Dimineaţa, ianuarie 1921 (Anul 18, nr. 5177-5198)

1921-01-01 / nr. 5177

ANUl XVni-lea. - No. 5177 _ . . SO­­ sanus examplarw _ S pagini in­t»*tă «ara * pagin­i Sâmbătă 1 Ianuarie 1921 Ziar fondat în 1804 de CONST. MILLE — Furturi, violări, crime — Războiul a răscolit multe instincte și a dat curs liber unor patimi, pe când civilizația ți vremurile normale reușiseră să le frâneze. Omul in con­tact cu moartea, s'a deprins cu lu­­­­crurile și mai puțin grave. Numai ața ne putem explica o serie întrea­gă de fenomene, pe cari aproape nici nu le mai băgăm in seamă. Guvernul insă, ca ți autoritățile chemate să asigure coloziunea so­cietății, are datoria să le stârpească tocmai din pricina frecvenței lor ți a blazării, care a cuprins publicul. De datoria societății este să nu lase ca fapte reprobabile să intra in obi­ceiuri, să devină, evenimente curen­te , îngăduite, naturale. Capitala e infestați de pungași. Furturile se repetă zilnic în sute de cazuri __ cu toate acestea numai puține din ele sunt descoperite fi in.­că ți mai puține sunt pedepsite. S’­a comis o serie întreagă de crime, cum e cea de la Tg.­Mureșului, cea de la Baia-Mare ți cea dela Bacău, tn persoana d-rului Aroneanu. Cu toate acestea nimeni nu s’a­ emoționat: făptuitorii au rămas nepedepsiți, primind în chipul acesta. încurajări și alții, în a căror sânge clocotește aplecarea atavică spre crimă. Acum în urmă, ziarele au adus știrea că o călătoare a fost dată jos din tren de un ofițer, care a violat-o și a pu­s apoi un pluton întreg de soldați să-i batjocorească trupul. Codul penal pedepsește asemenea fapte cu maximul închisorii In ca­zul citat, situația vinovatului se a­­gr­aveai ti­m și prin aceia, că a­ comis bestialitatea în exercițiul funcției ți prin aceia că « amii complici. Cu toate acestea, singura pedeapsă dată monstrului, a fost mutarea lui în al­tă gară, unde necunoscându-i­ se is­prava, s'o poată repeta mai ușor. Când car organele chemate să re­mime astfel de monstruozități, nu se sau dau pedepse, cari consti­­tuesc uz și simplu o bu­tie de joc și ir., nj­tre a criminalilor. Interme o pe ce ba­ e vs.’m­v mai spnȘrură societatea noastră. ’ ‘ Mm vrem­uri anormale, nevroza războiului (i orbit ț­ pe făptuitori și pe cei chemați,să asigure viața nor­mală a societății. Mergem spre descompunere mora­­lă, dacă­ nu se­­au măsuri din vreme. T. P. IM SPECULEI isoliere morală studeiatep. In fenomenul scumpetei vieței care la noi a ajuns la proporții fantastice, fără îndoială că ele­mentul principal îl constitue con­­junctura generală a schimbului și împrejurările speciale create de război. E un fenomen economic general căruia nici țara noastră nu putea să i se sustragă. Suferim și noi, ca toată lumea, și, ca toată lumea, plătim birul războiului. Dar in afară de acest bir, de care n’am putea învinui decât pe aceia cari au deslănțuit asupra o­­menirei catastrofalul război, noi, cei din România, plătim un al doilea bir, care n’are deloc carac­terul imperios și inexorabil al ce­lui dintâi. Plătim, anume, birul speculei. Intr’o societate a căreia »mătu­ră lăuntrică ’nu e tocmai solidă, nu e de­ mirare că spiritul de spe­culă, atâtat de anarhia vremuri­lor, a putut să se infiltreze atât de adânc. Nu mai există nici o nor­mă la fixarea prețurilor. La pre­țurile reale, destul de urcate, spi­ritul de speculă adaugă și el cât vrea, iar un regulator nu se găse­ște nicieri. Speculantul — care poate fi om de treabă în fond dar care e luat de spiritul vremei —­­nu găsește nici o împotrivire nici la autorități, nici la publicul con­sumator și bun platnic­ ca dovadă de rolul pe care il joacă la noi specula în fenomenul general al scumpetei, este urcarea neobișnuită a prețurilor acum, înainte de sărbători. Ce a putut să determinem această urcare? Nimic decât spiritul ii. speculă. Se con­sumă mult Înainte de 4r bi­tori —i u’u , ” C 't,e$t­o*­­■ tmitu­l «'al fi&statu­lui — §■ de-! bstul fii­ profită *0 c­ceasta, pentru­ a impune un nou bit al speculei.­ Se cere astăzi pentru un articol un preț mult mai urcat decât a­­cum două sau trei săptămâni, de­și marfa e din acelaș depozit și deci nimic nu poate justifica ur­carea. Ce e de făcut împotriva acestui bir neîndreptățit și profund imo­ral? Să ne adresăm autorităților și să cerem măsuri de represiune? Vreme pierdută de­geaba. Autori­tățile noastre au făcut, dovada că sunt cu totul dezarmate împotri­va acestui fenomen care depășește puterea lor de acțiune. Ce ne-ar putea folosi o nouă ordonanță, semnată și paraseamată de ori­câte nume, dacă de aplicarea ei nu se­ îngrijește nimeni ? Singurel care ar putea să aibă o acțiune eficace în această pri­vință, ar fi publicul consumator. Dar pentru ca el să poată con­strânge pe speculanți, ar trebui să înceapă prin a se constrânge pe sine însuși. La cererile tot mai exorbitante ale speculanților, publicul ar tre­bui să răspundă cu economii. Să restrângem cât mai mult posibil cumpărăturile și să opunem o re­zistență cât mai mare prețurilor de speculă. Negustorii lacomi se bizue pe liberalitatea, de sărbători a românului. Să renunțăm la a­­ceastă liberali­ta­te. Strictul nece­sar, și încolo nimic. Speculanții cari s’au aprovizionat din belșug, ar fi astfel readuși la simțul rea­lității. * Acum doi ani, de Paște, publi­cul a făcut în mod spontan grevă față de prețurile exagerate ale căr­­nei de miel, și efectul a fost mira­culos: în 24 de ore prețurile s’au înjumătățit. De ce nu s’ar repeta experiența și de ce nu s’ar organi­za în mod serios rezistența pasi­vă? N’ar fi nevoie pentru aceasta de organizații și de comitete. Ar fi de ajuns ca fiecare consumator pentru sine să-și impună cumpă­tarea și să reziste cât va putea la asaltul speculei. Suntem convinși că încercarea ar folosi. Firește, nu ne așteptăm la o mare reducere a prețurilor prin aceste mijloace. Dar am pu­tea scăpa cel puțin de birul spe­cial al speculei care se adaugă cu atâta lipsă de conștiință la scum­­p stea și așa destul de mare. Sarnteoana din Moscova se răzvrătește Lyon. 29« -1­ Mai multe unități din garnizoana roșie din Moscova s-au răsculat și au încercat să pue stăpânire pe un parc de artilerie situat în îm­prejurimi. Trupele co­muniste au oprit această mișcare și au reușit să dezarmeze în special re­gimentele S și 7 ale divi­ziei 1-a de infanterie so­viet­istă. Sunt morți și ră­niți. Trupe din cavalerie păzesc împrejurimile Moscovei. fi gama romane Paris Intr’un articol asupra școlilor din Franța, „Le Temps“ arată că prin­tre 443 studente străine la Sorbonna figurează 98 românce. Cu acest pri­lej, zi­arul reproduce următoarea is­torioară relatată în „Revue univer­­sitai­re“ de un cunoscut profesor u­­ni­versi­tar român : __Toate muncesc la fel? __ Nu, slutele muncesc mai­ mult ca celelalte. __Toate aceste tinere studente pe care le-ați adus în Franța... ifi vor urma studiile până la capăt? __ Nu. Multe nu-și vor termina studiile. In fond, nu doresc descât să se mărite. Cum găsesc un bărbat. Își Întrerup studiile. __ Dar atunci, n’aveți nici­­odată studente măritate? __ Ba da, câte odată, dar atunci își iau două nume... Intr’o zi am as­­cultat’o pe una și i-am spus: ,­Ai două nume, doamnă. Fă bine,[ai să răspunzi pentru doi“. Atunci s'a ridicat peste bancă, des­tul de sus ca să-i văd tot bustul și chiar și ceva mai jos, și mia răs­puns foarte simplu: „Cum nu, d-le profesor, am să răspund chiar pen­tru trei“. Isi ®­nesMI Am relevat in mai multe rânduri starea de nesuferit in care a ajuns moneda mică, care pe lângă greută­țile și pagubele ce le pricinuește prin treptata ei dispariție, este și un întins mijloc de con­tar,ia» e. Dar nimeni nu ne ascultă, de­si­gur fiindcă e la mijloc un interes al celor mici și mulți, căci de in terasele celor puțini și groși la postă se are grijă, dovod­ă că biletele de-o mie s’au schimbat. Se invoacă lipsa de hârtii și lipsa mijloacelor teh­nice. Nu e adevărat că acestea din urmă ar în­și după cum am mai afirm­at-o și s­tă dată fără ea să fim desmințit!. N.cos­îț la­­ MrfN'i *>•««fe ■<»»,*. de-o parte e cu atât mai bute intru cât moneda mică ne poate fabrica și din alte substanțe, mai solide și mai puțin supuse murdăriei și injecției, ca de pildă fierul, porțelanul și al­tele. C’ar costa. Evident c’ar costi. Vedem însă că state cu mult mai rău încurcate cu finanțele, ca Germania, nu ezită de-a face chel­tuiala unei emisiuni de monedă mni­că de porțelan. De ce nu s’ar face și la noi ? De altmintresc e sigur că marea mulțime a acestor monede și frec­­venta lor circulație va avea ca efect ca un număr considerabil să se piar­dă și să se strice, astfel că dacă nu toată paguba dar o bună parte s’ar recupera de aci. In orice caz cu starea actuală nu mai merge. Trebue de găsit ceva, trebue neapărat și repede pus capăt acestui scandal, acestei rușini și a­­cestei primejdii atât pentru circula­ție cât și pentru sănătatea și punga publicului. I. T. Sursul schimbului la Pari Lyon, 30. — Londra 60,18?­=; New-York 17,13*â; Germania 23; Belgia 105,25; Spania 227,50; O­landa 538; Italia 57,25; Praga 18,75; România 21,75; Elveția 260. Flămânzitul «GUNDA ZILEI — Dac 'ar fi și mor, ași vrea să intre sufletul meu într'un porc». De e­ tot se îngrijește cineva ca si albe ce mânca. ocar sau ministru îngrijată de numeroasele devieri și accidente de tren din ultimul timp, direcțiunea generală a căilor ferate a luat măsura ca pentru orice acci­dent care se va întâmpla pe viitor, să fie tras la răspundere personalul respectiv, care va fi înaintat Curței Marțiale, iar pentru pagubele ce de­curg din aceste accidente să fie fă­cuți răspunzători vinovații. Afară de această măsură direcțiu­­nea generală a mai dispus ca orga­­nele de control să examineze cât mai des întregul personal asupra­ capa­cității sale profesionale. Evident, dacă direcțiunea generală și-a format convingerea că toate ne­norocirile de cale ferate se datoresc neglijenței personalului, măsurile sale severe sunt îndreptățite. Ne permitem însă întrebarea, poate cam naivă, nu ar fi oare tot atât de drept ca asemenea­ măsuri să se extindă și mai sus, cât mai sus și mai ales asupra celor de sus ? Miniștrii, de pildă, __ți nu vorbim numai de cel de azi — cu toată legea de respon­sabilitate ministerială, plătesc ei vreodată cu libertatea și averea lor personală imensele pagube pe cari le aduc țării prin neglijența, nepri­ceperea sau risipa lor, ca­ să­ nu mai vorbim, și de alte păcate mai... deli­cate? Nu va tăgădui nimeni că si­tuația deplorabilă a­ țării din punct de vedere economic și financiar, in­suportabila scumpete a vieții, anar­hia morală care ne bântue, sunt și urmări ale războiului, dar în bună parte ele isvorăsc și din felul cum a fost guvernantă țara de doi ani și jumătate încoace. Și totuși nici o Curte Marțială nu s'a sesizat, nici un comisar regal n'a invitat, grațios, câte o Excelență, să vie să­ se spove­dească de tot ceea ce-i apasă con­știința ! Da, pe cât de greu e să fii acur sau impiegat de mișcare, pe atât de ușor e să fii ministru. Ai oarecari inofen­sive sucdeli în parlament, dar. In de­­finitiv, dacă ești băiat de tempera­­ment, repezi un viguros „pumn tn gură"inoportunilor și indiscreților ți . ...Tr­of­ilv.­U il&i. ‘ Ș’apoi controlul asupra aptitudinei lor profesionale cu care amenință direcția generală! Dacă s’ar putea exercita un control și asupra aptitu­dinilor celor cari exercită profe­siunea de ministru / In toate func­țiunile, civile ca și militare, există examene și concursuri, stagiu și erarhie, numai ca sfetnic al Co­roanei nu ți se­ cere absolut nimic. Iar „organe de control" sunt doar capriciile primului ministru când vrea să se debaraseze de un colabo­­rator, sau nerăbdarea opoziției care vrea să vie la guvern / Vă sfătuim cu toată sinceritatea să vă îndrumați copiii spre cariera de ministru. E cea mai ușoară­ iteimin H­AjCAJ vrute si nevrute"ațbatatiliste cu Sovietele „Le Matin" comunică din Lon­dra . Se crede a ști că schimbu­rile de note între București și Mos­cota continuă. Guvernul român a primit și note din partea lui Ra­kowski șeful guvernelor sovietelor­­ din Ukraine. In ultima notă, cele două guverne sovietice cer ca tru­pele române să evacueze Basarabia. In acelaș timp, ele exprimă dorința de a intra imediat in negocieri /e pace. Guvernul român a răspuns la aceste note că chestia Basarabiei a fost definitiv regulată prin acor­dul semnat la Paris între România și Puterile aliate. Totuși, in scop de a-și regula situația at Rusia so­vietelor, România este gata să ne­gocieze, și guvernul ei a invitat pe Cicerin să specifice punctele pe­ cari le consideră a fi un litigiu, nu s-a primit­­­>să nici un răspuns. Planul antitatevic al generalului Hoffmann Berlin.­­ Fostul șef de stat ma­jor al armatei de est, generalul Hoffmann care a jucat un rol de primul ordin în timpul negocierilor ruso-germane din Brest-Litovsk, a declarat unui redactor al ziarului rus „Rus“ care apare la Berlin: Că bolșevismul nu poate­ fi doborât de­cât prin intervenția unei armate In­ternaționale. Această armată ar tre­bui să cuprindă trupele lui Wran­­gel, însă nu sub comandamentul u­­nui general rus o atare armată ar sdrobi cu ușurință bolșevismul. Operațiunile militare ar putea începe la primăvară contra Petro­­gradului și ar curăța repede Pusta de cei trei mii de comisari ai so­vietelor. După generalul Hoff­mann, armata bolșevistă este abso­lut incapabilă să reziste unui ad­versar bine echipat și comandat. După căderea Petrogradului, va trebui s­î se vorbească stăpânilor Moscovei, nu în felul lui Lloyd Geor­ge, ci așa cum germanii au vorbit rușilor la Brest-Litovsk. Generalul Hoffmann a adăugat că în timpul războiului, Germania a întrebuințat toate armele suscep­tibile de a rupe frontul rus, ajuto­rul lui Lenin si ga­urile asfixiante. Insă dacă Germania ar fi prevăzut urmările pentru destinele omeni­­rei, ea ar fi renunțat probabil la a­­jutorul lui Lenin și Trotzki, deși a­­cest ajutor a fost foarte eficace pentru moment. După părerea generalului Hoff­mann, Lloyd George comite actual­mente aceia­ eroare ca Germania odinioară. Fx­seîul statului major și-a terminat dec­ararile spunând că Germania pregătise planul unei cam­panii contra Petrogna ului, du­pă asasinarea contelui A%bach, dar armistițiul a împiedecat tropor­­tarea h»î 4/ La Fiam- Comandantul forțelor Italiene can luptă împotriva armatelor Iui d.Annunzio la Fiama Gom-ra iul Gaviglia ­­ia&.nf"TL stavrikit •«■»sr 'A­assne aoBwSSP sn jurul attgoi ie la Senat Acțiunea unei organizații teroriste m^jare Ce denunță un ziar din OM PATRIA, organul partidului națio­nal din Ardeal, publică următoarele fapte, in legătură cu atentatul de la Senat: Din sursă particulară aflăm că d. dr. Alex. Țeancu, directorul șco­­­­lelor secundare din Oradea-Mare a primit o scrisoare în care este ob­ertat ironic că a avut norocul de a nu fi fost printre cei cari au fost destinați morței la Senat. O organizație criminală Scrisoarea este scrisa in ungurește ți «e datorat­« unor ringuri din Ar­deal, cam­ ar fi tîâcâtA parte d­­at­ o vastă organizație și scopul de a comite atentate cu caracter politic. Această organizație face parte din Tudakozó ügyosztály, al cărui cen­tru este la Budapesta. Legăturile după informațiile ce a­­vem, se fac prin indivizi numeroși cari călătoresc „în chestii de afa­ceri“ prin Cehoslovacia, Austria, Ju­goslavia, etc. In cele mai multe ca­zuri insă se mijlocesc prin agenți speciali cari circulă pesta frontieră., D. dr. Sălăjan Faust, prmpretor In Salard, (Bihor, 15 km. de frontieră) confirmă că după ce d-sa a fost eli­berat din închisorile din Ungaria, unde a fost deținut cu ocazia unei inspecții făcută într-o comună din plasa sa de lângă frontieră, reîntors acasă la 9 Decembrie 1. c. noaptea a primit vizita acasă la d-sa a vre-o 6_­8 indivizi îmbrăcați în uniformă românească. Negăsindu-i acasă, au terorizat pe servitorii cari erau aco­lo și au jefuit, furând tot ce au crezut Indivizii au fost urmăriți de jan­darmerie aflându-se că era­u teroriști din armata lui Horthy, cari îmbră­cați în uniformă militară românea­scă treceau peste frontieră neobser­vați. Sunt foarte mulții din aceștia, cari umblă prin regiunea de lângă fron­tieră și in interiorul țării travestiți in uniforme românești ori plasați prin diferite administrații particu­­­lare. Ciocnirii­ de trenuri atât de dese și alte atentate se atribuesc tot ac­țiunea ascunse a acestei organizați­­uni. După informațiile primite de la că­lătorii români, un trenuri călătoresc foarte mulți indivizi cari nu au nici un interes de deplasare cutreerând toate centrele, fără să fie controlați. Se speră că in acest scop se vor lua măsuri energice și se va exerci­ta un control riguros spre a se În­lătura pe viitor acțiunea lor crimi­nală. In regiunea de lângă frontieră, d. general Moșoiu a făcut un control în legătură cu cazul d-lui dr. Sălă­­jan. Lipsa de control ar fi necesar însă să se facă un control sever in toată țara, care să funcționeze până se va consolida si­tuația în interiorul țării. Scrisoarea primită de d. director Teancu din Oradea, documentează că se lucrează cu mare aparat contra consolidării. Agenții trimiși din Ungaria aduc îndrumările și scrisorile destinate din partea guvernului maghiar, un­gurilor ardeleni cari sunt aderenții iredentsmului maghiar. După informațiile particulare și oficioase vor fi arestați foarte mulți indivizi în curând. Aceștia fac parte din „organizația secretă pentru inte­gritatea Ungariei“. Membrii acestei societăți sunt în special foști ofițeri austro-ungari, și preoți, funcționari etc. maghiari, cari călătoresc mereu prin diferite localități sub diferite pretexte. In realitate ,scopul lor este propa­g­anda­­ ivers vă. ' jn mestia atentatului de la Senat­­ j .* celorlalte, scrisoarea și indică­rile date servesc ca directive, în urma cărora în curând se va des­compune organizația primejdioasă de la noi. Un abuz TI­rfo­r.U CI­ f I ■,*. . . ■ făcut a întrebare d-iar ministru de interne in ședința de ori a Camerei deputaților. E vorba de­ un abuz al agenților polițienești, cari sub pretextul unor percheziții confiscă auzul locuitori­lor și producătorilor din orașul .4­ • brad. Sistemul, în sine ilegal și arbitrar al percheziției, fără ordin și fără nici un temeiu, se agravează prin faptul că aurul se confiscă fără ca cei în drept să redigeze cuvenitul Pr­oces­ verbal. Ivește, nefiind legalmente m­­arto­­rul-no­­­ vscript al procesului-verbal, agenții Polițienești predau din au­rul confiscat atât cât vor ei, sau, in casurile cei,, mai dese îl confiscă în favoarea lor p­aprie , astfel pă­gubașii rămân victim­­ele unui furt deghizat, înfăptuit „in numele legei". Cu aurul „confiscat” agenții de siguranța trofică și astfel­­ele mai periculoase contrabande de aur se fac cu știrea, prin intermediul ei cu ajutorul acelora ce sunt meniți să, păzească ca acest metal prețios să nu apuce calea graniței, întrebarea deputatului Rusu Abru­­deanu poate fi indiscretă„ pentru vajnicii confiscători ai aurului, însă ea nu poate lăsa indiferent pe ni­meni, mai ales organele superioare administrative, cari au răspunderea acestor confiscări ilegale. E de datoria guvernului deci de a: nu trece sub tăcere faptele date tn vileag de d-nul deputat Rusu Abru­­deanu, și trebuesc luate măsuri ur­gente pentru a se stăpa locuitorii din­ orașul Abrud și , împrejurimi de roaza... poliției de siguranță. r?acian Plata coroanele Plata coroanelor a provocat o adevărată perturbație în Ardeal, unde lipsa de numerar a silit pe mulți industriași să-și închidă fa­bricile. Ziarul „Voința", care apare la Cluj, a cerut lămuriri asupra a­­chitarei coroanelor și d. Manoilâ reprezentantul ministerului de fi­nanțe în Ardeal, i-a răspuns ur­mătoarele : „Chitanțele de 10 la sută vor Începe să se achite în mod precis dela data de 1 Februarie 1921. Până la această dată se vor întocmi toate lucrările pre­gătitoare. Se vor stabili cu exactitate sumele ce sunt de plătit precum se va calcula, la sumele ce trec peste 100 mlî coroane, taxa de cinci la sută pen­tru preschimbare. Plata se va face prin organele noa­stre în standare administrații șî per­cepții. Achitarea nu se va face in bonuri de tesaur după cum­ a fost un moment părerea cî în numerar, cu moneda Băn­cei Nationale. Orice altă întârziere peste aceastăi dată, accentuiaza d. Manoilă est­­e?’ clasic”

Next