Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)
1921-04-08 / nr. 5256
ANUL XVIIHea. No. 5256 .^g pa '’S«5 «____ Ziar fondat in ÎK04 de CONST. MILLE Plecarea Habsburgului Carol IV de Habsberg a părăsit teritoriul ungar. Se va fi convins și el, că vremea lui și a familiei lui, a trecut. Popoarele peste cari a domnit secole dea rândul, prinzând conștiință de caracterul lor național, s’au întors fiecare la matca lui. Monarhia pestriță a Habsburgilor a dispărut și pe teritoriul ei se învecinează acum state naționale. Acestea nu pot și nu vor tolera reîntoarcerea trecutului. Morții pot să mai tulbure liniștea, celor vii, dar să învie uu pot. Incidentul din Ungaria, a fost lichidat, dar nu trebue negat că a acoperit un moment și mai mult orizontul Europei, și adestul de sumbru. Conștienți de tăria noastră și a aliaților noștri și de slăbiciunea Ungariei, am putut aștepta cu sânge rece ca demersurile noastre diplomatice, foarte hotărâte, paralele cu cele ale tuturor aliaților, să-și producă efectul. Dar situația internațională nu rămâne vecinie aceiaș, cu vremea împrejurările se pot schimba. Pentru noi însă nu s’ar schimba primejdia ce ar decurge dintri o reantronare a Habsburgilor. Carol IV a plecat, dar n’a abdicat. Aceasta însemnează că se retrage acum dar nu renunță nici pentru dânsul, nici pentru urmașii săi. Cu lichidarea incidentului din Budapesta, rămâne încă întreaga problemă de lichidat sau de supraveghiat. Aceasta-i datoria guvernului. In acelaș timp momentele prin care am trecut, arată câtă nevoie avem de solidaritate înăuntru, de o concertată și rodnică activitate a tuturor valorilor reale, de o hotărâtă și cuminte acțiune de unificare, pu vom să tragem învățătură ? DIMINEAȚA Calvarul chiriașilor Luni Capitala tarei a oferit iarăși spectacolul sălbatec de acum șase luni. Toate tasieriile publice erau asaltate de miile de chiriași cari veneau să-și depună chiriile la vreme, la Casa de Depuneri a fost o aglomerație de neînchipuit, la portărel tot la fel. M’am gândit și de astă dată la indolența noastră. Și mi-a venit în minte, ca o dureroasă parodie, lozinca partidului liberal ,Prin noi înșine“. Căci, în adevăr, ce ar putea face prin el însuși un popor care e nu vrea omicare nu e în stare să-șî apere drepturile cele mai simple ? Liga proprietarilor, profitând de o dispoziție absurdă din ultimul decret lege asupra chiriilor,a organizat o conspirație: la această conspirativ au aderat toți proprietarii de rea credință. Acești proprietari ascultând de cuvântul de ordine, au refuzat pe toată linia, să primească chiriie la termenul sorocit de lege, așa că masa cea mare de chiriași, cu zecile de mii, au stat zile întreit oe la Casa de Depuneri, administrația financiară, percepții, portăreț, etc., spre a nu pierde termnul legal. Până și societățile constituite s’au asociat acestei grave neomenii. Un chiriaș al unei mari societăți petrolifere mi-a spus că direcția acestei onorate instituții a refuzat chiria ca oricare proprietar cârcotaș. .• La Casa de Depuneri, d. director general mi-a afirmat că, timp de o săptămână funcționarii au dat pe brând, lucrând la primirea banilor și facerea recipiselor. Eri Casa era literalmente asaltată, s’a lucrat până în noapte și când s’a închis casa jumătate chiriași au rămas cu chiriile neplătite. Și acum vor începe numeroasele procese pentru rezilieri și evacuări. Dacă în altă țară civilizată s’ar fi întâmplat o asemenea mișelie orașul întreg s’ar fi ridicat în picioare și toți acești proprietari ar fi intrat în gaură de șarpe. Să fi îndrăznit proprietarii la Paris, la Roma, la Berlin să se dedea la o asemenea conspirație. Dar în aceste orașe este o opiniune publică care știe ce vrea si nu se lasă batjocorită. Eram la Paris în vara lui 1919 când precupeții au urmat prețurile legumelor și fructelor. In 24 de ore s’au format comitete cetățenești care au intervenit si au pus ordine fără amestecul autorităților. Unde sunt la noi acești cetățeni conștieți de drepturile lor? La noi proprietarii refuză să se supună legei și nimeni nu intervine, nu se mișcă nici guvernul, nu se mișcă nici chiriașii. Și cu toate astea acești chiriași, au cheltuit sute de mii de lei pentru ca să îndeplinească toate formalitățile depunere a chiriilor și au pierdut zile întregi pe la diversele autorități și tot mare parte din ei au pierdut termenul. Cine cinteste aceste pagubei chiriașilor? Cine le redă timpul pierdut? Oare guvernul, care avea exemplul celor petrecute la căștul din Octombrie, nu era dator să aducă o lege care să modifice cel puțin formalitatea depunerea chiriilor? De ce n’a adus ministrul respectiv o asemenea lege? De ce a lăsat ca vexația dela Octombrie să se repete și astăzi, pe scară încă mult mai întinsă?. De ce nu a deschis gura nici unui din deputații guvernamentali ai Capitalii? De ce nu au pus în cumpănă autoritatea lor spre a cere un act de mare dreptate ? De ce au trădat ne aceste zecimi de mii de chiriași ale căror voturi le-au solicitat la alegeri ? Voește guvernul să aibă o mișcare populară, gravă de această chestie ? Dacă tine s’o aibă o va avea. Eu, care am propovăduit întotdeauna moderația și liniștea, îmi vom uni glasul cu acei cari luptă pentru clasa năpăstuiților și vom chema pe toți chiriașii la o luptă crâncenă pentru apărarea dreptate! și a demnitatei omenești. Iată unde duc legile făcute în afară de parlament, în întuneric fără discuție publică, de către comerii sau de către un ministru în cabinetul său. Această lege a chiriilor, așa cum a fost zămislită, îmi amintește înțeleptele cuvinte ale lui Cavour : „Cea mai rea Cameră este mai bupler decât cea mai bună dintre anticamere!“Să aducă de urgență d- ministru al justiției, legea pe care era dator s’o aducă mai înainte de 23 Martie, și s’o lase discuției libere a presei și a parlamentului. Ajungă odată vexațiile și jefuirea chiriașilor ! Constantin Bacalbașa Pottiți la vot» Odată pusă în funcțiune Mașina de votare, e greu să se oprească. . Poftiți la vot domnilor deputații strigă pe toate tonurile oamenii de serviciu : — Al doilea voot ! Al treilea, vot repetă ei, și pe urmă pe diverse tonuri — Alt. vot, alt vo-vot și așa mai departe. Și deputații votează suggestionați, împingându-se unii în alții, la primele proecte, grăbiți să nu rămână țara fără legi. Pe urmă, trec la bufet, în comisii, urcă în loji, scoboară iar în culuoare, și din când în când — așa- viața ! — se duc la casierul Camerei, după sfânta diurnă. Melancolici, acești prețioși auxiliari ai votului strigă prelung: Po otiți la a vo ot dom’lor deputați. Două zile au răgușit, strigând bieții oameni și deputații au votat ori și alaltă ori multe legi. Opoziția însă a protestat că s’a votat fără numărul regulamentar de deputați. Protest zadarnic, deoarece la sfârșitul ședinței de eri, trei membri din opoziție și cinci din majoritate discutau, votau și au făcut chiar și o... chestie personală,, dovedind astfel, că nu î nevoe de o majoritate absolută, ci de una relativă, și din relativitatea ei să iasă votul regulamentar, o lege valabilă și o aplicare la fel, potrivit sistemului de votare, învechit și vicios, va recunoaște oricine. 1 feu exanplimi) în toată țara 8 papini Vineri 8 Aprilie 1921 Evenimentele din Ungaria Amiralul Horthy comunică Adunare! Naționaie sosirea lui Carol de Habsburg în Ungaria COLONELUL LERJAR Care a secondat pa Carol de Habsburg în aventura sa. •eîîe Nisus de la mânăstiri Cifik Dere Eminentul nostru confrate Dobrogea Jună, care apare la Constanța, publică următoarele: Comisiunea însărcinată cu o contra-anchetă în chestia scandalurilor provocate în ultimul timp la mănăstirea de maici Celik-Dere din județul Tulcea și-a terminat astăzi lucrările. Scandalurile și orgiile săvârșite la mânăstire de către o parte din maici corupte de fosta cântăreață Nifona ajunsă în ultimul timp stariță, în complicitatea evadatului Tudor Zamfirescu „profesor de muzică orientală” și unei din amantele acestuia anume Pamfilia Iordache — orgiile acestea deși pe deplin stabilite, au fost trecute cu vederea de către comisiunea de anchetă, care după felul cum a condus alegerea nouei stanțe, nu a contribuit cu nimic la restabilirea ondinei la mănăstire. Iar aceste condițiuni făcută ancheta aci și sub această influență fiind efectuată alegerea, era fatal să fie aleasă ca stariță a mânăstirei una din amantele Rasputinului, anume Pamfilia Iordache. Protestarea confratelui nostru e cam confuză. Pare însă că este vorba de o reeditare a celebrei operete Morle Nitouche la Mănăstirea Celik-Dere deoarece printre eroi figurează o cântăreață, un organist evadat și este vorbă de orgii, exact ca in celebra operetă. Singurul personaj care a suferit, o transformare mai radicală, este faimosul general, autor dramatic, care în noua ediție a operetei se numește.. Rasputin, Sfârșitul aventurii habsburgice — Carol a părăsit sub excortă ungaria. — Succesul Micei înțelegeri este deplin.Armate grecești s'au retras spre Brussa. - Consecințele posibile— riza economici din Anglia Tragicomedia din Ungaria dăugați la mobilizarea aceasta, carșii. Atitudinea fermă a gure a determinat căderea recentă a lui. Venizelos, la demoralizarea firească mai ales intrioară meridională și la înfrângerile cari vor mai putea, urma, și veți înțelege că situația regimului constantinian este destul de critică. Franța respinge acuzațiile grecești de a fi favorizat contra-ofensiva turcă. Le Temps arată chiar că trupele kemaliste devenite disponibile în urma armistițiului din Chiria nu au putut încă ajunge pe frontul grec. Dacă situația militară nu se va ameliora în curând, este de prevăzut că grecii vor cere acafilor să medieze pacea, cu turcii. In acest caz revizuirea tratatului de Sèvres va fi inevitabilă. Constantin va reuși poate să se mențină pe tron, dar va fi un rege învins și mult mai puțin popular. Greva minieră din Anglia se prelungește. O mulțime de fabrici au fost închise din lipsă de combustibil, mărind numărul lucrătorilor fără ocupație. Se vorbește chiar de excese. Sindicatele din tripla-alianță nu s’au pronunțat încă, ceea ce face ca situația economică să mai fie sub o gravă amenințare. * s’a sfârșit venitului ungar și protestele consecutive ale conferinței ambasadorilor și ale Micei Înțelegeri nu și-au greșit efectul. Ar fi fost și greu să fie altfel. Ultimatumul colectiv al guvernelor din București, Praga și Belgrad constitue prima manifestare concretă a Micei înțelegeri, prin care aceasta își dovedește existența de fapt dacă nu și pe aceea de drept. Strâns din toate părțile, Carol de Habsburg a părăsit Mării teritoriul Ungariei și la ora aceasta va fi ajuns în Elveția. Lamentabilul său convoi a fost pus sub escorta unor ofițeri aliați și a autorităților austriace. Dacă a fost nevoi să se apuce această expulzare brutală și puțin măgulitoare. vina nu revine decât lui Carol însuși. El nu a știut să înțeleagă ceea ce putea fi înțeles, după primul refuz din palatul de la Budy, de oricine. Este o lecție dureroasă, dar necesară. De altfel istoria nu e săracă în întâmplări asemănătoare. Monarhii indezirabili și neînțelegători nu pot fi îndepărtați decât pe copea aceasta. Puterile care și-au impus voința mai au acum o datorie: aceea de a lua toate garanțile pentru viitor. In ce privește pe Carol, îl credem locuit pentru câtva timp de veleități copilărești. Nu putem încheia capitolul acesta senzațional decât prin speranța, exprimată așa de elocvent de contele Sforza, că este pentru ultima dată că guvernele europene sunt silite să se ocupe de Carol, de Habsburg și de „tot neamul lui". Revendicăm meritul de a fi văzut limpede de la început desfășurarea campaniei grecești din Asia Mică. Ne așteptam la o rezistență serioasă din partea kemaliștilor și am arătat mai de mult pentru ce. Aprehenziunile noastre se confirmă. Cu toată înaintarea armatei dela sud, care are ca bază Smyrna, și cu toată cucerirea importantei localități Afiun- Karahissar, grecii au suferit o grea înfrângere pe frontul nordic. Însuși comunicatul elin recunoaște că după recucerirea punctului Eski-Shir (nu suntem de altfel siguri dacă a fost vreodată ocupat de greci), turcii au respins armatele grecești spre Brussa. Evenimentele din Decembrie 19Î0 se repetă întocmai. Eufemismele obișnuite în comunicatele militare nu pot de astădată să ascundă faptele. Grecii au nevoe de noul forțe din patrie, adică demobilizarea unor noul contingente. A- I» $1 capitel»! Acțiunea de apropiere economică dintre America și România la care a lucrat d. Anstid Blank în timpul șederei sale în Statele Unite, și care sperăm că se va înfăptui spre folosul reciproc, îmi inspiră câteva reflecții de ordin general. După cum am spus-o cu alt prilej, țările nu mai sunt azi ca altădată, niște compartimente închise ci mai curând se aseamănă cu vasele comunicante descrise în fizică. Cu cât ele vor comunica mai lesnicios și pe o scară mai mare și cu cât vor reuși a comunica cu toatele între ele, cu atât proprietatea generală va crește și primejdiile de războae mondiale vor dispare, căci interesele tuturor fiind întrerupte, orice pagubă a unei țări se va răsfrânge proporțional asupra tuturor, de unde încheierea logică că războiul nuu va putea aduce nimănui vreun folos. Să luăm pilda noastră. Până la 1914 România era aproape exclusiv sub influența economică și financiară austro germană. Tot astfel alte țări era sub stat influențe engleze sau americane. Se făcuseră astupături regretabile în vasele comunicante. De aci au rezultat, fatalmente, grupări și alianțe pe regiuni de influențe, care au stat față'n față ca protivnice, deși alte interese ca cele naționale și intelectuale ar fi cerut o grupare deosebită. Nici noi, dar nici actualele țări aliate n’au făcut nimaic spre a scoate România din această constelație zămislită din nevoi purn economice. Pe viitor lucrul acesta trebue să înceteze. Capitalurile trebue să circule în lume libere ca și ideile, astfel ca interesele economice să fie întrețesute» din fire cât mai depărtate și mai diverse, cum sunt și cele intelectuale. Dacă noi, de aci înainte, vom izbuti să legăm relatiuni economice și financiare ,și cu Franța, Și cu Anglia, și cu America, in afară de cele cu Germania, la care nu vom putea renunța desăvârșit, pe lângă propășirea mare materială ce va reeși de aci, ne vom consolida, incomparabil și situația politică întrucât americanii, francezii, englezii, italienii, germanii având cu toții angajate interese importante în România, orice ditingere s-ar încerca să ni se aducă va lovi și în interese mondiale care nu vor Îngădui să fim păgubiți fiindcă și ele ar fi păgubite. Pentru ideile și pentru capitalurile lumei întregi să fim cât mai dornici și cât mai lesne primitori. Numai apportul lor dintr'o singură direcție ne poate fi dăunător. I. T. Mici însemnări Case pe roate Exasperați de briza locuințelor, cetățenii Parisului au Început să recurgă la tot soiul de expediente ca să găsească unde să-și instaleze familiile. Unul din cele mai originale e casa pe roate— Pe vremuri nu fost mai depărtate, când localurile de teatru erau un lux hărăzit numai orașelor mari și bogate, actorii ambulanți, fie de dramă, comedie sau circ porneau la călătorie prin toată țara Franței într-un fel de jagoane de scânduri (( iestudl continuarea în pag. II-a). Oglinda zilei Suprimările — Die Director, m’a suprimat fiindcă n’am de lucru. — Nu-i adevărat, te-a suprimat din „motive budgetare", fiindcă de lucru n’am nici eu și tot funcționez.