Dimineaţa, ianuarie 1921 (Anul 18, nr. 5177-5198)

1921-01-01 / nr. 5177

ANUl XVni-lea. - No. 5177 _ . . SO sanus examplarw _ S pagini int»*tă «ara * pagini Sâmbătă 1 Ianuarie 1921 Ziar fondat în 1804 de CONST. MILLE — Furturi, violări, crime — Războiul a răscolit multe instincte și a dat curs liber unor patimi, pe când civilizația ți vremurile normale reușiseră să le frâneze. Omul in contact cu moartea, s'a deprins cu lucrurile și mai puțin grave. Numai ața ne putem explica o serie întreagă de fenomene, pe cari aproape nici nu le mai băgăm in seamă. Guvernul insă, ca ți autoritățile chemate să asigure coloziunea societății, are datoria să le stârpească tocmai din pricina frecvenței lor ți a blazării, care a cuprins publicul. De datoria societății este să nu lase ca fapte reprobabile să intra in obiceiuri, să devină, evenimente curente , îngăduite, naturale. Capitala e infestați de pungași. Furturile se repetă zilnic în sute de cazuri __ cu toate acestea numai puține din ele sunt descoperite fi in.că ți mai puține sunt pedepsite. S’a comis o serie întreagă de crime, cum e cea de la Tg.Mureșului, cea de la Baia-Mare ți cea dela Bacău, tn persoana d-rului Aroneanu. Cu toate acestea nimeni nu s’a emoționat: făptuitorii au rămas nepedepsiți, primind în chipul acesta. încurajări și alții, în a căror sânge clocotește aplecarea atavică spre crimă. Acum în urmă, ziarele au adus știrea că o călătoare a fost dată jos din tren de un ofițer, care a violat-o și a pus apoi un pluton întreg de soldați să-i batjocorească trupul. Codul penal pedepsește asemenea fapte cu maximul închisorii In cazul citat, situația vinovatului se agraveai tim și prin aceia, că a comis bestialitatea în exercițiul funcției ți prin aceia că « amii complici. Cu toate acestea, singura pedeapsă dată monstrului, a fost mutarea lui în altă gară, unde necunoscându-i se isprava, s'o poată repeta mai ușor. Când car organele chemate să remime astfel de monstruozități, nu se sau dau pedepse, cari constituesc uz și simplu o butie de joc și ir., njtre a criminalilor. Interme o pe ce ba e vs.’mv mai spnȘrură societatea noastră. ’ ‘ Mm vremuri anormale, nevroza războiului (i orbit ț pe făptuitori și pe cei chemați,să asigure viața normală a societății. Mergem spre descompunere morală, dacă nu seau măsuri din vreme. T. P. IM SPECULEI isoliere morală studeiatep. In fenomenul scumpetei vieței care la noi a ajuns la proporții fantastice, fără îndoială că elementul principal îl constitue conjunctura generală a schimbului și împrejurările speciale create de război. E un fenomen economic general căruia nici țara noastră nu putea să i se sustragă. Suferim și noi, ca toată lumea, și, ca toată lumea, plătim birul războiului. Dar in afară de acest bir, de care n’am putea învinui decât pe aceia cari au deslănțuit asupra omenirei catastrofalul război, noi, cei din România, plătim un al doilea bir, care n’are deloc caracterul imperios și inexorabil al celui dintâi. Plătim, anume, birul speculei. Intr’o societate a căreia »mătură lăuntrică ’nu e tocmai solidă, nu e de mirare că spiritul de speculă, atâtat de anarhia vremurilor, a putut să se infiltreze atât de adânc. Nu mai există nici o normă la fixarea prețurilor. La prețurile reale, destul de urcate, spiritul de speculă adaugă și el cât vrea, iar un regulator nu se găsește nicieri. Speculantul — care poate fi om de treabă în fond dar care e luat de spiritul vremei —nu găsește nici o împotrivire nici la autorități, nici la publicul consumator și bun platnic ca dovadă de rolul pe care il joacă la noi specula în fenomenul general al scumpetei, este urcarea neobișnuită a prețurilor acum, înainte de sărbători. Ce a putut să determinem această urcare? Nimic decât spiritul ii. speculă. Se consumă mult Înainte de 4r bitori —i u’u , ” C 't,e$to*■ tmitul «'al fi&statului — §■ de-! bstul fii profită *0 cceasta, pentru a impune un nou bit al speculei. Se cere astăzi pentru un articol un preț mult mai urcat decât acum două sau trei săptămâni, deși marfa e din acelaș depozit și deci nimic nu poate justifica urcarea. Ce e de făcut împotriva acestui bir neîndreptățit și profund imoral? Să ne adresăm autorităților și să cerem măsuri de represiune? Vreme pierdută degeaba. Autoritățile noastre au făcut, dovada că sunt cu totul dezarmate împotriva acestui fenomen care depășește puterea lor de acțiune. Ce ne-ar putea folosi o nouă ordonanță, semnată și paraseamată de oricâte nume, dacă de aplicarea ei nu se îngrijește nimeni ? Singurel care ar putea să aibă o acțiune eficace în această privință, ar fi publicul consumator. Dar pentru ca el să poată constrânge pe speculanți, ar trebui să înceapă prin a se constrânge pe sine însuși. La cererile tot mai exorbitante ale speculanților, publicul ar trebui să răspundă cu economii. Să restrângem cât mai mult posibil cumpărăturile și să opunem o rezistență cât mai mare prețurilor de speculă. Negustorii lacomi se bizue pe liberalitatea, de sărbători a românului. Să renunțăm la această liberalitate. Strictul necesar, și încolo nimic. Speculanții cari s’au aprovizionat din belșug, ar fi astfel readuși la simțul realității. * Acum doi ani, de Paște, publicul a făcut în mod spontan grevă față de prețurile exagerate ale cărnei de miel, și efectul a fost miraculos: în 24 de ore prețurile s’au înjumătățit. De ce nu s’ar repeta experiența și de ce nu s’ar organiza în mod serios rezistența pasivă? N’ar fi nevoie pentru aceasta de organizații și de comitete. Ar fi de ajuns ca fiecare consumator pentru sine să-și impună cumpătarea și să reziste cât va putea la asaltul speculei. Suntem convinși că încercarea ar folosi. Firește, nu ne așteptăm la o mare reducere a prețurilor prin aceste mijloace. Dar am putea scăpa cel puțin de birul special al speculei care se adaugă cu atâta lipsă de conștiință la scump stea și așa destul de mare. Sarnteoana din Moscova se răzvrătește Lyon. 29« -1 Mai multe unități din garnizoana roșie din Moscova s-au răsculat și au încercat să pue stăpânire pe un parc de artilerie situat în împrejurimi. Trupele comuniste au oprit această mișcare și au reușit să dezarmeze în special regimentele S și 7 ale diviziei 1-a de infanterie sovietistă. Sunt morți și răniți. Trupe din cavalerie păzesc împrejurimile Moscovei. fi gama romane Paris Intr’un articol asupra școlilor din Franța, „Le Temps“ arată că printre 443 studente străine la Sorbonna figurează 98 românce. Cu acest prilej, ziarul reproduce următoarea istorioară relatată în „Revue universitaire“ de un cunoscut profesor universitar român : __Toate muncesc la fel? __ Nu, slutele muncesc mai mult ca celelalte. __Toate aceste tinere studente pe care le-ați adus în Franța... ifi vor urma studiile până la capăt? __ Nu. Multe nu-și vor termina studiile. In fond, nu doresc descât să se mărite. Cum găsesc un bărbat. Își Întrerup studiile. __ Dar atunci, n’aveți niciodată studente măritate? __ Ba da, câte odată, dar atunci își iau două nume... Intr’o zi am ascultat’o pe una și i-am spus: ,Ai două nume, doamnă. Fă bine,[ai să răspunzi pentru doi“. Atunci s'a ridicat peste bancă, destul de sus ca să-i văd tot bustul și chiar și ceva mai jos, și mia răspuns foarte simplu: „Cum nu, d-le profesor, am să răspund chiar pentru trei“. Isi ®nesMI Am relevat in mai multe rânduri starea de nesuferit in care a ajuns moneda mică, care pe lângă greutățile și pagubele ce le pricinuește prin treptata ei dispariție, este și un întins mijloc de contar,ia» e. Dar nimeni nu ne ascultă, desigur fiindcă e la mijloc un interes al celor mici și mulți, căci de in terasele celor puțini și groși la postă se are grijă, dovodă că biletele de-o mie s’au schimbat. Se invoacă lipsa de hârtii și lipsa mijloacelor tehnice. Nu e adevărat că acestea din urmă ar înși după cum am mai afirmat-o și stă dată fără ea să fim desmințit!. N.cosîț la MrfN'i *>•««fe ■<»»,*. de-o parte e cu atât mai bute intru cât moneda mică ne poate fabrica și din alte substanțe, mai solide și mai puțin supuse murdăriei și injecției, ca de pildă fierul, porțelanul și altele. C’ar costa. Evident c’ar costi. Vedem însă că state cu mult mai rău încurcate cu finanțele, ca Germania, nu ezită de-a face cheltuiala unei emisiuni de monedă mnică de porțelan. De ce nu s’ar face și la noi ? De altmintresc e sigur că marea mulțime a acestor monede și frecventa lor circulație va avea ca efect ca un număr considerabil să se piardă și să se strice, astfel că dacă nu toată paguba dar o bună parte s’ar recupera de aci. In orice caz cu starea actuală nu mai merge. Trebue de găsit ceva, trebue neapărat și repede pus capăt acestui scandal, acestei rușini și acestei primejdii atât pentru circulație cât și pentru sănătatea și punga publicului. I. T. Sursul schimbului la Pari Lyon, 30. — Londra 60,18?=; New-York 17,13*â; Germania 23; Belgia 105,25; Spania 227,50; Olanda 538; Italia 57,25; Praga 18,75; România 21,75; Elveția 260. Flămânzitul «GUNDA ZILEI — Dac 'ar fi și mor, ași vrea să intre sufletul meu într'un porc». De e tot se îngrijește cineva ca si albe ce mânca. ocar sau ministru îngrijată de numeroasele devieri și accidente de tren din ultimul timp, direcțiunea generală a căilor ferate a luat măsura ca pentru orice accident care se va întâmpla pe viitor, să fie tras la răspundere personalul respectiv, care va fi înaintat Curței Marțiale, iar pentru pagubele ce decurg din aceste accidente să fie făcuți răspunzători vinovații. Afară de această măsură direcțiunea generală a mai dispus ca organele de control să examineze cât mai des întregul personal asupra capacității sale profesionale. Evident, dacă direcțiunea generală și-a format convingerea că toate nenorocirile de cale ferate se datoresc neglijenței personalului, măsurile sale severe sunt îndreptățite. Ne permitem însă întrebarea, poate cam naivă, nu ar fi oare tot atât de drept ca asemenea măsuri să se extindă și mai sus, cât mai sus și mai ales asupra celor de sus ? Miniștrii, de pildă, __ți nu vorbim numai de cel de azi — cu toată legea de responsabilitate ministerială, plătesc ei vreodată cu libertatea și averea lor personală imensele pagube pe cari le aduc țării prin neglijența, nepriceperea sau risipa lor, ca să nu mai vorbim, și de alte păcate mai... delicate? Nu va tăgădui nimeni că situația deplorabilă a țării din punct de vedere economic și financiar, insuportabila scumpete a vieții, anarhia morală care ne bântue, sunt și urmări ale războiului, dar în bună parte ele isvorăsc și din felul cum a fost guvernantă țara de doi ani și jumătate încoace. Și totuși nici o Curte Marțială nu s'a sesizat, nici un comisar regal n'a invitat, grațios, câte o Excelență, să vie să se spovedească de tot ceea ce-i apasă conștiința ! Da, pe cât de greu e să fii acur sau impiegat de mișcare, pe atât de ușor e să fii ministru. Ai oarecari inofensive sucdeli în parlament, dar. In definitiv, dacă ești băiat de temperament, repezi un viguros „pumn tn gură"inoportunilor și indiscreților ți . ...Trofilv.U il&i. ‘ Ș’apoi controlul asupra aptitudinei lor profesionale cu care amenință direcția generală! Dacă s’ar putea exercita un control și asupra aptitudinilor celor cari exercită profesiunea de ministru / In toate funcțiunile, civile ca și militare, există examene și concursuri, stagiu și erarhie, numai ca sfetnic al Coroanei nu ți se cere absolut nimic. Iar „organe de control" sunt doar capriciile primului ministru când vrea să se debaraseze de un colaborator, sau nerăbdarea opoziției care vrea să vie la guvern / Vă sfătuim cu toată sinceritatea să vă îndrumați copiii spre cariera de ministru. E cea mai ușoară iteimin HAjCAJ vrute si nevrute"ațbatatiliste cu Sovietele „Le Matin" comunică din Londra . Se crede a ști că schimburile de note între București și Moscota continuă. Guvernul român a primit și note din partea lui Rakowski șeful guvernelor sovietelor din Ukraine. In ultima notă, cele două guverne sovietice cer ca trupele române să evacueze Basarabia. In acelaș timp, ele exprimă dorința de a intra imediat in negocieri /e pace. Guvernul român a răspuns la aceste note că chestia Basarabiei a fost definitiv regulată prin acordul semnat la Paris între România și Puterile aliate. Totuși, in scop de a-și regula situația at Rusia sovietelor, România este gata să negocieze, și guvernul ei a invitat pe Cicerin să specifice punctele pe cari le consideră a fi un litigiu, nu s-a primit>să nici un răspuns. Planul antitatevic al generalului Hoffmann Berlin. Fostul șef de stat major al armatei de est, generalul Hoffmann care a jucat un rol de primul ordin în timpul negocierilor ruso-germane din Brest-Litovsk, a declarat unui redactor al ziarului rus „Rus“ care apare la Berlin: Că bolșevismul nu poate fi doborât decât prin intervenția unei armate Internaționale. Această armată ar trebui să cuprindă trupele lui Wrangel, însă nu sub comandamentul unui general rus o atare armată ar sdrobi cu ușurință bolșevismul. Operațiunile militare ar putea începe la primăvară contra Petrogradului și ar curăța repede Pusta de cei trei mii de comisari ai sovietelor. După generalul Hoffmann, armata bolșevistă este absolut incapabilă să reziste unui adversar bine echipat și comandat. După căderea Petrogradului, va trebui sî se vorbească stăpânilor Moscovei, nu în felul lui Lloyd George, ci așa cum germanii au vorbit rușilor la Brest-Litovsk. Generalul Hoffmann a adăugat că în timpul războiului, Germania a întrebuințat toate armele susceptibile de a rupe frontul rus, ajutorul lui Lenin si gaurile asfixiante. Insă dacă Germania ar fi prevăzut urmările pentru destinele omenirei, ea ar fi renunțat probabil la ajutorul lui Lenin și Trotzki, deși acest ajutor a fost foarte eficace pentru moment. După părerea generalului Hoffmann, Lloyd George comite actualmente aceia eroare ca Germania odinioară. Fxseîul statului major și-a terminat decararile spunând că Germania pregătise planul unei campanii contra Petrogna ului, după asasinarea contelui A%bach, dar armistițiul a împiedecat troportarea h»î 4/ La Fiam- Comandantul forțelor Italiene can luptă împotriva armatelor Iui d.Annunzio la Fiama Gom-ra iul Gaviglia ia&.nf"TL stavrikit •«■»sr 'Aassne aoBwSSP sn jurul attgoi ie la Senat Acțiunea unei organizații teroriste m^jare Ce denunță un ziar din OM PATRIA, organul partidului național din Ardeal, publică următoarele fapte, in legătură cu atentatul de la Senat: Din sursă particulară aflăm că d. dr. Alex. Țeancu, directorul școlelor secundare din Oradea-Mare a primit o scrisoare în care este obertat ironic că a avut norocul de a nu fi fost printre cei cari au fost destinați morței la Senat. O organizație criminală Scrisoarea este scrisa in ungurește ți «e datorat« unor ringuri din Ardeal, cam ar fi tîâcâtA parte dat o vastă organizație și scopul de a comite atentate cu caracter politic. Această organizație face parte din Tudakozó ügyosztály, al cărui centru este la Budapesta. Legăturile după informațiile ce avem, se fac prin indivizi numeroși cari călătoresc „în chestii de afaceri“ prin Cehoslovacia, Austria, Jugoslavia, etc. In cele mai multe cazuri insă se mijlocesc prin agenți speciali cari circulă pesta frontieră., D. dr. Sălăjan Faust, prmpretor In Salard, (Bihor, 15 km. de frontieră) confirmă că după ce d-sa a fost eliberat din închisorile din Ungaria, unde a fost deținut cu ocazia unei inspecții făcută într-o comună din plasa sa de lângă frontieră, reîntors acasă la 9 Decembrie 1. c. noaptea a primit vizita acasă la d-sa a vre-o 6_8 indivizi îmbrăcați în uniformă românească. Negăsindu-i acasă, au terorizat pe servitorii cari erau acolo și au jefuit, furând tot ce au crezut Indivizii au fost urmăriți de jandarmerie aflându-se că erau teroriști din armata lui Horthy, cari îmbrăcați în uniformă militară românească treceau peste frontieră neobservați. Sunt foarte mulții din aceștia, cari umblă prin regiunea de lângă frontieră și in interiorul țării travestiți in uniforme românești ori plasați prin diferite administrații particulare. Ciocnirii de trenuri atât de dese și alte atentate se atribuesc tot acțiunea ascunse a acestei organizațiuni. După informațiile primite de la călătorii români, un trenuri călătoresc foarte mulți indivizi cari nu au nici un interes de deplasare cutreerând toate centrele, fără să fie controlați. Se speră că in acest scop se vor lua măsuri energice și se va exercita un control riguros spre a se Înlătura pe viitor acțiunea lor criminală. In regiunea de lângă frontieră, d. general Moșoiu a făcut un control în legătură cu cazul d-lui dr. Sălăjan. Lipsa de control ar fi necesar însă să se facă un control sever in toată țara, care să funcționeze până se va consolida situația în interiorul țării. Scrisoarea primită de d. director Teancu din Oradea, documentează că se lucrează cu mare aparat contra consolidării. Agenții trimiși din Ungaria aduc îndrumările și scrisorile destinate din partea guvernului maghiar, ungurilor ardeleni cari sunt aderenții iredentsmului maghiar. După informațiile particulare și oficioase vor fi arestați foarte mulți indivizi în curând. Aceștia fac parte din „organizația secretă pentru integritatea Ungariei“. Membrii acestei societăți sunt în special foști ofițeri austro-ungari, și preoți, funcționari etc. maghiari, cari călătoresc mereu prin diferite localități sub diferite pretexte. In realitate ,scopul lor este propaganda ivers vă. ' jn mestia atentatului de la Senat j .* celorlalte, scrisoarea și indicările date servesc ca directive, în urma cărora în curând se va descompune organizația primejdioasă de la noi. Un abuz TIrfor.U CI f I ■,*. . . ■ făcut a întrebare d-iar ministru de interne in ședința de ori a Camerei deputaților. E vorba de un abuz al agenților polițienești, cari sub pretextul unor percheziții confiscă auzul locuitorilor și producătorilor din orașul .4 • brad. Sistemul, în sine ilegal și arbitrar al percheziției, fără ordin și fără nici un temeiu, se agravează prin faptul că aurul se confiscă fără ca cei în drept să redigeze cuvenitul Proces verbal. Ivește, nefiind legalmente martorul-no vscript al procesului-verbal, agenții Polițienești predau din aurul confiscat atât cât vor ei, sau, in casurile cei,, mai dese îl confiscă în favoarea lor paprie , astfel păgubașii rămân victimele unui furt deghizat, înfăptuit „in numele legei". Cu aurul „confiscat” agenții de siguranța trofică și astfelele mai periculoase contrabande de aur se fac cu știrea, prin intermediul ei cu ajutorul acelora ce sunt meniți să, păzească ca acest metal prețios să nu apuce calea graniței, întrebarea deputatului Rusu Abrudeanu poate fi indiscretă„ pentru vajnicii confiscători ai aurului, însă ea nu poate lăsa indiferent pe nimeni, mai ales organele superioare administrative, cari au răspunderea acestor confiscări ilegale. E de datoria guvernului deci de a: nu trece sub tăcere faptele date tn vileag de d-nul deputat Rusu Abrudeanu, și trebuesc luate măsuri urgente pentru a se stăpa locuitorii din orașul Abrud și , împrejurimi de roaza... poliției de siguranță. r?acian Plata coroanele Plata coroanelor a provocat o adevărată perturbație în Ardeal, unde lipsa de numerar a silit pe mulți industriași să-și închidă fabricile. Ziarul „Voința", care apare la Cluj, a cerut lămuriri asupra achitarei coroanelor și d. Manoilâ reprezentantul ministerului de finanțe în Ardeal, i-a răspuns următoarele : „Chitanțele de 10 la sută vor Începe să se achite în mod precis dela data de 1 Februarie 1921. Până la această dată se vor întocmi toate lucrările pregătitoare. Se vor stabili cu exactitate sumele ce sunt de plătit precum se va calcula, la sumele ce trec peste 100 mlî coroane, taxa de cinci la sută pentru preschimbare. Plata se va face prin organele noastre în standare administrații șî percepții. Achitarea nu se va face in bonuri de tesaur după cum a fost un moment părerea cî în numerar, cu moneda Băncei Nationale. Orice altă întârziere peste aceastăi dată, accentuiaza d. Manoilă este?’ clasic”