile unei Rusii încă în fierbere. Printre cele mai simpatice dintre aceste victime, artiștii au dat un contingent care face să se stingă de durere orice inimă devotată muzelor. Cu duiumul au pierit literalmente de foame poeți mari, pieton și sculptori ce însemnau ceva în Rusia de altădată. Arta lor nu mai era utilă, operile lor nu se mai vindeau și tot ce strânseseră până în clipa dezastrului se prăbușise odată cu el, intiri la fei ne vin din Viena. In Austria artiștii nu mai au ce mânca. Bogata industrie ce intrebuința sute dintre ei și-a închis porțile fabricilor. Nu se mai topesc în furnale splendidele cristale de Boemia, nu se mai lucrează vasele unice de porțelanuri marcate ca și un tablou, iar sculptorii, pictorii rar mai găsesc în țara dezmembrată, sărăcită, o felie de pâine pentru opera lor, încetul cu încetul abia moare, mecenații au pierit sau au plecat pe alte tărâmuri și Statul are alte griji și alte nevoi. i Din fericire nu tot astfel stau lucrurile și în țara noastră, unde cu toate că traiul material e enorm, de scump, tot se mai găsesc oameni de seamă care să se ocupe și de artă, acea hrană a sufletului indispensabili omului civilizat. Astfel am aflat că un grup de artiști, susținuți și încurajați de un mare financiar filantrop și artist totodată la rândul său, cutreeră toate locurile îndemnate prin vechimea lor istorică toate satele și mănăstirile unde s’au păstrat frumoase modele românești, de pictură, sculptură, țesături, în scop de a înființa o mare fabrică de mobile, cu ramificări mondiale și caracter național. De asemeni se vorbește și de o altă fabrică de olărie artistică subvenționată de un alt tânăr Mecena și având în fruntea ei câțiva pictori de Seamă. Lucrurile astea sunt însă de văzut și la realizarea lor ne vom bucura cu toții știind că o țară ca a noastră lipsită de industrie și totuși cu atâtea comorveci de artă nu va face decât să prospere în clipa când și străinătatea va putea admira gustul și arta curat românescă, rămase moștenire din bătrâni. FUL. Congresul ziariștilor San Paolo 29. — In Octombrie vii r, va avea loc, la Veneția, congresul ziariștilor italieni și străini. Se prepara o primire cordială și mari serbări în onoarea acelora, cari au drept misiune de a întreține publicul mondial cu chestiunile cele mai vitale, luminând conștiința popoarelor. Am desmințit la timp toate versiunile înregistrate de date cu privire la împrumutul extern care s’ar fi realizat de delegatul României la Londra și pentru încheierea căruia. cr pleca în străinătate d. Take Ionescu. Iată cum se publică în această privință însăși oficiosul ministrului de externe ziarul „La Roumanie“ . „Viitorul“ continuă să anunțe că d. Take Ionescu pleacă în străinătate pentru a realiza un împrumut extern și cu această ocazie—escomptând un succes — declară că un împrumut extern nu e necesar. „Viitorul" spune întotdeauna numai flea* curi. D. Take Ionescu nu se duce în străinătate pentru un împrumut extern, ci numai pentru a-și petrece odihna meritată. Cât despre împrumutul extern el este absolut indispensabil, întrucât Statul Român neplătind cuponu] datoriei, nu poate plăti bonul de tezaur emis de d. Ionel Brătianu și nu poate stimula circulația pe căile ferate fără locomotive. Nu știm dacă guvernul actual va reuși sau nu să contracteze un împrumut extern Dar dacă va reuși el va binemerita deja patrie și va merita pe drept injuriile d-lui Brătianu. Și dacă d. Take Ionescu ar putea contribui la aceasta va fi foarte fericit de a fi adus un serviciu patriei și, prin acelaș serviciu, de-a fi nemulțumit pe liberali. Numai să se întâmple !“ lipitei tíairap „Deutsche Zeitung”" din Berlin, scrie că prin numirea lui Telekis ca preșeședinte al consiliului de miniștrii. Ungaria încearcă să reconstitue starea sa economică, ruinată, cu sprijinul capitalului și al guvernului francez. Pe d* altă parte, pare că Franța, însăși epuizată de pe urma războiului samă să se sprijinească pe Ungaria nentr scopurile sale politice adică în contra Germaniei Dar opinia publică ungară e mai mult, ostilă Franței. Ungaria, a declarat dorința sa de a ceda surplusul de grăne Germaniei în schimbul produselor manufacturiste. In acest scop s’ar fi încheiat chiar un acord theatre păturile financiare a ambelor țări, Sarcas Schimbatei la Paris .Lyon. 28. Londra 51.29; New- York 14.35; Belgia 106.25; Italia 66ă0; Praga 24; România 33: ElxsVla SSL